Directiva 2001/11-dec-2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare)

Acte UE

Jurnalul Oficial 328L

În vigoare

Versiune de la: 27 Octombrie 2025

Dată act: 11-dec-2018

Emitent: Parlamentul European

(1)Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (⁴) a fost modificată în mod substanţial de mai multe ori (⁵). Întrucât se impun noi modificări, este necesar, din motive de claritate, să se procedeze la reformarea respectivei directivei.

(2)În conformitate cu articolul 194 alineatul (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), promovarea formelor regenerabile de energie este unul dintre obiectivele politicii energetice a Uniunii. Acest obiectiv este avut în vedere de prezenta directivă. Intensificarea utilizării energiei din surse regenerabile sau a "energiei regenerabile" constituie o componentă importantă a pachetului de măsuri necesare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi pentru respectarea angajamentului asumat de Uniune în temeiul Acordului de la Paris din 2015 privind schimbările climatice, rezultat în urma celei de a 21-a Conferinţe a părţilor la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice ("Acordul de la Paris"), şi a cadrului de politici privind energia şi clima al Uniunii pentru 2030, inclusiv a obiectivului obligatoriu al Uniunii de reducere a emisiilor, până în 2030, cu cel puţin 40 % sub nivelurile din 1990. Obiectivul obligatoriu al Uniunii privind energia din surse regenerabile pentru 2030 şi contribuţiile statelor membre la acest obiectiv, inclusiv cotele lor de referinţă privind obiectivele generale naţionale pentru 2020, se numără printre elementele de o importanţă majoră pentru politica energetică şi de mediu a Uniunii. Alte astfel de elemente sunt cuprinse în cadrul prevăzut de prezenta directivă, de exemplu, pentru dezvoltarea încălzirii şi a răcirii din surse regenerabile şi dezvoltarea de combustibili produşi din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi.

(3)Intensificarea utilizării energiei din surse regenerabile joacă, la rândul său, un rol fundamental în promovarea siguranţei alimentării cu energie, a energiei durabile la preţuri accesibile, a dezvoltării tehnologice şi a inovaţiei, precum şi a rolului de lider în domeniul tehnologic şi industrial, generând totodată beneficii de mediu, sociale şi de sănătate, precum şi oportunităţi importante de ocupare a forţei de muncă şi de dezvoltare regională, în special în zonele rurale şi în cele izolate, în regiunile sau teritoriile cu o densitate scăzută a populaţiei sau care trec printr-un proces de dezindustrializare parţială.

(4)În special, reducerea consumului de energie, sporirea numărului îmbunătăţirilor tehnologice, a stimulentelor pentru utilizarea şi extinderea transportului public, a utilizării tehnologiilor eficiente din punct de vedere energetic şi a promovării utilizării energiei din surse regenerabile în sectorul energiei electrice, în cel al încălzirii şi răcirii şi în sectorul transporturilor constituie instrumente foarte eficace, împreună cu măsurile vizând eficienţa energetică, pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în Uniune şi a dependenţei energetice a Uniunii.

(5)Directiva 2009/28/CE a creat un cadru de reglementare pentru promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, care stabilea obiective naţionale obligatorii privind ponderea energiei din surse regenerabile de energie în consumul de energie şi în sectorul transporturilor, obiective ce trebuiau îndeplinite până în 2020. Comunicarea Comisiei din 22 ianuarie 2014 denumită "Un cadru pentru politica privind clima şi energia în perioada 2020-2030" a stabilit un cadru pentru viitoarele politici privind energia şi clima ale Uniunii şi a promovat o înţelegere comună a modului de dezvoltare a politicilor respective după 2020. Comisia a propus ca obiectivul Uniunii pentru 2030 privind ponderea energiei din surse regenerabile consumate în Uniune să fie de cel puţin 27 %. Această propunere a fost susţinută de Consiliul European în concluziile sale din 23 şi 24 octombrie 2014, acesta precizând că statele membre ar trebui să poată stabili propriile obiective naţionale mai ambiţioase pentru a-şi aduce contribuţiile preconizate la obiectivul Uniunii pentru 2030 şi pentru a le depăşi.

(6)În rezoluţia sa din 5 februarie 2014 denumită "Un cadru pentru 2030 pentru politici în domeniul climei şi al energiei" şi în cea din 23 iunie 2016 denumită "Raportul privind progresele înregistrate în domeniul energiei din surse regenerabile", Parlamentul European a făcut un pas mai departe decât propunerea Comisiei sau concluziile Consiliului European, insistând că, în contextul Acordului de la Paris şi al reducerilor recente ale costului tehnologiilor legate de energia din surse regenerabile, este de dorit ca obiectivele să fie mult mai ambiţioase.

(8)Prin urmare, este oportună instituirea unui obiectiv obligatoriu al Uniunii care să urmărească o pondere de cel puţin 32 % a energiei din surse regenerabile. Mai mult, Comisia ar trebui să aprecieze dacă respectivul obiectiv ar trebui revizuit în sens ascendent, în contextul reducerilor semnificative ale costului producţiei de energie din surse regenerabile, al angajamentului Uniunii la nivel internaţional în direcţia decarbonizării sau în cazul unei eventuale reduceri substanţială a consumului de energie în Uniune. Statele membre ar trebui să îşi stabilească propriile contribuţii la realizarea obiectivului respectiv în cadrul planurilor naţionale integrate privind energia şi clima, în temeiul procesului de guvernanţă stabilit în Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹).

(¹)Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanţa uniunii energetice şi a acţiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 şi (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE şi 2013/30/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE şi (UE) 2015/652 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (a se vedea pagina 1 din prezentul Jurnal Oficial).

(9)Instituirea unui obiectiv obligatoriu al Uniunii privind energia din surse regenerabile pentru 2030 ar încuraja în continuare dezvoltarea de tehnologii de producţie a energiei din surse regenerabile şi ar oferi certitudine pentru investitori. Un obiectiv definit la nivelul Uniunii ar lăsa o mai mare flexibilitate statelor membre, pentru ca acestea să îşi poată îndeplini obiectivele de reducere a gazelor cu efect de seră în modul cel mai rentabil şi în conformitate cu propriile circumstanţe şi mixuri energetice şi cu capacitatea lor specifică de producere a energiei din surse regenerabile.

(10)Pentru a asigura consolidarea rezultatelor obţinute în temeiul Directivei 2009/28/CE, obiectivele naţionale stabilite pentru 2020 ar trebui să constituie contribuţiile minime ale statelor membre la noul cadru pentru 2030. Ponderile naţionale ale energiei din surse regenerabile nu ar trebui în niciun caz să scadă sub nivelul contribuţiilor respective. Dacă se întâmplă totuşi acest lucru, statele membre în cauză ar trebui să ia măsurile corespunzătoare, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2018/1999, pentru a se asigura că respectiva pondere de referinţă este redobândită. Dacă un stat membru nu îşi menţine ponderea de referinţă pe o perioadă de 12 luni, acesta ar trebui ca, în termen de 12 luni de la sfârşitul acelei perioade, să ia măsuri suplimentare pentru a redobândi ponderea de referinţă. În cazul în care a luat efectiv astfel de măsuri suplimentare şi şi-a îndeplinit obligaţia de redobândire a ponderii de referinţă, ar trebui să se considere că, pe întreaga perioadă în cauză, statul membru a îndeplinit cerinţele obligatorii privind ponderea de referinţă atât în temeiul prezentei directive, cât şi în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999. Prin urmare, nu se poate considera că statul membru în cauză nu şi-a îndeplinit obligaţia de a-şi menţine ponderea de referinţă pentru perioada de timp în care s-a produs decalajul. Atât cadrul pentru 2020, cât şi cel pentru 2030 sunt în serviciul obiectivelor politicii Uniunii privind energia şi mediul.

(11)Statele membre ar trebui să ia măsuri suplimentare în eventualitatea în care ponderea energiei din surse regenerabile la nivelul Uniunii nu respectă traiectoria Uniunii către obiectivul privind o pondere a energiei din surse regenerabile de cel puţin 32 %. În temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999, Comisia poate lua măsuri la nivelul Uniunii pentru a asigura îndeplinirea obiectivului dacă identifică un decalaj privind nivelul de ambiţie în decursul evaluării planurilor naţionale integrate privind energia şi clima. În cazul în care Comisia identifică un decalaj în materie de rezultate în decursul evaluării rapoartelor naţionale intermediare integrate privind energia şi clima integrate, statele membre ar trebui să aplice măsurile prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/1999 pentru a depăşi decalajul respectiv.

(13)Comisia ar trebui să concentreze alocarea de fonduri în direcţia reducerii costului de capital al proiectelor privind energia din surse regenerabile, întrucât aceste costuri au un impact semnificativ asupra costului proiectelor privind energia din surse regenerabile şi asupra competitivităţii acestora, precum şi în direcţia dezvoltării unor infrastructuri esenţiale care să permită o utilizare sporită, accesibilă din punct de vedere economic şi fezabilă din punct de vedere tehnic a energiei din surse regenerabile, cum ar fi infrastructura reţelelor de transport şi distribuţie, reţelele inteligente şi interconexiunile.

(14)Comisia ar trebui să faciliteze schimburile de bune practici între autorităţile sau organismele competente naţionale sau regionale, de exemplu prin reuniuni periodice, în scopul găsirii unei abordări comune pentru a promova utilizarea pe scară mai largă a proiectelor rentabile privind energia din surse regenerabile. Comisia ar trebui, de asemenea, să încurajeze investiţiile în tehnologii noi, flexibile şi nepoluante şi să stabilească o strategie adecvată de gestionare a retragerii tehnologiilor care nu contribuie la reducerea emisiilor sau nu oferă suficientă flexibilitate, pe baza unor criterii transparente şi a unor semnale de preţ de piaţă fiabile.

(15)Regulamentul (CE) nr. 1099/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹), Directivele 2001/77/CE (²) şi 2003/30/CE (³) ale Parlamentului European şi ale Consiliului, precum şi Directiva 2009/28/CE au stabilit definiţiile pentru diferite tipuri de energie din surse regenerabile. Dreptul Uniunii privind piaţa internă a energiei stabileşte definiţiile care se aplică sectorului energiei electrice în general. Din motive de securitate juridică şi claritate, se impune utilizarea definiţiilor respective în prezenta directivă.

(16)Schemele de sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile sau "energia regenerabilă" s-au dovedit a fi o modalitate eficace de încurajare a utilizării energiei electrice din surse regenerabile. Dacă şi când statele membre hotărăsc să implementeze scheme de sprijin, sprijinul respectiv ar trebui acordat într-o formă care, pe cât posibil, să nu denatureze funcţionarea pieţelor energiei electrice. În acest scop, un număr din ce în ce mai mare de state membre alocă sprijin astfel încât acesta este acordat în plus faţă de veniturile de pe piaţă şi introduc sisteme bazate pe piaţă pentru a determina care este nivelul necesar de sprijin. Alături de paşii meniţi să pregătească piaţa pentru o pondere tot mai crescută a energiei electrice din surse regenerabile, un astfel de sprijin este un element- cheie pentru a spori integrarea pe piaţă a energiei din surse regenerabile, ţinându-se cont totodată de capacităţile diferite ale producătorilor mici şi ale celor mari de a răspunde semnalelor pieţei.

(17)Instalaţiile la scară mică pot contribui în mod semnificativ la creşterea gradului de acceptare din partea publicului şi la asigurarea implementării proiectelor legate de energia din surse regenerabile, în special la nivel local. Pentru a asigura participarea unor astfel de instalaţii la scară mică, ar putea fi necesare în continuare condiţii speciale, inclusiv tarife fixe, în vederea asigurării unui raport costuri-beneficii pozitiv, în conformitate cu dreptul Uniunii privind piaţa energiei electrice. Pentru ca investitorii să beneficieze de securitate juridică, este importantă definirea instalaţiilor la scară mică în scopul obţinerii unui astfel de sprijin. Normele privind ajutoarele de stat conţin definiţii ale instalaţiilor la scară mică.

(18)În temeiul articolului 108 din TFUE, Comisiei îi revine competenţa exclusivă de a analiza compatibilitatea dintre piaţa internă şi măsurile de ajutor de stat pe care statele membre le pot institui în scopul utilizării energiei din surse regenerabile. Respectiva analiză se efectuează în temeiul articolului 107 alineatul (3) din TFUE şi în conformitate cu normele şi orientările relevante pe care Comisia le poate adopta în acest sens. Prezenta directivă nu aduce atingere competenţei exclusive a Comisiei acordate de TFUE.

(19)Energia electrică din surse regenerabile ar trebui să poată fi utilizată la costul cel mai mic posibil pentru consumatori şi pentru contribuabili. Atunci când concep scheme de sprijin şi când alocă sprijin, statele membre ar trebui să urmărească reducerea la minimum a costului general pentru sistem al utilizării de-a lungul parcursului care vizează decarbonizarea în vederea atingerii obiectivului economiei cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru anul 2050. Mecanismele bazate pe piaţă, cum ar fi procedurile de licitaţie, s-au dovedit a reduce într-un mod eficace costul de sprijin pe pieţele concurenţiale în multe situaţii. Cu toate acestea, în anumite situaţii, procedurile de licitaţie nu conduc neapărat la o stabilire eficientă a preţurilor. Prin urmare, ar putea fi necesar să fie luate în considerare derogări echilibrate pentru a asigura rentabilitatea şi pentru a reduce la minimum costul general de sprijin. În special, statele membre ar trebui să poată acorda derogări de la procedurile de licitaţie şi de la cerinţa vânzării energiei electrice direct pe piaţă pentru instalaţiile la scară mică şi pentru proiectele demonstrative, pentru a se ţine seama de capacităţile mai reduse ale acestora. Întrucât Comisia evaluează de la caz la caz compatibilitatea sprijinului pentru energia din surse regenerabile cu piaţa internă, astfel de derogări ar trebui să respecte pragurile relevante stabilite în cele mai recente orientări ale Comisiei privind ajutoarele de stat pentru protecţia mediului şi energie. În orientările pentru perioada 2014-2020, aceste praguri sunt stabilite la 1 MW (şi la 6 MW sau 6 unităţi de producţie pentru energia eoliană) şi la 500 kW (şi la 3 MW sau 3 unităţi de producţie pentru energia eoliană) pentru derogările referitoare la procedurile de licitaţie şi, respectiv, la vânzările directe pe piaţă. Pentru a creşte eficacitatea pe care procedurile de licitaţie o au în a reduce la minimum costurile generale de sprijin, procedurile de licitaţie ar trebui să fie deschise, în principiu, tuturor producătorilor de energie electrică din surse regenerabile, pe bază nediscriminatorie. În perioada în care statele membre îşi concep schemele de sprijin, ele pot limita procedurile de licitaţie la tehnologii specifice, atunci când acest lucru este necesar pentru a evita rezultatele nesatisfăcătoare având în vedere constrângerile de reţea, stabilitatea reţelei, costurile de integrare în sistem, nevoia de a asigura diversificarea mixului energetic şi potenţialul pe termen lung al tehnologiilor.

(20)În concluziile sale din 23 şi 24 octombrie 2014 privind "Cadrul de politici privind clima şi energia pentru 2030", Consiliul European a subliniat importanţa unui grad mai ridicat de interconectare a pieţei interne a energiei şi necesitatea unui sprijin suficient pentru a integra niveluri tot mai mari de energie din surse regenerabile variabile, permiţând astfel Uniunii să îşi îndeplinească obiectivele ambiţioase de lider în tranziţia energetică. Prin urmare, este important şi urgent ca nivelul de interconectare să crească şi să se realizeze progrese pentru a îndeplini obiectivele Consiliului European cu scopul de a exploata la maximum potenţialul uniunii energetice.

(21)Atunci când concep scheme de sprijin pentru sursele regenerabile de energie, statele membre ar trebui să ia în considerare rezerva disponibilă durabilă de biomasă şi ţin cont în mod adecvat de principiile economiei circulare şi de ierarhia deşeurilor stabilită în Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (¹), pentru a evita denaturarea inutilă a pieţelor materiilor prime. Preîntâmpinarea generării de deşeuri şi reciclarea deşeurilor ar trebui să fie opţiunea prioritară. Statele membre ar trebui să evite crearea unor scheme de sprijin care ar fi contrare obiectivelor privind tratarea deşeurilor şi care ar putea duce la utilizarea ineficientă a deşeurilor reciclabile.

(22)Statele membre deţin potenţiale diferite de energie din surse regenerabile şi gestionează diferite scheme de sprijin la nivel naţional. Majoritatea statelor membre aplică scheme de sprijin care oferă avantaje doar pentru energia din surse regenerabile produsă pe teritoriul lor. În vederea funcţionării corespunzătoare a schemelor naţionale de sprijin, este esenţial ca statele membre să continue să poată controla efectul şi costurile schemelor naţionale de sprijin proprii în concordanţă cu potenţialele diferite pe care le deţin. O modalitate importantă de atingere a obiectivului prezentei directive rămâne garantarea funcţionării adecvate a schemelor naţionale de sprijin, în temeiul Directivelor 2001/77/CE şi 2009/28/CE, pentru a păstra încrederea investitorilor şi pentru a le permite statelor membre să conceapă măsuri naţionale eficiente pentru contribuţiile fiecăruia la obiectivul Uniunii privind energia din surse regenerabile pentru 2030 şi la obiectivele naţionale pe care şi le-au stabilit. Prezenta directivă ar trebui să faciliteze sprijinul transfrontalier pentru energia din surse regenerabile fără a se afecta într-un mod disproporţionat schemele naţionale de sprijin.

(23)Deschiderea schemelor de sprijin către participarea transfrontalieră limitează impacturile negative asupra pieţei interne a energiei şi, în anumite condiţii, poate ajuta statele membre să îndeplinească în mod mai rentabil obiectivul Uniunii. Participarea transfrontalieră este, de asemenea, corolarul natural la dezvoltarea politicii Uniunii privind energia din surse regenerabile, stimulând convergenţa şi cooperarea pentru a contribui la obiectivul obligatoriu al Uniunii. Prin urmare, este oportun să se încurajeze statele membre să îşi deschidă schemele de sprijin către proiecte situate în alte state membre şi să definească mai multe modalităţi prin care poate fi implementată o astfel de deschidere treptată, asigurând respectarea dispoziţiilor TFUE, în special a articolelor 30, 34 şi 110. Întrucât nu se poate realiza o urmărire a fluxurilor de energie electrică, este oportun să se coreleze deschiderea schemelor de sprijin către participarea transfrontalieră cu ponderile care reprezintă o aspiraţie către niveluri reale de interconexiune fizică şi să se permită statelor membre să îşi limiteze deschiderea schemelor de sprijin la statele membre cu care au o conexiune directă de reţea, acesta fiind un mijloc practic de a demonstra existenţa unor fluxuri fizice între statele membre. Acest lucru nu ar trebui însă să afecteze în niciun fel funcţionarea interzonală sau transfrontalieră a pieţelor energiei electrice.

(24)Pentru a se asigura că deschiderea schemelor de sprijin este reciprocă şi aduce beneficii de ambele părţi, ar trebui încheiate acorduri de cooperare între statele membre participante. Statele membre ar trebui să îşi menţină controlul asupra ritmului utilizării capacităţii de producţie a energiei electrice din surse regenerabile pe teritoriul lor, pentru a ţine seama în special de costurile de integrare asociate şi de investiţiile necesare în reţele. Prin urmare, statelor membre ar trebui să li se permită să limiteze participarea instalaţiilor situate pe teritoriul lor la licitaţii pe care li le-au deschis alte state membre. Respectivele acorduri bilaterale ar trebui să abordeze toate aspectele relevante, de exemplu, contabilizarea costurilor aferente unui proiect construit de un stat membru pe teritoriul altui stat membru, inclusiv cheltuielile legate de consolidarea reţelelor, transferurile de energie, capacitatea de stocare şi de rezervă, precum şi posibilele congestii ale reţelei. În aceste acorduri statele membre ar trebui să ţină seama şi de măsurile care ar putea permite integrarea rentabilă a unei astfel de capacităţi suplimentare de producţie de energie electrică din surse regenerabile, fie că acestea sunt măsuri de reglementare (de exemplu legate de organizarea pieţei) sau că presupun investiţii suplimentare în diferite surse de flexibilitate (de exemplu interconexiuni, stocare, participarea activă a cererii sau producţie flexibilă).

(26)Statele membre ar trebui să se asigure că comunităţile de energie din surse regenerabile pot participa la schemele de sprijin disponibile pe picior de egalitate cu participanţii de anvergură. În acest scop, statele membre ar trebui să fie autorizate să adopte măsuri, precum să furnizeze informaţii, sprijin tehnic şi financiar, să reducă cerinţele administrative, să prevadă criterii de ofertare axate pe comunitate, să creeze ferestre de licitaţie adaptate pentru comunităţile de energie din surse regenerabile sau să permită comunităţilor de energie din surse regenerabile să fie remunerate prin intermediul sprijinului direct atunci când îndeplinesc cerinţele aferente instalaţiilor la scară mică.

(29)Fără a se aduce atingere articolelor 107 şi 108 din TFUE, politicile de sprijin în domeniul energiei din surse regenerabile ar trebui să fie previzibile şi stabile şi să evite schimbări frecvente sau retroactive. Imprevizibilitatea şi instabilitatea politicilor au un impact direct asupra costurilor de finanţare a capitalului, asupra costurilor de dezvoltare a proiectelor şi, prin urmare, asupra costului general al utilizării energiei din surse regenerabile de energie în Uniune. Statele membre ar trebui să împiedice ca reexaminarea sprijinului acordat unor proiecte privind energia din surse regenerabile să aibă un impact negativ asupra viabilităţii economice a acestora. În acest context, statele membre ar trebui să promoveze politici de sprijin rentabile şi să asigure sustenabilitatea financiară a acestora. Mai mult, ar trebui publicat un calendar orientativ pe termen lung care să abordeze principalele aspecte ale sprijinului preconizat, fără a se afecta capacitatea statelor membre de a decide cu privire la alocările bugetare pentru anii incluşi în acest calendar.

(30)Obligaţiile statelor membre de a întocmi planuri de acţiune şi rapoarte intermediare privind energia din surse regenerabile, precum şi obligaţia Comisiei de a raporta cu privire la progresele statelor membre sunt esenţiale pentru a spori transparenţa, pentru a oferi claritate investitorilor şi consumatorilor şi pentru a permite o monitorizare eficace. Regulamentul (UE) 2018/1999 integrează aceste obligaţii în sistemul de guvernanţă al uniunii energetice, în cadrul căruia obligaţiile de planificare, de raportare şi de monitorizare în domeniul energiei şi în cel al climei sunt raţionalizate. Platforma de transparenţă privind energia din surse regenerabile este de asemenea integrată în platforma electronică mai largă instituită prin respectivul regulament.

(33)Pentru a funcţiona, pompele de căldură care permit utilizarea energiei ambientale şi geotermale la un nivel de temperatură utilă sau sistemele de răcire au nevoie de energie electrică sau de o altă formă de energie auxiliară. În consecinţă, energia folosită pentru funcţionarea acestor sisteme ar trebui scăzută din energia totală utilizabilă sau din energia eliminată din zonă. Ar trebui luate în considerare doar sistemele de încălzire şi de răcire a căror putere de ieşire sau cantitate de energie eliminată dintr-o zonă depăşeşte semnificativ energia primară necesară pentru funcţionarea lor. Sistemele de răcire contribuie la utilizarea energiei în statele membre şi, prin urmare, este adecvat ca metodele de calcul să ţină seama de ponderea energiei din surse regenerabile în energia utilizată în astfel de sisteme în toate sectoarele de utilizare finală.

(35)În unele state membre, aviaţia are o pondere importantă în consumul lor final brut de energie. Prin urmare, având în vedere actualele constrângeri tehnologice şi de reglementare care împiedică utilizarea comercială a biocombustibililor în aviaţie, este necesar ca pentru astfel de state membre să se ofere o scutire parţială la calculul consumului lor final brut de energie din sectorul transportului aerian naţional, pentru a li se permite acestora să excludă din calculul respectiv cantitatea cu care depăşesc cu o dată şi jumătate media Uniunii pentru consumul final brut de energie în aviaţie în 2005, astfel cum a fost evaluat de Eurostat, respectiv 6,18 %. Din cauza caracterului lor insular şi periferic, Cipru şi Malta se bazează ca mod de transport în special pe aviaţie, care este esenţială pentru cetăţenii şi economia lor. În consecinţă, consumul final brut de energie al acestora în sectorul transportului aerian naţional este disproporţionat de mare, respectiv mai mult de trei ori media Uniunii pe 2005. Ele sunt afectate astfel într-un mod disproporţionat de actualele constrângeri tehnologice şi de reglementare. Prin urmare, este adecvat să se prevadă ca acestea să beneficieze de o scutire care acoperă cantitatea cu care depăşesc media Uniunii pentru consumul final brut de energie în aviaţie în 2005, astfel cum a fost evaluat de Eurostat, respectiv 4,12 %.

(37)Pentru a asigura faptul că lista de materii prime pentru producerea de biocombustibili avansaţi, alte tipuri de biocombustibili şi de biogaz prevăzută în anexa la prezenta directivă, ţine seama de principiile ierarhiei deşeurilor stabilite în Directiva 2008/98/CE, de criteriile de durabilitate ale Uniunii şi de necesitatea de a asigura faptul că anexa respectivă nu creează o cerere suplimentară de terenuri, promovând în acelaşi timp utilizarea deşeurilor şi a reziduurilor, Comisia ar trebui ca, atunci când evaluează periodic anexa respectivă, să aibă în vedere includerea unor materii prime suplimentare care nu generează efecte semnificative de denaturare a pieţelor produselor şi produselor secundare ale deşeurilor sau ale reziduurilor.

(38)Pentru a crea oportunităţi de reducere a costurilor cauzate de îndeplinirea obiectivului Uniunii prevăzut de prezenta directivă şi pentru a oferi statelor membre flexibilitate în ceea ce priveşte respectarea obligaţiei lor ca după 2020 să nu se situeze sub propriile obiective naţionale pentru 2020, este necesar atât să se faciliteze consumul în statele membre de energie din surse regenerabile produsă în alte state membre, cât şi să se permită statelor membre să includă energia din surse regenerabile consumată în alte state membre în cifrele aferente propriei ponderi a energiei din surse regenerabile. Din acest motiv, Comisia ar trebui să instituie o platformă a Uniunii privind dezvoltarea energiei din surse regenerabile (Union renewable development platform - denumită în continuare "URDP"), care să permită tranzacţionarea ponderilor de energie din surse regenerabile între statele membre, pe lângă acordurile bilaterale de cooperare. URDP are menirea de a completa deschiderea voluntară a schemelor de sprijin către proiectele situate în alte state membre. Acordurile dintre statele membre includ transferuri statistice, proiecte comune între statele membre sau scheme comune de sprijin.

(39)Statele membre ar trebui încurajate să continue toate formele adecvate de cooperare legate de obiectivele stabilite prin prezenta directivă şi să informeze cetăţenii cu privire la beneficiile care rezultă din utilizarea mecanismelor de cooperare. O astfel de cooperare poate interveni la toate nivelurile, la nivel bilateral sau multilateral. Pe lângă mecanismele prevăzute exclusiv în prezenta directivă care au efect asupra calculării obiectivelor privind ponderea energiei din surse regenerabile şi asupra respectării acestora, şi anume transferurile statistice dintre statele membre, realizate bilateral sau prin intermediul URDP, proiectele comune şi schemele de sprijin comune, cooperarea poate de asemenea îmbrăca, de exemplu, forma schimbului de informaţii şi de bune practici, după cum se prevede în special în platforma electronică instituită prin Regulamentul (UE) 2018/1999, şi a altor moduri de coordonare voluntară între toate tipurile de scheme de sprijin.

(40)Ar trebui să fie posibil ca energia electrică provenită din importuri, produsă din surse regenerabile în afara Uniunii să poată contribui la ponderile de energie din surse regenerabile ale statelor membre. In scopul garantării unui efect adecvat al înlocuirii energiei neregenerabile cu energie din surse regenerabile în Uniune şi în ţările terţe, este necesar să se asigure faptul că astfel de importuri pot fi urmărite şi justificate într-un mod fiabil. Vor fi luate în considerare acordurile cu ţări terţe privind organizarea acestui tip de comerţ cu energie electrică din surse regenerabile. Dacă, în temeiul unei decizii luate în acest scop în temeiul Tratatului de instituire a Comunităţii Energiei (¹), părţile contractante la respectivul tratat sunt obligate să respecte dispoziţiile pertinente ale prezentei directive, acestora ar trebui să li se aplice măsurile de cooperare între statele membre prevăzute în prezenta directivă.

(41)In cazul în care statele membre întreprind proiecte comune cu una sau mai multe ţări terţe privind producerea de energie electrică din surse regenerabile, este oportun ca aceste proiecte comune să vizeze numai instalaţiile nou construite sau instalaţiile a căror putere a crescut recent. Prin aceasta se va asigura că ponderea energiei din surse regenerabile în consumul total de energie al ţării terţe nu este redusă ca urmare a importului de energie din surse regenerabile în Uniune.

(42)Pe lângă faptul că instituie un cadru al Uniunii pentru promovarea energiei din surse regenerabile, prezenta directivă contribuie, de asemenea, la potenţialul impact pozitiv pe care Uniunea şi statele membre îl pot avea asupra stimulării dezvoltării sectorului energiei din surse regenerabile în ţările terţe. Uniunea şi statele membre ar trebui să promoveze cercetarea, dezvoltarea şi investiţiile în producţia de energie din surse regenerabile în ţările în curs de dezvoltare şi în alte ţări partenere, respectând în acelaşi timp pe deplin prevederile dreptului internaţional, consolidând astfel durabilitatea ecologică şi economică a acestora şi capacitatea lor de a exporta energie din surse regenerabile.

(43)Procedura folosită în vederea autorizării, certificării şi acordării de licenţe instalaţiilor de producere a energiei din surse regenerabile ar trebui să fie obiectivă, transparentă, nediscriminatorie şi proporţională atunci când se aplică normele pentru proiecte specifice. În special, este necesar să se evite orice povară inutilă care ar putea apărea din clasificarea proiectelor privind energia din surse regenerabile în rândul instalaţiilor care reprezintă un risc ridicat pentru sănătate.

(44)În beneficiul utilizării rapide a energiei din surse regenerabile şi având în vedere nivelul în general ridicat al calităţii lor durabile şi benefice pentru mediu, statele membre ar trebui ca, atunci când aplică norme administrative sau când planifică structuri şi legislaţie pentru acordarea de licenţe pentru instalaţii în vederea reducerii poluării şi controlului pentru fabrici industriale, pentru a combate poluarea aerului sau pentru a împiedica sau a reduce la minimum eliberarea de substanţe periculoase în mediul înconjurător, să ia în considerare contribuţia energiei din surse regenerabile la îndeplinirea obiectivelor de mediu şi a celor privind schimbările climatice, în special atunci când sunt comparate cu instalaţiile pe bază de energie din surse neregenerabile.

(45)Ar trebui asigurată coerenţa între obiectivele prezentei directive şi ansamblul dreptului Uniunii privind mediul. In special, pe parcursul procedurilor de evaluare, de planificare sau de acordare a licenţei pentru instalaţiile pe bază de energie din surse regenerabile, statele membre ar trebui să ţină seama de ansamblul dreptului Uniunii privind mediul şi de contribuţia energiei din surse regenerabile la îndeplinirea obiectivelor de mediu şi a celor legate de schimbările climatice, îndeosebi în comparaţie cu instalaţiile pe bază de energie din surse neregenerabile.

(46)Energia geotermală este o sursă regenerabilă locală importantă de energie, care generează de obicei emisii mult mai reduse decât combustibilii fosili, iar anumite tipuri de centrale geotermale produc emisii apropiate de zero. Cu toate acestea, în funcţie de caracteristicile geologice ale unei zone, producţia de energie geotermală poate elibera gaze cu efect de seră şi alte substanţe din fluidele subterane şi din alte formaţiuni geologice din subsol, care sunt nocive pentru sănătate şi pentru mediu. Din acest motiv, Comisia Europeană ar trebui să faciliteze numai utilizarea energiei geotermale cu un impact redus asupra mediului şi care generează reduceri de gaze cu efect de seră comparabile cu cele din sursele convenţionale.

(47)La nivel naţional, regional şi, acolo unde este cazul, local, normele şi obligaţiile pentru cerinţele minime referitoare la utilizarea energiei din surse regenerabile în clădirile noi şi renovate au condus la o creştere semnificativă a utilizării de energie din surse regenerabile. Aceste măsuri ar trebui încurajate într-un context mai larg al Uniunii, promovând în acelaşi timp utilizarea unor aplicaţii mai eficiente din punct de vedere energetic ale energiei din surse regenerabile, în combinaţie cu măsuri de conservare a energiei şi de eficienţă energetică, prin regulamentele şi codurile din domeniul construcţiilor.

(48)Pentru a facilita şi a accelera instituirea de niveluri minime de utilizare a energiei din surse regenerabile în clădiri, calcularea acestor niveluri minime în clădirile noi şi existente care sunt supuse unor lucrări majore de renovare ar trebui să ofere o bază suficientă pentru a evalua fezabilitatea din punct de vedere tehnic, funcţional şi economic a includerii unor niveluri minime de energie din surse regenerabile. Pentru a îndeplini cerinţele respective, statele membre ar trebui, printre altele, să permită utilizarea încălzirii şi răcirii centralizate eficiente sau, în cazul în care nu sunt disponibile sistemele de încălzire şi răcire centralizată, a altor infrastructuri energetice.

(49)Pentru a asigura faptul că măsurile naţionale de dezvoltare a încălzirii şi răcirii din surse regenerabile sunt bazate pe o cartografiere şi o analiză cuprinzătoare ale potenţialului naţional privind energia din surse regenerabile şi din deşeuri, precum şi faptul că astfel de măsuri permit o integrare mai mare a energiei din surse regenerabile, prin sprijinirea, între altele, a tehnologiilor inovatoare precum pompele de căldură, tehnologiile geotermale şi tehnologiile termice solare, precum şi a căldurii şi a răcorii reziduale, este oportun să se impună statelor membre să realizeze o evaluare a propriului potenţial de energie din surse regenerabile şi a utilizării căldurii şi a răcorii reziduale în sectorul încălzirii şi răcirii, în special pentru a promova utilizarea energiei din surse regenerabile în instalaţiile de încălzire şi de răcire, precum şi pentru a promova un sistem competitiv şi eficient de încălzire şi răcire centralizată. Pentru a asigura consecvenţa cu cerinţele privind eficienţa energetică a încălzirii şi răcirii şi pentru a reduce costurile administrative, respectiva evaluare ar trebui să fie inclusă în evaluările cuprinzătoare realizate şi notificate în conformitate cu articolul 14 din Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (¹).

(50)S-a dovedit că lipsa unor norme transparente şi a coordonării între diferitele organisme de autorizare stânjenesc utilizarea energiei din surse regenerabile. Ghidarea solicitanţilor pe tot parcursul procedurilor administrative pentru solicitarea şi acordarea autorizaţiilor prin intermediul unui punct de contact administrativ are menirea de a duce la scăderea complexităţii pentru dezvoltatorii de proiecte şi la creşterea eficienţei şi a transparenţei, inclusiv pentru autoconsumatorii de energie din surse regenerabile şi pentru comunităţile de energie din surse regenerabile. Astfel de orientări ar urma să fie furnizate la un nivel adecvat de guvernanţă, ţinând seama de specificul statelor membre. Punctele de contact unice ar trebui să îl ghideze pe solicitant şi să intermedieze pe tot parcursul procesului administrativ, astfel încât solicitantul să nu fie nevoit să contacteze alte organe administrative pentru a finaliza procesul de acordare a autorizaţiilor, cu excepţia cazului în care solicitantul preferă să facă acest lucru.

(51)Procedurile administrative de durată constituie un obstacol administrativ major şi sunt costisitoare. Simplificarea proceselor administrative de acordare a autorizaţiilor şi stabilirea unor termene clare pentru luarea deciziilor de către autorităţile cărora le revine competenţa de a elibera autorizaţia pentru instalaţia de producere a energiei electrice pe baza depunerii unei cereri ar trebui să stimuleze o abordare mai eficace a procedurilor, reducând astfel costurile administrative. Pentru a facilita înţelegerea procedurilor, ar trebui pus la dispoziţie un manual de proceduri pentru dezvoltatorii de proiecte şi pentru cetăţenii care doresc să investească în energia din surse regenerabile. Pentru a stimula adoptarea energiei din surse regenerabile de către microîntreprinderi şi întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) şi cetăţenii individuali în conformitate cu obiectivele prevăzute de prezenta directivă, pentru racordarea la reţea ar trebui să fie prevăzută o procedură de notificare simplă a organismului competent, în cazul proiectelor mici privind energia din surse regenerabile, inclusiv al instalaţiilor descentralizate, precum cele solare instalate pe acoperiş. Pentru a răspunde nevoii din ce în ce mai mari de retehnologizare a centralelor existente de producţie a energiei din surse regenerabile, ar trebui stabilite proceduri simplificate de acordare a autorizaţiilor. Prezenta directivă, în special dispoziţiile privind organizarea şi durata procesului administrativ de acordare a autorizaţiilor, ar trebui să se aplice fără a aduce atingere dreptului internaţional şi al Uniunii, inclusiv dispoziţiilor care vizează protecţia mediului şi a sănătăţii umane. Calendarele iniţiale ar trebui să poată fi prelungite cu până la un an atunci când acest lucru este justificat în mod corespunzător din motive legate de circumstanţe excepţionale.

(53)În măsura în care accesul la profesia de instalator sau exercitarea acesteia sunt reglementate, condiţiile preliminare pentru recunoaşterea calificărilor profesionale sunt stabilite în Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (²). În consecinţă, prezenta directivă se aplică fără a aduce atingere Directivei 2005/36/CE.

(54)Deşi Directiva 2005/36/CE stabileşte cerinţe pentru recunoaşterea reciprocă a calificărilor profesionale, inclusiv pentru arhitecţi, este necesar, de asemenea, să se garanteze că urbaniştii şi arhitecţii ţin seama în mod corespunzător de combinaţia optimă dintre energia din surse regenerabile şi tehnologiile cu eficienţă ridicată în planurile şi proiectele lor. Prin urmare, statele membre ar trebui să pună la dispoziţie orientări clare în acest sens. Acest lucru ar trebui să se realizeze fără a aduce atingere dispoziţiilor directivei respective, în special articolelor 46 şi 49.

(55)Garanţiile de origine emise în sensul prezentei directive au funcţia unică de a demonstra clientului final că o anumită pondere sau cantitate de energie a fost produsă din surse regenerabile. O garanţie de origine poate fi transferată, în mod independent de tipul de energie la care face referire, de la un deţinător la altul. Cu toate acestea, pentru a garanta faptul că o unitate de energie din surse regenerabile este comunicată o singură dată unui client, ar trebui evitate dubla înregistrare şi dubla comunicare a garanţiilor de origine. Energia din surse regenerabile pentru care producătorul a vândut separat garanţia de origine aferentă nu ar trebui comunicată sau vândută clientului final drept energie din surse regenerabile. Este important să se facă o distincţie între certificatele verzi folosite pentru schemele de sprijin şi garanţiile de origine.

(56)Este oportun să se permită pieţei de consum a energiei electrice din surse regenerabile să contribuie la dezvoltarea energiei din surse regenerabile. Prin urmare, statele membre ar trebui să impună furnizorilor de energie electrică ce comunică clienţilor finali mixul lor de energie în temeiul dreptului Uniunii privind piaţa internă a energiei electrice sau care comercializează energie către consumatori făcând referire la consumul de energie din surse regenerabile să folosească garanţii de origine din instalaţiile care produc energie din surse regenerabile.

(57)Este important să se ofere informaţii privind modul în care energia electrică ce beneficiază de sprijin este alocată clienţilor finali. Pentru îmbunătăţirea calităţii respectivelor informaţii pentru consumatori, statele membre ar trebui să asigure faptul că se emit garanţii de origine pentru toate unităţile de energie din surse regenerabile produse, cu excepţia cazului în care acestea decid să nu emită garanţii de origine producătorilor care beneficiază şi de sprijin financiar. Dacă statele membre decid să elibereze garanţii de origine producătorilor care beneficiază şi de sprijin financiar sau dacă decid să nu elibereze garanţii de origine direct producătorilor, ele ar trebui să aibă posibilitatea să aleagă prin ce mijloace şi mecanisme să ia în calcul valoarea de piaţă a respectivelor garanţii de origine. Atunci când producătorii de energie din surse regenerabile beneficiază şi de sprijin financiar, valoarea de piaţă a garanţiilor de origine pentru aceeaşi producţie ar trebui să fie luată în calcul în mod corespunzător în schema de sprijin relevantă.

(59)Garanţiile de origine, care sunt instituite în prezent pentru energia electrică din surse regenerabile, ar trebui extinse pentru a acoperi şi gazele din surse regenerabile. Extinderea sistemului garanţiilor de origine la energia din surse neregenerabile ar trebui să constituie o opţiune pentru statele membre. Acest fapt ar pune la dispoziţie o modalitate consecventă de a dovedi clienţilor finali originea gazelor din surse regenerabile precum biometanul şi ar facilita dezvoltarea comerţului transfrontalier cu astfel de gaze. De asemenea, ar permite crearea de garanţii de origine pentru alte gaze din surse regenerabile, precum hidrogenul.

(60)Este necesară acordarea unui sprijin pentru integrarea energiei din surse regenerabile în reţeaua de transport şi de distribuţie, precum şi pentru utilizarea sistemelor de stocare a energiei pentru o producţie integrată variabilă de energie din surse regenerabile, în special în ceea ce priveşte normele care reglementează dispecerizarea şi accesul la reţea. Cadrul pentru integrarea energiei electrice din surse regenerabile este stabilit într-un alt act al Uniunii referitor la piaţa internă a energiei electrice. Cu toate acestea, cadrul respectiv nu cuprinde dispoziţii referitoare la integrarea gazelor produse din surse regenerabile în reţeaua de gaze. Prin urmare, este necesar ca astfel de prevederi să fie incluse în prezenta directivă.

(61)S-au recunoscut oportunităţile de obţinere a unei creşteri economice prin inovaţie şi printr-o politică competitivă şi durabilă în domeniul energiei. Producţia de energie din surse regenerabile depinde deseori de IMM-urile locale sau regionale. Oportunităţile de dezvoltare pentru întreprinderile locale, de creştere durabilă şi de creare de locuri de muncă de înaltă calitate generate în statele membre şi în regiunile acestora de investiţiile în producţia de energie din surse regenerabile la nivel regional şi local sunt considerabile. Prin urmare, Comisia şi statele membre ar trebui să stimuleze şi să sprijine măsurile de dezvoltare luate la nivel naţional şi regional în aceste domenii, să încurajeze schimbul de bune practici între iniţiativele de dezvoltare locale şi regionale în domeniul producţiei de energie din surse regenerabile şi să îmbunătăţească furnizarea de asistenţă tehnică şi de programe de formare profesională, cu scopul de a consolida cunoştinţele de specialitate financiare, tehnice şi de reglementare şi de a informa cu privire la posibilităţile de finanţare disponibile, inclusiv utilizarea cu obiective mai clare a fondurilor Uniunii, cum ar fi utilizarea fondurilor politicii de coeziune în acest domeniu.

(62)Autorităţile regionale şi locale stabilesc adesea, în materie de energie din surse regenerabile, obiective mai ambiţioase care depăşesc obiectivele naţionale. Angajamentele luate la nivel local şi regional pentru a stimula dezvoltarea energiei din surse regenerabile şi eficienţa energetică sunt finanţate în prezent prin intermediul unor reţele cum ar fi Convenţia primarilor, iniţiativele Oraşe inteligente sau Comunităţi inteligente, precum şi prin elaborarea de planuri de acţiune pentru energia durabilă. Astfel de reţele sunt esenţiale şi ar trebui extinse, deoarece contribuie la sensibilizarea opiniei publice şi facilitează schimbul de bune practici şi sprijinul financiar disponibil. În acest context, Comisia ar trebui să sprijine autorităţile locale şi regionale inovatoare interesate să acţioneze dincolo de frontiere prin acordarea de asistenţă pentru stabilirea de mecanisme de cooperare, cum ar fi Gruparea europeană de cooperare teritorială, care permite autorităţilor publice din diferite state membre să colaboreze şi să ofere servicii şi proiecte comune, fără a fi necesară semnarea şi ratificarea unui acord internaţional de către parlamentele naţionale. Alte măsuri inovatoare pentru a atrage mai multe investiţii în noile tehnologii, cum ar fi contractele de performanţă energetică şi procesele de standardizare în finanţarea publică, ar trebui, de asemenea, să fie avute în vedere.

(63)Atunci când se încurajează dezvoltarea pieţei pentru energia din surse regenerabile, este necesar să se ţină cont de impactul pozitiv asupra posibilităţilor de dezvoltare regionale şi locale, asupra posibilităţilor de export, asupra coeziunii sociale şi asupra oportunităţilor de încadrare în muncă, în special în privinţa întreprinderilor mici şi mijlocii, precum şi a producătorilor de energie independenţi, inclusiv autoconsumatorii de energie din surse regenerabile şi comunităţile de energie din surse regenerabile.

(64)Situaţia specifică a regiunilor ultraperiferice este recunoscută la articolul 349 din TFUE. Sectorul energetic din regiunile ultraperiferice este deseori caracterizat de izolare, de o ofertă limitată şi de dependenţa de combustibilii fosili, deşi aceste regiuni beneficiază de importante surse regenerabile de energie locale. Prin urmare, regiunile ultraperiferice ar putea servi drept exemple de aplicare a tehnologiilor energetice inovatoare pentru Uniune. Este necesar, aşadar, să se promoveze utilizarea energiei din surse regenerabile pentru ca regiunile respective să atingă un grad mai mare de autonomie energetică şi pentru a li se recunoaşte situaţia specifică în ceea ce priveşte potenţialul de energie din surse regenerabile şi nevoia de sprijin public. Ar trebui să se prevadă o derogare cu un impact la nivel local limitat care să permită statelor membre să adopte criterii specifice pentru a asigura eligibilitatea consumului anumitor combustibili din biomasă pentru sprijin financiar. Statele membre ar trebui să fie în măsură să adopte astfel de criterii specifice pentru instalaţiile care utilizează combustibili din biomasă şi care sunt situate într-o regiune ultraperiferică, astfel cum se menţionează la articolul 349 din TFUE, precum şi pentru biomasa care este utilizată drept combustibil în astfel de instalaţii şi care nu respectă criteriile armonizate prevăzute în prezenta directivă în materie de durabilitate, de eficienţă energetică şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Aceste criterii specifice pentru combustibilii din biomasă ar trebui să se aplice indiferent dacă biomasa provine dintr-un stat membru sau dintr-o ţară terţă. În plus, orice criteriu specific ar trebui să fie justificat în mod obiectiv din motive de independenţă energetică a regiunii ultraperiferice în cauză şi în vederea asigurării, în această regiune ultraperiferică, a unei tranziţii line către adoptarea criteriilor de durabilitate, de eficienţă energetică şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru combustibilii din biomasă prevăzuţi în prezenta directivă.

Având în vedere că păcura reprezintă o mare parte din mixul energetic pentru producerea de energie electrică în regiunile ultraperiferice, este necesar să se poată analiza în mod corespunzător criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în aceste regiuni. Prin urmare, ar fi oportun să se prevadă un combustibil fosil omolog specific pentru energia electrică produsă în regiunile ultraperiferice. Statele membre ar trebui să asigure respectarea efectivă a criteriilor lor specifice. În cele din urmă, fără a aduce atingere sprijinului acordat în conformitate cu schemele de sprijin în conformitate cu prezenta directivă, statele membre nu ar trebui, din alte raţiuni de durabilitate, să refuze să ia în considerare biocombustibilii şi biolichidele obţinute în conformitate cu prezenta directivă. Această interdicţie are menirea de a asigura că biocombustibilii şi biolichidele care respectă criteriile armonizate prevăzute în prezenta directivă continuă să beneficieze de pe urma obiectivelor prezentei directive de facilitare a schimburilor comerciale, inclusiv în ceea ce priveşte regiunile ultraperiferice în cauză.

(65)Este adecvat să se permită dezvoltarea tehnologiilor descentralizate şi a stocării în domeniul energiei din surse regenerabile în condiţii nediscriminatorii şi fără a împiedica finanţarea investiţiilor în infrastructură. Trecerea la o producţie descentralizată de energie are multe avantaje, inclusiv utilizarea surselor locale de energie, creşterea siguranţei alimentării cu energie pe plan local, diminuarea distanţelor de transport şi reducerea pierderilor ocazionate de transportul energiei. De asemenea, o astfel de descentralizare stimulează dezvoltarea comunităţilor şi coeziunea, prin crearea unor locuri de muncă şi a unor surse de venit la nivel local.

(66)Dată fiind importanţa din ce în ce mai mare a autoconsumului de energie din surse regenerabile, se simte nevoia de a avea o definiţie a "autoconsumatorilor de energie din surse regenerabile" şi a "autoconsumatorilor de energie din surse regenerabile care acţionează colectiv". De asemenea, este necesar să se stabilească un cadru de reglementare care să capaciteze autoconsumatorii de energie din surse regenerabile să producă, să consume, să stocheze şi să vândă energie electrică fără a se confrunta cu sarcini disproporţionate. Cetăţenii care locuiesc în apartamente ar trebui, de exemplu, să poată beneficia de capacitarea consumatorului în aceeaşi măsură ca gospodăriile din locuinţele unifamiliale. Cu toate acestea, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea să diferenţieze între autoconsumatorii de energie din surse regenerabile individuali şi cei care acţionează colectiv având în vedere caracteristicile lor diferite, în măsura în care orice astfel de tratament diferenţiat este proporţional şi justificat în mod corespunzător.

(67)Capacitarea autoconsumatorilor de energie din surse regenerabile care acţionează colectiv oferă, de asemenea, oportunităţi pentru comunităţile de energie din surse regenerabile de a promova eficienţa energetică la nivelul gospodăriilor şi de a combate sărăcia energetică prin reducerea consumului şi scăderea tarifelor de furnizare. Statele membre ar trebui să profite în mod adecvat de această oportunitate evaluând, printre altele, posibilitatea de a facilita participarea gospodăriilor care altfel nu ar fi în măsură să participe, inclusiv a consumatorilor şi a locatarilor vulnerabili.

(68)Autoconsumatorii de energie din surse regenerabile nu ar trebui să se confrunte cu sarcini sau costuri discriminatorii sau disproporţionate şi nu ar trebui să fie supuşi unor taxe nejustificate. Ar trebui să se ţină seama de contribuţia lor la îndeplinirea obiectivului în materie de climă şi energie şi de costurile şi beneficiile pe care le generează în sistemul energetic în ansamblul său. Aşadar, statele membre ar trebui, în general, să nu taxeze energia electrică produsă şi consumată în acelaşi spaţiu de către autoconsumatorii de energie din surse regenerabile. Cu toate acestea, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a aplica taxe nediscriminatorii şi proporţionale acestui tip de energie electrică, dacă acest lucru este necesar pentru a asigura sustenabilitatea financiară a sistemului energetic, de a limita sprijinul acordat la ceea ce este obiectiv necesar şi de a utiliza în mod eficace schemele lor de sprijin. În acelaşi timp, statele membre ar trebui să se asigure că există o contribuţie echilibrată şi adecvată a autoconsumatorilor de energie din surse regenerabile la sistemul general de partajare a costurilor de producţie, distribuţie şi consum de energie electrică, atunci când energia electrică este introdusă în reţea.

(69)În acest scop, statele membre nu ar trebui, ca regulă generală, să taxeze energia electrică produsă şi consumată individual, în acelaşi spaţiu, de autoconsumatorii de energie din surse regenerabile. Totuşi, pentru a preveni ca acest stimulent să afecteze stabilitatea financiară a schemelor de sprijin pentru energia din surse regenerabile, stimulentul respectiv ar putea fi limitat la instalaţiile mici, cu o putere electrică de maximum 30 kW. In anumite cazuri, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea să aplice autoconsumatorilor de energie din surse regenerabile tarife pentru energia electrică utilizată pentru autoconsum în cazul în care statele membre se folosesc în mod eficient de sistemele lor de sprijin şi dacă asigură un acces nediscriminatoriu şi efectiv la aceste sisteme. Statele membre ar trebui, de asemenea, să poată aplica scutiri parţiale de taxe şi tarife sau să poată combina aceste scutiri cu acordarea de sprijin, în măsura necesară pentru a asigura viabilitatea economică a unor astfel de proiecte.

(70)Participarea cetăţenilor de pe plan local şi a autorităţilor locale la proiectele de energie din surse regenerabile prin intermediul comunităţilor de energie din surse regenerabile a dus la obţinerea unei valori adăugate substanţiale în ceea ce priveşte acceptarea pe plan local a energiei din surse regenerabile şi accesul la capital privat suplimentar, ceea ce se traduce în investiţii locale, mai multe posibilităţi de alegere pentru consumatori, o participare sporită a cetăţenilor la tranziţia energetică. Această implicare pe plan local este cu atât mai esenţială în contextul creşterii capacităţii de producţie a energiei din surse regenerabile. Măsurile care le permit comunităţilor de energie din surse regenerabile să concureze în condiţii de egalitate cu alţi producători urmăresc, de asemenea, să crească participarea cetăţenilor pe plan local la proiectele de energie din surse regenerabile şi, prin urmare, să crească gradul de acceptare a energiei din surse regenerabile.

(71)Caracteristicile specifice ale comunităţilor locale de energie din surse regenerabile din punctul de vedere al dimensiunii, al structurii acţionariatului şi al numărului de proiecte pot împiedica capacitatea acestora de a concura pe picior de egalitate cu jucătorii de mari dimensiuni, şi anume concurenţii cu portofolii sau proiecte de amploare. Prin urmare, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea să aleagă orice formă de entitate pentru comunităţile de energie din surse regenerabile, cu condiţia ca o astfel de entitate să poată, acţionând în nume propriu, să exercite drepturi şi să fie supusă unor obligaţii. Pentru a evita abuzurile şi pentru a asigura o largă participare, comunităţile de energie din surse regenerabile ar trebui să poată să îşi păstreze autonomia în raport cu membrii individuali şi cu alţi actori tradiţionali de pe piaţă, care sunt parte a comunităţii în calitate de membri sau acţionari sau care cooperează prin alte mijloace, precum investiţiile. Participarea la proiectele privind energia din surse regenerabile ar trebui să fie deschisă tuturor membrilor locali potenţiali pe baza unor criterii obiective, transparente şi nediscriminatorii. Printre măsurile de compensare a dezavantajelor privind caracteristicile specifice ale comunităţilor locale de energie din surse regenerabile din punctul de vedere al dimensiunii, al structurii acţionariatului şi al numărului de proiecte se numără cea de a permite comunităţilor de energie să opereze în sistemul energetic şi de a le facilita integrarea pe piaţă. Comunităţile de energie din surse regenerabile ar trebui să poată face schimb între ele de energie produsă de instalaţiile aflate în proprietatea comunităţii. Cu toate acestea, membrii comunităţii nu ar trebui să fie scutiţi de costurile, taxele, tarifele şi impozitele relevante care ar fi suportate de consumatorii finali care nu sunt membri ai comunităţii, de producătorii aflaţi în situaţii similare sau atunci când se utilizează infrastructură de reţea publică pentru aceste transferuri.

(73)Reprezentând circa jumătate din consumul de energie finală al Uniunii, sectorul încălzirii şi răcirii este considerat a fi un sector-cheie pentru a accelera decarbonizarea sistemului energetic. Mai mult, acesta este, de asemenea, un sector strategic pentru securitatea energetică, deoarece se previzionează că, până în 2030, circa 40 % din consumul de energie din surse regenerabile ar trebui să provină din încălzirea şi răcirea din surse regenerabile. Cu toate acestea, absenţa unei strategii armonizate la nivelul Uniunii, lipsa internalizării costurilor externe şi fragmentarea pieţelor încălzirii şi răcirii au dus, până acum, la un progres relativ lent în acest sector.

(74)Mai multe state membre au implementat măsuri în sectorul încălzirii şi răcirii pentru a îşi atinge obiectivul privind energia din surse regenerabile pentru 2020. Cu toate acestea, în lipsa unor obiective naţionale obligatorii după 2020, este posibil ca stimulentele naţionale rămase să nu fie suficiente pentru atingerea obiectivelor privind decarbonizarea pe termen lung, pentru 2030 şi pentru 2050. Pentru a se alinia la aceste obiective, a consolida certitudinea pentru investitori şi a promova dezvoltarea unei pieţe a încălzirii şi a răcirii din surse regenerabile la nivelul întregii Uniuni, respectând în acelaşi timp principiul "eficienţa energetică înainte de toate", este oportun să se încurajeze eforturile statelor membre în ceea ce priveşte furnizarea de încălzire şi răcire din surse regenerabile în vederea contribuirii la sporirea treptată a ponderii energiei din surse regenerabile. Dat fiind caracterul fragmentat al unora dintre pieţele încălzirii şi răcirii, este de o importanţă esenţială să se asigure flexibilitate în conceperea unui astfel de efort. De asemenea, este important să se asigure faptul că o posibilă utilizare a încălzirii şi răcirii din surse regenerabile nu are efecte secundare adverse asupra mediului şi nu determină costuri generale disproporţionate. Pentru a minimiza acest risc, creşterea ponderii energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii şi răcirii ar trebui să aibă în vedere situaţia acelor state membre în care ponderea este deja foarte ridicată sau a în care sursele de căldură şi răcoare reziduală nu sunt folosite, precum Ciprul şi Malta.

(77)Potenţialele sinergii dintre un efort de sporire a gradului de utilizare a încălzirii şi răcirii din surse regenerabile şi schemele existente în temeiul Directivei 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (¹) şi a Directivei 2012/27/UE ar trebui evidenţiate. În măsura posibilului, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza structuri administrative existente pentru implementarea unui astfel de efort, în vederea reducerii sarcinii administrative.

(78)Prin urmare, în domeniul încălzirii centralizate este esenţial să se permită trecerea la energie din surse regenerabile pentru combustibil şi să se împiedice blocajul tehnologic şi reglementar prin consolidarea drepturilor producătorilor de energie din surse regenerabile şi ale consumatorilor finali, precum şi să se pună la dispoziţia consumatorilor finali instrumente care să le faciliteze alegerea soluţiilor celor mai performante din punct de vedere energetic ce ţin seama de necesităţile de încălzire şi de răcire viitoare, în conformitate cu criteriile de performanţă a clădirilor preconizate. Consumatorii finali ar trebui să primească informaţii transparente şi exacte cu privire la eficienţa sistemelor de încălzire şi răcire centralizată şi la ponderea energiei din surse regenerabile de energie în cadrul încălzirii sau a răcirii care le este furnizată.

(79)Pentru a proteja consumatorii sistemelor de încălzire şi răcire centralizată care nu sunt sisteme eficiente de încălzire şi răcire centralizată şi pentru a le permite să genereze propria încălzire sau răcire din surse regenerabile, cu o performanţă energetică simţitor mai ridicată, consumatorii ar trebui să aibă dreptul să se deconecteze, renunţând astfel la serviciile de încălzire sau răcire oferite de sistemele ineficiente de încălzire şi răcire centralizată de la nivelul întregii clădiri, prin rezilierea contractului lor sau, în cazul în care contractul acoperă mai multe clădiri, prin modificarea contractului cu operatorii sistemelor de încălzire sau răcire centralizată.

(80)Pentru a pregăti tranziţia către biocombustibilii avansaţi şi pentru a reduce la minimum impactul general în ceea ce priveşte schimbarea directă şi indirectă a destinaţiei terenurilor, este oportun să se limiteze cantităţile de biocombustibili şi de biolichide produse din culturi de cereale şi de alte plante bogate în amidon, culturi de plante zaharoase şi de plante oleaginoase care pot fi luate în calcul pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite în prezenta directivă, fără a limita posibilitatea generală de a utiliza astfel de biocombustibili şi biolichide. Stabilirea unei limite la nivelul Uniunii nu ar trebui să împiedice statele membre să prevadă limite mai scăzute ale cantităţii de biocombustibili şi biolichide produse din culturi de cereale şi de alte plante bogate în amidon, de culturi de plante zaharoase şi de plante oleaginoase care pot fi luate în calcul la nivel naţional în vederea atingerii obiectivelor stabilite în prezenta directivă, fără a limita posibilitatea generală de a utiliza astfel de biocombustibili şi biolichide.

(81)Directiva 2009/28/CE a introdus un set de criterii de durabilitate, inclusiv criterii pentru protejarea terenurilor bogate în biodiversitate şi a terenurilor care stochează cantităţi ridicate de carbon, dar nu a abordat chestiunea schimbării indirecte a destinaţiei terenurilor. Schimbarea indirectă a destinaţiei terenurilor are loc atunci când cultivarea culturilor de cereale destinate biocombustibililor, biolichidelor şi combustibililor din biomasă înlocuieşte producţia tradiţională de cereale pentru hrană şi furaje. Această cerere suplimentară sporeşte presiunea la care sunt supuse terenurile şi poate conduce la extinderea terenurilor agricole în zone cu rol în stocarea unor cantităţi ridicate de carbon, cum ar fi pădurile, zonele umede şi turbăriile, cauzând astfel emisii suplimentare de gaze cu efect de seră. Directiva (UE) 2015/1513 a Parlamentului European şi a Consiliului (¹) recunoaşte că amploarea emisiilor de gaze cu efect de seră aferente schimbării indirecte a destinaţiei terenurilor ar putea neutraliza, parţial sau total, reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră obţinute graţie biocombustibililor, biolichidelor şi combustibililor din biomasă, luaţi individual. Cu toate că există riscuri legate de schimbarea indirectă a destinaţiei terenurilor, cercetările au indicat că amploarea efectelor depinde de o varietate de factori, inclusiv tipul de materii prime utilizate pentru producţia de combustibili, nivelul cererii suplimentare de materii prime generate de utilizarea biocombustibililor, a biolichidelor şi a combustibililor din biomasă, precum şi măsura în care terenurile care stochează cantităţi ridicate de carbon sunt protejate la nivel mondial.

Deşi nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră cauzat de schimbarea indirectă a destinaţiei terenurilor nu poate fi stabilit fără echivoc şi cu precizia necesară pentru a putea fi inclus în metodologia de calcul a emisiilor de gaze cu efecte de seră, cele mai mari riscuri generate de schimbarea indirectă a destinaţiei terenurilor au fost identificate în privinţa biocombustibililor, a biolichidelor şi a combustibililor din biomasă produşi din materii prime în cazul cărora se observă o expansiune semnificativă a suprafeţei de producţie în detrimentul terenurilor care stochează cantităţi ridicate de carbon. Prin urmare, este oportun, în general, să se limiteze combustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă produşi din culturi alimentare şi furajere, promovaţi de prezenta directivă, şi să se solicite, în plus, statelor membre să stabilească o limită specifică şi treptat descrescătoare pentru biocombustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă produşi din culturi alimentare şi furajere în cazul cărora se observă o expansiune semnificativă a suprafeţei de producţie în detrimentul terenurilor care stochează cantităţi ridicate de carbon. biocombustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinaţiei terenurilor ar trebui să fie scutiţi de această limită specifică şi treptat descrescătoare.

(82)Creşterea producţiei în sectoarele agricole prin intermediul practicilor agricole îmbunătăţite, investiţiilor în utilaje mai performante şi transferului de cunoştinţe peste nivelurile care ar fi prevalat în lipsa sistemelor pentru promovarea productivităţii pentru biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă produşi din culturi alimentare şi furajere, precum şi datorată cultivării unor culturi pe terenuri care nu se utilizau anterior pentru cultivarea de culturi poate atenua efectele schimbării indirecte a destinaţiei terenurilor. În cazul în care există dovezi care indică faptul că astfel măsuri au condus la o creştere a producţiei care depăşeşte creşterea preconizată a productivităţii, biocombustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă produşi din astfel de materii prime suplimentare ar trebui consideraţi ca fiind biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinaţiei terenurilor. În acest context, ar trebui să se ţină seama de fluctuaţiile anuale ale producţiei.

(83)Directiva (UE) 2015/1513 solicita Comisiei să prezinte fără întârziere o propunere cuprinzătoare privind o politică post-2020 rentabilă şi neutră din punct de vedere tehnologic, în vederea creării unei perspective pe termen lung pentru investiţiile în biocombustibili durabili cu risc scăzut de provocare a unor schimbări indirecte ale destinaţiei terenurilor, cu obiectivul general de a decarboniza sectorul transporturilor. O obligaţie din partea statelor membre de a impune furnizorilor de combustibil să furnizeze o anumită proporţie globală de combustibili care să provină din surse regenerabile poate oferi certitudine investitorilor şi poate încuraja dezvoltarea în permanenţă de combustibili alternativi produşi din surse regenerabile utilizaţi în transporturi, inclusiv biocombustibili avansaţi, combustibili gazoşi şi lichizi de origine nebiologică produşi din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi, precum şi energie electrică din surse regenerabile destinată sectorului transporturilor. Întrucât alternativele care se bazează pe surse regenerabile de energie pot să nu fie disponibile sau rentabile pentru toţi furnizorii de combustibil, este oportun să se permită statelor membre să realizeze o diferenţiere între furnizorii de combustibil şi să scutească de această obligaţie, în cazul în care este necesar, anumite categorii de furnizori de combustibil. Întrucât combustibilii pentru transporturi se comercializează cu uşurinţă, este probabil ca furnizorii de combustibil din statele membre care dispun de mai puţine resurse relevante să poată obţine cu uşurinţă combustibili din surse regenerabile din alte surse.

(85)Biocombustibilii avansaţi, precum şi alte tipuri de biocombustibili şi de biogaz produse din materiile prime enumerate în anexă la prezenta directivă, combustibilii gazoşi şi lichizi de origine nebiologică produşi din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi şi energia electrică din surse regenerabile din sectorul transporturilor pot contribui la scăderea emisiilor de dioxid de carbon, stimulând decarbonizarea în mod rentabil a sectorului transporturilor din Uniune şi îmbunătăţind, printre altele, diversificarea energetică din sectorul transporturilor, concomitent cu promovarea inovării, a creşterii economice şi a creării de locuri de muncă în cadrul economiei Uniunii şi cu reducerea dependenţei de importurile de energie. O obligaţie din partea statelor membre de a impune furnizorilor de combustibil să asigure o anumită pondere minimă biocombustibililor avansaţi şi anumitor biogaze are ca scop încurajarea dezvoltării în permanenţă a combustibililor avansaţi, inclusiv a biocombustibililor. Este important să se asigure faptul că această obligaţie promovează de asemenea, pentru îndeplinirea sa, îmbunătăţirea performanţei în materie de gaze cu efect de seră a combustibililor furnizaţi. Comisia ar trebui să evalueze performanţa în materie de gaze cu efect de seră, inovaţia tehnologică şi durabilitatea acestor combustibili.

(87)Se preconizează că, până în 2030, electromobilitatea va reprezenta o parte importantă a energiei din surse regenerabile utilizate în sectorul transporturilor. Ar trebui acordate noi stimulente, având în vedere dezvoltarea rapidă a electromobilităţii şi potenţialul pe care îl are acest sector pentru Uniune în ceea ce priveşte creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. Ar trebui utilizaţi multiplicatori pentru energia electrică din surse regenerabile furnizată în sectorul transporturilor, pentru a promova energia electrică din surse regenerabile în sectorul transporturilor şi în vederea reducerii dezavantajului comparativ în statisticile din domeniul energiei. Întrucât nu este posibil ca statisticile să ia în calcul, prin contorizări specifice, toată energia electrică furnizată pentru vehiculele rutiere (de exemplu, încărcarea la domiciliu), ar trebui utilizaţi multiplicatori pentru a asigura că impactul pozitiv al transportului electrificat bazat pe energie din surse regenerabile este luat în calcul în mod corespunzător. Ar trebui explorate alternative pentru a se garanta că noii cereri de energie electrică din sectorul transporturilor i se răspunde cu o capacitate suplimentară de producere a energiei din surse regenerabile.

(88)Având în vedere constrângerile climatice care limitează posibilitatea consumului anumitor tipuri de biocombus- tibili ca urmare a problemelor de natură tehnică, legate de mediu sau de sănătate şi datorită dimensiunilor şi structurii propriilor pieţe ale combustibililor, este oportun ca Ciprul şi Malta să fie autorizate să ţină seama de aceste restricţii inerente în scopul demonstrării respectării obligaţiilor la nivel naţional privind energia din surse regenerabile impuse furnizorilor de combustibil.

(89)Promovarea combustibililor pe bază de carbon reciclat poate contribui la obiectivele de politică vizând diversificarea energetică şi decarbonizarea în sectorul transporturilor, atunci când aceştia respectă pragul minim adecvat de reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră. Prin urmare, este oportun ca aceşti combustibili să fie incluşi în obligaţia impusă furnizorilor de combustibil, dându-le totodată statelor membre posibilitatea să nu ţină seama de aceşti combustibili în cadrul obligaţiei dacă nu doresc să facă acest lucru. Întrucât combustibilii respectivi sunt neregenerabili, aceştia nu ar trebui luaţi în calcul în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivului general al Uniunii privind energia din surse regenerabile.

(90)Combustibilii lichizi şi gazoşi de origine nebiologică produşi din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi sunt importanţi pentru creşterea ponderii energiei electrice din surse regenerabile în sectoarele despre care se preconizează că vor depinde pe termen lung de combustibilii lichizi. Pentru a asigura o contribuţie a combustibililor de origine nebiologică produşi din surse regenerabile la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, energia electrică utilizată pentru producţia de combustibili ar trebui să provină din surse regenerabile. Comisia ar trebui să dezvolte, prin intermediul unor acte delegate, o metodologie fiabilă a Uniunii, aplicabilă în cazurile în care energia electrică este preluată din reţea. Respectiva metodologie ar trebui să garanteze că există o corelaţie temporală şi geografică între unitatea de producere a energiei electrice cu care producătorul are un contract bilateral de achiziţie de energie electrică din surse regenerabile şi producţia de combustibili. Spre exemplu, combustibilii de origine nebiologică produşi din surse regenerabile nu pot fi consideraţi drept total regenerabili dacă sunt produşi în momentul în care o unitate de producere a energiei din surse regenerabile cu care s-a încheiat un contract nu produce energie electrică. Un alt exemplu îl reprezintă eventualitatea unei congestionări a reţelei electrice, caz în care combustibilii pot fi consideraţi drept total regenerabili numai atunci când atât unitatea de producere a energiei electrice, cât şi instalaţia de producere a combustibililor sunt amplasate pe aceeaşi parte, unde se produce congestionarea. Mai mult, ar trebui să existe o componentă de adiţionalitate, în sensul că producătorul de combustibili contribuie la utilizarea surselor regenerabile de energie sau la finanţarea energiei din surse regenerabile.

(91)Materiile prime care au un impact scăzut asupra schimbării indirecte a destinaţiei terenurilor atunci când sunt folosite pentru a produce biocombustibili ar trebui să fie promovate pentru contribuţia lor la decarbonizarea economiei. Materiile prime pentru biocombustibilii avansaţi şi biogazul pentru transporturi, în cazul cărora tehnologia este mai inovatoare şi mai puţin matură şi, prin urmare, necesită un sprijin mai mare, ar trebui, în special, incluse într-o anexă la prezenta directivă. Pentru a se asigura faptul că aceasta este actualizată în conformitate cu cele mai recente evoluţii tehnologice, evitându-se în acelaşi timp efectele negative neprevăzute, Comisia ar trebui să revizuiască această anexă în vederea analizării necesităţii adăugării de noi materii prime.

(93)Pentru a exploata întregul potenţial al biomasei - care nu include turba sau materiile încorporate în formaţiuni geologice şi/sau transformat în fosile - de a contribui la decarbonizarea economiei prin utilizările sale pentru materii şi energie, Uniunea şi statele membre ar trebui să promoveze o mobilizare mai durabilă a resurselor agricole şi de lemn existente, precum şi dezvoltarea unor noi sisteme de producţie agricolă şi forestieră, cu condiţia să fie respectate criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

(94)Biocombustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă ar trebui să fie întotdeauna produşi în mod durabil. Biocombustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă utilizaţi în vederea respectării obiectivului Uniunii prevăzut de prezenta directivă şi cei care beneficiază de scheme de sprijin ar trebui, prin urmare, să îndeplinească în mod obligatoriu criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Armonizarea acestor criterii pentru biocombustibili şi pentru biolichide este esenţială pentru realizarea obiectivelor politicii energetice a Uniunii, astfel cum se prevede la articolul 194 alineatul (1) din TFUE. O astfel de armonizare garantează funcţionarea pieţei interne a energiei şi, astfel, facilitează, în special în ceea ce priveşte obligaţia statelor membre de a nu refuza luarea în considerare, pe baza altor criterii de sustenabilitate, biocombustibili şi biolichide obţinute în considerare cu prezenta directivă, comerţul între statele membre cu biocombustibili şi biolichide care îndeplinesc criteriile de conformitate. Efectele pozitive ale armonizării acestor criterii pentru buna funcţionare a pieţei interne a energiei şi pentru evitarea denaturării concurenţei în Uniune nu pot fi compromise. În ceea ce priveşte combustibilii din biomasă, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea să stabilească criterii suplimentare privind durabilitatea şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

(96)Producţia de materii prime agricole pentru biocombustibili, biolichide şi combustibilii din biomasă, precum şi stimulentele prevăzute în prezenta directivă în vederea promovării utilizării acestora nu trebuie să aibă ca efect încurajarea distrugerii terenurilor bogate în biodiversitate. Aceste resurse finite, a căror valoare universală este recunoscută prin diferite instrumente internaţionale, ar trebui conservate. Prin urmare, este necesar să se stabilească criterii de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră care să asigure că biocombus- tibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă sunt eligibili pentru stimulente numai atunci când se garantează că materiile prime agricole nu provin din zone bogate în biodiversitate sau, în cazul zonelor desemnate ca zone protejate în scopuri de protecţie a naturii sau de protecţie a ecosistemelor sau a speciilor rare, ameninţate sau pe cale de dispariţie, atunci când autorităţile competente relevante demonstrează că producţia de materie primă agricolă respectivă nu aduce atingere acestor scopuri.

(97)Pădurile ar trebui considerate ca fiind biodiverse, potrivit criteriilor de durabilitate, atunci când sunt păduri primare în conformitate cu definiţia utilizată de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) în cadrul evaluării sale globale privind resursele forestiere sau atunci când sunt protejate prin legislaţia naţională de protecţie a naturii. Ar trebui considerate drept păduri bogate în biodiversitate zonele în care are loc colectarea de produse forestiere nelemnoase, cu condiţia ca impactul uman să fie redus. Alte tipuri de păduri astfel cum sunt definite de FAO, precum pădurile naturale transformate, pădurile şi plantaţiile seminaturale, nu ar trebui să fie considerate păduri primare. Mai mult, având în vedere gradul ridicat de biodiversitate al anumitor păşuni, atât temperate, cât şi tropicale, inclusiv savane, stepe, lăstărişuri şi preerii bogate în biodiversitate, biocom- bustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă proveniţi din materii prime agricole cultivate pe astfel de terenuri nu ar trebui să se califice printre stimulentele prevăzute de prezenta directivă. În vederea stabilirii de criterii adecvate în scopul definirii unor astfel de păşuni bogate în biodiversitate, în conformitate cu cele mai fiabile date ştiinţifice disponibile şi cu standardele internaţionale relevante, Comisiei ar trebui să i se confere competenţe de executare.

(98)Terenurile nu ar trebui să fie transformate pentru a permite producţia de materii prime agricole pentru biocom- bustibili, biolichide şi combustibili din biomasă dacă pierderile din stocul de carbon ca urmare a transformării nu ar putea fi compensate, într-o perioadă rezonabilă de timp, ţinând seama de urgenţa cu care trebuie soluţionată problema schimbărilor climatice, prin reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră determinată de producţia şi de utilizarea de biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă. Aceasta ar preveni efectuarea unor cercetări inutile şi împovărătoare de către operatorii economici şi transformarea terenurilor cu stocuri mari de carbon care ulterior se dovedesc a fi inadecvate pentru producţia de materii prime agricole pentru biocombus- tibili, biolichide şi combustibili din biomasă. Inventarele stocurilor mondiale de carbon indică faptul că zonele umede şi zonele împădurite în permanenţă al căror coronament este mai mare de 30 % ar trebui incluse în respectiva categorie.

(99)În cadrul politicii agricole comune, fermierii din Uniune ar trebui să respecte un set cuprinzător de cerinţe de mediu pentru a beneficia de sprijin direct. Respectarea acestor cerinţe poate fi verificată în modul cel mai eficace în contextul politicii agricole comune. Includerea acestor cerinţe în sistemul de durabilitate nu este oportună, deoarece criteriile de durabilitate pentru bioenergie ar trebui să stabilească norme care sunt obiective şi care se aplică la nivel general. Verificarea conformităţii în temeiul prezentei directive ar risca, de asemenea, să genereze o sarcină administrativă inutilă.

(101)Este oportun să se introducă criterii de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii pentru combustibilii din biomasă utilizaţi în sectorul producţiei de energie electrică şi în sectorul încălzirii şi răcirii, pentru a asigura în continuare un nivel ridicat al reducerilor de emisii de gaze cu efect de seră în comparaţie cu alternativele de combustibili fosili, pentru a evita impacturi nedorite în ceea ce priveşte durabilitatea şi pentru a promova piaţa internă. Regiunile ultraperiferice ar trebui să folosească potenţialul resurselor lor pentru a spori producţia de energie din surse regenerabile şi independenţa lor energetică.

(102)Pentru a se asigura faptul că, în pofida cererii din ce în ce mai mari de biomasă forestieră, recoltarea se realizează într-un mod durabil în păduri în care se asigură regenerarea, că se acordă o atenţie deosebită zonelor desemnate explicit pentru protecţia biodiversităţii, a peisajelor şi a elementelor naturale specifice, că resursele de biodiver- sitate sunt conservate şi că stocurile de carbon sunt monitorizate, materia primă lemnoasă ar trebui să provină numai din păduri în care recoltarea se realizează în conformitate cu principiile gestionării durabile a pădurilor care sunt elaborate în cadrul unor procese internaţionale privind pădurile, precum Forest Europe, şi care sunt implementate prin acte legislative naţionale sau prin bune practici de gestionare la nivel de zonă de aprovizionare. Operatorii ar trebui să ia măsurile adecvate pentru a reduce la minimum riscul de a utiliza biomasă forestieră nedurabilă în producţia de bioenergie. În acest scop, operatorii ar trebui să instituie o abordare bazată pe riscuri. Este oportun, în acest context, ca Comisia să elaboreze orientări operaţionale privind verificarea respectării abordării bazate pe riscuri prin intermediul unor acte de punere în aplicare, după consultarea Comitetului privind durabilitatea biocombustibililor, a biolichidelor şi a combustibililor din biomasă.

(106)Pragul minim de reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocombustibilii, biolichidele şi biogazul pentru transporturi produse în instalaţii noi ar trebui mărit pentru a îmbunătăţi bilanţul general de gaze cu efect de seră al acestora şi pentru a descuraja noi investiţii în instalaţii cu o performanţă scăzută în materie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Această creştere permite protejarea investiţiilor în capacităţi de producţie a biocombustibililor, a biolichidelor şi a biogazului pentru transporturi.

(108)Este în interesul Uniunii să încurajeze elaborarea de scheme internaţionale sau naţionale voluntare care să stabilească standarde pentru producţia de biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă durabili şi care să certifice faptul că producţia de biocombustibili, de biolichide şi de combustibili din biomasă respectă aceste standarde. Din acest motiv, ar trebui să se adopte dispoziţiile necesare pentru ca asemenea scheme să fie recunoscute ca furnizând dovezi şi date fiabile atunci când respectă standarde adecvate de fiabilitate, transparenţă şi auditare independentă. Pentru a se asigura faptul că respectarea criteriilor de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră este verificată într-un mod robust şi armonizat şi, în special, pentru a preveni fraudele, Comisia ar trebui împuternicită să adopte norme de punere în aplicare detaliate, inclusiv standarde adecvate de fiabilitate, de transparenţă şi de auditare independentă care să fie aplicate de schemele voluntare.

(109)Schemele voluntare joacă un rol din ce în ce mai mare în furnizarea de dovezi ale respectării criteriilor de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă. Prin urmare, este oportun ca Comisia să impună schemelor voluntare, inclusiv celor care sunt deja recunoscute de către aceasta, să raporteze în mod regulat cu privire la activitatea lor. Aceste rapoarte ar trebui făcute publice, pentru a spori transparenţa şi pentru a îmbunătăţi supravegherea de către Comisie. Mai mult, această raportare ar furniza Comisiei informaţiile necesare pentru a raporta cu privire la funcţionarea schemelor voluntare în vederea identificării bunelor practici şi a prezentării, dacă este cazul, a unei propuneri privind promovarea în continuare a unor astfel de bune practici.

(110)Pentru a facilita funcţionarea pieţei interne, dovezile referitoare la criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă, care au fost produşi în conformitate cu o schemă recunoscută de Comisie, ar trebui să fie acceptate în toate statele membre. Statele membre ar trebui să contribuie la asigurarea implementării corecte a principiilor schemelor voluntare, prin supravegherea funcţionării organismelor de certificare care sunt acreditate de organismul naţional de acreditare şi prin informarea schemelor voluntare cu privire la observaţiile relevante.

(111)Pentru a evita sarcinile administrative disproporţionate, ar trebui stabilită o listă a valorilor implicite pentru filierele comune de producţie a biocombustibililor, a biolichidelor şi a combustibililor din biomasă, iar respectiva listă ar trebui actualizată şi extinsă atunci când sunt disponibile date suplimentare fiabile. Operatorii economici ar trebui să aibă întotdeauna dreptul de a se raporta la nivelul reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă stabilit prin lista respectivă. În cazul în care valoarea implicită a reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră dintr-o filieră de producţie se situează sub nivelul minim necesar al reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră, producătorii care doresc să demonstreze respectarea acestui nivel minim ar trebui să aibă obligaţia de a demonstra că emisiile de gaze cu efect de seră efective din procesul lor de producţie sunt mai mici decât cele presupuse la calcularea valorilor implicite.

(113)În conformitate cu actualele cunoştinţe tehnice şi ştiinţifice, metodologia de contabilizare a emisiilor de gaze cu efect de seră ar trebui să ţină seama de transformarea combustibililor solizi şi gazoşi din biomasă în energie finală pentru a fi consecventă cu calcularea energiei din surse regenerabile în scopul îndeplinirii obiectivului Uniunii stabilit în prezenta directivă. Alocarea emisiilor de gaze cu efect de seră către coproduse, care sunt diferite de deşeuri şi de reziduuri, ar trebui să fie de asemenea revizuită în cazurile în care energia electrică sau încălzirea şi răcirea sunt produse în centrale de cogenerare sau de multigenerare.

(114)Dacă un teren care are stocuri mari de carbon în sol sau în vegetaţie este transformat în vederea cultivării de materii prime pentru biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă, o parte din carbonul stocat va fi în general eliberat în atmosferă, ducând la formarea dioxidului de carbon (CO₂). Impactul negativ rezultant în ceea ce priveşte gazele cu efect de seră poate diminua, chiar sever în anumite cazuri, impactul pozitiv în ceea ce priveşte gazele cu efect de seră al biocombustibililor, biolichidelor sau combustibililor din biomasă. Prin urmare, efectele complete în materie de emisii de carbon ale unei astfel de transformări ar trebui luate în considerare la calcularea reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră ale anumitor biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă. Acest lucru este necesar pentru a se asigura că la calcularea reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră se ia în considerare totalitatea efectelor privind emisiile de carbon ale utilizării biocombustibililor, biolichidelor şi combustibililor din biomasă.

(115)La calcularea impactului transformării terenurilor, în ceea ce priveşte gazele cu efect de seră, operatorii economici ar trebui să poată folosi valorile reale pentru stocurile de carbon asociate cu destinaţia de referinţă a terenului şi cu destinaţia terenului după transformare. De asemenea, aceştia ar trebui să poată folosi valori standard. Metodologia Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) reprezintă baza adecvată pentru astfel de valori standard. Activitatea respectivă nu este în prezent exprimată într-o formă care să poată fi aplicată imediat de operatorii economici. Prin urmare, Comisia ar trebui să revizuiască orientările sale din 10 iunie 2010 pentru calcularea stocurilor de carbon din sol în sensul normelor privind calcularea impactului în ceea ce priveşte gazele cu efect de seră al biocombustibililor, biolichidelor şi omologilor lor din combustibil fosil, care sunt prevăzuţi în anexă la prezenta directivă, asigurând în acelaşi timp coerenţa cu Regulamentul (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹).

(116)Coprodusele provenite din producţia şi utilizarea combustibililor ar trebui luate în calcul la calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră. Aplicarea metodei substituţiei este adecvată în scopul analizei de politică, dar nu în scopul reglementării operatorilor economici individuali şi a loturilor individuale de combustibili pentru transporturi. În aceste cazuri, cea mai adecvată metodă este cea a alocării energiei, deoarece este uşor de aplicat, previzibilă de-a lungul timpului, reduce la minimum stimulentele contraproductive şi generează rezultate care sunt în general comparabile cu cele generate de metoda substituţiei. În scopul analizei de politică, Comisia ar trebui de asemenea să prezinte, în rapoartele sale, rezultate obţinute prin utilizarea metodei substituţiei.

(118)Metoda stabilită de utilizare a alocării energiei ca regulă pentru împărţirea emisiilor de gaze cu efect de seră între coproduse a funcţionat bine şi ar trebui utilizată în continuare. Este oportun să se alinieze metodologia de calculare a emisiilor de gaze cu efect de seră care provin din utilizarea combinată a energiei termice şi a energiei electrice (CHP) atunci când CHP este utilizată la prelucrarea biocombustibililor, a biolichidelor şi a combustibililor din biomasă, la metodologia aplicată în cazul în care CHP reprezintă utilizarea finală.

(119)Metodologia ţine seama de emisiile de gaze cu efect de seră reduse care provin din utilizarea CHP, faţă de utilizarea centralelor care produc numai energie electrică şi a centralelor care produc numai energie termică, ţinând seama de utilitatea energiei termice în comparaţie cu energia electrică şi de utilitatea energiei termice la diferite temperaturi. De aici rezultă că temperaturilor mai mari ar trebui să li se aloce o parte mai mare din emisiile totale de gaze cu efect de seră, faţă de energia termică la temperaturi scăzute, atunci când energia termică este coprodusă împreună cu energie electrică. Metodologia ţine seama de întreaga filieră către obţinerea energiei finale, inclusiv de transformarea în energie termică sau în energie electrică.

(120)Este necesar ca datele utilizate pentru calcularea acestor valori implicite să fie obţinute din surse ştiinţifice specializate şi independente şi să fie actualizate, după caz, pe măsură ce aceste surse înregistrează progrese în activitatea lor. Comisia ar trebui să încurajeze aceste surse să abordeze, atunci când îşi actualizează activitatea, emisiile datorate cultivării, efectul condiţiilor regionale şi climatice, efectele cultivării cu utilizarea metodelor agricole durabile şi de agricultură ecologică şi contribuţiile ştiinţifice ale producătorilor în cadrul Uniunii şi în ţările terţe, precum şi cele ale societăţii civile.

(121)Cererea la nivel mondial de produse agricole este în creştere. O parte din respectiva cerere în creştere va fi probabil satisfăcută printr-o sporire a suprafeţelor de teren destinate agriculturii. Reabilitarea terenurilor care au fost grav degradate şi care, în consecinţă, nu pot altfel să fie utilizate în scopuri agricole reprezintă o modalitate de sporire a suprafeţelor de teren disponibile pentru cultivare. Sistemul de durabilitate ar trebui să promoveze utilizarea astfel de terenuri reabilitate, deoarece promovarea biocombustibililor, a biolichidelor şi a combustibililor din biomasă va contribui la creşterea cererii de produse agricole.

(122)În vederea asigurării unor condiţii uniforme pentru punerea în aplicare a metodologiei de calculare a emisiilor de gaze cu efect de seră şi pentru a se alinia la cele mai recente dovezi ştiinţifice, ar trebui conferite competenţe de executare Comisiei, pentru adaptarea valorilor şi a principiilor metodologice necesare pentru a evalua dacă criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră au fost îndeplinite şi pentru a stabili dacă rapoartele prezentate de statele membre şi de ţările terţe conţin date exacte privind emisiile provenite din cultivarea materiilor prime.

(123)Reţelele europene de gaze sunt din ce în ce mai integrate. Promovarea producerii şi a utilizării biometanului, injectarea acestuia în reţeaua de gaze naturale şi schimburile comerciale transfrontaliere impun necesitatea asigurării faptului că energia din surse regenerabile este luată în calcul în mod corespunzător, precum şi a evitării stimulentelor duble rezultate din scheme de sprijin existente în diferitele state membre. Sistemul de echilibrare a masei referitor la verificarea durabilităţii bioenergiei, împreună cu noua bază de date a Uniunii sunt destinate a facilita soluţionarea acestor aspecte.

(125)Punerea în aplicare a prezentei directive ar trebui să reflecte, acolo unde este relevant, Convenţia privind accesul la informaţii, participarea publicului la luarea deciziilor şi accesul la justiţie în probleme de mediu, în special astfel cum este pusă în aplicare prin Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (¹).

(126)În vederea modificării sau a completării elementelor neesenţiale ale prezentei directive, competenţa de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei, în ceea ce priveşte: stabilirea metodologiei de calculare a cantităţii de energie din surse regenerabile utilizată pentru răcire şi pentru răcirea centralizată şi modificarea metodologiei pentru calcularea energiei din pompele de căldură; instituirea URDP şi stabilirea condiţiilor de finalizare a tranzacţiilor legate de transferurile statistice dintre statele membre prin URDP; stabilirea unor praguri minime adecvate pentru reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră generate de combustibilii pe bază de carbon reciclat; adoptarea, şi dacă este cazul, modificarea criteriilor pentru certificarea biocom- bustibililor, a biolichidelor şi a combustibililor din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinaţiei terenurilor şi pentru identificarea materiilor prime cu risc crescut de provocare a unei schimbări indirecte a destinaţiei terenurilor, în cazul cărora se observă o expansiune semnificativă a suprafeţei de producţie în detrimentul terenurilor care stochează cantităţi ridicate de carbon, precum şi reducerea treptată a contribuţiei acestora la îndeplinirea obiectivelor stabilite în prezenta directivă; adaptarea conţinutului energetic al combustibililor pentru transporturi în concordanţă cu progresul ştiinţific şi tehnic; stabilirea metodologiei Uniunii de stabilire a normelor care să asigure respectarea de către operatorii economici a cerinţelor potrivit cărora energia electrică trebuie luată în considerare integral ca energie electrică din surse regenerabile atunci când este utilizată în cadrul producerii de combustibili lichizi şi gazoşi de origine nebiologică produşi din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi sau când este preluată din reţea; stabilirea metodologiei de determinare a ponderii biocombustibililor şi a biogazului pentru transporturi produşi din biomasă care sunt prelucraţi împreună cu combustibilii fosili într-un proces comun şi a metodologiei de evaluare a reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră generate de combustibilii lichizi şi gazoşi de origine nebiologică produşi din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi, precum şi de combustibilii pe bază de carbon reciclat, în vederea asigurării faptului că reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră se iau în considerare o singură dată; modificarea prin adăugare, nu prin eliminare, a listelor materiilor prime pentru producerea de biocombustibili avansaţi şi de alte tipuri de biocombustibili şi de biogaz; şi completarea sau modificarea normelor pentru calcularea impactului din punctul de vedere al gazelor cu efect de seră al biocombustibililor, al biolichidelor şi al omologilor lor combustibili fosili. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experţi, şi ca respectivele consultări să se desfăşoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituţional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (¹). În special, pentru a asigura participarea egală la elaborarea actelor delegate, Parlamentul European şi Consiliul primesc toate documentele în acelaşi timp cu experţii din statele membre, iar experţii acestor instituţii au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experţi ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(128)Întrucât obiectivele prezentei directive, respectiv atingerea unei ponderi de cel puţin 32 % a energiei din surse regenerabile în cadrul consumului final brut de energie din Uniune până în anul 2030, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea acţiunii, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarităţii, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, astfel cum este enunţat la respectivul articol, prezenta directivă nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.

(129)În conformitate cu Declaraţia politică comună din 28 septembrie 2011 a statelor membre şi a Comisiei privind documentele explicative (³), statele membre s-au angajat ca, în cazurile justificate, la notificarea măsurilor de transpunere să transmită, de asemenea, unul sau mai multe documente care să explice relaţia dintre componentele unei directive şi părţile corespunzătoare din instrumentele naţionale de transpunere. În ceea ce priveşte prezenta directivă, legiuitorul consideră că este justificată transmiterea unor astfel de documente.

(131)Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere obligaţiilor statelor membre în ceea ce priveşte termenul de transpunere în dreptul intern a Directivei 2013/18/UE a Consiliului (⁴) şi a Directivei (UE) 2015/1513,

Art. 1: Obiect

Prezenta directivă stabileşte un cadru comun pentru promovarea energiei din surse regenerabile. Ea stabileşte un obiectiv al Uniunii obligatoriu privind ponderea globală a energiei din surse regenerabile în cadrul consumului final brut de energie al Uniunii în 2030. De asemenea, directiva stabileşte norme referitoare la sprijinul financiar pentru energia electrică din surse regenerabile, la autoconsumul acestui tip de energie electrică şi la utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii şi răcirii şi în cel al transporturilor, la cooperarea regională între statele membre, precum şi între statele membre şi ţări terţe, la garanţiile de origine, la procedurile administrative şi la informare şi formare. De asemenea, prezenta directivă stabileşte criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocombustibili, biolichide şi combustibilii din biomasă.

Art. 2: Definiţii

1^1.«lemn rotund industrial» înseamnă buşteni de gater, buşteni de furnir, lemn pentru celuloză rotund sau despicat, precum şi orice alt lemn rotund adecvat pentru scopuri industriale, cu excepţia lemnului rotund ale cărui caracteristici, cum ar fi specia, dimensiunile, verticalitatea şi densitatea nodurilor, îl fac inadecvat pentru utilizarea industrială după cum este definit şi justificat în mod corespunzător de statele membre în conformitate cu condiţiile forestiere relevante;

5."schemă de sprijin" înseamnă orice instrument, schemă sau mecanism aplicat de un stat membru sau de un grup de state membre, care promovează utilizarea energiei din surse regenerabile prin reducerea costurilor acestei energii, prin creşterea preţului la care poate fi vândută sau prin mărirea, prin intermediul unor obligaţii referitoare la energia din surse regenerabile sau în alt mod, a volumului achiziţionat de acest tip de energie, inclusiv, dar fără a se limita la: ajutoare pentru investiţii, scutiri sau reduceri de impozite, rambursări de impozite, scheme de sprijin privind obligaţii referitoare la energia din surse regenerabile, inclusiv cele care utilizează certificate verzi, şi scheme de sprijinire directă a preţurilor, inclusiv tarife fixe şi prime variabile sau fixe;

6."obligaţie referitoare la energia din surse regenerabile" înseamnă o schemă de sprijin care impune producătorilor de energie să includă în producţia lor o anumită proporţie de energie din surse regenerabile, care impune furnizorilor de energie să includă în furnizarea de energie o anumită proporţie de energie din surse regenerabile sau care impune consumatorilor de energie să includă în consumul lor o anumită proporţie de energie din surse regenerabile, inclusiv scheme în cadrul cărora astfel de cerinţe pot fi îndeplinite prin utilizarea certificatelor verzi;

7."instrumente financiare" înseamnă un instrument financiar astfel cum este definit la articolul 2 punctul 29 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 2018/1046 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹);

14."autoconsumator de energie din surse regenerabile" înseamnă un client final care îşi desfăşoară activităţile în spaţiul propriu situat într-o zonă determinată sau, dacă statul membru permite acest lucru, în alte spaţii, care produce energie electrică din surse regenerabile pentru propriul consum şi care poate stoca sau vinde energie electrică din surse regenerabile autoprodusă, cu condiţia ca, în cazul unui autoconsumator necasnic de energie din surse regenerabile, aceste activităţi să nu constituie activitatea sa comercială sau profesională primară;

14^8.«baterie pentru vehicule electrice» înseamnă o baterie pentru vehicule electrice în sensul definiţiei de la articolul 3 alineatul (1) punctul 14 din Regulamentul (UE) 2023/1542 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*4);

16."comunitate de energie din surse regenerabile" înseamnă o entitate juridică:

18."tranzacţie inter pares" cu energie din surse regenerabile înseamnă vânzarea de energie din surse regenerabile între participanţii la piaţă, pe baza unui contract cu condiţii prestabilite care reglementează executarea şi decontarea automate ale tranzacţiei fie direct, între participanţii la piaţă, fie indirect, prin intermediul unui participant la piaţă terţ autorizat, cum ar fi un intermediar. Dreptul de a încheia tranzacţii inter pares nu aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor părţilor implicate în calitate de clienţi finali, producători, furnizori sau intermediari;

18^1.«industrie» înseamnă întreprinderile şi produsele care intră sub incidenţa secţiunilor B, C şi F, precum şi a secţiunii J diviziunea 63 din Nomenclatorul statistic al activităţilor economice (NACE REV.2), astfel cum este stabilit în Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*5);

35."combustibili pe bază de carbon reciclat" înseamnă combustibili lichizi şi gazoşi care sunt produşi din fluxuri de deşeuri lichide sau solide de origine neregenerabilă care nu pot face obiectul unor operaţiuni de valorificare materială în conformitate cu articolul 4 din Directiva 2008/98/CE, sau din gazul de proces şi gazul de evacuare reziduale de origine neregenerabilă produse ca o consecinţă inevitabilă şi neintenţionată a proceselor de producţie din instalaţiile industriale;

37."biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinaţiei terenurilor" înseamnă biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă ale căror materii prime au fost produse în cadrul unor sisteme care evită efectele de dislocare ale biocombustibililor, biolichidelor şi combustibililor din biomasă produşi din culturi alimentare şi furajere, datorită unor practici agricole îmbunătăţite, precum şi datorită cultivării unor culturi în zone care nu se utilizau anterior în acest scop, şi care au fost produse în conformitate cu criteriile de durabilitate pentru biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă stabilite la articolul 29;

42."materiale celulozice de origine nealimentară" înseamnă materii prime compuse mai ales din celuloză şi hemiceluloză, care au un conţinut de lignină mai scăzut decât materialele ligno-celulozice, inclusiv reziduurile de culturi alimentare şi furajere, precum paiele, tulpinile de porumb, pleava şi cojile; culturile ierboase energetice cu conţinut scăzut de amidon, precum raigras, panicum virgatum, miscanthus, trestia de zahăr gigant; culturile de protecţie anterioare şi ulterioare culturilor principale; culturile alternative; reziduurile industriale, inclusiv cele provenite din culturi alimentare şi furajere după ce s-au extras uleiuri vegetale, zaharuri, amidonuri şi proteine; şi materiale provenite din biodeşeuri; culturile alternative şi de protecţie trebuie înţelese ca fiind păşuni temporare, însămânţate pentru perioade de scurtă durată şi pe care creşte un amestec de ierburi şi leguminoase cu conţinut scăzut de amidon, în scopul obţinerii de furaje pentru animale şi al îmbunătăţirii fertilităţii solului, astfel încât să crească productivitatea principalelor culturi arabile;

44^1.«plantaţie forestieră» înseamnă o plantaţie forestieră în sensul definiţiei de la articolul 2 punctul 11 din Regulamentul (UE) 2023/1115 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*6);

Art. 3: Obiectivul general obligatoriu al Uniunii pentru 2030

(1)Statele membre asigură în mod colectiv faptul că ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie al Uniunii în 2030 este de cel puţin 42,5 %.

(2)Statele membre stabilesc contribuţii la nivel naţional pentru îndeplinirea în mod colectiv a obiectivului general obligatoriu al Uniunii stabilit la alineatul (1) din prezentul articol în cadrul planurilor lor naţionale integrate privind energia şi clima în conformitate cu articolele 3-5 şi cu articolele 9-14 din Regulamentul (UE) 2018/1999. Atunci când elaborează proiectele planurilor lor naţionale integrate privind energia şi clima, statele membre pot lua în considerare formula menţionată în anexa II la regulamentul respectiv.

(3)Statele membre iau măsuri pentru a se asigura că energia din biomasă este produsă astfel încât să se reducă la minimum distorsiunile nedorite pe piaţa materiilor prime de biomasă şi impactul negativ asupra biodiversităţii, a mediului şi a climei. În acest scop, statele membre ţin seama de ierarhia deşeurilor prevăzută la articolul 4 din Directiva 2008/98/CE şi asigură aplicarea principiului utilizării în cascadă a biomasei, punând accentul pe schemele de sprijin şi ţinând seama în mod corespunzător de particularităţile naţionale.

(3¹)Statele membre pot deroga de la principiul utilizării în cascadă a biomasei menţionat la alineatul (3) atunci când este necesar pentru a se asigura securitatea aprovizionării cu energie. Statele membre pot, de asemenea, deroga de la principiul respectiv atunci când industria locală nu este în măsură, din punct de vedere cantitativ sau tehnic, să utilizeze biomasa forestieră pentru o valoare adăugată economică şi de mediu superioară producerii energiei, pentru materiile prime provenite din:

(3⁴)Fără a aduce atingere alineatului (3), statele membre nu acordă niciun sprijin nou şi nu reînnoiesc sprijinul pentru producţia de energie electrică din biomasă forestieră în instalaţiile care generează exclusiv energie electrică, cu excepţia cazului în care energia electrică de acest tip îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii:

a)este produsă într-o regiune identificată într-un plan teritorial pentru o tranziţie justă stabilit în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (UE) 2021/1056 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*7), în considerarea dependenţei acesteia de combustibilii fosili solizi, şi îndeplineşte cerinţele relevante prevăzute la articolul 29 alineatul (11) din prezenta directivă;

c)este produsă într-o regiune ultraperiferică astfel cum este menţionată la articolul 349 din TFUE, pentru o perioadă limitată de timp şi cu obiectivul de a reduce, în cea mai mare măsură posibilă, utilizarea biomasei forestiere, fără a afecta accesul la energie sigură şi securizată.

(4)Începând de la 1 ianuarie 2021, ponderea energiei din surse regenerabile în cadrul consumului final brut de energie al fiecărui stat membru nu coboară sub ponderea de referinţă prezentată în a treia coloană a tabelului din partea A a anexei I la prezenta directivă. Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura respectarea ponderii de referinţă respective. Dacă statul membru nu îşi menţine la nivelul de referinţă ponderea de energie din surse regenerabile măsurată pe orice perioadă de un an, se aplică primul şi al doilea paragraf de la articolul 32 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2018/1999.

(4¹)Statele membre stabilesc un cadru, care poate include scheme de sprijin şi măsuri de facilitare a optării pentru contracte de achiziţie de energie electrică din surse regenerabile, care să permită implementarea energiei electrice din surse regenerabile la un nivel care să fie în concordanţă cu contribuţia la nivel naţional a statului membru, menţionată la alineatul (2) de la prezentul articol, şi într-un ritm corelat cu traiectoriile orientative menţionate la articolul 4 litera (a) punctul 2 din Regulamentul (UE) 2018/1999. În special, cadrul respectiv abordează barierele rămase în calea unui nivel ridicat de aprovizionare cu energie din surse regenerabile, inclusiv pe cele legate de procedurile de acordare a autorizaţiei şi dezvoltarea infrastructurii de transport, de distribuţie şi de stocare necesare, inclusiv stocarea energiei în acelaşi amplasament. La elaborarea cadrului respectiv, statele membre ţin seama de cantitatea suplimentară de energie electrică din surse regenerabile necesară pentru a răspunde cererii în sectorul transporturilor, al industriei, al încălzirii şi răcirii clădirilor, precum şi pentru producţia de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică. Statele membre pot include un rezumat al politicilor şi măsurilor adoptate în temeiul cadrului şi, respectiv, o evaluare a punerii lor în aplicare în planurile lor naţionale integrate privind energia şi clima prezentate în temeiul articolelor 3 şi 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999 şi în rapoartele lor naţionale intermediare integrate privind energia şi clima, prezentate în temeiul articolului 17 din regulamentul menţionat.

(5)Comisia sprijină ambiţiile mari ale statelor membre printr-un cadru favorabil care prevede o utilizare sporită a fondurilor Uniunii, inclusiv a fondurilor suplimentare pentru facilitarea unei tranziţii echitabile a regiunilor care generează emisii ridicate de carbon către o pondere tot mai mare a energiei din surse regenerabile, mai ales a instrumentelor financiare, în special cu următoarele scopuri:

Art. 4: Schemele de sprijin pentru energia din surse regenerabile

(3)Schemele de sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile sunt concepute astfel încât să sporească la maximum integrarea energiei electrice din surse regenerabile pe piaţa energiei electrice şi să asigure faptul că producătorii de energie din surse regenerabile răspund la semnalele de preţ ale pieţei şi îşi maximizează veniturile de pe piaţă.

(4)Statele membre se asigură că sprijinul pentru energia electrică din surse regenerabile se acordă într-un mod deschis, transparent, competitiv, nediscriminatoriu şi rentabil.

(5)Statele membre pot limita procedurile de licitaţie la anumite tehnologii, atunci când deschiderea schemelor de sprijin tuturor producătorilor de energie electrică din surse regenerabile ar conduce la un rezultat nesatisfăcător, având în vedere:

(8)Până la 31 decembrie 2021 şi, ulterior, la fiecare trei ani, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului un raport privind performanţele sprijinului pentru energia electrică din surse regenerabile acordat prin proceduri de licitaţie în Uniune, analizând îndeosebi capacitatea procedurilor de licitaţie de:

Art. 5: Deschiderea schemelor de sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile

(1)Statele membre au dreptul, în conformitate cu articolele 7-13 din prezenta directivă, de a decide până la ce nivel sprijină energia electrică din surse regenerabile care este produsă într-un alt stat membru. Cu toate acestea, statele membre pot deschide accesul la schemele de sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile pentru producătorii situaţi în alte state membre, cu aplicarea condiţiilor stabilite în prezentul articol.

(2)Statele membre pot solicita dovezi ale importului efectiv de energie electrică din surse regenerabile. În acest scop, statele membre pot limita accesul la schemele lor de sprijin în favoarea producătorilor situaţi în statele membre cu care există o conexiune directă prin interconexiuni. Cu toate acestea, statele membre nu modifică şi nu afectează în niciun fel programele interzonale sau alocarea capacităţilor din cauza producătorilor care participă la scheme de sprijin transfron- taliere. Transferurile transfrontaliere de energie electrică sunt determinate exclusiv de rezultatul alocării capacităţilor în temeiul dreptului Uniunii privind piaţa internă a energiei electrice.

(4)Comisia sprijină statele membre în cauză, la cererea acestora, pe întreg parcursul procesului de negociere, la stabilirea modalităţilor de cooperare, prin furnizarea de informaţii şi analize, inclusiv date cantitative şi calitative privind costurile şi beneficiile directe şi indirecte ale cooperării, precum şi prin îndrumare şi cunoştinţe tehnice de specialitate. Comisia poate încuraja sau facilita schimbul de bune practici şi poate elabora modele de acorduri de cooperare pentru a facilita procesul de negociere. Până în 2025, Comisia evaluează costurile şi beneficiile utilizării energiei electrice din surse regenerabile în Uniune în temeiul prezentului articol.

Art. 6: Stabilitatea sprijinului financiar

(3)Statele membre publică un calendar pe termen lung prin care anticipează alocarea estimată a sprijinului, care să acopere, ca perioadă de referinţă, cel puţin următorii cinci ani sau, în cazul constrângerilor de planificare bugetară, următorii trei ani şi care să includă calendarul orientativ, frecvenţa procedurilor de licitaţie, dacă este cazul, capacitatea şi bugetul preconizate sau sprijinul unitar maxim care se preconizează a fi alocat şi tehnologiile eligibile preconizate, dacă este cazul. Calendarul respectiv se actualizează anual sau atunci când este necesar pentru a reflecta evoluţiile recente ale pieţei sau alocarea preconizată a sprijinului.

(4)Cel puţin o dată la fiecare cinci ani, statele membre evaluează eficacitatea schemelor lor de sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile şi efectele distributive majore ale acestora asupra diferitelor grupuri de consumatori şi asupra investiţiilor. Respectiva evaluare ia în considerare efectul posibilelor modificări aduse schemelor de sprijin. Planificarea orientativă pe termen lung care guvernează deciziile de sprijin şi conceperea de noi tipuri de sprijin ţine seama de rezultatele respectivei evaluări. Statele membre includ această evaluare în actualizările relevante ale planurilor lor naţionale integrate privind energia şi clima şi în rapoartele lor intermediare, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1999.

Art. 7: Calcularea ponderii energiei din surse regenerabile

(1)Consumul final brut de energie din surse regenerabile în fiecare stat membru se calculează ca suma următoarelor:

c)consumul final de energie din surse regenerabile în sectorul transporturilor.

Fără a aduce atingere celui de al treilea paragraf, statele membre pot conveni, prin intermediul unui acord de cooperare specific, să contabilizeze toţi sau o parte din combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică consumaţi într-un stat membru în ponderea consumului final brut de energie din surse regenerabile în statul membru în care sunt produşi combustibilii respectivi. Pentru a verifica faptul că aceiaşi combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică nu sunt contabilizaţi atât în statul membru în care sunt produşi, cât şi în statul membru în care sunt consumaţi şi pentru a înregistra cantitatea contabilizată, statele membre notifică Comisiei orice astfel de acord de cooperare. Un astfel de acord de cooperare include cantitatea totală de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică care urmează să fie luată în calcul pentru fiecare stat membru şi data la care acordul de cooperare va deveni operaţional.

(2)În sensul alineatului (1) primul paragraf litera (a), consumul final brut de energie electrică din surse regenerabile se calculează ca fiind cantitatea de energie electrică produsă într-un stat membru din surse regenerabile, incluzând producţia de energie electrică de la autoconsumatorii de energie din surse regenerabile şi de la comunităţile de energie din surse regenerabile, precum şi energia electrică din combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică, şi excluzând producţia de energie electrică în centralele cu acumulare prin pompare din apă pompată anterior în sens ascendent, precum şi energia electrică utilizată pentru producerea de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică.

(3)În sensul alineatului (1) primul paragraf litera b), consumul final brut de energie din surse regenerabile pentru în sectorul încălzirii şi răcirii se calculează ca fiind cantitatea de energie destinată încălzirii şi răcirii centralizate produsă într-un stat membru din surse regenerabile, la care se adaugă consumul de alte tipuri de energie din surse regenerabile al industriei, gospodăriilor, serviciilor, agriculturii, silviculturii şi pescuitului, în scopul încălzirii, răcirii şi prelucrării.

Energia ambientală şi geotermală utilizată pentru încălzire şi răcire prin intermediul pompelor de căldură şi al sistemelor de răcire centralizată se ia în considerare în sensul alineatului (1) primul paragraf litera b), cu condiţia ca energia finală generată să depăşească semnificativ intrarea de energie primară necesară funcţionării pompelor de căldură. Cantitatea de căldură sau răcoare considerată drept energie din surse regenerabile în sensul prezentei directive se calculează în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa VII şi ia în considerare consumul de energie în toate sectoarele de utilizare finală.

(4)În sensul alineatului (1) primul paragraf litera c) se aplică următoarele cerinţe:

b)pentru calcularea consumului final de energie în sectorul transporturilor, se utilizează valorile privind conţinutul energetic al combustibililor utilizaţi în transporturi stabilite în anexa III. Pentru stabilirea conţinutului energetic al combustibililor utilizaţi în transporturi care nu sunt incluşi în anexa III, statele membre utilizează standardele relevante ale Organizaţiei de Standardizare Europeană (ESO) pentru a determina puterea calorică a combustibililor. În cazul în care ESO nu a adoptat niciun standard în acel scop, statele membre utilizează standardele Organizaţiei Internaţionale de Standardizare (ISO) relevante.

(5)Ponderea energiei din surse regenerabile se calculează ca fiind consumul final brut de energie din surse regenerabile împărţit la consumul final brut de energie provenită din toate sursele de energie, exprimat ca procent.

La calcularea consumului final brut de energie al unui stat membru în scopul măsurării respectării de către acesta a obiectivelor şi a traiectoriei orientative stabilite în prezenta directivă, cantitatea de energie consumată în sectorul aviaţiei, ca proporţie din consumul final brut de energie al statului membru în cauză, se consideră a nu fi mai mare de 6,18 %. Pentru Cipru şi Malta, cantitatea de energie consumată în sectorul aviaţiei, ca proporţie din consumul final brut de energie al statelor membre în cauză, se consideră a nu fi mai mare de 4,12 %.

Art. 8: Platforma Uniunii de dezvoltare a surselor regenerabile şi transferurile statistice între statele membre

(1)Statele membre pot conveni cu privire la transferul statistic al unei cantităţi specificate de energie din surse regenerabile de la un stat membru către un alt stat membru. Cantitatea transferată:

(2)Pentru a facilita îndeplinirea obiectivului Uniunii prevăzut la articolul 3 alineatul (1) din prezenta directivă şi a contribuţiei fiecărui stat membru la obiectivul respectiv în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din prezenta directivă şi pentru a facilita transferurile statistice în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol, Comisia instituie o platformă a Uniunii de dezvoltare a surselor regenerabile (denumită în continuare "URDP"). Statele membre pot transmite către URDP, pe bază voluntară, date anuale cu privire la contribuţiile lor naţionale la obiectivul Uniunii sau orice valoare de referinţă stabilită pentru monitorizarea progreselor înregistrate în Regulamentul (UE) 2018/1999, inclusiv cantitatea pe care preconizează că nu o vor îndeplini sau cantitatea cu care preconizează că îşi vor depăşi contribuţia, precum şi o indicare a preţului la care ar accepta să transfere eventuala producţie excedentară de energie din surse regenerabile de la sau către alt stat membru. Preţul transferurilor respective se stabileşte de la caz la caz pe baza mecanismului de corelare a cererii şi a ofertei din cadrul URDP.

(3)Comisia se asigură că URDP este în măsură să coreleze cererea şi oferta pentru cantităţile de energie din surse regenerabile care sunt luate în considerare la calcularea ponderii de energie din surse regenerabile a unui stat membru pe baza preţurilor sau a altor criterii precizate de statul membru care acceptă transferul.

(4)Înţelegerile menţionate la alineatele (1) şi (2) pot avea o durată de un an calendaristic sau mai mulţi. Astfel de înţelegeri se notifică Comisiei sau se finalizează pe URDP în termen de cel mult 12 luni de la încheierea fiecărui an în care sunt în vigoare. Informaţiile transmise Comisiei includ cantitatea şi preţul energiei respective. În cazul transferurilor finalizate pe URDP, părţile implicate şi informaţiile privind transferul respectiv sunt puse la dispoziţia publicului.

Art. 9: Proiecte comune între statele membre

(1¹)Până la 31 decembrie 2025, fiecare stat membru convine să iniţieze cel puţin un cadru de cooperare pentru proiectele comune cu unul sau mai multe alte state membre cu privire la producerea de energie din surse regenerabile, sub rezerva următoarelor:

b)până la 31 decembrie 2033, statele membre cu un consum anual de energie electrică de peste 100 TWh fac eforturi pentru a conveni asupra stabilirii unui al treilea proiect comun.

Identificarea proiectelor comune privind energia din surse regenerabile offshore este corelată cu nevoile identificate în planurile strategice la nivel înalt de dezvoltare a reţelei offshore integrate pentru fiecare bazin maritim menţionat la articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2022/869 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*8) şi în planul pe zece ani de dezvoltare a reţelei la nivelul Uniunii menţionat la articolul 30 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2019/943, dar poate depăşi aceste nevoi şi poate implica autorităţi locale şi regionale şi întreprinderi private.

(2)Statele membre informează Comisia cu privire la proporţia sau cantitatea de energie electrică, de încălzire sau de răcire din surse regenerabile produsă în cadrul oricărui proiect comun pe teritoriul lor care a fost pus în funcţiune după 25 iunie 2009, sau prin puterea sporită a unei instalaţii care a fost modernizată după data respectivă, care trebuie considerată ca fiind inclusă în ponderea de energie din surse regenerabile a unui alt stat membru în sensul prezentei directive.

(3)Notificarea menţionată la alineatul (2):

(7¹)Pe baza obiectivelor orientative privind producerea de energie din surse regenerabile offshore care urmează să fie utilizată în fiecare bazin maritim, identificate în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) 2022/869, statele membre în cauză publică informaţii cu privire la volumele de energie din surse regenerabile offshore pe care intenţionează să le realizeze prin licitaţii, ţinând seama de fezabilitatea tehnică şi economică a infrastructurii reţelei şi de activităţile care au deja loc. Statele membre depun eforturi pentru a aloca spaţiu pentru proiectele privind energia din surse regenerabile offshore în planurile lor de amenajare a spaţiului maritim, ţinând seama de activităţile care au deja loc în zonele afectate. Pentru a facilita acordarea autorizaţiilor pentru proiectele comune privind energia din surse regenerabile offshore, statele membre reduc complexitatea şi sporesc eficienţa şi transparenţa procedurii de acordare a autorizaţiei, consolidează cooperarea dintre ele şi, după caz, instituie un punct unic de contact. Pentru a creşte gradul de acceptare publică pe scară largă, statele membre pot include comunităţile de energie din surse regenerabile în proiecte comune privind energia din surse regenerabile offshore.

Art. 10: Efectele proiectelor comune între statele membre

(1)În termen de trei luni de la sfârşitul fiecărui an din cadrul perioadei menţionate la articolul 9 alineatul (3) litera d), statul membru care a făcut notificarea în temeiul articolului 9 transmite o scrisoare de notificare în care precizează:

(3)În sensul prezentei directive, cantitatea de energie electrică sau de încălzire sau răcire din surse regenerabile notificată în conformitate cu alineatul (1) litera b):

Art. 11: Proiecte comune între statele membre şi ţări terţe

(2)Energia electrică din surse regenerabile produsă într-o ţară terţă este luată în considerare în scopul calculării ponderilor de energie din surse regenerabile ale statelor membre numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a)energia electrică este consumată în interiorul Uniunii, această cerinţă considerându-se a fi îndeplinită dacă:

(3)În sensul alineatului (4), statele membre pot depune o cerere la Comisie în vederea luării în considerare a energiei electrice din surse regenerabile produsă şi consumată într-o ţară terţă, în contextul construcţiei unei linii de interconexiune cu termen de execuţie foarte lung între un stat membru şi o ţară terţă, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

(4)Proporţia sau cantitatea de energie electrică produsă de orice instalaţie pe teritoriul unei ţări terţe, care trebuie considerată ca fiind inclusă în ponderea de energie din surse regenerabile a unui stat membru sau a mai multor state membre în sensul prezentei directive, este notificată Comisiei. În cazul în care sunt vizate mai multe state membre, distribuţia respectivei proporţii sau cantităţi între statele membre este notificată Comisiei. Proporţia sau cantitatea nu depăşeşte proporţia sau cantitatea exportată efectiv către Uniune şi consumată în Uniune, corespunde cantităţii menţionate la alineatul (2) litera a) punctele i) şi (ii) şi întruneşte condiţiile prevăzute la litera a) de la alineatul respectiv. Notificarea se transmite de fiecare stat membru al cărui obiectiv naţional global ia în considerare respectiva proporţie sau cantitate de energie electrică.

(5)Notificarea menţionată la alineatul (4):

Art. 12: Efectele proiectelor comune între statele membre şi ţări terţe

(1)În termen de 12 luni de la sfârşitul fiecărui an din cadrul perioadei specificate la articolul 11 alineatul (5) litera c), statul membru care efectuează notificarea transmite o scrisoare de notificare în care precizează:

Art. 13: Scheme de sprijin comune

(1)Fără a aduce atingere obligaţiilor care revin statelor membre în temeiul articolului 5, două sau mai multe state membre pot hotărî, pe bază voluntară, să pună în comun sau să îşi coordoneze parţial schemele naţionale de sprijin. În asemenea cazuri, o anumită cantitate de energie din surse regenerabile produsă pe teritoriul unuia din statele membre participante poate fi considerată ca fiind inclusă în ponderea de energie din surse regenerabile a altui stat membru participant, cu condiţia ca statele membre în cauză:

Art. 15: Proceduri administrative, reglementări şi coduri

(1)Statele membre se asigură că orice norme naţionale referitoare la procedurile de acordare a autorizaţiilor, de certificare şi de acordare de licenţe care se aplică centralelor şi reţelelor conexe de transport şi de distribuţie pentru producţia de energie electrică, încălzire sau răcire din surse regenerabile, procesului de transformare a biomasei în biocombustibili, biolichide, combustibili din biomasă sau în alte produse energetice, precum şi combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică sunt proporţionale şi necesare şi contribuie la punerea în aplicare a principiului «eficienţa energetică înainte de toate».

(2)Statele membre definesc în mod clar toate specificaţiile tehnice care trebuie respectate de echipamentele şi de sistemele din domeniul energiei din surse regenerabile pentru a putea beneficia de schemele de sprijin şi pentru a fi eligibile în cadrul achiziţiilor publice. În cazul în care există standarde armonizate sau standarde europene, inclusiv sisteme de referinţe tehnice stabilite de organismele de standardizare europene, specificaţiile tehnice menţionate anterior se exprimă în raport cu aceste standarde. Se acordă prioritate standardelor armonizate ale căror referinţe au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în sprijinul dreptului Uniunii, inclusiv în sprijinul Regulamentului (UE) 2017/1369 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*10) sau al Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (^*11). În absenţa acestora, se utilizează alte standarde armonizate şi standarde europene, în această ordine. Specificaţiile tehnice în cauză nu prevăd în ce caz este necesară certificarea echipamentelor şi a sistemelor şi nu constituie o barieră în calea bunei funcţionări a pieţei interne.

(2¹)Statele membre promovează testarea de tehnologii inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile pentru a produce, partaja şi stoca energie din surse regenerabile prin proiecte-pilot într-un mediu real, pentru o perioadă limitată de timp, în conformitate cu dreptul Uniunii aplicabil şi însoţite de garanţii adecvate pentru a garanta funcţionarea în condiţii de siguranţă a sistemului de energie electrică şi pentru a evita impactul disproporţionat asupra funcţionării pieţei interne, sub supravegherea unei autorităţi competente.

(3)Statele membre se asigură că, la planificarea, inclusiv amenajarea timpurie a teritoriului, proiectarea, construirea şi renovarea infrastructurii urbane, a zonelor industriale, comerciale sau rezidenţiale şi a infrastructurii energetice şi de transport, inclusiv reţele electrice, de încălzire şi răcire centralizată, de gaze naturale şi de combustibili alternativi, autorităţile lor competente de la nivel naţional, regional şi local includ dispoziţii vizând integrarea şi implementarea energiei din surse regenerabile, inclusiv vizând autoconsumul de energie din surse regenerabile şi comunităţile de energie din surse regenerabile, precum şi utilizarea căldurii şi a răcorii reziduale inevitabile. În special, statele membre încurajează organele administrative locale şi regionale să includă încălzirea şi răcirea din surse regenerabile în planurile lor de infrastructură urbană, acolo unde este cazul, şi să se consulte cu operatorii de reţea pentru a se ţine cont de impactul pe care îl au, asupra planurilor de dezvoltare a infrastructurii ale operatorilor de reţea, programele vizând eficienţa energetică şi participarea activă a cererii, precum şi dispoziţiile specifice legate de autoconsumul de surse regenerabile şi comunităţile de energie din surse regenerabile.

(8)Statele membre evaluează barierele normative şi administrative din calea contractelor pe termen lung de achiziţie de energie din surse regenerabile, îndepărtează obstacolele nejustificate din calea unor astfel de contracte şi promovează optarea pentru acestea, inclusiv prin explorarea modalităţilor de reducere a riscurilor financiare asociate acestora, în special prin utilizarea garanţiilor pentru credite. Statele membre se asigură că respectivele contracte nu fac obiectul unor proceduri sau taxe discriminatorii sau disproporţionate şi că orice garanţie de origine asociată poate fi transferată cumpărătorului de energie din surse regenerabile în temeiul contractului de achiziţie de energie din surse regenerabile.

Statele membre îşi descriu politicile şi măsurile care promovează optarea pentru contracte de achiziţie de energie din surse regenerabile în planurile lor naţionale integrate privind energia şi clima prezentate în temeiul articolelor 3 şi 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999 şi în rapoartele lor naţionale intermediare integrate privind energia şi clima transmise în temeiul articolului 17 din regulamentul menţionat. În rapoartele intermediare respective, acestea indică, de asemenea, producţia de energie din surse regenerabile care este sprijinită prin contracte de achiziţie de energie din surse regenerabile.

Art. 15^a: Adoptarea pe scară largă a utilizării energiei din surse regenerabile în clădiri

(1)Pentru a promova producţia şi utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul clădirilor, statele membre determină o pondere naţională orientativă de energie din surse regenerabile produsă la faţa locului sau în apropiere şi precum şi de energie din surse regenerabile preluată din reţea în consumul final de energie în sectorul clădirilor în anul 2030, care să fie corelată cu obiectivul orientativ ca, în 2030, ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul clădirilor să reprezinte cel puţin 49 % din consumul final de energie al Uniunii din clădiri în 2030. Statele membre îşi includ ponderea naţională orientativă în planurile naţionale integrate privind energia şi clima menţionate la articolele 3 şi 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999, precum şi informaţii cu privire la modul în care intenţionează să realizeze acest obiectiv.

(3)Statele membre introduc măsuri adecvate în reglementările naţionale şi codurile lor privind construcţiile şi, după caz, în schemele lor de sprijin, pentru a mări ponderea energiei electrice şi a încălzirii şi răcirii din surse regenerabile produse la faţa locului sau în apropiere, precum şi a energiei din surse regenerabile preluate din reţea, în parcul imobiliar. Astfel de măsuri pot include măsuri naţionale referitoare la creşteri substanţiale ale autoconsumului de energie din surse regenerabile, ale comunităţilor de energie din surse regenerabile, ale stocării locale a energiei, ale reîncărcării inteligente şi reîncărcării bidirecţionale, ale altor servicii de flexibilitate, cum ar fi participarea activă a cererii, şi în combinaţie cu îmbunătăţiri ale eficienţei energetice legate de cogenerare şi renovări majore care măresc numărul de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero şi de clădiri care depăşesc cerinţele minime de performanţă energetică reglementată la articolul 4 din Directiva 2010/31/UE.

Pentru a atinge ponderea orientativă de energie din surse regenerabile prevăzută la alineatul (1), statele membre impun, în reglementările şi codurile lor naţionale privind construcţiile şi, după caz, în schemele lor de sprijin sau prin orice măsuri cu efect similar, utilizarea unor niveluri minime de energie din surse regenerabile, produse la faţa locului sau în apropiere, precum şi preluate din reţea, în clădirile noi şi în cele existente care fac obiectul unor renovări majore sau al unei reînnoiri a sistemului de încălzire, în conformitate cu Directiva 2010/31/UE, precum şi în situaţiile în care acest lucru este fezabil din punct de vedere economic, tehnic şi funcţional. Statele membre permit ca atingerea respectivelor niveluri minime să fie realizată, printre altele, prin intermediul unei încălziri şi răciri centralizate eficiente.

(4)Statele membre asigură îndeplinirea unui rol de exemplu de către clădirile publice de la nivel naţional, regional şi local în ceea ce priveşte ponderea energiei din surse regenerabile utilizate, în conformitate cu articolul 9 din Directiva 2010/31/UE şi articolul 5 din Directiva 2012/27/UE. Statele membre pot permite, printre altele, ca această obligaţie să fie îndeplinită prin prevederea utilizării acoperişurilor clădirilor publice sau cu caracter mixt public-privat de către părţi terţe pentru instalaţii care produc energie din surse regenerabile.

(6)Pentru a atinge ponderea orientativă de energie din surse regenerabile prevăzută la alineatul (1), statele membre promovează utilizarea sistemelor şi echipamentelor de încălzire şi răcire din surse regenerabile şi pot promova tehnologii inovatoare, cum ar fi sistemele şi echipamentele de încălzire şi răcire inteligente şi bazate pe surse regenerabile care sunt electrificate, completate, după caz, cu gestionarea inteligentă a consumului de energie în clădiri. În acest scop, statele membre utilizează toate măsurile, instrumentele şi stimulentele adecvate, inclusiv etichetele energetice dezvoltate în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1369, certificatele de performanţă energetică stabilite în temeiul articolului 11 din Directiva 2010/31/UE, şi alte certificate sau standarde relevante elaborate la nivelul Uniunii sau la nivel naţional şi asigură furnizarea de informaţii şi consiliere adecvate privind alternativele din surse regenerabile, foarte eficiente din punct de vedere energetic, precum şi privind instrumentele financiare şi stimulentele disponibile pentru a promova creşterea ratei de înlocuire a sistemelor vechi de încălzire şi trecerea într-o proporţie mai mare la soluţii bazate pe energie din surse regenerabile.

Art. 15^b: Cartografierea zonelor necesare pentru contribuţiile naţionale la obiectivul general al Uniunii pentru 2030 privind energia din surse regenerabile

(1)Până la 21 mai 2025, statele membre efectuează o cartografiere coordonată pentru implementarea energiei din surse regenerabile pe teritoriul lor cu scopul de a identifica potenţialul intern şi zonele de pe suprafaţa terestră, subterană, marină sau apele interioare disponibile necesare pentru crearea de centrale producătoare de energie din surse regenerabile, precum şi a infrastructurii aferente, cum ar fi reţelele şi instalaţiile de stocare, inclusiv stocarea termică, care sunt necesare pentru a acoperi cel puţin contribuţiile lor naţionale la obiectivul privind energia din surse regenerabile pentru 2030, stabilite la articolul 3 alineatul (1) din prezenta directivă. În acest scop, statele membre pot utiliza sau se pot baza pe documentele sau planurile lor existente de amenajare a teritoriului, inclusiv pe planurile de amenajare a spaţiului maritim întocmite în temeiul Directivei 2014/89/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (^*12). Statele membre asigură coordonarea între toate autorităţile şi entităţile naţionale, regionale şi locale relevante, inclusiv operatorii de reţea, în ceea ce priveşte cartografierea zonelor necesare, după caz.

(2)În scopul identificării zonelor menţionate la alineatul (1), statele membre iau în considerare, în special:

Art. 15^c: Zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile

(1)Până la 21 februarie 2026, statele membre se asigură că autorităţile competente adoptă unul sau mai multe planuri care desemnează, ca subcategorie a zonelor menţionate la articolul 15b alineatul (1), zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile pentru unul sau mai multe tipuri de surse regenerabile de energie. Statele membre pot exclude instalaţiile de ardere pe bază de biomasă şi hidrocentralele. În planurile respective, autorităţile competente:

a)desemnează zone terestre, de ape continentale şi maritime suficient de omogene în care nu se preconizează că implementarea unui anumit tip sau a unor anumite tipuri de surse regenerabile de energie va avea un impact semnificativ asupra mediului, în considerarea particularităţilor zonei selectate şi totodată:

(ii)exclud siturile Natura 2000 şi zonele desemnate în cadrul sistemelor naţionale de protecţie pentru conservarea naturii şi a biodiversităţii, principalele rute de migraţie a păsărilor şi a mamiferelor marine, precum şi alte zone identificate pe baza hărţilor de sensibilitate şi a instrumentelor menţionate la punctul (iii), cu excepţia suprafeţelor artificiale şi construite situate în zonele respective, cum ar fi acoperişurile, zonele de parcare sau infrastructura de transport;

(iii)utilizează toate instrumentele şi seturile de date adecvate şi proporţionale pentru a identifica zonele în care centralele producătoare de energie din surse regenerabile nu ar avea niciun impact semnificativ asupra mediului, inclusiv cartografierea zonelor sensibile de faună sălbatică, ţinând seama de datele disponibile în contextul dezvoltării unei reţele Natura 2000 coerente, atât în ceea ce priveşte tipurile de habitate şi specii reglementate de Directiva 92/43/CEE a Consiliului (^*13), cât şi păsările şi ariile protejate în temeiul Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (^*14);

b)stabilesc norme adecvate pentru zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile în ceea ce priveşte măsurile de atenuare efective care trebuie adoptate pentru instalarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile şi a stocării energiei în acelaşi amplasament, precum şi pentru activele necesare pentru racordarea unor astfel de centrale şi stocări la reţea, cu scopul de a evita sau, dacă nu este posibil, de a reduce în mod semnificativ impactul negativ asupra mediului care poate apărea, asigurându-se, după caz, că măsurile de atenuare adecvate sunt aplicate în mod proporţional şi în timp util pentru a asigura respectarea obligaţiilor prevăzute la articolul 6 alineatul (2) şi la articolul 12 alineatul (1) din Directiva 92/43/CEE, la articolul 5 din Directiva 2009/147/CEE şi la articolul 4 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi al Consiliului (^*15) şi pentru a evita deteriorarea şi a obţine o stare ecologică bună sau un potenţial ecologic bun în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2000/60/CE.

Respectarea normelor menţionate la primul paragraf litera (b) de la prezentul alineat şi punerea în aplicare a măsurilor de atenuare adecvate de către proiectele individuale conduc la prezumţia că proiectele nu încalcă dispoziţiile respective, fără a aduce atingere articolului 16a alineatele (4) şi (5) din prezenta directivă. În cazul în care noile măsuri de atenuare menite să prevină pe cât posibil uciderea sau perturbarea speciilor protejate în temeiul Directivelor 92/43/CEE şi 2009/147/CE sau orice alt impact asupra mediului nu au fost testate pe scară largă în ceea ce priveşte eficacitatea lor, statele membre pot permite utilizarea lor pentru unul sau mai multe proiecte-pilot pentru o perioadă determinată, cu condiţia ca eficacitatea acestor măsuri să fie monitorizată îndeaproape şi să fie luate imediat măsuri adecvate, în cazul în care respectivele măsuri de atenuare nu se dovedesc a fi eficace.

(2)Înainte de adoptare, planurile de desemnare a zonelor de accelerare a proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile sunt supuse unei evaluări de mediu în temeiul Directivei 2001/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (^*16), şi, dacă sunt susceptibile de a avea un impact semnificativ asupra siturilor Natura 2000, sunt supuse evaluării corespunzătoare în temeiul articolului 6 alineatul (3) din Directiva 92/43/CEE.

(3)Statele membre trebuie să decidă dimensiunea zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile, având în vedere particularităţile şi cerinţele tipului sau tipurilor de tehnologie pentru care instituie zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile. Menţinându-şi libertatea de a decide cu privire la dimensiunea respectivelor zone, statele membre urmăresc ca dimensiunea combinată a respectivelor zone să fie semnificativă şi să contribuie la realizarea obiectivelor stabilite în prezenta directivă. Planurile care desemnează zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile menţionate la alineatul (1) primul paragraf de la prezentul articol se publică şi se revizuiesc periodic, după caz, în special în contextul actualizării planurilor naţionale integrate privind energia şi clima prezentate în temeiul articolelor 3 şi 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999.

(4)Până la 21 mai 2024, statele membre pot declara drept zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile zone specifice care au fost deja desemnate drept zone adecvate pentru o implementare accelerată a uneia sau mai multor tipuri de tehnologie din domeniul energiei din surse regenerabile, dacă sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:

Art. 15^d: Participarea publicului

Art. 15^e: Zone pentru infrastructura de reţea şi de stocare necesară pentru integrarea energiei din surse regenerabile în sistemul de energie electrică

(1)Statele membre pot adopta unul sau mai multe planuri de desemnare a unor zone de infrastructură dedicate pentru dezvoltarea proiectelor de reţea şi de stocare care sunt necesare pentru integrarea energiei din surse regenerabile în sistemul de energie electrică, în cazul în care nu se preconizează că o astfel de dezvoltare va avea un impact semnificativ asupra mediului sau un astfel de impact poate fi atenuat în mod corespunzător sau, dacă nu este posibil, compensat. Scopul unor astfel de zone este de a sprijini şi completa zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile. Aceste planuri trebuie:

(2)Prin derogare de la articolul 2 alineatul (1) şi de la articolul 4 alineatul (2) din Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (^*17), precum şi de la punctul 20 din anexa I şi de la punctul 3 litera (b) din anexa II la directiva menţionată şi prin derogare de la articolul 6 alineatul (3) din Directiva 92/43/CEE, statele membre pot, în circumstanţe justificate, inclusiv în cazul în care acest lucru este necesar pentru accelerarea implementării energiei din surse regenerabile în vederea realizării obiectivelor privind clima şi energia din surse regenerabile, să excepteze proiectele de reţea şi de stocare necesare pentru integrarea energiei din surse regenerabile în sistemul de energie electrică de la evaluarea impactului asupra mediului în temeiul articolului 2 alineatul (1) din Directiva 2011/92/UE, de la o evaluare a implicaţiilor acestora pentru siturile Natura 2000 în temeiul articolului 6 alineatul (3) din Directiva 92/43/CEE şi de la evaluarea implicaţiilor acestora asupra protecţiei speciilor, în temeiul articolului 12 alineatul (1) din Directiva 92/43/CEE şi al articolului 5 din Directiva 2009/147/CE, cu condiţia ca proiectul de reţea sau de stocare să fie situat într-o zonă de infrastructură dedicată desemnată în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol şi să respecte normele stabilite, inclusiv măsurile proporţionale de atenuare care urmează să fie adoptate, în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol. Statele membre pot acorda astfel de excepţii în privinţa zonelor de infrastructură desemnate înainte de 20 noiembrie 2023, în cazul în care acestea au făcut obiectul unei evaluări de mediu în temeiul Directivei 2001/42/CE. Astfel de derogări nu se aplică proiectelor care ar putea avea efecte semnificative asupra mediului într-un alt stat membru sau în cazul în care un stat membru care ar putea fi afectat în mod semnificativ solicită acest lucru, astfel cum se prevede la articolul 7 din Directiva 2011/92/UE.

(3)Dacă un stat membru exceptează proiectele de reţea şi de stocare în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol de la evaluările menţionate la respectivul alineat, autorităţile competente ale respectivului stat membru efectuează o procedură de examinare a proiectelor care sunt situate în zone de infrastructură dedicate. O astfel de procedură de examinare se bazează pe datele existente în evaluarea de mediu în temeiul Directivei 2001/42/CE. Autoritatea competentă îi poate cere solicitantului să furnizeze informaţii suplimentare disponibile. Procedura de examinare trebuie finalizată în termen de 30 de zile. Scopul său este de a identifica dacă este foarte probabil ca vreunul dintre proiecte să genereze efecte negative neprevăzute semnificative, având în vedere sensibilitatea ecologică a zonei geografice în care sunt situate, care nu au fost identificate în timpul evaluării de mediu a planurilor de desemnare a zonelor de infrastructură dedicate, efectuate în temeiul Directivei 2001/42/CE şi, după caz, al Directivei 92/43/CEE.

(4)În cazul în care procedura de examinare concluzionează că este foarte probabil ca un proiect să genereze efecte negative neprevăzute semnificative, astfel cum se menţionează la alineatul (3), autoritatea competentă se asigură, pe baza datelor existente, că se aplică măsuri de atenuare adecvate şi proporţionale pentru a aborda respectivele efecte. În cazul în care nu este posibil să fie aplicate astfel de măsuri de atenuare, autoritatea competentă se asigură că operatorul adoptă măsuri compensatorii adecvate pentru a contracara efectele respective, care, dacă nu sunt disponibile alte măsuri compensatorii proporţionale, pot lua forma unei compensaţii financiare pentru programele de protecţie a speciilor cu scopul de a asigura sau a îmbunătăţi starea de conservare a speciilor afectate.

(5)În cazul în care integrarea energiei din surse regenerabile în sistemul de energie electrică necesită un proiect pentru a consolida infrastructura de reţea în zonele de infrastructură dedicate sau în afara acestora, iar un astfel de proiect face obiectul unei proceduri de examinare desfăşurate în temeiul alineatului (3) de la prezentul articol, al unei analize a necesităţii de a supune proiectul unei evaluări a impactului asupra mediului sau al unei evaluări al impactului asupra mediului în temeiul articolului 4 din Directiva 2011/92/UE, o astfel de procedură de examinare, de analiză sau de evaluare a impactului asupra mediului se limitează la efectele potenţiale care rezultă din modificare sau din extindere în comparaţie cu infrastructura de reţea originală.

Art. 16: Organizarea şi principiile de bază ale procedurii de acordare a autorizaţiilor

(1)Procedura de acordare a autorizaţiilor vizează toate autorizaţiile administrative relevante pentru construirea, retehnologizarea şi exploatarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile, inclusiv cele care combină diferite surse regenerabile de energie, pompele de căldură şi stocarea energiei în acelaşi amplasament, inclusiv instalaţiile de producere a energiei electrice şi termice, precum şi activele necesare pentru conectarea unor astfel de centrale, pompe de căldură şi stocări la reţea şi pentru integrarea energiei din surse regenerabile în reţelele de încălzire şi de răcire, inclusiv autorizaţiile de racordare la reţea şi, atunci când sunt necesare, evaluările de mediu. Procedura de acordare a autorizaţiilor cuprinde toate etapele administrative, de la confirmarea caracterului complet al cererii de acordare a autorizaţiei în conformitate cu alineatul (2) până la notificarea deciziei finale privind rezultatul procedurii de acordare a autorizaţiei de către autoritatea sau autorităţile competente relevante.

(2)În termen de 30 de zile de la primirea unei cereri de acordare a unei autorizaţii, în cazul centralelor producătoare de energie din surse regenerabile situate în zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile, şi de 45 de zile în cazul centralelor producătoare de energie din surse regenerabile situate în afara zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile, autoritatea competentă confirmă caracterul complet al cererii sau, în cazul în care solicitantul nu a transmis toate informaţiile necesare pentru prelucrarea cererii, solicită din partea solicitantului să depună o cerere completă fără întârzieri nejustificate. Data confirmării caracterului complet al cererii de către autoritatea competentă reprezintă începutul procedurii de acordare a autorizaţiilor.

(3)Statele membre instituie sau desemnează unul sau mai multe puncte de contact. Respectivele puncte de contact, la cererea solicitantului, îl îndrumă şi asistă pe solicitant pe întreg parcursul procedurii administrative de solicitare şi de acordare a autorizaţiilor. Solicitantul nu este nevoit să contacteze decât un singur punct de contact pe durata întregii proceduri. Punctul de contact îndrumă solicitantul pe tot parcursul procedurii administrative de depunere a cererilor de acordare a autorizaţiei, inclusiv în etapele privind protecţia mediului, în mod transparent, până în momentul emiterii de către autorităţile competente a uneia sau mai multor decizii la finalul procedurii de acordare a autorizaţiei, furnizează solicitantului toate informaţiile necesare şi implică, atunci când este cazul, şi alte autorităţi administrative. Punctul de contact se asigură că termenele pentru procedurile de acordare a autorizaţiilor stabilite în prezenta directivă sunt respectate. Solicitanţii pot depune documentele relevante şi în format digital. Până la 21 noiembrie 2025, statele membre se asigură că toate procedurile de acordare a autorizaţiilor sunt efectuate în format electronic.

(4)Punctul de contact pune la dispoziţie un manual de proceduri pentru dezvoltatorii de centrale producătoare de energie din surse regenerabile şi publică informaţiile respective online, abordând de asemenea, în mod distinct, proiectele privind energia regenerabilă de mici dimensiuni, proiectele autoconsumatorilor de energie din surse regenerabile şi comunităţile de energie din surse regenerabile. Informaţiile disponibile online indică punctul de contact relevant pentru cererea în cauză. În cazul în care un stat membru are mai multe puncte de contact, informaţiile disponibile online indică punctul de contact relevant pentru cererea în cauză.

(6)Statele membre se asigură că, în contextul unui proiect de dezvoltare a unei centrale producătoare de energie din surse regenerabile, al racordării centralei respective la reţea şi al activelor necesare pentru a dezvolta reţelele de infrastructură energetică necesare pentru a integra energia din surse regenerabile în sistem, căile de atac administrative şi judiciare, inclusiv căile de atac legate de aspectele de mediu, fac obiectul celei mai rapide proceduri administrative şi judiciare disponibile la nivelul naţional, regional şi local relevant.

(7)Statele membre furnizează resurse adecvate pentru a asigura personal calificat, perfecţionarea şi recalificarea autorităţilor lor competente în conformitate cu capacitatea instalată planificată de producere a energiei din surse regenerabile prevăzută în planurile lor naţionale integrate privind energia şi clima prezentate în temeiul articolelor 3 şi 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999. Statele membre acordă asistenţă autorităţilor regionale şi locale pentru a facilita procedura de acordare a autorizaţiilor.

(8)Cu excepţia cazului în care coincide cu alte etape administrative ale procedurii de acordare a autorizaţiilor, durata procedurii de acordare a autorizaţiilor nu include:

Art. 16^a: Procedura de acordare a autorizaţiilor în zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile

(1)Statele membre se asigură că procedura de acordare a autorizaţiilor menţionată la articolul 16 alineatul (1) nu depăşeşte 12 luni pentru proiectele privind energia din surse regenerabile din zonele pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile. Cu toate acestea, în cazul proiectelor privind energia din surse regenerabile offshore, procedura de acordare a autorizaţiilor nu depăşeşte doi ani. Statele membre pot prelungi oricare din aceste termene cu până la şase luni, dacă acest lucru este justificat în mod corespunzător din motive legate de circumstanţe excepţionale. Statele membre informează în mod clar dezvoltatorul de proiect cu privire la circumstanţele extraordinare care justifică o asemenea prelungire.

(2)Procedura de acordare a autorizaţiilor pentru retehnologizarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile, pentru instalaţiile noi cu o capacitate electrică mai mică de 150 kW, pentru instalaţiile de stocare a energiei în acelaşi amplasament, inclusiv instalaţiile de energie electrică şi termică, precum şi pentru racordarea lor la reţea, atunci când se află în zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile, nu depăşeşte şase luni. Cu toate acestea, în cazul proiectelor privind energia din surse regenerabile offshore, procedura de acordare a autorizaţiilor nu depăşeşte un an. Dacă acest lucru este justificat în mod corespunzător din motive legate de circumstanţe excepţionale, de exemplu din motive imperative de siguranţă, când proiectul de retehnologizare are un impact substanţial asupra reţelei sau asupra puterii dimensiunii sau performanţei iniţiale a instalaţiei, statele membre pot prelungi termenul de şase luni cu cel mult trei luni, iar termenul de 12 luni pentru proiecte privind energia din surse regenerabile offshore poate fi prelungit cu cel mult şase luni. Statele membre informează în mod clar dezvoltatorul de proiect cu privire la circumstanţele extraordinare care justifică o astfel de prelungire.

(3)Fără a aduce atingere alineatelor (4) şi (5) de la prezentul articol, prin derogare de la articolul 4 alineatul (2) din Directiva 2011/92/UE şi de la punctul 3 literele (a), (b), (d), (h), (i) şi punctul 6 litera (c) din anexa II la directiva respectivă, individual sau în coroborare cu punctul 13 litera (a) din directiva respectivă, în ceea ce priveşte proiectele privind energia din surse regenerabile, noile cereri de acordare a autorizaţiei pentru centrale producătoare de energie din surse regenerabile, inclusiv centrale care combină diferite tipuri de tehnologie în domeniul energiei din surse regenerabile şi retehnologizarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile, în zonele desemnate ca zone pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile pentru tehnologia relevantă şi stocarea în acelaşi amplasament, precum şi racordarea unor astfel de centrale şi stocări la reţea sunt exceptate de la obligaţia de a efectua o evaluare specifică a impactului asupra mediului în temeiul articolului 2 alineatul (1) din Directiva 2011/92/UE, cu condiţia ca respectivele proiecte să respecte articolul 15c alineatul (1) litera (b) din prezenta directivă. Respectiva derogare nu se aplică proiectelor care ar putea avea efecte semnificative asupra mediului într-un alt stat membru sau în cazul în care un stat membru care ar putea fi afectat în mod semnificativ solicită acest lucru, astfel cum se prevede la articolul 7 din directiva 2011/92/UE.

(4)Autorităţile competente efectuează o procedură de examinare a cererilor menţionate la alineatul (3) de la prezentul articol. O astfel de procedură de examinare are scopul de a identifica dacă este foarte probabil ca vreunul dintre proiectele privind energia din surse regenerabile să genereze efecte negative neprevăzute semnificative, având în vedere sensibilitatea ecologică a zonei geografice în care sunt situate, care nu au fost identificate în timpul evaluării de mediu a planurilor de desemnare a zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile menţionate la articolul 15c alineatul (1) primul paragraf din prezenta directivă, efectuate în temeiul Directivei 2001/42/CE şi, după caz, al Directivei 92/43/CEE. O astfel de procedură de examinare urmăreşte, de asemenea, să identifice dacă vreunul dintre aceste proiecte privind energia din surse regenerabile intră în domeniul de aplicare a articolului 7 din Directiva 2011/92/UE din cauza probabilităţii ca acesta să genereze efecte semnificative asupra mediului într-un alt stat membru sau ca urmare a solicitării unui stat membru care ar putea fi afectat în mod semnificativ.

În scopul unei astfel de proceduri de examinare, dezvoltatorul de proiect furnizează informaţii cu privire la caracteristicile proiectului de energie din surse regenerabile, la conformitatea acestuia cu normele şi măsurile identificate în temeiul articolului 15c alineatul (1) litera (b), pentru zona pretabilă accelerării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile specifică, la eventualele măsuri suplimentare adoptate de către dezvoltatorul de proiect şi la modul în care măsurile respective abordează impactul asupra mediului. Autoritatea competentă îi poate cere dezvoltatorului de proiect să furnizeze informaţii suplimentare disponibile. Procedura de examinare referitoare la cereri de acordare a autorizaţiilor pentru centrale noi producătoare de energie din surse regenerabile se finalizează în termen de 45 de zile de la data depunerii informaţiilor suficiente necesare în acest scop. Cu toate acestea, în cazul cererilor pentru instalaţii cu o capacitate electrică mai mică de 150 kW şi al cererilor noi de retehnologizare a centralelor producătoare de energie din surse regenerabile, procedura de examinare se finalizează în termen de 30 de zile.

(5)În urma procedurii de examinare, cererile menţionate la alineatul (3) de la prezentul articol sunt autorizate din perspectiva mediului, fără a fi necesară o decizie expresă din partea autorităţii competente, cu excepţia cazului în care autoritatea competentă adoptă o decizie administrativă, stabilind motive corespunzătoare pe baza unor dovezi clare, prin care decide că un anumit proiect este foarte probabil să aibă efecte negative neprevăzute semnificative, având în vedere sensibilitatea ecologică a zonei geografice în care este situat proiectul, care nu pot fi atenuate prin măsurile identificate în planurile de desemnare a zonelor pretabile accelerării proiectelor sau propuse de dezvoltatorul de proiect. Decizia respectivă trebuie pusă la dispoziţia publicului. Astfel de proiecte privind energia din surse regenerabile fac obiectul unei evaluări a impactului asupra mediului în temeiul Directivei 2011/92/UE şi, dacă este cazul, al unei evaluări în temeiul Directivei 92/43/CEE, care se efectuează în termen de şase luni de la decizia administrativă care identifică probabilitatea ridicată a unor efecte negative neprevăzute semnificative. Acest termen de şase luni poate fi prelungit cu cel mult şase luni, dacă acest lucru este justificat în mod corespunzător din motive legate de circumstanţe excepţionale.

În cazul în care statele membre exceptează proiectele eoliene şi solare fotovoltaice de la evaluările respective, operatorul trebuie să adopte măsuri proporţionale de atenuare sau, dacă astfel de măsuri de atenuare nu sunt disponibile, măsuri compensatorii, care, în cazul în care alte măsuri compensatorii proporţionale nu sunt disponibile, pot lua forma unei compensaţii monetare, pentru a aborda orice efecte negative. În cazul în care aceste efecte negative au un impact asupra protecţiei speciilor, operatorul plăteşte o compensaţie financiară pentru programele de protecţie a speciilor pe durata de funcţionare a centralei producătoare de energie din surse regenerabile, pentru a asigura sau a îmbunătăţi starea de conservare a speciilor afectate.

(6)În procedura de acordare a autorizaţiilor menţionată la alineatele (1) şi (2), statele membre se asigură că lipsa unui răspuns din partea autorităţilor competente relevante în termenul stabilit are drept consecinţă că etapele administrative intermediare specifice sunt considerate a fi aprobate, cu excepţia cazului în care proiectul privind energia din surse regenerabile specific face obiectul unei evaluări a impactului asupra mediului în temeiul alineatului (5) sau a cazului în care principiul aprobării administrative tacite nu există în sistemul juridic naţional al statului membru în cauză. Prezentul alineat nu se aplică deciziilor finale privind rezultatul procedurii de acordare a autorizaţiei, care trebuie să fie explicite. Toate deciziile trebuie puse dispoziţia publicului.

Art. 16^b: Procedura de acordare a autorizaţiilor în afara zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile

(1)Statele membre se asigură că procesul de acordare a autorizaţiilor menţionat la articolul 16 alineatul (1) nu depăşeşte doi ani pentru proiectele privind energia din surse regenerabile situate în afara zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile. Cu toate acestea, în cazul proiectelor privind energia din surse regenerabile offshore, procedura de acordare a autorizaţiei nu trebuie să depăşească trei ani. Statele membre pot prelungi oricare dintre aceste termene cu cel mult şase luni, dacă acest lucru este justificat în mod corespunzător din motive legate de circumstanţe excepţionale, inclusiv atunci când acestea necesită perioade prelungite în scopul unei evaluări în temeiul dreptului aplicabil al Uniunii în domeniul mediului. Statele membre informează în mod clar dezvoltatorul de proiect cu privire la circumstanţele extraordinare care justifică o asemenea prelungire.

(2)În cazul în care este necesară o evaluare de mediu în temeiul Directivei 2011/92/UE sau 92/43/CEE, aceasta se efectuează în cadrul unei proceduri unice care combină toate evaluările relevante pentru un anumit proiect privind energia din surse regenerabile. În cazul în care este necesară o astfel de evaluare a impactului asupra mediului, autoritatea competentă, ţinând seama de informaţiile furnizate de dezvoltatorul de proiect, emite un aviz privind domeniul de aplicare şi nivelul de detaliu al informaţiilor care trebuie incluse de dezvoltatorul de proiect în raportul de evaluare a impactului asupra mediului, al cărui domeniu de aplicare nu se extinde ulterior. În cazul în care un proiect privind energia din surse regenerabile a adoptat măsuri necesare de atenuare, eventuala ucidere sau perturbare a speciilor protejate în temeiul articolului 12 alineatul (1) din Directiva 92/43/CEE şi al articolului 5 din Directiva 2009/147/CE nu este considerată a fi deliberată. În cazul în care noile măsuri de atenuare menite să prevină pe cât posibil uciderea sau perturbarea speciilor protejate în temeiul Directivelor 92/43/CEE şi 2009/147/CE sau orice alt impact asupra mediului nu au fost testate pe scară largă în ceea ce priveşte eficacitatea lor, statele membre pot permite utilizarea lor pentru unul sau mai multe proiecte-pilot pentru o perioadă determinată, cu condiţia ca eficacitatea acestor măsuri de atenuare să fie monitorizată îndeaproape şi să fie luate imediat măsuri adecvate, în cazul în care respectivele măsuri de atenuare nu se dovedesc a fi eficace.

Procedura de acordare a autorizaţiilor pentru retehnologizarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile, pentru instalaţiile noi cu o capacitate electrică mai mică de 150 kW şi pentru stocarea energiei în acelaşi amplasament, precum şi pentru racordarea unor astfel de centrale, instalaţii şi stocări la reţea, situate în afara zonelor pretabile accelerării proiectelor privind energia din surse regenerabile, nu depăşeşte 12 luni, inclusiv în privinţa evaluărilor de mediu, în cazul în care sunt prevăzute în legislaţia relevantă. Cu toate acestea, în cazul proiectelor privind energia din surse regenerabile offshore, procedura de acordare a autorizaţiilor nu depăşeşte doi ani. Statele membre pot prelungi oricare dintre aceste termene cu cel mult trei luni, dacă acest lucru este justificat în mod corespunzător din motive legate de circumstanţe excepţionale. Statele membre informează în mod clar dezvoltatorul de proiect cu privire la circumstanţele extraordinare care justifică o asemenea prelungire.

Art. 16^c: Accelerarea procedurii de acordare a autorizaţiilor pentru retehnologizare

(1)În cazul în care retehnologizarea unei centrale producătoare de energie din surse regenerabile nu duce la o creştere a capacităţii centralei producătoare de energie din surse regenerabile cu peste 15 % şi fără a aduce atingere oricărei evaluări a impactului potenţial asupra mediului impusă în temeiul alineatului (2), statele membre se asigură că procedurile de acordare a autorizaţiilor pentru racordările la reţeaua de transport sau de distribuţie nu depăşesc o durată de trei luni de la introducerea cererii adresate entităţii relevante, cu excepţia cazului în care există preocupări justificate în materie de siguranţă sau există o incompatibilitate tehnică a componentelor sistemului.

(2)În cazul în care retehnologizarea unei centrale producătoare de energie din surse regenerabile face obiectul procedurii de examinare prevăzute la articolul 16a alineatul (4), al unei analize a necesităţii de a supune proiectul unei proceduri de evaluare a impactului asupra mediului sau unei evaluări a impactului asupra mediului în temeiul articolului 4 din Directiva 2011/92/UE, o astfel de procedură de examinare, de analiză sau de evaluare a impactului asupra mediului se limitează la efectele potenţiale care rezultă din modificare sau din extindere în comparaţie cu proiectul iniţial.

(3)În cazul în care retehnologizarea instalaţiilor solare nu implică utilizarea unui spaţiu suplimentar şi respectă măsurile aplicabile de atenuare a impactului asupra mediului stabilite pentru instalaţia iniţială, proiectul este exceptat de la orice cerinţe aplicabile de a fi supus unei proceduri de examinare prevăzute la articolul 16a alineatul (4), unei analize a necesităţii de a supune proiectul unei evaluări a impactului asupra mediului sau de a realiza o evaluare a impactului asupra mediului în temeiul articolului 4 din Directiva 2011/92/UE.

Art. 16^d: Procedura de acordare a autorizaţiilor pentru instalarea echipamentelor de energie solară

(1)Statele membre se asigură că procedura de acordare a autorizaţiilor menţionată la articolul 16 alineatul (1) pentru instalarea de echipamente de energie solară şi stocarea energiei în acelaşi amplasament, inclusiv instalaţii solare integrate în clădiri, în structuri artificiale existente sau viitoare, cu excepţia suprafeţelor artificiale de apă, nu depăşeşte trei luni, cu condiţia ca scopul principal al unor astfel de structuri artificiale să nu fie producerea de energie solară sau stocarea de energie. Prin derogare de la articolul 4 alineatul (2) din Directiva 2011/92/UE şi de la punctul 3 literele (a) şi (b), individual sau coroborat cu punctul 13 litera (a), din anexa II la directiva respectivă, o astfel de instalare de echipamente solare este exceptată, dacă este cazul, de la cerinţa de a fi supusă unei evaluări specifice a impactului asupra mediului în temeiul articolului 2 alineatul (1) din Directiva menţionată.

(2)Statele membre se asigură că procedura de acordare a autorizaţiilor pentru instalarea de echipamente de energie solară cu o capacitate mai mică sau egală cu 100 kW, inclusiv pentru autoconsumatorii de energie din surse regenerabile şi comunităţile de energie din surse regenerabile, nu depăşeşte o lună. În absenţa unui răspuns din partea autorităţilor sau entităţilor competente în termenul stabilit după depunerea unei cereri complete, autorizaţia este considerată ca fiind acordată, cu condiţia ca capacitatea echipamentelor de energie solară să nu depăşească capacitatea existentă a racordării la reţeaua de distribuţie.

Art. 16^e: Procedura de acordare a autorizaţiilor pentru instalarea pompelor de căldură

(2)Cu excepţia cazului în care există preocupări justificate în materie de siguranţă, în care sunt necesare lucrări suplimentare pentru racordările la reţea sau în care există o incompatibilitate tehnică între componentele sistemului, statele membre se asigură că racordările la reţeaua de transport sau de distribuţie să fie autorizate în termen de două săptămâni de la notificarea entităţii relevante pentru:

Art. 16^f: Interesul public superior

Până la 21 februarie 2024, până la obţinerea neutralităţii climatice, statele membre se asigură că, în cadrul procedurii de acordare a autorizaţiilor, planificarea, construcţia şi exploatarea centralelor producătoare de energie din surse regenerabile, racordarea unor astfel de structuri la reţea, reţeaua aferentă în sine şi activele de stocare sunt considerate de interes public superior şi că sunt în serviciul sănătăţii şi siguranţei publice, atunci când se pun în balanţă interese juridice în cazuri individuale, în sensul articolului 6 alineatul (4) şi al articolului 16 alineatul (1) litera (c) din Directiva 92/43/CEE, al articolului 4 alineatul (7) din Directiva 2000/60/CE şi al articolului 9 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2009/147/CE. Statele membre pot limita, în împrejurări speciale şi bine justificate, aplicarea prezentului articol la anumite părţi ale teritoriului lor, precum şi la anumite tipuri de tehnologii sau la proiecte cu anumite caracteristici tehnice, în conformitate cu priorităţile prevăzute în planurile lor naţionale integrate privind energia şi clima prezentate în temeiul articolelor 3 şi 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999. Statele membre informează Comisia cu privire la astfel de restricţii aplicate şi cu privire la justificarea acestora.

Art. 17: Procedura de notificare simplă pentru racordările la reţea

(1)Statele membre stabilesc o procedură de notificare simplă pentru racordările la reţea, prin care instalaţiile sau unităţile de producţie agregate ale autoconsumatorilor de energie din surse regenerabile şi proiectele demonstrative cu o putere electrică inferioară sau egală cu 10,8 kW, ori echivalentă pentru conexiunile diferite de conexiunile trifazice, se racordează la reţea în urma transmiterii unei notificări operatorului de distribuţie.

Într-un termen determinat de la notificare, operatorul de distribuţie poate refuza racordarea la reţea solicitată sau poate propune un punct alternativ de racordare la reţea, din raţiuni justificate corespunzător de siguranţă sau de incompatibilitate tehnică a componentelor sistemului. În cazul unei decizii pozitive a operatorului de distribuţie sau în absenţa unei decizii din partea acestuia în termen de o lună de la notificare, instalaţia sau unitatea de producţie agregată poate fi conectată.

Art. 18: Informare şi formare profesională

(1)Statele membre se asigură că informaţiile cu privire la măsurile de sprijin sunt puse la dispoziţia tuturor factorilor relevanţi, precum a consumatorilor, inclusiv a consumatorilor vulnerabili cu venituri mici, a autoconsumatorilor de energie din surse regenerabile, a comunităţilor de energie din surse regenerabile, a constructorilor, instalatorilor, arhitecţilor, furnizorilor de echipamente şi de sisteme de încălzire, răcire şi energie electrică, precum şi a furnizorilor de vehicule compatibile cu utilizarea energiei din surse regenerabile şi de sisteme de transport inteligente.

(3)Statele membre se asigură că sistemele lor de certificare sau sistemele lor de calificare echivalente sunt disponibile pentru instalatorii şi proiectanţii tuturor formelor de sisteme de încălzire şi răcire din surse regenerabile pentru clădiri, industrie şi agricultură, pentru instalatorii de sisteme fotovoltaice solare, inclusiv de sisteme de stocare a energiei, şi pentru instalatorii de puncte de reîncărcare care să permită răspunsul la variaţiile cererii. Respectivele sisteme pot ţine seama de sistemele şi structurile existente, după caz, şi au la bază criteriile prevăzute în anexa IV. Fiecare stat membru recunoaşte certificarea acordată de alte state membre în conformitate cu respectivele criterii.

Pentru a obţine un număr suficient de instalatori şi proiectanţi, statele membre se asigură că sunt puse la dispoziţie suficiente programe de formare care să conducă la certificare sau calificare, care să cuprindă tehnologia de încălzire şi răcire din surse regenerabile, sistemele fotovoltaice solare, inclusiv sistemele de stocare a energiei, punctele de reîncărcare care să permită răspunsul la variaţiile cereri, precum şi cele mai recente soluţii inovatoare ale acestora, cu condiţia ca acestea să fie compatibile cu sistemele lor de certificare sau sistemele lor de calificare echivalente. Statele membre instituie măsuri de promovare a participării la astfel de programe de formare, în special a întreprinderilor mici şi mijlocii şi a persoanelor care desfăşoară o activitate independentă. Statele membre pot institui acorduri voluntare cu furnizorii şi vânzătorii de tehnologie relevanţi pentru a forma un număr suficient de instalatori, care se poate baza pe estimări ale vânzărilor, cu privire la cele mai recente soluţii şi tehnologii inovatoare disponibile pe piaţă.

(6)Statele membre, cu participarea autorităţilor locale şi regionale, dacă este cazul, organizează programe de informare, de sensibilizare, de orientare sau de formare adecvate în scopul informării cetăţenilor cu privire la modul în care îşi pot exercita drepturile de clienţi activi şi la avantajele şi la aspectele practice, inclusiv tehnice şi financiare, ale dezvoltării şi utilizării energiei din surse regenerabile, inclusiv prin autoconsum de energie din surse regenerabile sau în cadrul comunităţilor de energie din surse regenerabile.

Art. 19: Garanţiile de origine pentru energia din surse regenerabile

(2)În acest scop, statele membre se asigură că se emite o garanţie de origine ca răspuns la cererea unui producător de energie din surse regenerabile, inclusiv combustibili gazoşi de origine nebiologică din surse regenerabile, cum ar fi hidrogenul, cu excepţia cazului în care statele membre decid, în scopul contabilizării valorii de piaţă a garanţiei de origine, să nu emită o astfel de garanţie de origine unui producător care beneficiază de sprijin financiar din partea unei scheme de sprijin. Statele membre pot prevedea emiterea de garanţii de origine pentru energia din surse neregenerabile. Emiterea de garanţii de origine poate fi condiţionată de existenţa unei limite minime a puterii. O garanţie de origine are dimensiunea standard de 1 MWh. Dacă este cazul, dimensiunea standard poate fi împărţită în fracţiuni, cu condiţia ca fracţiunea să fie un multiplu de 1 Wh. Pentru fiecare unitate de energie produsă nu se emite mai mult de o garanţie de origine.

Garanţia de origine nu îndeplineşte nicio funcţie în ceea ce priveşte respectarea de către un stat membru a dispoziţiilor articolului 3. Transferurile de garanţii de origine, separat sau împreună cu transferul fizic de energie, nu produc efecte asupra deciziei statelor membre de a utiliza transferuri statistice, proiecte comune sau scheme de sprijin comune pentru respectarea articolului 3 sau asupra calculării consumului final brut de energie din surse regenerabile în conformitate cu articolul 7.

(7)O garanţie de origine specifică cel puţin:

a)sursa de energie din care a fost produsă energia şi data iniţială şi finală a producerii, care pot fi precizate:

(8)În cazul în care un furnizor de energie electrică trebuie să demonstreze ponderea sau cantitatea de energie din surse regenerabile utilizată în cadrul mixului său energetic în sensul articolului 3 alineatul (9) litera a) din Directiva 2009/72/CE, el face acest lucru prin utilizarea garanţiilor de origine, mai puţin:

b)în cazul în care un stat membru decide să nu emită garanţii de origine unui producător care primeşte sprijin financiar dintr-o schemă de sprijin.

În cazul în care statele membre au stabilit cadrul necesar pentru a dispune de garanţii de origine pentru alte tipuri de energie, furnizorii utilizează pentru informare acelaşi tip de garanţii de origine ca şi energia furnizată. În mod similar, garanţiile de origine create în temeiul articolului 14 alineatul (10) din Directiva 2012/27/UE se pot utiliza pentru a îndeplini orice cerinţă de a demonstra cantitatea de energie electrică produse prin cogenerarea de înaltă eficienţă. În sensul alineatului (2) din prezentul articol, în cazul în care energia electrică este produsă prin cogenerare de înaltă eficienţă utilizând surse regenerabile, nu se poate emite decât o singură garanţie de origine care să indice ambele caracteristici.

Art. 20: Accesul la reţele şi exploatarea acestora

(2)După caz, statele membre solicită operatorilor de transport şi de sistem şi operatorilor de distribuţie de pe teritoriul lor să publice norme tehnice în conformitate cu articolul 8 din Directiva 2009/73/CE, în special norme privind racordarea la reţea care cuprind cerinţe legate de calitatea, de odorizarea şi de presiunea gazelor. Statele membre impun, de asemenea, ca operatorii de transport şi de sistem şi operatorii de distribuţie să facă publice tarifele de racordare a instalaţiilor de gaz din surse regenerabile, pe baza unor criterii obiective, transparente şi nediscriminatorii.

(3)În funcţie de evaluarea inclusă în planurile lor naţionale integrate privind energia şi clima prezentate în temeiul articolelor 3 şi 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999 şi în conformitate cu anexa I la regulamentul menţionat, cu privire la necesitatea de a construi o nouă infrastructură pentru încălzirea şi răcirea centralizată din surse regenerabile în vederea realizării obiectivului general al Uniunii stabilit la articolul 3 alineatul (1) din prezenta directivă, statele membre adoptă, după caz, măsurile necesare în vederea dezvoltării unei infrastructuri eficiente de încălzire şi răcire centralizată pentru a promova încălzirea şi răcirea din surse regenerabile, precum energia termică solară, energia fotovoltaică solară, pompele de căldură acţionate de energie electrică din surse regenerabile care utilizează energia ambientală şi energia geotermală, alte tehnologii de energie geotermală, biomasa, biogazul, biolichidele şi căldura şi răcoarea reziduală, unde este posibil în combinaţie cu stocarea energiei termice, sistemele de răspuns la variaţiile cererii şi instalaţii care transformă energia electrică în căldură.

Art. 20^a: Facilitarea integrării în sistem a energiei electrice din surse regenerabile

(1)Statele membre solicită operatorilor de transport şi de sistem şi, dacă datele le sunt disponibile, operatorilor de distribuţie de pe teritoriul lor să pună la dispoziţie date privind ponderea energiei electrice din surse regenerabile şi conţinutul de emisii de gaze cu efect de seră din energia electrică furnizată în fiecare zonă de ofertare, cu cât mai multă precizie la intervale egale cu frecvenţa de decontare a pieţei, dar de cel mult o oră, cu previziuni, dacă sunt disponibile. Statele membre se asigură că operatorii de distribuţie au acces la datele necesare. Dacă operatorii de distribuţie nu au acces, în temeiul dreptului intern, la toate datele necesare, aceştia aplică sistemul existent de raportare a datelor în cadrul Reţelei europene a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică, în conformitate cu dispoziţiile Directivei (UE) 2019/944. Statele membre oferă stimulente pentru modernizarea reţelelor inteligente în scopul îmbunătăţirii monitorizării echilibrului reţelei şi al punerii la dispoziţie de informaţii în timp real.

(2)Datele menţionate la alineatul (1) se pun la dispoziţie în format digital, într-un mod care să asigure interoperabilitatea pe baza unor formate armonizate pentru date şi a unor seturi de date standardizate, astfel încât să poată fi utilizate în mod nediscriminatoriu de participanţii la piaţa de energie electrică, de agregatori, de consumatori şi de utilizatorii finali şi că pot fi citite prin intermediul dispozitivelor de comunicaţii electronice, cum ar fi sistemele de contorizare inteligentă, punctele de reîncărcare a vehiculelor electrice, sistemele de încălzire şi răcire şi sistemele de gestionare a energiei ale clădirilor.

(3)Pe lângă cerinţele stabilite în Regulamentul (UE) 2023/1542, statele membre se asigură că producătorii de baterii de uz casnic şi industrial permit accesul în timp real la informaţiile de bază privind sistemul de gestionare a bateriilor, inclusiv privind capacitatea, starea de sănătate, nivelul de încărcare şi valoarea de referinţă a puterii bateriilor, pentru proprietarii şi utilizatorii bateriilor, precum şi pentru părţile terţe care acţionează, cu consimţământul explicit al acestora, în numele lor, cum ar fi întreprinderile de gestionare a energiei din clădiri şi participanţii la piaţa de energie electrică, în condiţii nediscriminatorii, fără costuri şi în conformitate cu normele de protecţie a datelor.

Statele membre adoptă măsuri pentru a obliga producătorii de vehicule să pună la dispoziţie, în timp real, date de la bordul vehiculului privind starea de sănătate a bateriei, nivelul de încărcare a bateriei, punctul de setare a puterii bateriei, capacitatea bateriei, şi, dacă este cazul, locul în care se află vehiculele electrice, proprietarilor şi utilizatorilor de vehicule electrice, precum şi părţilor terţe care acţionează în numele proprietarilor şi utilizatorilor, precum participanţii la piaţa de energie electrică şi furnizorii de servicii de electromobilitate, în condiţii nediscriminatorii şi fără costuri, în conformitate cu normele de protecţie a datelor şi în plus faţă de cerinţele suplimentare privind omologarea de tip şi supravegherea pieţei prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*18).

(4)Pe lângă cerinţele prevăzute în Regulamentul (UE) 2023/1804, statele membre sau autorităţile lor competente desemnate se asigură că punctele de reîncărcare de putere normală, noi sau înlocuite, care nu sunt accesibile publicului şi sunt instalate pe teritoriul lor pot accepta funcţionalităţi de reîncărcare inteligentă şi, după caz, interfaţa cu sistemele de contorizare inteligentă, atunci când sunt instalate de statele membre, precum şi funcţionalităţi de reîncărcare bidirecţională în conformitate cu cerinţele de la articolul 15 alineatele (3) şi (4) din regulamentul respectiv.

(5)Pe lângă cerinţele prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/943 şi în Directiva (UE) 2019/944, statele membre se asigură că în baza cadrului naţional de reglementare se permite sistemelor mici sau mobile, cum ar fi bateriile de uz casnic şi vehiculele electrice, precum şi alte resurse de energie mici şi descentralizate, să participe la pieţele de energie electrică, inclusiv la gestionarea congestiilor şi furnizarea de servicii de flexibilitate şi de echilibrare, inclusiv prin agregare. În acest scop, statele membre, în strânsă cooperare cu toţi participanţii la piaţă şi cu autorităţile de reglementare, stabilesc cerinţele tehnice pentru participarea la pieţele de energie electrică, pe baza caracteristicilor tehnice ale sistemelor în cauză.

Art. 21: Autoconsumatorii de energie din surse regenerabile

(2)Statele membre se asigură că, în mod individual sau prin intermediari, autoconsumatorii au dreptul:

a)să producă energie din surse regenerabile, inclusiv pentru consumul propriu, să stocheze şi să vândă producţia lor excedentară de energie electrică din surse regenerabile, inclusiv prin contracte de achiziţie de energie electrică din surse regenerabile, prin intermediul furnizorilor de energie electrică şi al acordurilor privind tranzacţiile inter pares, fără a face obiectul:

(3)Statele membre pot aplica taxe şi tarife nediscriminatorii şi proporţionale autoconsumatorilor de energie din surse regenerabile, în legătură cu energia electrică din surse regenerabile autoprodusă de aceştia care rămâne în spaţiile lor într-unul sau mai multe din următoarele cazuri:

b)începând cu 1 decembrie 2026, dacă proporţia globală de instalaţii de autoconsum depăşeşte 8 % din puterea totală instalată de energie electrică a unui stat membru şi dacă se demonstrează, prin intermediul unei analize costuri- beneficii efectuate de autoritatea naţională de reglementare a respectivului stat membru printr-un proces deschis, transparent şi participativ, că dispoziţia prevăzută la alineatul (2) litera a) punctul (ii) fie a avut drept rezultat o sarcină disproporţionată semnificativă pentru sustenabilitatea financiară pe termen lung a sistemului electric, fie creează un stimulent care depăşeşte ceea ce este necesar în mod obiectiv pentru a obţine o utilizare rentabilă a energiei din surse regenerabile, precum şi că o astfel de sarcină sau un astfel de stimulent nu ar putea fi minimizat prin întreprinderea altor acţiuni rezonabile; sau

(4)Statele membre se asigură că autoconsumatorii de energie din surse regenerabile aflaţi în aceeaşi clădire, inclusiv în blocuri de apartamente, au dreptul să se implice împreună în activităţi menţionate la alineatul (2) şi că le este permis să convină asupra punerii în comun a energiei din surse regenerabile care este produsă în locul sau locurile în care se află aceştia, fără a aduce atingere taxelor de reţea şi altor taxe, comisioane, tarife şi impozite relevante aplicabile fiecărui autoconsumator de energie din surse regenerabile. Statele membre pot face o diferenţă între autoconsumatorii de energie din surse regenerabile individuali şi autoconsumatorii de energie din surse regenerabile care acţionează colectiv. Orice astfel de diferenţiere trebuie să fie proporţională şi justificată corespunzător.

(6)Statele membre instituie un cadru favorabil pentru promovarea şi facilitarea dezvoltării autoconsumului de energie din surse regenerabile, pe baza unei evaluări a barierelor nejustificate existente în calea autoconsumului de energie din surse regenerabile şi a unei evaluări a potenţialului acestui autoconsum pe teritoriile lor şi în cadrul reţelelor lor energetice. Printre altele, respectivul cadru favorabil:

f)asigură faptul că autoconsumatorii de energie din surse regenerabile contribuie într-un mod adecvat şi echilibrat la partajarea costurilor totale ale sistemului atunci când energia electrică este introdusă în reţea.

Art. 22: Comunităţile de energie din surse regenerabile

(1)Statele membre se asigură că clienţii finali, în special clienţii casnici, au dreptul să participe la o comunitate de energie din surse regenerabile, menţinându-şi în acelaşi timp drepturile şi obligaţiile de clienţi finali şi fără a fi supuşi unor condiţii sau proceduri nejustificate sau discriminatorii care ar putea să îi împiedice să participe la o comunitate de energie din surse regenerabile, cu condiţia ca, în ceea ce priveşte întreprinderile private, participarea lor să nu constituie principala lor activitate comercială sau profesională.

(2)Statele membre se asigură că comunităţile de energie din surse regenerabile au dreptul:

(4)Statele membre asigură un cadru favorabil pentru promovarea şi facilitarea dezvoltării de comunităţi de energie din surse regenerabile. Acest cadru asigură, printre altele, că:

d)comunităţile de energie din surse regenerabile fac obiectul unor proceduri echitabile, proporţionale şi transparente, inclusiv proceduri privind înregistrarea şi acordarea licenţelor, şi al unor taxe de reţea care reflectă costurile, precum şi al unor taxe, tarife şi impozite relevante, asigurându-se că acestea contribuie în mod adecvat, echitabil şi echilibrat la partajarea costurilor totale ale sistemului în conformitate cu o analiză transparentă a costurilor şi beneficiilor surselor de energie distribuite, elaborată de autorităţile naţionale competente;

Art. 22^a: Utilizarea pe scară largă a energiei din surse regenerabile în industrie

(1)Statele membre depun eforturi pentru a mări ponderea surselor regenerabile în cantitatea de surse de energie utilizate în scopuri energetice şi neenergetice finale în sectorul industrial cu o creştere orientativă de cel puţin 1,6 puncte procentuale ca medie anuală calculată pentru perioadele 2021-2025 şi 2026-2030.

Statele membre pot include căldura şi răcoarea reziduale în calculul creşterilor anuale medii menţionate la primul paragraf, până la o limită de 0,4 puncte procentuale, cu condiţia ca căldura şi răcoarea reziduale să fie furnizate din sisteme eficiente de încălzire şi răcire centralizată, cu excepţia reţelelor care furnizează căldură doar unei singure clădiri sau în cazul în care întreaga energie termică este consumată doar in situ şi dacă energia termică nu este vândută. În cazul în care decid să facă acest lucru, creşterea medie anuală menţionată la primul paragraf creşte cu jumătate din punctele procentuale utilizate pentru căldura şi răcoarea reziduale.

Atunci când electrificarea este luată în considerare ca o opţiune eficientă din punctul de vedere al costurilor, politicile şi măsurile respective promovează electrificarea bazată pe surse regenerabile a proceselor industriale. Politicile şi măsurile respective încearcă să creeze condiţii de piaţă favorabile pentru disponibilitatea unor alternative de energie din surse regenerabile viabile din punct de vedere economic şi fezabile din punct de vedere tehnic pentru a înlocui combustibilii fosili utilizaţi pentru încălzirea industrială, cu scopul de a reduce utilizarea combustibililor fosili utilizaţi pentru încălzire la o temperatură mai mică de 200 °C. Atunci când adoptă aceste politici şi măsuri, statele membre iau în considerare principiul «eficienţa energetică înainte de toate», eficacitatea şi competitivitatea internaţională şi nevoia de a lua măsuri în legătură cu barierele de reglementare, administrative şi economice.

a)pentru calcularea numitorului, se ia în considerare conţinutul energetic al hidrogenului pentru scopuri energetice şi neenergetice finale, cu excepţia:

c)pentru calcularea numărătorului şi a numitorului, se utilizează valorile privind conţinutul energetic al combustibililor stabilite în anexa III.

(2)Statele membre promovează mecanisme voluntare de etichetare pentru produsele industriale despre care se pretinde că sunt produse cu energie din surse regenerabile şi combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică. Astfel de mecanisme voluntare de etichetare indică procentul de energie regenerabilă utilizată sau de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică utilizaţi în etapa de achiziţie şi operaţiuni anterioare prelucrării aferente materiilor prime, de fabricaţie şi de distribuţie, calculat pe baza metodologiilor prevăzute fie în Recomandarea (UE) 2021/2279 a Comisiei (^*19), fie în ISO 14067:2018.

(3)Statele membre raportează cantitatea de combustibili de origine nebiologică din surse regenerabile pe care estimează că o vor importa şi exporta în planurile lor naţionale integrate privind energia şi clima prezentate în temeiul articolelor 3 şi 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999 şi în rapoartele lor naţionale intermediare integrate privind energia şi clima prezentate în temeiul articolului 17 din regulamentul menţionat. Pe baza acestui raport, Comisia elaborează o strategie a Uniunii pentru hidrogenul importat şi intern, cu scopul de a promova o piaţă europeană a hidrogenului şi producţia internă de hidrogen în Uniune, sprijinind punerea în aplicare a prezentei directive şi realizarea obiectivelor stabilite în aceasta, ţinând seama în mod adecvat de securitatea aprovizionării şi de autonomia strategică a Uniunii în domeniul energiei şi de condiţiile de concurenţă echitabile pe piaţa mondială a hidrogenului. Statele membre indică în planurile lor naţionale integrate privind energia şi clima prezentate în temeiul articolelor 3 şi 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999 şi în rapoartele lor naţionale intermediare integrate privind energia şi clima prezentate în temeiul articolului 17 din regulamentul menţionat modul în care intenţionează să contribuie la această strategie.

Art. 22^b: Condiţii pentru reducerea obiectivului de utilizare a combustibililor de origine nebiologică din surse regenerabile în sectorul industrial

(1)Un stat membru poate reduce contribuţia combustibililor de origine nebiologică din surse regenerabile utilizaţi în scopuri finale energetice şi neenergetice menţionaţi la articolul 22a alineatul (1) al cincilea paragraf cu 20 % în 2030 dacă:

(2)În cazul în care un stat membru aplică reducerea menţionată la alineatul (1), acesta notifică acest lucru Comisiei, împreună cu planurile sale naţionale integrate privind energia şi clima prezentate în temeiul articolelor 3 şi 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999 şi ca parte a rapoartelor sale naţionale intermediare integrate privind energia şi clima prezentate în temeiul articolului 17 din regulamentul respectiv. Notificarea include informaţii cu privire la ponderea actualizată a combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică şi toate datele relevante pentru a demonstra că sunt îndeplinite ambele condiţii prevăzute la alineatul (1) literele (a) şi (b) de la prezentul articol.

Art. 23: Adoptarea pe scară largă a utilizării energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii şi răcirii

(1)Pentru a promova utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii şi răcirii, fiecare stat membru creşte ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul menţionat cu cel puţin 0,8 puncte procentuale ca medie anuală calculată pentru perioada 2021-2025 şi cu cel puţin 1,1 puncte procentuale ca medie anuală calculată pentru perioada 2026-2030, pornind de la ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii şi răcirii în 2020, exprimată ca pondere naţională din consumul final brut de energie şi calculată în conformitate cu metodologia stabilită la articolul 7.

Statele membre informează Comisia în legătură cu intenţia lor de a contabiliza căldura şi răcoarea reziduale şi cantitatea estimată în planurile lor naţionale integrate privind energia şi clima prezentate în temeiul articolelor 3 şi 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999. În plus faţă de creşterile anuale în puncte procentuale minime menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat, fiecare stat membru depune eforturi pentru a creşte ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul său de încălzire şi răcire cu punctele procentuale orientative suplimentare prevăzute în anexa Ia la prezenta directivă.

Statele membre pot lua în calcul energia electrică din surse regenerabile utilizată pentru încălzire şi răcire la calcularea creşterii medii anuale prevăzute la primul paragraf, până la o limită de 0,4 puncte procentuale, cu condiţia ca randamentul generatorului de căldură şi răcire să fie mai mare de 100 %. În cazul în care decid să facă acest lucru, creşterea medie anuală creşte cu jumătate din energia electrică din surse regenerabile respectivă exprimată în puncte procentuale până la o limită superioară de 1,0 puncte procentuale pentru perioada 2021-2025 şi de 1,3 puncte procentuale pentru perioada 2026-2030.

Statele membre informează Comisia cu privire la intenţia lor de a contabiliza energia electrică din surse regenerabile utilizată în sistemele de încălzire şi răcire centralizată de la generatoarele de căldură şi frig al căror randament este mai mare de 100 % în calculul creşterii anuale prevăzute la primul paragraf de la prezentul alineat. Statele membre includ capacităţile estimate de energie electrică din surse regenerabile ale generatoarelor de căldură şi frig al căror randament este mai mare de 100 % în planurile lor naţionale integrate privind energia şi clima transmise în temeiul articolelor 3 şi 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999. Statele membre includ cantitatea de energie electrică din surse regenerabile utilizată în sistemele de încălzire şi răcire de generatoare de căldură şi frig al căror randament este mai mare de 100 % în rapoartele lor naţionale intermediare integrate privind energia şi clima prezentate în temeiul articolului 17 din regulamentul respectiv.

(1²)Statele membre efectuează o evaluare a potenţialului lor în materie de energie din surse regenerabile şi a utilizării căldurii şi răcorii reziduale în sectorul încălzirii şi răcirii, inclusiv, după caz, o analiză a zonelor adecvate pentru implementarea acestora cu un risc ecologic redus şi a potenţialului proiectelor la scară mică aplicabile în gospodării. Evaluarea ţine cont de tehnologiile disponibile şi fezabile economic pentru utilizările industriale şi casnice, cu scopul de a stabili etape fundamentale şi măsuri pentru creşterea gradului de utilizare a energiei regenerabile în sectorul încălzirii şi răcirii şi, după caz, pentru utilizarea căldurii şi răcorii reziduale prin încălzire şi răcire centralizată, în vederea stabilirii unei strategii naţionale pe termen lung pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră şi poluarea aerului provenită din încălzire şi răcire. Evaluarea respectă principiul «eficienţa energetică pe primul loc», face parte din planurile naţionale integrate privind energia şi clima prezentate în temeiul articolelor 3 şi 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999 şi însoţeşte evaluarea cuprinzătoare a încălzirii şi răcirii prevăzută la articolul 14 alineatul (1) din Directiva 2012/27/UE.

(2)În sensul alineatului (1) de la prezentul articol, atunci când îşi calculează ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii şi răcirii şi creşterea medie anuală în conformitate cu alineatul menţionat, inclusiv creşterea orientativă suplimentară stabilită în anexa Ia, fiecare stat membru:

c)în cazul în care ponderea sa a energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii şi răcirii este de peste 50 % şi până la 60 %, statul membru poate considera că o astfel de pondere acoperă jumătate din creşterea medie anuală.

(4)Pentru a obţine creşterea medie anuală menţionată la alineatul (1) primul paragraf, statele membre fac eforturi să pună în aplicare cel puţin două dintre următoarele măsuri:

l)alte măsuri de politică, cu un efect echivalent, incluzând măsuri fiscale, scheme de sprijin sau alte stimulente financiare care să contribuie la instalarea de echipamente de încălzire şi răcire utilizând energie din surse regenerabile şi la dezvoltarea de reţele energetice care furnizează energie din surse regenerabile pentru încălzire şi răcire în clădiri şi industrie.

(6)În cazul în care sunt desemnate entităţi în temeiul alineatului (3), statele membre se asigură de caracterul măsurabil şi verificabil al contribuţiei acelor entităţi desemnate şi de faptul că entităţile desemnate prezintă un raport anual privind:

Art. 24: Încălzirea şi răcirea centralizată

(1)Statele membre se asigură că se pun la dispoziţia consumatorilor finali informaţii cu privire la performanţa energetică şi la ponderea energiei din surse regenerabile în sistemele lor de încălzire şi răcire centralizată, într-un mod uşor accesibil, cum ar fi în facturi sau pe site-urile furnizorilor şi la cerere. Informaţiile privind ponderea energiei din surse regenerabile sunt exprimate cel puţin ca procent din consumul final brut de energie pentru încălzire şi răcire alocat clienţilor unui anumit sistem de încălzire şi răcire centralizată, incluzând informaţii privind cantitatea de energie utilizată pentru a furniza o unitate de încălzire clientului sau utilizatorului final.

(2)Statele membre stabilesc măsurile şi condiţiile necesare pentru a permite clienţilor sistemelor de încălzire sau răcire centralizată care nu se califică drept "sistem eficient de încălzire şi răcire centralizată", sau care nu devin astfel de sisteme până la 31 decembrie 2025, pe baza unui plan aprobat de autoritatea competentă, să se debranşeze prin rezilierea sau modificarea contractului lor, pentru a produce ei înşişi încălzire sau răcire din surse regenerabile.

(4)Statele membre depun eforturi pentru a creşte ponderea energiei din surse regenerabile şi din căldură şi răcoare reziduală în încălzirea şi răcirea centralizată cu o valoare orientativă de 2,2 puncte procentuale, ca medie anuală calculată pentru perioada 2021-2030, pornind de la ponderea energiei din surse regenerabile şi din căldura şi răcoarea reziduală în încălzirea şi răcirea centralizată în 2020, şi stabilesc măsurile necesare în acest scop, în planurile lor naţionale integrate privind energia şi clima prezentate în temeiul articolelor 3 şi 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999. Ponderea energiei din surse regenerabile este exprimată ca pondere a consumului final brut de energie pentru încălzirea şi răcirea centralizată adaptată la condiţii climatice normale.

Statele membre informează Comisia cu privire la intenţia lor de a contabiliza energia electrică din surse regenerabile utilizată în sistemele de încălzire şi răcire centralizată în calculul creşterii anuale prevăzute la primul paragraf de la prezentul alineat. Statele membre includ capacităţile estimate de energie electrică din surse regenerabile pentru sistemele de încălzire şi răcire centralizate în planurile lor naţionale integrate privind energia şi clima prezentate în temeiul articolelor 3 şi 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999. Statele membre includ cantitatea de energie electrică din surse regenerabile utilizată în sistemele de încălzire şi răcire centralizată în rapoartele lor naţionale intermediare integrate privind energia şi clima prezentate în temeiul articolului 17 din regulamentul respectiv.

(4¹)Pentru calcularea ponderii energiei electrice din surse regenerabile utilizate în sistemele de încălzire şi răcire centralizată în sensul alineatului (4), statele membre pot utiliza ponderea medie a energiei electrice din surse regenerabile furnizate pe teritoriul lor în cei doi ani precedenţi.

Statele membre cu o pondere a energiei din surse regenerabile şi din căldură şi răcoare reziduală în încălzirea şi răcirea centralizată de peste 60 % pot considera că o astfel de pondere acoperă creşterea medie anuală menţionată la alineatul (4) primul paragraf. Statele membre cu o pondere a energiei din surse regenerabile şi din căldură şi răcoare reziduală în încălzirea şi răcirea centralizată de peste 50 % şi de până la 60 % pot considera că o astfel de pondere acoperă jumătate din creşterea medie anuală menţionată la alineatul (4) primul paragraf.

(4²)Statele membre asigură faptul că operatorii de sisteme de încălzire sau răcire centralizată cu o capacitate mai mare de 25 MWth sunt încurajaţi să racordeze furnizorii-părţi terţe de energie din surse regenerabile şi din căldură şi răcoare reziduală sau sunt încurajaţi să se ofere să racordeze şi să cumpere, de la furnizori-părţi terţe, căldură şi răcoare din surse regenerabile şi din căldură sau răcoare reziduală, pe baza unor criterii nediscriminatorii stabilite de autoritatea competentă a statului membru în cauză, atunci când operatorii respectivi trebuie să realizeze una sau mai multe dintre următoarele:

(5)Statele membre pot permite unui operator de sistem de încălzire sau răcire centralizată să refuze să racordeze şi să cumpere căldură sau răcoare de la un furnizor-parte terţă în oricare dintre următoarele situaţii:

d)sistemul operatorului este un sistem eficient de încălzire şi răcire centralizată.

Statele membre se asigură că, în cazul în care un operator al sistemului de încălzire sau răcire centralizată refuză să racordeze un furnizor de încălzire sau de răcire în temeiul primului paragraf, operatorul respectiv pune la dispoziţia autorităţii competente informaţii cu privire la motivele refuzului, precum şi cu privire la condiţiile care trebuie îndeplinite şi la măsurile care trebuie luate în sistem pentru a face posibilă racordarea. Statele membre se asigură că există o procedură adecvată de remediere a refuzurilor nejustificate.

(6)După caz, statele membre instituie un cadru de coordonare între operatorii de sisteme de încălzire şi răcire centralizată şi sursele potenţiale de căldură şi răcoare reziduală în sectoarele industriale şi terţiare pentru a facilita utilizarea căldurii şi răcorii reziduale. Respectivul cadru de coordonare asigură dialogul în ceea ce priveşte utilizarea căldurii şi răcorii reziduale care implică în special:

(8)Statele membre stabilesc un cadru în care operatorii de distribuţie de energie electrică vor evalua, cel puţin la fiecare patru ani, în cooperare cu operatorii sistemelor de încălzire şi răcire centralizată din zonele lor respective, potenţialul sistemelor de încălzire şi răcire centralizată de a furniza servicii de echilibrare şi alte servicii de sistem, inclusiv participarea activă a cererii şi stocarea termică a energiei electrice excedentare din surse regenerabile şi vor evalua, de asemenea, dacă utilizarea potenţialului identificat ar fi mai eficientă din punctul de vedere al costurilor şi al utilizării resurselor decât soluţiile alternative.

(10)Un stat membru nu este obligat să aplice alineatele (2)-(9) în cazul în care este îndeplinită cel puţin una dintre următoarele condiţii:

Art. 25: Creşterea energiei din surse regenerabile şi reducerea intensităţii gazelor cu efect de seră în sectorul transporturilor

(1)Fiecare stat membru impune furnizorilor de combustibili obligaţia de a se asigura că:

a)cantitatea de combustibili din surse regenerabile şi de energie electrică din surse regenerabile furnizată sectorului transporturilor conduce la:

b)ponderea combinată a biocombustibililor avansaţi şi a biogazului produşi din materiile prime enumerate în anexa IX partea A şi a combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică în energia furnizată sectorului transporturilor este de cel puţin 1 % în 2025 şi 5,5 % în 2030, din care o pondere de cel puţin un punct procentual este din combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică în 2030.

(2)Pentru calcularea obiectivelor menţionate la alineatul (1) primul paragraf litera (a) şi a ponderilor menţionate la alineatul (1) primul paragraf litera (b), statele membre:

a)iau în considerare combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică şi atunci când aceştia sunt utilizaţi drept produs intermediar pentru producţia de:

(3)Pentru calcularea obiectivelor stabilite la alineatul (1) primul paragraf litera (a), statele membre pot lua în considerare combustibilii pe bază de carbon reciclat.

(4)Statele membre instituie un mecanism care să permită furnizorilor de combustibili de pe teritoriul lor să facă schimb de credite pentru furnizarea de energie din surse regenerabile în sectorul transporturilor. Operatorii economici care furnizează energie electrică din surse regenerabile vehiculelor electrice prin puncte publice de reîncărcare primesc credite, indiferent dacă operatorii economici fac obiectul obligaţiei stabilite de statul membru pentru furnizorii de combustibili, şi pot vinde creditele respective furnizorilor de combustibili, cărora li se permite să utilizeze creditele pentru a îndeplini obligaţia prevăzută la alineatul (1) primul paragraf. Statele membre pot include în respectivul mecanism puncte de reîncărcare private, cu condiţia să se poată demonstra că energia electrică din surse regenerabile livrată acestor puncte de reîncărcare private este furnizată exclusiv vehiculelor electrice.

Art. 26: Norme specifice pentru biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă produşi din culturi alimentare şi furajere

(1)Pentru calcularea consumului final brut de energie din surse regenerabile al unui stat membru menţionat la articolul 7 şi a ponderii minime a energiei din surse regenerabile şi a obiectivului de reducere a intensităţii gazelor cu efect de seră menţionat la articolul 25 alineatul (1) primul paragraf litera (a), ponderea biocombustibililor şi a biolichidelor, precum şi a combustibililor din biomasă consumaţi în transporturi, dacă sunt produşi din culturi alimentare şi furajere, nu depăşeşte cu mai mult de un punct procentual ponderea acestor combustibili în consumul final de energie în sectorul transporturilor în 2020 în statul membru respectiv, până la maximum 7 % din consumul final de energie în sectorul transporturilor în statul membru respectiv.

Statele membre pot stabili o limită mai joasă şi pot face distincţie, în sensul articolului 29 alineatul (1), între diferitele tipuri de biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă produşi din culturi alimentare şi furajere, ţinând seama de cele mai bune dovezi disponibile privind impactul schimbării indirecte a destinaţiei terenurilor. De exemplu, statele membre pot stabili o limită mai joasă pentru ponderea biocombustibililor, a biolichidelor şi a combustibililor din biomasă produşi din culturi de plante oleaginoase.

În cazul în care ponderea biocombustibililor şi a biolichidelor, precum şi a combustibililor din biomasă consumaţi în transporturi, produşi din culturi alimentare şi furajere într-un stat membru este limitată la o pondere mai scăzută de 7 % sau un stat membru decide să limiteze ponderea şi mai mult, respectivul stat membru poate reduce în mod corespunzător ponderea minimă a energiei din surse regenerabile sau obiectivul de reducere a intensităţii gazelor cu efect de seră menţionat la articolul 25 alineatul (1) primul paragraf litera (a) având în vedere contribuţia pe care respectivii combustibili ar fi adus-o la ponderea minimă a energiei din surse regenerabile sau la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. În scopul obiectivului de reducere a intensităţii gazelor cu efect de seră, statele membre iau în considerare faptul că respectivii combustibili reduc cu 50 % emisiile de gaze cu efect de seră.

(2)Pentru calcularea consumului final brut de energie din surse regenerabile al unui stat membru, menţionat la articolul 7, şi a ponderii minime a energiei din surse regenerabile şi a obiectivului de reducere a intensităţii gazelor cu efect de seră menţionate la articolul 25 alineatul (1) primul paragraf litera (a), ponderea biocombustibililor, a biolichidelor sau şi a combustibililor din biomasă produşi din culturi alimentare şi furajere care prezintă riscuri ridicate din perspectiva schimbării indirecte a destinaţiei terenurilor, pentru care se observă o expansiune semnificativă a suprafeţei de producţie în detrimentul terenurilor care stochează cantităţi ridicate de carbon, nu depăşesc nivelul de consum al acestor tipuri de combustibili în respectivul stat membru în 2019, cu excepţia cazului în care sunt certificaţi drept biocombustibili, biolichide sau combustibili din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinaţiei terenurilor, în temeiul prezentului paragraf.

Până la 1 februarie 2019, Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 35 pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea criteriilor pentru certificarea biocombustibililor, a biolichidelor şi a combustibililor din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinaţiei terenurilor şi pentru determinarea materiilor prime cu risc crescut din perspectiva schimbării indirecte a destinaţiei terenurilor, pentru care se observă o expansiune semnificativă a suprafeţei de producţie în detrimentul terenurilor care stochează cantităţi ridicate de carbon. Raportul şi actul delegat care îl însoţeşte se întemeiază pe cele mai fiabile date ştiinţifice disponibile.

Până la 1 septembrie 2023, Comisia revizuieşte criteriile stabilite prin actul delegat menţionat la al patrulea paragraf de la prezentul alineat, pe baza celor mai bune date ştiinţifice disponibile, şi adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 35 pentru a modifica aceste criterii, după caz, şi pentru a completa prezenta directivă prin includerea unei traiectorii de scădere treptată a contribuţiei la obiectivul general al Uniunii stabilit la articolul 3 alineatul (1) şi la ponderea minimă a energiei din surse regenerabile şi a obiectivului de reducere a intensităţii gazelor cu efect de seră menţionat la articolul 25 alineatul (1) primul paragraf litera (a), a biocombustibililor, a biolichidelor şi a combustibililor din biomasă care prezintă riscuri crescute din perspectiva schimbării indirecte a destinaţiei terenurilor, produşi din materii prime pentru care se observă o expansiune semnificativă a producţiei în detrimentul terenurilor care stochează cantităţi ridicate de carbon. Respectiva revizuire se bazează pe o versiune revizuită a raportului privind expansiunea materiilor prime, prezentat în conformitate cu al treilea paragraf de la prezentul alineat. Raportul respectiv evaluează, în special, dacă ponderea maximă a expansiunii anuale medii a suprafeţei totale de producţie în detrimentul terenurilor care stochează cantităţi ridicate de carbon ar trebui redus pe baza unor criterii obiective şi ştiinţifice şi ţinând seama de obiectivele şi angajamentele Uniunii în materie de climă.

După caz, Comisia modifică criteriile stabilite în actul delegat menţionat la al patrulea paragraf pe baza rezultatelor evaluărilor menţionate la al cincilea paragraf. Comisia continuă să revizuiască, o dată la trei ani după data adoptării actelor delegate menţionate la al patrulea paragraf, datele care stau la baza actului delegat respectiv. Comisia actualizează actul delegat respectiv atunci când este necesar, în funcţie de evoluţia circumstanţelor şi de cele mai recente dovezi ştiinţifice disponibile.

Art. 27: Reguli de calcul în sectorul transporturilor şi în ceea ce priveşte combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică, indiferent de utilizarea lor finală

(1)Pentru calcularea reducerii intensităţii gazelor cu efect de seră, menţionate la articolul 25 alineatul (1) primul paragraf litera (a) punctul (ii), se aplică următoarele reguli:

a)reducerile de emisii de gaze cu efect de seră se calculează după cum urmează:

b)nivelul de referinţă menţionat la articolul 25 alineatul (1) primul paragraf litera (a) punctul (ii) se calculează până la 31 decembrie 2030 înmulţind cantitatea de energie furnizată sectorului transporturilor cu omologul combustibil fosil EF(t) prevăzut în anexa V; de la 1 ianuarie 2031, nivelul de referinţă menţionat la articolul 25 alineatul (1) primul paragraf litera (a) punctul (ii) este suma dintre:

c)pentru calcularea cantităţilor relevante de energie, se aplică următoarele reguli:

(iii)cantitatea de energie electrică din surse regenerabile furnizată sectorului transporturilor se determină prin înmulţirea cantităţii de energie electrică furnizată sectorului respectiv cu ponderea medie a energiei electrice din surse regenerabile, furnizată pe teritoriul statului membru în cei doi ani precedenţi, cu excepţia cazului în care energia electrică este obţinută prin racordarea directă la o instalaţie care produce energie electrică din surse regenerabile şi este furnizată sectorului transporturilor, caz în care energia electrică respectivă se consideră a fi în totalitate din surse regenerabile, iar energia electrică produsă de un vehicul electric solar şi utilizată pentru consumul vehiculului în sine poate fi considerată a fi în totalitate din surse regenerabile;

d)reducerea intensităţii gazelor cu efect de seră prin utilizarea energiei din surse regenerabile se determină prin împărţirea cantităţii de emisii de gaze cu efect de seră reduse prin utilizarea biocombustibililor, a biogazului, a combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică şi a energiei electrice din surse regenerabile furnizate tuturor modurilor de transport la nivelul de referinţă; statele membre pot lua în considerare combustibilii pe bază de carbon reciclat.

(2)Pentru calcularea ponderilor minime menţionate la articolul 25 alineatul (1) primul paragraf litera (a) punctul (i) şi litera (b), se aplică următoarele dispoziţii:

i)cantitatea de energie electrică din surse regenerabile furnizată sectorului transporturilor se determină prin înmulţirea cantităţii de energie electrică furnizată sectorului respectiv cu ponderea medie a energiei electrice din surse regenerabile, furnizată pe teritoriul statului membru în cei doi ani precedenţi, cu excepţia cazului în care energia electrică este obţinută prin racordarea directă la o instalaţie care produce energie electrică din surse regenerabile şi este furnizată sectorului transporturilor, caz în care energia electrică respectivă se consideră a fi în totalitate din surse regenerabile, iar energia electrică produsă de un vehicul electric solar şi utilizată pentru consumul vehiculului în sine poate fi considerată a fi în totalitate din surse regenerabile.

(3)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 35 pentru a modifica prezenta directivă prin adaptarea limitei ponderii biocombustibililor şi a biogazelor produse din materiile prime enumerate în anexa IX partea B, pe baza unei evaluări a disponibilităţii materiilor prime. Limita este de cel puţin 1,7 %. În cazul în care Comisia adoptă un astfel de act delegat, limita prevăzută în acesta se aplică, de asemenea, statelor membre care au obţinut aprobarea Comisiei de a majora limita în conformitate cu alineatul (1) al doilea paragraf sau cu alineatul (2) al doilea paragraf de la prezentul articol, după o perioadă de tranziţie de cinci ani, fără a aduce atingere dreptului statului membru de a aplica respectiva nouă limită mai devreme. Statele membre pot solicita o nouă aprobare din partea Comisiei pentru o majorare faţă de limita stabilită în actul delegat în conformitate cu alineatul (1) al doilea paragraf sau cu alineatul (2) al doilea paragraf de la prezentul articol.

(5)În scopul efectuării calculelor menţionate la alineatul (1) primul paragraf litera (b) şi la alineatul (2) primul paragraf litera (a), cantitatea de energie furnizată sectorului transportului maritim, ca proporţie din consumul final brut de energie al statului membru respectiv, se consideră a nu fi mai mare de 13 %. Pentru Cipru şi Malta, cantitatea de energie consumată în sectorul transportului maritim, ca proporţie din consumul final brut de energie al statelor membre în cauză, se consideră a nu fi mai mare de 5 %. Prezentul alineat se aplică până la 31 decembrie 2030.

(6)Atunci când energia electrică este folosită la producţia de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică, fie direct, fie pentru producţia de produse intermediare, pentru a stabili ponderea energiei din surse regenerabile se utilizează ponderea medie a energiei electrice din surse regenerabile din ţara de producţie, astfel cum a fost măsurată cu doi ani înainte de anul vizat.

b)să nu fie racordată la reţea sau, dacă este racordată la reţea, să se poată furniza dovezi că energia electrică în cauză a fost furnizată fără a prelua energie electrică din reţea.

Respectivul raport al Comisiei evaluează, în special, impactul asupra disponibilităţii şi accesibilităţii din punct de vedere financiar a combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică pentru sectoarele industriei şi transporturilor şi asupra capacităţii Uniunii de a-şi realiza obiectivele privind combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică ţinând seama de strategia Uniunii privind hidrogenul importat şi cel produs intern în conformitate cu articolul 22a, reducând în acelaşi timp la minimum creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul energiei electrice şi în sistemul energetic general. În cazul în care raportul concluzionează că cerinţele nu asigură o disponibilitate şi accesibilitate din punct de vedere financiar suficiente a combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică pentru sectoarele industriei şi transporturilor şi nu contribuie în mod substanţial la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, la integrarea sistemului energetic şi la realizarea obiectivelor Uniunii privind combustibilii de origine nebiologică din surse regenerabile stabilite pentru 2030, Comisia revizuieşte metodologia Uniunii şi, după caz, adoptă un act delegat, în conformitate cu articolul 35, pentru a modifica metodologia respectivă, furnizând ajustările necesare ale criteriilor stabilite la al doilea şi la al treilea paragraf de la prezentul alineat, cu scopul de a facilita extinderea industriei hidrogenului.

Art. 28: Alte dispoziţii privind energia din surse regenerabile în sectorul transporturilor

(1)În vederea reducerii la minimum a riscului ca loturi unice să fie revendicate mai mult de o singură dată în Uniune, statele membre şi Comisia consolidează cooperarea dintre sistemele naţionale şi dintre sistemele naţionale şi sistemele şi factorii voluntari de verificare stabiliţi în temeiul articolului 30, inclusiv, dacă este cazul, schimbul de date. În cazul în care o autoritate competentă a unui stat membru suspectează că s-a comis o fraudă sau depistează o astfel de fraudă, ea informează, după caz, celelalte state membre.

(6)Până la 25 iunie 2019 şi, ulterior, la fiecare doi ani, Comisia revizuieşte lista materiilor prime stabilită în anexa IX părţile A şi B în vederea adăugării de noi materii prime, în conformitate cu principiile stabilite în al treilea paragraf.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 35 pentru a modifica lista materiilor prime stabilită în anexa IX părţile A şi B, însă numai prin adăugarea de materii prime, iar nu şi prin eliminarea acestora. Materiile prime care pot fi prelucrate numai cu ajutorul unor tehnologii avansate se adaugă în anexa IX partea A. Materiile prime care pot fi prelucrate în biocombustibili sau a biogazului pentru transporturi cu ajutorul tehnologiilor mature se adaugă în anexa IX partea B.

(7)Până la 31 decembrie 2025, în contextul evaluării bienale a progreselor realizate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999, Comisia evaluează dacă obligaţia privind biocombustibilii avansaţi şi biogazul produşi din materiile prime enumerate în partea A din anexa IX la prezenta directivă prevăzută la articolul 25 alineatul (1) primul paragraf litera (b) din prezenta directivă stimulează efectiv inovarea şi asigură reduceri de emisii de gaze cu efect de seră în sectorul transporturilor. Comisia analizează în evaluarea respectivă dacă aplicarea prezentului articol previne în mod eficace dubla contabilizare a energiei din surse regenerabile.

Art. 29: Criterii de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocombustibili, biolichide şi combustibilii din biomasă

(1)Energia produsă din biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă este luată în considerare în scopurile menţionate la literele a), b) şi c) de la prezentul paragraf numai în cazul în care sunt îndeplinite criteriile de durabilitate şi criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alineatele (2)-(7) şi la alineatul (10):

c)eligibilitatea privind sprijinul financiar pentru consumul de biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă.

Cu toate acestea, biocombustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă produşi din deşeuri şi din reziduuri, altele decât reziduurile din agricultură, acvacultură, pescuit şi silvicultură, trebuie să îndeplinească numai criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alineatul (10) pentru a fi luate în considerare în scopurile menţionate la literele (a), (b) şi (c) de la primul paragraf de la prezentul alineat. În cazul utilizării deşeurilor mixte, statele membre ar putea obliga operatorii să aplice sisteme de sortare a deşeurilor mixte, care să vizeze îndepărtarea materialelor fosile. Prezentul paragraf se aplică şi deşeurilor şi reziduurilor care sunt prelucrate mai întâi într-un produs înainte de a fi prelucrate ulterior în biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă.

(2)Biocombustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă produşi din deşeuri şi din reziduuri neforestiere provenind de pe terenurile agricole sunt luaţi în considerare în scopurile menţionate la primul paragraf literele a), b) şi c) din alineatul (1) numai în cazul în care operatorii sau autorităţile naţionale dispun de planuri de monitorizare sau de gestionare pentru a aborda impacturile asupra calităţii solului şi a carbonului conţinut în sol. Informaţiile referitoare la modul în care impacturile sunt monitorizate şi gestionate se raportează în temeiul articolului 30 alineatul (3).

(3)Biocombustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă produşi din biomasă agricolă care sunt luaţi în considerare în scopurile menţionate la alineatul (1) primul paragraf literele (a), (b) şi (c) nu se obţin din materii prime ce provin de pe terenuri bogate în biodiversitate, şi anume de pe terenuri care în ianuarie 2008 sau după această dată deţineau unul din următoarele statute, indiferent dacă terenul mai deţine acest statut:

c)zone desemnate:

(ii)ca zone protejate în scopuri de protecţie a ecosistemelor sau a speciilor rare, ameninţate sau pe cale de dispariţie, care sunt recunoscute prin acorduri internaţionale sau incluse pe listele elaborate de organizaţii interguvernamentale sau de Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii, sub rezerva recunoaşterii lor în conformitate cu articolul 30 alineatul (4) primul paragraf, exceptând cazul în care se furnizează dovezi conform cărora producţia respectivei materii prime nu a adus atingere scopurilor de ocrotire a naturii;

d)păşuni foarte bogate în biodiversitate cu suprafaţa mai mare de un hectar care sunt:

e)landă.

(4)Biocombustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă produşi din biomasă agricolă care sunt luaţi în considerare în scopurile menţionate la alineatul (1) primul paragraf literele a), b) şi c) nu se obţin din materii prime ce provin de pe terenuri cu stocuri mari de carbon, şi anume de pe terenuri care în ianuarie 2008 aveau unul din următoarele statute şi care nu mai deţin acest statut:

c)terenuri care acoperă mai mult de un hectar, cu copaci mai înalţi de cinci metri şi un coronament între 10 % şi 30 % sau cu copaci care pot atinge aceste praguri in situ, cu excepţia cazului în care se furnizează dovezi că stocul de carbon al zonei înainte şi după transformare ar permite îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alineatul (10) din prezentul articol, la aplicarea metodologiei prevăzute în anexa V partea C.

(5)Biocombustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă produşi din biomasă agricolă care sunt luaţi în considerare în scopurile menţionate la alineatul (1) primul paragraf literele (a), (b) şi (c) nu se obţin din materii prime ce provin de pe terenuri care în ianuarie 2008 erau turbării, exceptând cazul în care se furnizează dovezi conform cărora cultivarea şi recoltarea materiilor prime în cauză nu implică asanarea unor porţiuni de sol care nu erau asanate anterior. Dacă nu sunt îndeplinite condiţiile stabilite la alineatul (6) litera (a) punctele (vi) şi (vii), prezentul alineat se aplică şi biocombustibililor, biolichidelor şi combustibililor din biomasă produşi din biomasă forestieră.

(6)Biocombustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă produşi din biomasă forestieră care sunt luaţi în considerare în scopurile menţionate la alineatul (1) primul paragraf literele a), b) şi c) îndeplinesc următoarele criterii pentru a reduce la minimum riscul de a utiliza biomasă forestieră obţinută printr-un proces de producţie nedurabil:

a)ţara în care a fost recoltată biomasa forestieră dispune de legislaţie naţională sau subnaţională aplicabilă în domeniul recoltării, precum şi de sisteme de monitorizare şi de asigurare a respectării legislaţiei, care asigură:

(iv)că recoltarea se desfăşoară ţinându-se seama de menţinerea calităţii solului şi a biodiversităţii în conformitate cu principiile gospodăririi sustenabile a pădurilor, în scopul prevenirii oricăror efecte negative, astfel încât să se evite recoltarea buturugilor şi a rădăcinilor, degradarea pădurilor primare şi seculare, potrivit definiţiei din ţara unde este situată pădurea sau transformarea acestora în plantaţii forestiere, precum şi recoltarea pe soluri vulnerabile, că recoltarea se desfăşoară cu respectarea pragurilor maxime pentru tăieri la ras pe suprafeţe mari definite în ţara în care este situată pădurea şi cu pragurile de retenţie potrivite cu situaţia ecologică locală pentru extracţia lemnului mort şi că exploatarea se desfăşoară cu respectarea cerinţelor de utilizare a unor sisteme de exploatare forestieră care să reducă la minimum orice impact negativ asupra calităţii solului, inclusiv tasarea solului, precum şi asupra caracteristicilor biodiversităţii şi a habitatelor:

b)atunci când dovezile menţionate la litera a) din prezentul alineat nu sunt disponibile, biocombustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă produşi din biomasă forestieră sunt luaţi în considerare în scopurile menţionate la alineatul (1) primul paragraf literele a), b) şi c) dacă la nivel de zonă de aprovizionare forestieră sunt instituite sisteme de management care asigură:

(iv)că recoltarea se desfăşoară ţinându-se seama de menţinerea calităţii solului şi de biodiversitate, în concordanţă cu principiile gospodăririi sustenabile a pădurilor, cu scopul prevenirii oricărui impact negativ, astfel încât să se evite recoltarea buturugilor şi a rădăcinilor, degradarea pădurilor primare şi seculare, potrivit definiţiei din ţara unde este situată pădurea sau transformarea acestora în plantaţii forestiere, precum şi recoltarea pe soluri vulnerabile; că recoltarea se desfăşoară cu respectarea pragurilor maxime pentru tăieri la ras pe suprafeţe mari definite în ţara în care este situată pădurea şi cu pragurile de retenţie potrivite cu situaţia ecologică locală pentru extracţia lemnului mort şi că recoltarea se desfăşoară cu respectarea cerinţelor de utilizare a unor sisteme de exploatare forestieră care să reducă la minimum orice impact negativ asupra calităţii solului, inclusiv tasarea solului, precum şi asupra caracteristicilor biodiversităţii şi a habitatelor; şi

(7)Biocombustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă produşi din biomasă forestieră luaţi în considerare în scopurile menţionate la alineatul (1) primul paragraf literele a), b) şi c) îndeplinesc următoarele criterii referitoare la exploatarea terenurilor, schimbarea destinaţiei terenurilor şi silvicultură (LULUCF):

a)ţara sau organizaţia regională de integrare economică din care provine biomasa forestieră este parte la Acordul de la Paris şi:

(7¹)Producţia de biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă din biomasă forestieră internă este în concordanţă cu angajamentele şi obiectivele statelor membre stabilite la articolul 4 din Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*20), şi cu politicile şi măsurile descrise de statele membre în planurile lor naţionale integrate privind energia şi clima transmise în temeiul articolelor 3 şi 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999.

(7²)În planul lor naţional integrat privind energia şi clima, actualizat şi final, care trebuie transmis până la 30 iunie 2024 în temeiul articolului 14 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1999, statele membre includ toate elementele următoare:

c)o descriere a măsurilor şi politicilor naţionale care asigură compatibilitatea cu ţintele şi bugetele respective.

(10)Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră rezultând din utilizarea biocombustibililor, a biolichidelor şi a combustibililor din biomasă care sunt luate în considerare în scopurile menţionate la alineatul (1) sunt:

h)pentru producţia de energie electrică, încălzire şi răcire pe bază de combustibili gazoşi din biomasă utilizaţi în instalaţii cu o putere termică instalată totală mai mică sau egală cu 10 MW care au intrat în funcţiune înainte de 1 ianuarie 2021, cel puţin 80 % după 15 ani de funcţionare şi cel mai devreme de la 1 ianuarie 2026.

(11)Energia electrică pe bază de combustibili din biomasă se ia în considerare în scopurile menţionate la alineatul (1) primul paragraf literele a), b) şi c) numai dacă îndeplineşte una sau mai multe dintre următoarele cerinţe:

b)pentru instalaţiile cu o putere termică instalată totală între 50 şi 100 MW, este produsă aplicând tehnologie de cogenerare de înaltă eficienţă, sau, pentru instalaţiile care generează exclusiv energie electrică, respectând nivelurile de eficienţă electrică asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEEL), astfel cum sunt definite în Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1442 a Comisiei (¹);

d)este produsă aplicând captarea şi stocarea CO₂ provenit din biomasă.

În scopurile menţionate la alineatul (1) primul paragraf literele a) şi b) din prezentul articol, prezentul alineat se aplică numai instalaţiilor care intră în funcţiune sau care sunt transformate pentru a utiliza combustibili din biomasă după 25 decembrie 2021. În scopurile menţionate la alineatul (1) primul paragraf litera c) din prezentul articol, prezentul alineat nu aduce atingere sprijinului acordat în temeiul schemelor de sprijin în conformitate cu articolul 4 şi aprobate până la 25 decembrie 2021.

(13)În scopul menţionat la alineatul (1) primul paragraf litera c) din prezentul articol, statele membre pot deroga, pe o perioadă limitată, de la criteriile stabilite la alineatele (2)-(7) şi la alineatele (10) şi (11) din prezentul articol, prin adoptarea unor criterii diferite pentru:

b)combustibilii din biomasă şi biolichidele folosiţi în instalaţiile menţionate la litera (a) de la prezentul paragraf şi biocombustibilii produşi în aceste instalaţii, indiferent de locul de origine al biomasei în cauză, cu condiţia ca astfel de criterii să fie justificate obiectiv de nevoia de a asigura, pentru regiunea ultraperiferică respectivă, acces la energie sigură şi fiabilă şi trecerea treptată fără sincope la criteriile stabilite la alineatele (2)-(7), (10) şi (11) de la prezentul articol, stimulându-se în acest fel tranziţia de la combustibilii fosili către biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă durabili.

(15)Până la 31 decembrie 2030, energia produsă din biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă poate fi şi ea luată în considerare în scopurile menţionate la alineatul (1) primul paragraf literele (a), (b) şi (c) de la prezentul articol în cazul în care:

Art. 29^a: Criterii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică şi pentru combustibilii pe bază de carbon reciclat

(1)Energia obţinută din combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică se ia în calcul în vederea atingerii ponderii energiei din surse regenerabile a statelor membre şi a obiectivelor menţionate la articolul 3 alineatul (1), la articolul 15a alineatul (1), la articolul 22a alineatul (1), la articolul 23 alineatul (1), la articolul 24 alineatul (4) şi la articolul 25 alineatul (1) numai în cazul în care reducerile de emisii de gaze cu efect de seră obţinute prin utilizarea combustibililor respectivi sunt de cel puţin 70 %.

(3)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 35 pentru a completa prezenta directivă prin specificarea metodologiei de evaluare a reducerilor de emisii de gaze cu efect de seră generate de combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică şi de combustibilii pe bază de carbon reciclat. Metodologia asigură faptul că nu se acordă credit pentru emisiile evitate pentru CO2 din surse fosile a cărui captură a primit deja un credit pentru emisii în temeiul altor dispoziţii de drept. Metodologia acoperă emisiile de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viaţă şi ia în considerare emisiile indirecte rezultate din deturnarea unor factori de producţie rigizi, ca deşeurile utilizate pentru producţia de combustibili din carbon reciclat.

Art. 30: Verificarea respectării criteriilor de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră

(1)În cazul în care combustibilii din surse regenerabile şi combustibilii pe bază de carbon reciclat sunt luaţi în calcul în vederea atingerii obiectivelor menţionate la articolul 3 alineatul (1), articolul 15a alineatul (1), articolul 22a alineatul (1), articolul 23 alineatul (1), articolul 24 alineatul (4) şi articolul 25 alineatul (1), statele membre impun operatorilor economici, prin intermediul unor audituri obligatorii, independente şi transparente, în conformitate cu actul de punere în aplicare adoptat în temeiul alineatului (8) de la prezentul articol, să demonstreze că au fost îndeplinite criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la articolul 29 alineatele (2)-(7) şi alineatul (10) şi la articolul 29a alineatele (1) şi (2) pentru combustibili din surse regenerabile şi combustibili pe bază de carbon reciclat. În acest scop, statele membre impun operatorilor economici să utilizeze un sistem de echilibrare a masei care:

d)prevede ca suma tuturor loturilor retrase din amestec să fie descrisă ca având aceleaşi caracteristici de durabilitate, în aceleaşi cantităţi, ca suma tuturor loturilor adăugate la amestec şi impune ca acest echilibru să fie atins pe o perioadă adecvată.

(2)Atunci când un lot este prelucrat, informaţiile referitoare la caracteristicile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ale lotului se ajustează şi se alocă rezultatelor producţiei în conformitate cu următoarele reguli:

a)atunci când prelucrarea unui lot de materii prime duce la obţinerea unui singur rezultat al producţiei care este destinat producerii de biocombustibili, de biolichide sau de combustibili din biomasă, de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică sau de combustibili pe bază de carbon reciclat, dimensiunea lotului şi cantităţile aferente ale caracteristicilor de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră sunt ajustate prin aplicarea unui factor de conversie care reprezintă raportul dintre masa rezultatului producţiei care este destinat unei astfel de produceri şi masa de materii prime care intră în proces;

(3)Statele membre iau măsuri pentru a se asigura că operatorii economici prezintă informaţii fiabile privind respectarea criteriilor de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la articolul 29 alineatele (2)-(7) şi (10) şi la articolul 29a alineatele (1) şi (2) şi că operatorii economici pun la dispoziţia statelor membre relevante, la cerere, datele utilizate pentru elaborarea informaţiilor respective. Statele membre solicită operatorilor economici luarea de măsuri în vederea elaborării unui nivel corespunzător de audit independent al informaţiilor prezentate de către aceştia şi furnizarea de dovezi în acest sens. Pentru conformitatea cu articolul 29 alineatul (3) literele (a), (b), (d) şi (e), articolul 29 alineatul (4) litera (a), articolul 29 alineatul (5), articolul 29 alineatul (6) litera (a) şi articolul 29 alineatul (7) litera (a), se poate recurge la audituri interne sau externe până la primul punct de colectare a biomasei forestiere. Auditul verifică dacă sistemele utilizate de operatorii economici sunt precise, fiabile şi protejate împotriva fraudelor, incluzând verificarea în scopul garantării faptului că materialele nu sunt modificate sau eliminate în mod intenţionat astfel încât lotul sau o parte a acestuia să poată deveni deşeu sau reziduu. Auditul evaluează, de asemenea, frecvenţa şi metodologia prelevării de probe şi soliditatea datelor.

Obligaţiile prevăzute la prezentul alineat se aplică indiferent dacă combustibilii din surse regenerabile şi combustibilii pe bază de carbon reciclat sunt produşi sau importaţi în interiorul Uniunii. Informaţiile privind originea geografică şi tipul de materii prime ale biocombustibililor, ale biolichidelor şi ale combustibililor din biomasă pentru fiecare furnizor de combustibil se pun la dispoziţia consumatorilor într-o versiune actualizată, uşor de accesat şi de utilizat, pe site-urile internet ale operatorilor, ale furnizorilor şi ale autorităţilor competente relevante, precum şi la staţiile de realimentare, şi se actualizează anual.

(4)Comisia poate decide ca sistemele internaţionale sau naţionale voluntare de stabilire a standardelor de producţie a combustibililor din surse regenerabile şi a combustibililor pe bază de carbon reciclat să furnizeze date exacte privind reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră în scopurile articolului 29 alineatul (10) şi ale articolului 29a alineatele (1) şi (2), să demonstreze respectarea articolului 27 alineatul (6) şi a articolului 31a alineatul (5) sau să demonstreze că loturile de biocombustibili, de biolichide şi de combustibili din biomasă respectă criteriile de durabilitate stabilite la articolul 29 alineatele (2)-(7). Atunci când demonstrează că criteriile stabilite la articolul 29 alineatele (6) şi (7) sunt îndeplinite, operatorii pot decide să furnizeze direct dovezile necesare la nivel de zonă de aprovizionare. Comisia poate recunoaşte zonele de protecţie a ecosistemelor sau a speciilor rare, ameninţate sau pe cale de dispariţie, recunoscute prin acorduri internaţionale sau incluse pe listele elaborate de organizaţii interguvernamentale sau de Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii, în sensul articolului 29 alineatul (3) primul paragraf litera (c) punctul (ii).

(5)Comisia adoptă decizii în temeiul alineatului (4) din prezentul articol prin intermediul unor acte de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 34 alineatul (3). Aceste decizii sunt valabile pe o perioadă de cel mult cinci ani.

(6)Statele membre pot institui sisteme naţionale în cadrul cărora respectarea criteriilor de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la articolul 29 alineatele (2)-(7) şi (10) şi la articolul 29a alineatele (1) şi (2), în conformitate cu metodologia elaborată în temeiul articolului 29a alineatul (3), este verificată de-a lungul întregului lanţ de custodie implicând autorităţile competente. Sistemele respective pot fi utilizate, de asemenea, pentru a verifica exactitatea şi caracterul complet al informaţiilor incluse de operatorii economici în baza de date a Uniunii, pentru a demonstra respectarea articolului 27 alineatul (6) şi pentru certificarea biocombustibililor, a biolichidelor şi a combustibililor din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinaţiei terenurilor.

Un stat membru poate notifica un astfel de sistem naţional Comisiei. Comisia acordă prioritate evaluării acestui tip de sistem pentru a facilita recunoaşterea reciprocă bilaterală şi multilaterală a acestor sisteme. Comisia poate decide, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, dacă un astfel de sistem naţional respectă condiţiile stabilite prin prezenta directivă. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 34 alineatul (3).

Pentru instalaţiile care produc energie electrică pentru încălzire şi răcire cu o putere termică instalată totală cuprinsă între 7,5 şi 20 MW, statele membre pot stabili sisteme naţionale de verificare simplificate pentru a asigura îndeplinirea criteriilor de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la articolul 29 alineatele (2)-(7) şi (10). Pentru aceleaşi instalaţii, actele de punere în aplicare prevăzute la alineatul (8) de la prezentul articol stabilesc condiţii uniforme pentru sistemele simplificate de verificare voluntară menite să asigure îndeplinirea criteriilor de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la articolul 29 alineatele (2)-(7) şi (10).

(7)Comisia adoptă decizii în temeiul alineatului (4) din prezentul articol numai în cazul în care sistemul în cauză îndeplineşte standardele adecvate de fiabilitate, de transparenţă şi de audit independent şi oferă garanţii corespunzătoare cu privire la faptul că niciun material nu a fost modificat sau eliminat în mod intenţionat, astfel încât lotul sau o parte

(8)Pentru a se asigura faptul că respectarea criteriilor de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi a dispoziţiilor privind biocombustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă care prezintă riscuri scăzute sau ridicate din perspectiva schimbării directe şi indirecte a destinaţiei terenurilor este verificată într-un mod eficient şi armonizat şi în special pentru prevenirea fraudelor, Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care se specifică norme de punere în aplicare detaliate, inclusiv standarde adecvate de fiabilitate, de transparenţă şi de audit independent şi impune ca toate sistemele voluntare să aplice standardele respective. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 34 alineatul (3).

În respectivele acte de punere în aplicare, Comisia acordă o atenţie deosebită necesităţii de a reduce la minimum sarcina administrativă. Actele de punere în aplicare stabilesc un calendar în limitele căruia sistemele voluntare trebuie să pună în aplicare standardele. Comisia poate abroga deciziile de recunoaştere a unor sisteme voluntare în temeiul alineatului (4) în cazul în care sistemele respective nu pun în aplicare standardele respective în termenul prevăzut. În cazul în care un stat membru exprimă preocupări cu privire la faptul că un sistem voluntar nu funcţionează în conformitate cu standardele de fiabilitate, de transparenţă şi de audit independent care constituie baza pentru deciziile luate în temeiul alineatului (4), Comisia investighează chestiunea şi ia măsuri corespunzătoare.

(9)În cazul în care un operator economic furnizează dovezi sau date obţinute în conformitate cu un sistem care a făcut obiectul unei decizii adoptate în temeiul alineatului (4) sau (6), un stat membru nu impune operatorului economic să furnizeze alte dovezi de respectare a elementelor vizate de sistem pentru care sistemul a fost recunoscut de Comisie.

Autorităţile competente ale statelor membre supraveghează funcţionarea organismelor de certificare care realizează audituri independente în cadrul unui sistem voluntar. Organismele de certificare furnizează, la cererea autorităţilor competente, toate informaţiile relevante necesare pentru a supraveghea funcţionarea acestora, inclusiv data exactă, ora şi locul de desfăşurare a auditurilor. În cazul în care statele membre constată probleme de neconformitate, ele informează sistemul voluntar fără întârziere.

(10)La cererea unui stat membru, care poate fi întemeiată pe cererea unui operator economic, Comisia, pe baza tuturor dovezilor disponibile, verifică dacă, în ceea ce priveşte o sursă de combustibili din surse regenerabile şi de combustibilii pe bază de carbon reciclat, au fost respectate criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la articolul 29 alineatele (2)-(7) şi alineatul (10) şi la articolul 29a alineatele (1) şi (2).

b)prin derogare de la alineatul (9), să impună furnizorilor sursei de combustibili din surse regenerabile şi de combustibili pe bază de carbon reciclat să furnizeze dovezi suplimentare ale respectării criteriilor respective de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi a pragurilor respective de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Art. 31: Calcularea impactului biocombustibililor, biolichidelor şi combustibililor din biomasă în ceea ce priveşte gazele cu efect de seră

(1)În scopurile articolului 29 alineatul (10), reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră datorată utilizării biocombustibililor, biolichidelor şi combustibililor din biomasă se calculează după cum urmează:

a)atunci când este stabilită o valoare implicită pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru filiera de producţie, în anexa V partea A sau partea B pentru biocombustibili şi biolichide şi în anexa VI partea A pentru combustibilii din biomasă, atunci când valoarea e_l pentru biocombustibilii sau biolichidele în cauză, calculată în conformitate cu anexa V partea C punctul 7, şi pentru combustibilii din biomasă în cauză, calculată în conformitate cu anexa VI partea B punctul 7, este egală cu sau mai mică decât zero, prin utilizarea acestei valori implicite;

(2)Statele membre pot prezenta Comisiei rapoarte care includ informaţii privind emisiile tipice de gaze cu efect de seră în urma cultivării de materii prime agricole aferente zonelor de pe teritoriul lor care sunt clasificate ca nivel 2 în nomenclatorul unităţilor teritoriale de statistică ("NUTS") sau la un nivel NUTS de detaliere superior în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹). Rapoartele respective sunt însoţite de o descriere a metodei şi a surselor de date folosite pentru a calcula nivelul emisiilor. Metoda respectivă ia în considerare caracteristicile solului, clima şi randamentul preconizat al materiilor prime.

(4)Comisia, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, poate decide dacă rapoartele menţionate la alineatele (2) şi (3) din prezentul articol conţin date exacte în scopul măsurării emisiilor de gaze cu efect de seră asociate cultivării de materii prime de biomasă agricolă produse în zonele incluse în aceste rapoarte în scopurile articolului 29 alineatul (10). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 34 alineatul (3).

(5)Comisia revizuieşte anexele V şi VI în vederea adăugării sau a revizuirii, atunci când se justifică, a unor valori pentru filierele de producţie a biocombustibililor, a biolichidelor şi a combustibililor din biomasă. În cadrul revizuirilor respective se analizează, de asemenea, oportunitatea modificării metodologiei prezentate în anexa V partea C şi în anexa VI partea B.

(6)Atunci când este necesar pentru a se asigura aplicarea uniformă a anexei V partea C şi a anexei VI partea B, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care se stabilesc specificaţii tehnice detaliate, inclusiv definiţii, factori de conversie, calculul emisiilor anuale provenite din culturi sau al reducerilor de emisii în urma modificării stocurilor de carbon de deasupra solului şi din subsol de pe terenuri deja cultivate, calculul reducerilor de emisii în urma captării CO₂, a înlocuirii CO₂ şi a stocării geologice a CO₂. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 34 alineatul (3).

Art. 31^a: Baza de date a Uniunii

(2)Statele membre impun operatorilor economici relevanţi să introducă în timp util în respectiva bază de date a Uniunii date exacte privind tranzacţiile realizate şi caracteristicile de durabilitate ale combustibililor care fac obiectul tranzacţiilor respective, inclusiv emisiile lor de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viaţă, începând de la punctul lor de producţie şi până la momentul în care sunt introduşi pe piaţă în Uniune. În scopul introducerii de date în baza de date a Uniunii, sistemul interconectat de gaze este considerat a fi un sistem unic de echilibrare a masei. Date despre injectarea şi retragerea de combustibili gazoşi din surse regenerabile sunt furnizate în baza de date a Uniunii. În baza de date a Uniunii se includ, de asemenea, date din care să reiasă dacă producerea unui anumit lot de combustibil a beneficiat de sprijin şi, în caz afirmativ, care este tipul schemei de sprijin. Respectivele date pot fi introduse în baza de date a Uniunii prin intermediul bazelor de date naţionale.

În pofida primului, celui de al doilea şi celui de al treilea paragraf, pentru combustibilii gazoşi injectaţi în infrastructura interconectată de gaze a Uniunii, operatorii economici introduc informaţii privind tranzacţiile efectuate, privind caracteristicile de durabilitate şi alte date relevante, precum emisiile de GES ale combustibililor până la punctul de injecţie în infrastructura de gaze interconectată, în cazul în care statul membru decide să completeze un sistem de echilibrare a masei cu un sistem de garanţii de origine.

(4)În cazul în care au fost emise garanţii de origine pentru producerea unui lot de gaze din surse regenerabile, statele membre se asigură că respectivele garanţii de origine sunt transferate în baza de date a Uniunii în momentul în care o livrare de gaze din surse regenerabile este înregistrată în baza de date a Uniunii şi sunt anulate după ce lotul de gaze regenerabile este retras din infrastructura de gaze interconectată a Uniunii. Aceste garanţii de origine, odată transferate, nu pot fi comercializate în afara bazei de date a Uniunii.

(5)Statele membre asigură în cadrul lor juridic naţional că exactitatea şi exhaustivitatea datelor introduse de operatorii economici în baza de date sunt verificate, de exemplu apelând la organismele de certificare în cadrul sistemelor voluntare sau naţionale recunoscute de Comisie în concordanţă cu articolul 30 alineatele (4), (5) şi (6) şi care pot fi completate de un sistem de garanţii de origine.

b)Statele membre se asigură că datele introduse în baza de date naţională să fie transferate instantaneu în baza de date a Uniunii.

Verificarea calităţii datelor introduse în baza de date a Uniunii prin intermediul bazelor de date naţionale, a caracteristicilor de sustenabilitate ale combustibililor în raport cu datele respective şi aprobarea finală a tranzacţiilor au loc exclusiv prin baza de date a Uniunii. Exactitatea şi caracterul complet al datelor respective se verifică în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/996 al Comisiei (^*21). Acestea pot fi verificate de organismele de certificare.

Art. 32: Acte de punere în aplicare

Actele de punere în aplicare menţionate la articolul 29 alineatul (3) al doilea paragraf, la articolul 29 alineatul (8), la articolul 30 alineatul (5) primul paragraf, articolul 30 alineatul (6) al doilea paragraf, articolul 30 alineatul (8) primul paragraf, articolul 31 alineatul (4) primul paragraf şi articolul 31 alineatul (6) din prezenta directivă iau în considerare pe deplin dispoziţiile referitoare la reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu articolul 7a din Directiva 98/70/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (¹).

Art. 33: Monitorizarea de către Comisie

(1)Comisia monitorizează originea biocombustibililor, a biolichidelor şi a combustibililor din biomasă consumaţi în Uniune, precum şi impactul producţiei acestora, inclusiv impactul în urma dislocării, asupra destinaţiei terenurilor în Uniune şi în principalele ţări terţe furnizoare. Monitorizarea se bazează pe planurile naţionale integrate privind energia şi clima ale statelor membre şi pe rapoartele intermediare aferente, în temeiul articolelor 3, 17 şi 20 din Regulamentul (UE) 2018/1999, precum şi pe cele ale ţărilor terţe relevante, ale organizaţiilor interguvernamentale, pe studiile ştiinţifice din domeniu şi pe orice alte informaţii pertinente. De asemenea, Comisia monitorizează modificările preţurilor materiilor prime asociate cu utilizarea biomasei pentru energie, precum şi eventualele efecte pozitive şi negative conexe asupra securităţii alimentare.

(2)Comisia menţine dialogul şi schimbul de informaţii cu ţările terţe şi cu producătorii de biocombustibili, de biolichide şi de combustibili din biomasă, precum şi cu organizaţiile de consumatori şi cu societatea civilă cu privire la aplicarea generală a măsurilor din prezenta directivă referitoare la biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă. Comisia acordă o atenţie deosebită, în acest cadru, impactului pe care producţia de biocombustibili, de biolichide şi de combustibili din biomasă l-ar putea avea asupra preţului produselor alimentare.

(3)Până la 31 decembrie 2027, Comisia prezintă, dacă este cazul, o propunere legislativă privind cadrul de reglementare pentru promovarea energiei din surse regenerabile pentru perioada de după 2030.

b)bugetul indicativ preconizat al Uniunii privind gazele cu efect de seră astfel cum este prevăzut la articolul 4 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*23);

Art. 34: Procedura comitetului

Art. 35: Exercitarea delegării de competenţe

(2)Competenţa de a adopta acte delegate menţionată la articolul 8 alineatul (3) al doilea paragraf, la articolul 26 alineatul (2) al patrulea paragraf, la articolul 26 alineatul (2) al cincilea paragraf, la articolul 27 alineatul (3), la articolul 27 alineatul (4), la articolul 27 alineatul (6) al patrulea paragraf, la articolul 28 alineatul (5), la articolul 28 alineatul (6) al doilea paragraf, la articolul 29a alineatul (3), la articolul 31 alineatul (5) al doilea paragraf şi la articolul 31a alineatul (2) al doilea paragraf se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la 20 noiembrie 2023. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competenţe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competenţe se prelungeşte tacit cu perioade de timp identice, cu excepţia cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puţin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(4)Delegarea de competenţe menţionată la articolul 7 alineatul (3) al cincilea paragraf, la articolul 8 alineatul (3) al doilea paragraf, la articolul 26 alineatul (2) al patrulea paragraf, la articolul 26 alineatul (2) al cincilea paragraf, la articolul 27 alineatul (3), la articolul 27 alineatul (4), la articolul 27 alineatul (6) al patrulea paragraf, la articolul 28 alineatul (5), la articolul 28 alineatul (6) al doilea paragraf, la articolul 29a alineatul (3), la articolul 31 alineatul (5) şi la articolul 31a alineatul (2) al doilea paragraf poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competenţe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menţionată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(7)Un act delegat adoptat în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) al cincilea paragraf, cu articolul 8 alineatul (3) al doilea paragraf, cu articolul 26 alineatul (2) al patrulea paragraf, cu articolul 26 alineatul (2) al cincilea paragraf, cu articolul 27 alineatul (3), cu articolul 27 alineatul (4), cu articolul 27 alineatul (6) al patrulea paragraf, cu articolul 28 alineatul (5), cu articolul 28 alineatul (6) al doilea paragraf, cu articolul 29a alineatul (3), cu articolul 31 alineatul (5) sau cu articolul 31a alineatul (2) al doilea paragraf intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European şi nici Consiliul nu au formulat obiecţiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European şi Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European şi Consiliul nu au informat Comisia. Respectivul termen se prelungeşte cu două luni la iniţiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Art. 36: Transpunere

(1)Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative necesare pentru a se conforma articolelor 2-13, 15-31 şi 37 din prezenta directivă şi anexelor II, III şi V-IX la prezenta directivă până la 30 iunie 2021. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul actelor respective.

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, acestea conţin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoţite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Acestea conţin, de asemenea, o menţiune care precizează că trimiterile, în actele cu putere de lege şi actele administrative în vigoare, la directiva abrogată prin prezenta directivă se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri şi formularea acestei menţiuni.

Art. 37: Abrogare

Directiva 2009/28/CE, astfel cum a fost modificată prin directivele enumerate în anexa X partea A, se abrogă cu efect de la 1 iulie 2021, fără a se aduce atingere obligaţiilor statelor membre în ceea ce priveşte termenele de transpunere în dreptul intern a directivelor menţionate în anexa X partea B şi fără a se aduce atingere obligaţiilor statelor membre pentru anul 2020, astfel cum sunt stabilite în articolul 3 alineatul (1) şi cum sunt prevăzute în anexa I partea A la Directiva 2009/28/CE.

ANEXA nr. 1:OBIECTIVELE NAŢIONALE GLOBALE PRIVIND PONDEREA ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE ÎN CONSUMUL FINAL BRUT DE ENERGIE DIN 2020 (¹)

A.Obiective naţionale globale

	Ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie, 2005 (S₂₀₀₅)	Obiectivul privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie, 2020 (S2020)
Belgia	2,2 %	13 %
Bulgaria	9,4 %	16 %
Cehia	6,1 %	13 %
Danemarca	17,0 %	30 %
Germania	5,8 %	18 %
Estonia	18,0 %	25 %
Irlanda	3,1 %	16 %
Grecia	6,9 %	18 %
Spania	8,7 %	20 %
Franţa	10,3 %	23 %
Croaţia	12,6 %	20 %
Italia	5,2 %	17 %
Cipru	2,9 %	13 %
Letonia	32,6 %	40 %
Lituania	15,0 %	23 %
Luxemburg	0,9 %	11 %
Ungaria	4,3 %	13 %
Malta	0,0 %	10 %
Ţările de Jos	2,4 %	14 %
Austria	23,3 %	34 %
Polonia	7,2 %	15 %
Portugalia	20,5 %	31 %
România	17,8 %	24 %
Slovenia	16,0 %	25 %
Republica Slovacă	6,7 %	14 %
Finlanda	28,5 %	38 %
Suedia	39,8 %	49 %
Regatul Unit	1,3 %	15 %

ANEXA I^A:PONDERILE NAŢIONALE ALE ENERGIEI PENTRU ÎNCĂLZIRE ŞI RĂCIRE DIN SURSE REGENERABILE ÎN CONSUMUL FINAL BRUT DE ENERGIE PENTRU PERIOADA 2020-2030

	Suplimentări la articolul 23 alineatul (1) (în puncte procentuale) pentru perioada 2021-2025 (^*1)	Suplimentări la articolul 23 alineatul (1) (în puncte procentuale) pentru perioada 2026-2030 (^*2)	Ponderile obţinute în urma suplimentărilor, fără căldura şi răcoarea reziduală (în puncte procentuale)
Belgia	1,0	0,7	1,8
Bulgaria	0,7	0,4	1,5
Cehia	0,8	0,5	1,6
Danemarca	1,2	1,1	1,6
Germania	1,0	0,7	1,8
Estonia	1,3	1,2	1,7
Irlanda	2,3	2,0	3,1
Grecia	1,3	1,0	2,1
Spania	0,9	0,6	1,7
Franţa	1,3	1,0	2,1
Croaţia	0,8	0,5	1,6
Italia	1,1	0,8	1,9
Cipru	0,8	0,5	1,6
Letonia	0,7	0,6	1,1
Lituania	1,7	1,6	2,1
Luxemburg	2,3	2,0	3,1
Ungaria	0,9	0,6	1,7
Malta	0,8	0,5	1,6
Ţările de Jos	1,1	0,8	1,9
Austria	1,0	0,7	1,8
Polonia	0,8	0,5	1,6
Portugalia	0,7	0,4	1,5
România	0,8	0,5	1,6
Slovenia	0,8	0,5	1,6
Slovacia	0,8	0,5	1,6
Finlanda	0,6	0,5	1,0
Suedia	0,7	0,7	0,7
(^1) Măsurile de flexibilitate prevăzute la articolul 23 alineatul (2) literele (b) şi (c) în care au fost luate în considerare la calcularea suplimentărilor şi a ponderilor obţinute. (^2) Măsurile de flexibilitate prevăzute la articolul 23 alineatul (2) literele (b) şi (c) în care au fost luate în considerare la calcularea suplimentărilor şi a ponderilor obţinute.

ANEXA nr. 2:FORMULA DE NORMALIZARE PENTRU CALCULUL ENERGIEI ELECTRICE PRODUSE DE ENERGIA HIDROELECTRICĂ ŞI EOLIANĂ

N	=	anul de referinţă;
Q_N(norm)	=	cantitatea standardizată de energie electrică produsă de toate centralele hidroelectrice din statul membru respectiv în anul N, în scopul efectuării de calcule;
Q_i	=	cantitatea de energie electrică produsă efectiv în anul i de către toate centralele hidroelectrice din statul membru respectiv măsurată în GWh, excluzând producţia din unităţile de stocare cu pompe pe bază de apă pompată anterior în sens ascendent;
C_i	=	puterea totală instalată, fără acumularea prin pompare, a tuturor centralelor hidroelectrice din statul membru respectiv înregistrată la sfârşitul anului i, măsurată în MW.

N	=	anul de referinţă;
Q_N(norm)	=	cantitatea standardizată de energie electrică produsă de toate centralele eoliene pe uscat din statul membru respectiv în anul N, în scopul efectuării de calcule;
Q_i	=	cantitatea de energie electrică produsă efectiv în anul i de către toate centralele eoliene pe uscat din statul membru respectiv măsurată în GWh;
C_j	=	puterea totală instalată a tuturor centralelor eoliene pe uscat din statul membru respectiv înregistrată la sfârşitul anului j, măsurată în MW;
n	=	4 sau numărul de ani care precedă anul N pentru care sunt disponibile date privind capacitatea şi producţia pentru statul membru respectiv, luându-se în considerare cea mai joasă dintre cele două valori.

N	=	anul de referinţă;
Q_N(norm)	=	cantitatea standardizată de energie electrică produsă de toate centralele eoliene în larg din statul membru respectiv în anul N, în scopul efectuării de calcule;
Q_i	=	cantitatea de energie electrică produsă efectiv în anul i de către toate centralele eoliene în larg din statul membru respectiv măsurată în GWh;
C_j	=	puterea totală instalată a tuturor centralelor eoliene în larg din statul membru respectiv înregistrată la sfârşitul anului j, măsurată în MW;
n	=	4 sau numărul de ani care precedă anul N pentru care sunt disponibile date privind capacitatea şi producţia pentru statul membru respectiv, luându-se în considerare cea mai joasă dintre cele două valori.

ANEXA III:CONŢINUTUL DE ENERGIE PENTRU COMBUSTIBILI

Combustibil	Conţinut masic de energie (putere calorifică inferioară, MJ/kg)	Conţinut volumic de energie (putere calorifică inferioară, MJ/l)
COMBUSTIBILI PROVENIŢI DIN BIOMASĂ ŞI/SAU DIN OPERAŢIUNI DE PRELUCRARE A BIOMASEI
Biopropan	46	24
Ulei vegetal pur (ulei produs din plante oleaginoase prin presare, extracţie sau procedee comparabile, brut sau rafinat, dar nemodificat chimic)	37	34
Biomotorină - ester metilic al acizilor graşi (ester metilic produs din ulei produs din biomasă)	37	33
Biomotorină - ester etilic al acizilor graşi (ester etilic produs din ulei produs din biomasă)	38	34
Biogaz care se poate purifica pentru a obţine calitatea gazelor naturale	50	-
Ulei hidrotratat (tratat termochimic cu hidrogen) produs din biomasă, destinat a fi folosit la înlocuirea motorinei	44	34
Ulei hidrotratat (tratat termochimic cu hidrogen) produs din biomasă, destinat a fi folosit la înlocuirea benzinei	45	30
Ulei hidrotratat (tratat termochimic cu hidrogen) produs din biomasă, destinat a fi folosit la înlocuirea combustibilului pentru avioane	44	34
Ulei hidrotratat (tratat termochimic cu hidrogen) produs din biomasă, destinat a fi folosit la înlocuirea gazului petrolier lichefiat	46	24
Ulei coprelucrat (prelucrat într-o rafinărie simultan cu combustibili fosili) produs din biomasă sau biomasă supusă pirolizei, destinat a fi folosit la înlocuirea motorinei	43	36
Ulei coprelucrat (prelucrat într-o rafinărie simultan cu combustibili fosili) produs din biomasă sau biomasă supusă pirolizei, destinat a fi folosit la înlocuirea benzinei	44	32
Ulei coprelucrat (prelucrat într-o rafinărie simultan cu combustibili fosili) produs din biomasă sau biomasă supusă pirolizei, destinat a fi folosit la înlocuirea combustibilului pentru avioane	43	33
Ulei coprelucrat (prelucrat într-o rafinărie simultan cu combustibili fosili) produs din biomasă sau biomasă supusă pirolizei, destinat a fi folosit la înlocuirea gazului petrolier lichefiat	46	23
COMBUSTIBILI DIN SURSE REGENERABILE CARE POT FI PRODUŞI DIN DIFERITE SURSE REGENERABILE, INCLUSIV BIOMASĂ
Metanol din surse regenerabile	20	16
Etanol din surse regenerabile	27	21
Propanol din surse regenerabile	31	25
Butanol din surse regenerabile	33	27
Motorină Fischer-Tropsch (hidrocarbură sintetică sau amestec de hidrocarburi sintetice destinat a fi folosit la înlocuirea motorinei)	44	34
Benzină Fischer-Tropsch (hidrocarbură sintetică sau amestec de hidrocarburi sintetice produs din biomasă, destinat a fi folosit la înlocuirea benzinei)	44	33
Combustibil pentru avioane Fischer-Tropsch (hidrocarbură sintetică sau amestec de hidrocarburi sintetice produs din biomasă, destinat a fi folosit la înlocuirea combustibilului pentru avioane)	44	33
Gaz petrolier lichefiat Fischer-Tropsch (hidrocarbură sintetică sau amestec de hidrocarburi sintetice destinat a fi folosit la înlocuirea gazului petrolier lichefiat)	46	24
DME (dimetileter)	28	19
Hidrogen din surse regenerabile	120	-
ETBE (etil-terţ-butil-eter produs pe bază de etanol)	36 (din care 33 % din surse regenerabile)	27 (din care 33 % din surse regenerabile)
MTBE (metil-terţ-butil-eter produs pe bază de metanol)	35 (din care 22 % din surse regenerabile)	26 (din care 22 % din surse regenerabile)
TAEE (terţiar-amil-etil-eter produs pe bază de etanol)	38 (din care 29 % din surse regenerabile)	29 (din care 29 % din surse regenerabile)
TAME (terţiar-amil-metil-eter produs pe bază de metanol)	36 (din care 18 % din surse regenerabile)	28 (din care 18 % din surse regenerabile)
THxEE (terţiar-hexil-etil-eter produs pe bază de etanol)	38 (din care 25 % din surse regenerabile)	30 (din care 25 % din surse regenerabile)
THxME (terţiar-hexil-metil-eter produs pe bază de metanol)	38 (din care 14 % din surse regenerabile)	30 (din care 14 % din surse regenerabile)
COMBUSTIBILI DIN SURSE NEREGENERABILE
Benzină	43	32
Motorină	43	36
Combustibil pentru avioane	43	34
Hidrogen din surse neregenerabile	120	-

ANEXA IV:FORMAREA ŞI CERTIFICAREA INSTALATORILOR ŞI PROIECTANŢILOR INSTALAŢIILOR PE BAZĂ DE ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE

3.Acreditarea programului sau a organismului de formare se realizează de către statele membre sau de către organismul administrativ desemnat de acestea. Organismul de acreditare se asigură că programele de formare, inclusiv programele de perfecţionare şi recalificare oferite de organismul de formare sunt incluzive, au continuitate şi o acoperire regională ori naţională.

De asemenea, organismul de formare trebuie să ofere, pe lângă formarea de bază, cursuri mai scurte de actualizare şi de perfecţionare organizate în module de formare care să le permită instalatorilor şi proiectanţilor să obţină noi competenţe, să îşi extindă şi să îşi diversifice aptitudinile cu privire la mai multe tipuri de tehnologii şi combinaţii ale acestora. Organismul de formare asigură adaptarea formării la noile tehnologii în domeniul energiei din surse regenerabile în contextul clădirilor, al industriei şi al agriculturii. Organismele de formare recunosc competenţele relevante dobândite.

4.Formarea care se încheie cu certificarea sau calificarea instalatorului include atât o parte teoretică, cât şi una practică. La finalul formării, instalatorul trebuie să deţină calificările necesare pentru instalarea echipamentelor şi sistemelor relevante în scopul de a îndeplini cerinţele de performanţă şi fiabilitate ale clientului, de a utiliza competenţe la un înalt nivel de calitate şi de a respecta toate codurile şi standardele aplicabile, inclusiv cele referitoare la etichetarea energetică şi ecologică.

6.Sistemele de certificare sau sistemele de calificare echivalente menţionate la articolul 18 alineatul (3) iau în considerare următoarele orientări:

a)Programele de formare acreditate ar trebui oferite instalatorilor cu experienţă profesională care au urmat sau urmează tipurile de formare menţionate în continuare:

(iii)în cazul instalatorilor de instalaţii fotovoltaice solare sau termice solare: se cere formarea prealabilă ca instalator de apă şi canal sau electrician şi deţinerea de competenţe de bază ca instalator de apă şi canal, ca electrician şi pentru lucrări de aplicare a învelişurilor în construcţii, inclusiv cunoştinţe de sudare a manşoanelor de ţeavă, lipire a manşoanelor de ţeavă, izolaţii, etanşare a garniturilor, verificare a scurgerilor la lucrările de apă şi canal, capacitate de a conecta fire electrice, familiarizare cu materialele de bază pentru învelişuri în construcţii metodele de descărcare în arc şi de sudare; sau

b)Partea teoretică a formării instalatorilor pentru cuptoare şi cazane de biomasă ar trebui să ofere o privire de ansamblu a situaţiei pieţei de biomasă şi să cuprindă aspecte ecologice, combustibili din biomasă, logistică, protecţia împotriva incendiilor, subvenţiile aferente, tehnici de ardere, sisteme de aprindere, soluţii hidraulice optime, compararea costurilor şi a profitabilităţii, precum şi proiectarea, instalarea şi întreţinerea cazanelor şi cuptoarelor de biomasă. Formarea ar trebui să asigure, de asemenea, o bună cunoaştere a oricăror standarde europene în domeniul tehnologiei şi combustibililor din biomasă, de tipul peletelor, precum şi a dreptului intern şi al Uniunii referitor la biomasă.

c)Partea teoretică a formării instalatorilor de pompe de căldură ar trebui să ofere o privire de ansamblu asupra situaţiei pe piaţa pompelor de căldură şi să prezinte sursele geotermale de energie şi temperaturile surselor subterane din diferite regiuni, identificarea conductibilităţii termice a solurilor şi a rocilor, reglementările privind utilizarea surselor geotermale de energie, fezabilitatea utilizării pompelor de căldură în clădiri şi determinarea celui mai potrivit sistem de pompe de căldură, precum şi cunoştinţe privind cerinţele tehnice, siguranţa, filtrarea aerului, racordarea la sursa de căldură şi planul sistemului şi integrarea soluţiilor de stocare a energiei, inclusiv în combinaţie cu instalaţiile solare. Formarea ar trebui să asigure, de asemenea, o bună cunoaştere a tuturor standardelor europene pentru pompe de căldură, precum şi a dreptului aplicabil de la nivel intern şi de la nivelul Uniunii. Instalatorul ar trebui să demonstreze că deţine următoarele competenţe esenţiale:

(iii)capacitatea de a alege şi de a dimensiona componentele în situaţii tipice de instalare, inclusiv de a determina valorile tipice ale sarcinii termice pentru diferite clădiri şi pentru producerea apei calde pe baza consumului de energie, de a determina capacitatea pompei de căldură privind sarcina termică pentru producerea apei calde, privind masa de stocare a clădirii şi privind asigurarea neîntreruptă cu curent electric; de a determina soluţiile de stocare a energiei, inclusiv prin intermediul rezervorului tampon şi al volumului acestuia şi integrarea unui al doilea sistem de încălzire;

d)Partea teoretică a formării instalatorilor pentru instalaţiile fotovoltaice solare şi cele termice solare ar trebui să ofere o privire de ansamblu asupra situaţiei de pe piaţa produselor solare şi o comparaţie între costuri şi profitabilitate şi să cuprindă aspecte ecologice, componentele, caracteristicile şi dimensionarea sistemelor care utilizează energia solară, selectarea de sisteme precise şi dimensionarea componentelor, determinarea necesarului de căldură, opţiuni pentru integrarea soluţiilor de stocare a energiei, protecţia împotriva incendiilor, subvenţiile aferente, precum şi proiectarea, instalarea şi întreţinerea instalaţiilor fotovoltaice solare şi a celor termice solare. Formarea ar trebui să asigure, de asemenea, o bună cunoaştere a tuturor standardelor europene privind tehnologia şi certificarea, cum ar fi Solar Keymark, precum şi a dreptului intern şi al Uniunii aferent. Instalatorul ar trebui să demonstreze că deţine următoarele competenţe esenţiale:

ANEXA nr. 5:NORME PENTRU CALCULAREA IMPACTULUI BIOCOMBUSTIBILILOR, AL BIOLICHIDELOR ŞI AL OMOLOGILOR LOR COMBUSTIBILI FOSILI ÎN CEEA CE PRIVEŞTE GAZELE CU EFECT DE SERA

A)VALORI TIPICE ŞI IMPLICITE PENTRU BIOCOMBUSTIBILII PRODUŞI FĂRĂ EMISII NETE DE CARBON REZULTATE ÎN URMA SCHIMBĂRII DESTINAŢIEI TERENULUI

Filieră de producţie a biocombustibililor	Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică	Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenţionale)	67 %	59 %
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenţionale)	77 %	73 %
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	73 %	68 %
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	79 %	76 %
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	58 %	47 %
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	71 %	64 %
etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenţionale)	48 %	40 %
etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	55 %	48 %
etanol din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	40 %	28 %
etanol din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	69 %	68 %
etanol din alte cereale, cu excepţia etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenţionale)	47 %	38 %
etanol din alte cereale cu excepţia etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	53 %	46 %
etanol din alte cereale cu excepţia etanolului din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	37 %	24 %
etanol din alte cereale cu excepţia etanolului din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	67 %	67 %
etanol din trestie de zahăr	70 %	70 %
partea de etil-terţ-butil-eter (ETBE) din surse regenerabile	egală cu cea din filiera utilizată pentru producţia etanolului '
partea de terţiar-amil-etil-eter (TAEE) din surse regenerabile	egală cu cea din filiera utilizată pentru producţia etanolului '
biomotorină din seminţe de rapiţă	52 %	47 %
biomotorină din floarea soarelui	57 %	52 %
biomotorină din seminţe de soia	55 %	50 %
biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenţi deschis)	32 %	19 %
biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)	51 %	45 %
biomotorină din ulei de gătit uzat	88 %	84 %
biomotorină din grăsime animală topită (**)	84 %	78 %
ulei vegetal din seminţe de rapiţă, hidrotratat	51 %	47 %
ulei vegetal din floarea soarelui, hidrotratat	58 %	54 %
ulei vegetal din seminţe de soia, hidrotratat	55 %	51 %
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenţi deschis)	34 %	22 %
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)	53 %	49 %
ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat	87 %	83 %
ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (**)	83 %	77 %
ulei vegetal pur din seminţe de rapiţă	59 %	57 %
ulei vegetal pur din floarea soarelui	65 %	64 %
ulei vegetal pur din seminţe de soia	63 %	61 %
ulei vegetal pur din ulei de palmier (bazin de efluenţi deschis)	40 %	30 %
ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)	59 %	57 %
ulei pur din ulei de gătit uzat	98 %	98 %

B)ESTIMĂRI ALE VALORILOR TIPICE ŞI IMPLICITE AFERENTE VIITORILOR BIOCOMBUSTIBILI INEXISTENŢI SAU CARE SE AFLAU DOAR ÎN CANTITĂŢI NEGLIJABILE PE PIAŢĂ ÎN 2016, DACĂ ACEŞTIA SUNT PRODUŞI FĂRĂ EMISII NETE DE CARBON REZULTATE ÎN URMA SCHIMBĂRII DESTINAŢIEI TERENULUI

Filieră de producţie a biocombustibililor	Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică	Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită
etanol din paie de grâu	85 %	83 %
motorină Fischer-Tropsch din deşeuri lemnoase, în instalaţie de sine stătătoare	85 %	85 %
motorină Fischer-Tropsch din deşeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalaţie de sine stătătoare	82 %	82 %
benzină Fischer-Tropsch din deşeuri lemnoase, în instalaţie de sine stătătoare	85 %	85 %
benzină Fischer-Tropsch din deşeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalaţie de sine stătătoare	82 %	82 %
dimetileter (DME) din deşeuri lemnoase, în instalaţie de sine stătătoare	86 %	86 %
dimetileter (DME) din deşeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalaţie de sine stătătoare	83 %	83 %
metanol din deşeuri lemnoase, în instalaţie de sine stătătoare	86 %	86 %
metanol din deşeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalaţie de sine stătătoare	83 %	83 %
motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leşiei negre integrată în fabrici de celuloză	89 %	89 %
benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leşiei negre integrată în fabrici de celuloză	89 %	89 %
dimetileter (DME) din gazificarea leşiei negre integrată în fabrici de celuloză	89 %	89 %
metanol din gazificarea leşiei negre integrată în fabrici de celuloză	89 %	89 %
partea de metil-terţ-butil-eter (MTBE) din surse regenerabile	egală cu cea din filiera utilizată pentru producţia metanolului

C)METODOLOGIE

1.Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producţia şi utilizarea de combustibili pentru transporturi, biocom- bustibili şi biolichide se calculează prin formula următoare:

E	=	emisiile totale provenite din utilizarea combustibilului;
e_ec	=	emisiile provenite din extracţia sau cultivarea materiilor prime;
e_l	=	emisiile anuale provenite din variaţia cantităţii de carbon provocată de schimbarea destinaţiei terenului;
e_p	=	emisii provenite din prelucrare;
e_td	=	emisii provenite din transport şi distribuţie;
e_u	=	emisii provenite de la combustibilul utilizat;
e_scs	=	reducerea emisiilor prin acumularea carbonului în sol printr-o gestionare agricolă îmbunătăţită;
e_ccs	=	reducerile emisiilor prin captarea şi stocarea geologică a CO₂; şi
e_ccr	=	reducerile emisiilor prin captarea şi înlocuirea CO₂.

2.Emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la biocombustibili şi biolichide se exprimă după cum urmează:

3.Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră de la biocombustibili şi biolichide se calculează prin formula următoare:

5.Emisiile provenite din extracţia sau cultivarea de materii prime, e_ec, includ emisii provenite din însuşi procesul de extracţie sau cultivare; din colectarea, uscarea şi depozitarea de materii prime; din deşeuri şi scurgeri; precum şi din producerea de substanţe chimice sau produse utilizate în procesul de extracţie sau de cultivare. Se exclude captarea de CO₂ în cadrul cultivării de materii prime. Se pot obţine estimări ale emisiilor rezultate din cultivarea biomasei agricole folosindu-se mediile regionale pentru emisiile provenite din cultivare incluse în rapoartele menţionate la articolul 31 alineatul (4) sau din informaţii cu privire la valorile implicite detaliate privind emisiile provenite din cultivare incluse în prezenta anexă, ca alternativă la utilizarea valorilor efective. În absenţa unor informaţii relevante în rapoartele respective, este permis să se calculeze valori medii bazate pe practici agricole locale, de exemplu pe baza unor date provenite de la un grup de exploataţii, ca alternativă la utilizarea valorilor efective.

6.Pentru calculul menţionat la punctul 1 litera (a), reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din îmbunătăţirea gestionării în agricultură, esca, cum ar fi trecerea la aratul de conservare sau la semănarea direct în mirişte, îmbunătăţirea culturilor şi a sistemului de rotaţie a culturilor, utilizarea culturilor de protecţie, inclusiv gestionarea reziduurilor de culturi, precum şi utilizarea unui ameliorator organic de soluri, precum compost şi digestat fermentat din gunoi de grajd, se ia în considerare doar în cazul în care nu există riscul ca acestea să aibă un efect negativ asupra biodiversităţii. În plus, se furnizează dovezi solide şi verificabile cu privire la creşterea cantităţii de carbon din sol sau dacă se poate presupune în mod rezonabil că aceasta a crescut în perioada în care au fost cultivate materiile prime respective, ţinând seama, în acelaşi timp, de emisiile existente acolo unde astfel de practici presupun utilizarea la scară crescută de îngrăşăminte şi erbicide (^*3).

(^*3)Măsurarea carbonului din sol poate constitui o astfel de dovadă, de exemplu printr-o primă măsurătoare premergătoare cultivării şi prin măsurători ulterioare la intervale regulate de câţiva ani. În acest caz, înainte ca cea de-a doua măsurătoare să fie disponibilă, creşterea carbonului din sol ar urma să fie estimată pe baza unor experimente sau a unor modele ale solului reprezentative. După cea de-a doua măsurătoare, măsurătorile ar urma să constituie baza pentru determinarea creşterii cantităţii carbonului din sol şi a amplorii acestei creşteri.

7.Emisiile anuale rezultate din variaţiile stocurilor de carbon provocate de schimbarea destinaţiei terenurilor, e_l, se calculează prin distribuirea în mod egal a emisiilor totale pe o perioadă de 20 de ani. La calcularea emisiilor respective se aplică formula următoare:

e_l	=	emisiile anuale de gaze cu efect de seră rezultate din variaţia stocului de carbon provocată de schimbarea destinaţiei terenurilor [măsurată ca masă (grame) de echivalent CO₂ per unitate energetică produsă de biocombustibili sau de biolichide (megajouli)]. "Terenuri cultivate" (³) şi "terenuri cu cultură perenă" (⁴) sunt considerate ca reprezentând o singură categorie de destinaţie a terenurilor;
CS_R	=	stocul de carbon per unitate de suprafaţă asociat destinaţiei de referinţă a terenului [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafaţă, cuprinzând atât solul, cât şi vegetaţia]. Destinaţia de referinţă a terenului reprezintă destinaţia terenului în ianuarie 2008 sau cu 20 de ani înainte de obţinerea materiei prime, în funcţie de care dată este mai recentă;
CS_A	=	stocul de carbon per unitate de suprafaţă asociat destinaţiei efective a terenului [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafaţă, cuprinzând atât solul, cât şi vegetaţia]. În cazurile în care stocul de carbon se acumulează pe o perioadă mai mare de un an, valoarea atribuită CS_A este stocul estimat per unitate de suprafaţă după 20 de ani sau atunci când cultura ajunge la maturitate, în funcţie de care dintre momente survine primul;
P	=	productivitatea culturii (măsurată ca energie produsă de biocombustibili sau biolichide per unitate de suprafaţă per an); şi
e_B	=	bonus de biolichid sau de biocombustibil de 29 g CO₂eq/MJ, dacă biomasa este obţinută din teren degradat reabilitat, în condiţiile stabilite la punctul 8.

8.Bonusul de 29 g CO₂eq/MJ se atribuie dacă se furnizează dovezi care să ateste că terenul în chestiune:

10.Comisia revizuieşte, până la 31 decembrie 2020, orientări pentru calcularea stocurilor de carbon din sol (¹) pe baza Orientărilor IPCC din 2006 pentru inventarele naţionale privind gazele cu efect de seră - volumul 4 şi în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 525/2013 şi cu Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European şi al Consiliului (²). Orientările Comisiei servesc drept bază de calcul pentru stocurile de carbon din sol în sensul prezentei directive.

11.Emisiile rezultate în urma prelucrării, e_p, includ emisii provenite din însuşi procesul de prelucrare; din deşeuri şi scurgeri; precum şi din producerea de substanţe sau produse chimice utilizate în procesul de prelucrare, inclusiv emisiile de CO₂ care corespund conţinutului de carbon al materiilor prime fosile, indiferent dacă au fost sau nu arse efectiv în acest proces.

La calculul consumului de energie electrică care nu se produce în instalaţia de producţie a combustibilului, se consideră că intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră care caracterizează producerea şi distribuţia energiei electrice respective este egală cu intensitatea medie a emisiilor la producerea şi distribuţia de energie electrică într-o regiune definită. Prin derogare de la această regulă, producătorii pot utiliza o valoare medie pentru a calcula energia electrică produsă de o instalaţie individuală de producere a energiei electrice, în cazul în care instalaţia nu este conectată la reţeaua electrică.

14.Reducerile emisiilor prin captarea şi stocarea geologică a CO₂, e_ccs, care nu au fost deja luate în calcul pentru e_p, se limitează la emisiile evitate prin captarea şi stocarea de CO₂ emis în legătură directă cu extracţia, transportul, prelucrarea şi distribuţia combustibilului din biomasă dacă este stocat în conformitate cu Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (³).

16.În cazul în care o unitate de cogenerare - care furnizează energie termică şi/sau energie electrică unui proces de producţie a combustibililor pentru care se calculează emisiile - produce un surplus de energie electrică şi/sau de energie termică utilă, emisiile de gaze cu efect de seră se împart între energia electrică şi energia termică utilă conform temperaturii agentului termic (care reflectă utilitatea energiei termice). Partea utilă a energiei termice se calculează prin înmulţirea conţinutului său energetic cu randamentul ciclului Carnot, C_h, calculat după cum urmează:

17.În cazul în care, printr-un proces de producţie a combustibilului, se obţine, în combinaţie, combustibilul pentru care se calculează emisiile şi unul sau mai multe alte produse (coproduse), emisiile de gaze cu efect de seră se împart între combustibil sau produsul său intermediar şi coproduse, proporţional cu conţinutul lor energetic (determinat de puterea de încălzire inferioară în cazul unor coproduse altele decât energia electrică şi termică). Intensitatea gazelor cu efect de seră generate de surplusul de energie electrică sau de energie termică utilă este aceeaşi cu intensitatea gazelor cu efect de seră generate de energia electrică sau termică livrată procesului de producţie a combustibilului şi se determină prin calcularea intensităţii gazelor cu efect de seră la toate intrările şi emisiile, inclusiv emisiile provenite de la materiile prime şi emisiile de CH₄ şi N₂O, către şi dinspre unitatea de cogenerare, cazane sau alte aparate care furnizează energie termică sau electrică pentru procesul de producţie a combustibililor. În cazul cogenerării de energie electrică şi termică, calculul se efectuează în conformitate cu punctul 16.

18.Pentru calculele menţionate la punctul 17, emisiile care trebuie împărţite sunt eec + el + esca + acele fracţii ale ep, etd, eccs şi eccr care au loc până la faza în care se produce un coprodus, inclusiv faza respectivă. În cazul în care s-a alocat vreo valoare coproduselor într-o etapă de prelucrare anterioară din ciclul de viaţă, fracţia din emisiile atribuite produsului combustibil intermediar în ultima etapă a prelucrării respective se utilizează în acest scop în locul valorii totale a emisiilor. În cazul biocombustibililor şi biolichidelor, toate coprodusele care nu se încadrează în domeniul de aplicare a punctului 17 se iau în considerare în scopul acestor calcule.

19.In cazul biocombustibililor, pentru calculul menţionat la punctul 3, omologul combustibil fosil E_F(t) este 94 g CO₂eq/MJ.

D)VALORI IMPLICITE DETALIATE PENTRU BIOCOMBUSTIBILI ŞI BIOLICHIDE

Filiera de producţie a biocombustibililor şi a biolichidelor	Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ)	Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ)
etanol din sfeclă de zahăr	9,6	9,6
etanol din porumb	25,5	25,5
etanol din alte cereale, exceptând etanolul din porumb	27,0	27,0
etanol din trestie de zahăr	17,1	17,1
partea de ETBE din surse regenerabile	egală cu cea din filiera utilizată pentru producţia etanolului
partea de TAEE din surse regenerabile	egală cu cea din filiera utilizată pentru producţia etanolului
biomotorină din seminţe de rapiţă	32,0	32,0
biomotorină din floarea soarelui	26,1	26,1
biomotorină din seminţe de soia	21,2	21,2
biomotorină din ulei de palmier	26,2	26,2
biomotorină din ulei de gătit uzat	0	0
biomotorină din grăsime animală topită (**)	0	0
ulei vegetal din seminţe de rapiţă, hidrotratat	33,4	33,4
ulei vegetal din floarea soarelui, hidrotratat	26,9	26,9
ulei vegetal din seminţe de soia, hidrotratat	22,1	22,1
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat	27,4	27,4
ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat	0	0
ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (**)	0	0
ulei vegetal pur din seminţe de rapiţă	33,4	33,4
ulei vegetal pur din floarea soarelui	27,2	27,2
ulei vegetal pur din seminţe de soia	22,2	22,2
ulei vegetal pur din ulei de palmier	27,1	27,1
ulei pur din ulei de gătit uzat	0	0
(**) Se aplică numai biocombustibililor produşi din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 şi 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare.

Filiera de producţie a biocombustibililor şi a biolichidelor	Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO₂eq/MJ)	Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO₂eq/MJ)
etanol din sfeclă de zahăr	4,9	4,9
etanol din porumb	13,7	13,7
etanol din alte cereale, exceptând etanolul din porumb	14,1	14,1
etanol din trestie de zahăr	2,1	2,1
partea de ETBE din surse regenerabile	egală cu cea din filiera utilizată pentru producţia etanolului
partea de TAEE din surse regenerabile	egală cu cea din filiera utilizată pentru producţia etanolului
biomotorină din seminţe de rapiţă	17,6	17,6
biomotorină din floarea soarelui	12,2	12,2
biomotorină din seminţe de soia	13,4	13,4
biomotorină din ulei de palmier	16,5	16,5
biomotorină din ulei de gătit uzat	0	0
biomotorină din grăsime animală topită (**)	0	0
ulei vegetal din seminţe de rapiţă, hidrotratat	18,0	18,0
ulei vegetal din floarea soarelui, hidrotratat	12,5	12,5
ulei vegetal din seminţe de soia, hidrotratat	13,7	13,7
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat	16,9	16,9
ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat	0	0
ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (**)	0	0
ulei vegetal pur din seminţe de rapiţă	17,6	17,6
ulei vegetal pur din floarea soarelui	12,2	12,2
ulei vegetal pur din seminţe de soia	13,4	13,4
ulei vegetal pur din ulei de palmier	16,5	16,5
ulei pur din ulei de gătit uzat	0	0
(**) Notă: se aplică numai biocombustibililor produşi din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 şi 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare.

Filiera de producţie a biocombustibililor şi a biolichidelor	Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO₂eq/MJ)	Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO₂eq/MJ)
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenţionale)	18,8	26,3
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenţionale)	9,7	13,6
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	13,2	18,5
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	7,6	10,6
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	27,4	38,3
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	15,7	22,0
etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenţionale)	20,8	29,1
etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	14,8	20,8
etanol din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	28,6	40,1
etanol din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	1,8	2,6
etanol din alte cereale, cu excepţia etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenţionale)	21,0	29,3
etanol din alte cereale, cu excepţia etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	15,1	21,1
etanol din alte cereale, cu excepţia etanolului din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	30,3	42,5
etanol din alte cereale, cu excepţia etanolului din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	1,5	2,2
etanol din trestie de zahăr	1,3	1,8
partea de ETBE din surse regenerabile	egală cu cea din filiera utilizată pentru producţia etanolului
partea de TAEE din surse regenerabile	egală cu cea din filiera utilizată pentru producţia etanolului
biomotorină din seminţe de rapiţă	11,7	16,3
biomotorină din floarea soarelui	11,8	16,5
biomotorină din seminţe de soia	12,1	16,9
biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenţi deschis)	30,4	42,6
biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)	13,2	18,5
biomotorină din ulei de gătit uzat	9,3	13,0
biomotorină din grăsime animală topită (**)	13,6	19,1
ulei vegetal din seminţe de rapiţă, hidrotratat	10,7	15,0
ulei vegetal din floarea soarelui, hidrotratat	10,5	14,7
ulei vegetal din seminţe de soia, hidrotratat	10,9	15,2
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenţi deschis)	27,8	38,9
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)	9,7	13,6
ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat	10,2	14,3
ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (**)	14,5	20,3
ulei vegetal pur din seminţe de rapiţă	3,7	5,2
ulei vegetal pur din floarea soarelui	3,8	5,4
ulei vegetal pur din seminţe de soia	4,2	5,9
ulei vegetal pur din ulei de palmier (bazin de efluenţi deschis)	22,6	31,7
ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)	4,7	6,5
ulei pur din ulei de gătit uzat	0,6	0,8
() Valorile implicite pentru procesele care utilizează cogenerare sunt valabile numai în cazul în care toată căldura de proces este furnizată de cogenerare. (*) Notă: se aplică numai biocombustibililor produşi din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 şi 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare.

Filiera de producţie a biocombustibililor şi a biolichidelor	Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO₂eq/MJ)	Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO₂eq/MJ)
biomotorină din seminţe de rapiţă	3,0	4,2
biomotorină din floarea soarelui	2,9	4,0
biomotorină din seminţe de soia	3,2	4,4
biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenţi deschis)	20,9	29,2
biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)	3,7	5,1
biomotorină din ulei de gătit uzat	0	0
biomotorină din grăsime animală topită (**)	4,3	6,1
ulei vegetal din seminţe de rapiţă, hidrotratat	3,1	4,4
ulei vegetal din floarea soarelui, hidrotratat	3,0	4,1
ulei vegetal din seminţe de soia, hidrotratat	3,3	4,6
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenţi deschis)	21,9	30,7
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)	3,8	5,4
ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat	0	0
ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (**)	4,3	6,0
ulei vegetal pur din seminţe de rapiţă	3,1	4,4
ulei vegetal pur din floarea soarelui	3,0	4,2
ulei vegetal pur din seminţe de soia	3,4	4,7
ulei vegetal pur din ulei de palmier (bazin de efluenţi deschis)	21,8	30,5
ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)	3,8	5,3
ulei pur din ulei de gătit uzat	0	0
(**) Notă: se aplică numai biocombustibililor produşi din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 şi 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare.

Filiera de producţie a biocombustibililor şi a biolichidelor	Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO₂eq/MJ)	Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO₂eq/MJ)
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenţionale)	2,3	2,3
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenţionale)	2,3	2,3
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	2,3	2,3
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	2,3	2,3
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	2,3	2,3
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	2,3	2,3
etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	2,2	2,2
etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenţionale)	2,2	2,2
etanol din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	2,2	2,2
etanol din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	2,2	2,2
etanol din alte cereale, cu excepţia etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenţionale)	2,2	2,2
etanol din alte cereale, cu excepţia etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	2,2	2,2
etanol din alte cereale, cu excepţia etanolului din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	2,2	2,2
etanol din alte cereale, cu excepţia etanolului din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	2,2	2,2
etanol din trestie de zahăr	9,7	9,7
partea de ETBE din surse regenerabile	egală cu cea din filiera utilizată pentru producţia etanolului
partea de TAEE din surse regenerabile	egală cu cea din filiera utilizată pentru producţia etanolului
biomotorină din seminţe de rapiţă	1,8	1,8
biomotorină din floarea soarelui	2,1	2,1
biomotorină din seminţe de soia	8,9	8,9
biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenţi deschis)	6,9	6,9
biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)	6,9	6,9
biomotorină din ulei de gătit uzat	1,9	1,9
biomotorină din grăsime animală topită (**)	1,7	1,7
ulei vegetal din seminţe de rapiţă, hidrotratat	1,7	1,7
ulei vegetal din floarea soarelui, hidrotratat	2,0	2,0
ulei vegetal din seminţe de soia, hidrotratat	9,2	9,2
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenţi deschis)	7,0	7,0
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)	7,0	7,0
ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat	1,7	1,7
ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (**)	1,5	1,5
ulei vegetal pur din seminţe de rapiţă	1,4	1,4
ulei vegetal pur din floarea soarelui	1,7	1,7
ulei vegetal pur din seminţe de soia	8,8	8,8
ulei vegetal pur din ulei de palmier (bazin de efluenţi deschis)	6,7	6,7
ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)	6,7	6,7
ulei pur din ulei de gătit uzat	1,4	1,4
() Valorile implicite pentru procesele care utilizează cogenerare sunt valabile numai în cazul în care toată căldura de proces este furnizată de cogenerare. (*) Notă: se aplică numai biocombustibililor produşi din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 şi 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare.

Filiera de producţie a biocombustibililor şi a biolichidelor	Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO₂eq/MJ)	Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO₂eq/MJ)
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenţionale)	1,6	1,6
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenţionale)	1,6	1,6
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	1,6	1,6
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	1,6	1,6
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	1,6	1,6
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	1,6	1,6
etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenţionale)	1,6	1,6
etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	1,6	1,6
etanol din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	1,6	1,6
etanol din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	1,6	1,6
etanol din alte cereale, cu excepţia etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenţionale)	1,6	1,6
etanol din alte cereale cu excepţia etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	1,6	1,6
etanol din alte cereale cu excepţia etanolului din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	1,6	1,6
etanol din alte cereale cu excepţia etanolului din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	1,6	1,6
etanol din trestie de zahăr	6,0	6,0
partea de etil-terţ-butil-eter (ETBE) din surse regenerabile de etanol	Se consideră egală cu cea din filiera utilizată pentru producţia etanolului
partea de terţiar-amil-etil-eter (TAEE) din surse regenerabile de etanol	Se consideră egală cu cea din filiera utilizată pentru producţia etanolului
biomotorină din seminţe de rapiţă	1,3	1,3
biomotorină din floarea soarelui	1,3	1,3
biomotorină din seminţe de soia	1,3	1,3
biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenţi deschis)	1,3	1,3
biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)	1,3	1,3
biomotorină din ulei de gătit uzat	1,3	1,3
biomotorină din grăsime animală topită (**)	1,3	1,3
ulei vegetal din seminţe de rapiţă, hidrotratat	1,2	1,2
ulei vegetal din floarea soarelui, hidrotratat	1,2	1,2
ulei vegetal din seminţe de soia, hidrotratat	1,2	1,2
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenţi deschis)	1,2	1,2
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)	1,2	1,2
ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat	1,2	1,2
ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (**)	1,2	1,2
ulei vegetal pur din seminţe de rapiţă	0,8	0,8
ulei vegetal pur din floarea soarelui	0,8	0,8
ulei vegetal pur din seminţe de soia	0,8	0,8
ulei vegetal pur din ulei de palmier (bazin de efluenţi deschis)	0,8	0,8
ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)	0,8	0,8
ulei pur din ulei de gătit uzat	0,8	0,8
() Valorile implicite pentru procesele care utilizează cogenerare sunt valabile numai în cazul în care toată căldura de proces este furnizată de cogenerare. (*) Notă: se aplică numai biocombustibililor produşi din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 şi 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare.

Filiera de producţie a biocombustibililor şi a biolichidelor	Emisii tipice de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO₂eq/MJ)	Emisii implicite de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO₂eq/MJ)
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenţionale)	30,7	38,2
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenţionale)	21,6	25,5
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	25,1	30,4
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	19,5	22,5
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	39,3	50,2
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	27,6	33,9
etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenţionale)	48,5	56,8
etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	42,5	48,5
etanol din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	56,3	67,8
etanol din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	29,5	30,3
etanol din alte cereale, cu excepţia etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenţionale)	50,2	58,5
etanol din alte cereale cu excepţia etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	44,3	50,3
etanol din alte cereale cu excepţia etanolului din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	59,5	71,7
etanol din alte cereale cu excepţia etanolului din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalaţii de cogenerare (*))	30,7	31,4
etanol din trestie de zahăr	28,1	28,6
partea de ETBE din surse regenerabile	Egală cu cea din filiera utilizată pentru producţia etanolului
partea de TAEE din surse regenerabile	Egală cu cea din filiera utilizată pentru producţia etanolului
biomotorină din seminţe de rapiţă	45,5	50,1
biomotorină din floarea soarelui	40,0	44,7
biomotorină din seminţe de soia	42,2	47,0
biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenţi deschis)	63,5	75,7
biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)	46,3	51,6
biomotorină din ulei de gătit uzat	11,2	14,9
biomotorină din grăsime animală topită (**)	15,3	20,8
ulei vegetal din seminţe de rapiţă, hidrotratat	45,8	50,1
ulei vegetal din floarea soarelui, hidrotratat	39,4	43,6
ulei vegetal din seminţe de soia, hidrotratat	42,2	46,5
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenţi deschis)	62,2	73,3
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)	44,1	48,0
ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat	11,9	16,0
ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (**)	16,0	21,8
ulei vegetal pur din seminţe de rapiţă	38,5	40,0
ulei vegetal pur din floarea soarelui	32,7	34,3
ulei vegetal pur din seminţe de soia	35,2	36,9
ulei vegetal pur din ulei de palmier (bazin de efluenţi deschis)	56,3	65,4
ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)	38,4	57,2
ulei pur din ulei de gătit uzat	2,0	2,2
() Valorile implicite pentru procesele care utilizează cogenerare sunt valabile numai în cazul în care toată căldura de proces este furnizată de cogenerare. (*) Notă: se aplică numai biocombustibililor produşi din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 şi 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare.

biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenţi deschis)	63,5	75,7
biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)	46,3	51,6
biomotorină din grăsime animală topită (**)	15,3	20,8
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenţi deschis)	62,2	73,3
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)	44,1	48,0
ulei vegetal pur din ulei de palmier (bazin de efluenţi deschis)	56,3	65,4
ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)	38,4	57,2" ,

biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenţi deschis)	63,3	75,5
biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)	46,1	51,4
biomotorină din grăsime animală topită (**)	15,2	20,7
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenţi deschis)	62,1	73,2
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)	44,0	47,9
ulei vegetal pur din ulei de palmier (bazin de efluenţi deschis)	56,4	65,5
ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei)	38,5	40,3.

E)ESTIMĂRI ALE VALORILOR IMPLICITE DETALIATE AFERENTE VIITORILOR BIOCOMBUSTIBILI ŞI BIOLICHIDE, INEXISTENŢI SAU CARE SE AFLAU DOAR ÎN CANTITĂŢI NEGLIJABILE PE PIAŢĂ ÎN 2016

Filiera de producţie a biocombustibililor şi a biolichidelor	Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO₂eq/MJ)	Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO₂eq/MJ)
etanol din paie de grâu	1,8	1,8
motorină Fischer-Tropsch din deşeuri lemnoase, în instalaţie de sine stătătoare	3,3	3,3
motorină Fischer-Tropsch din deşeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalaţie de sine stătătoare	8,2	8,2
benzină Fischer-Tropsch din deşeuri lemnoase, în instalaţie de sine stătătoare	8,2	8,2
benzină Fischer-Tropsch din deşeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalaţie de sine stătătoare	12,4	12,4
dimetileter (DME) din deşeuri lemnoase, în instalaţie de sine stătătoare	3,1	3,1
dimetileter (DME) din deşeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalaţie de sine stătătoare	7,6	7,6
metanol din deşeuri lemnoase, în instalaţie de sine stătătoare	3,1	3,1
metanol din deşeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalaţie de sine stătătoare	7,6	7,6
motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leşiei negre integrată în fabrici de celuloză	2,5	2,5
benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leşiei negre integrată în fabrici de celuloză	2,5	2,5
dimetileter (DME) din gazificarea leşiei negre integrată în fabrici de celuloză	2,5	2,5
metanol din gazificarea leşiei negre integrată în fabrici de celuloză	2,5	2,5
partea de MTBE din surse regenerabile	Egală cu cea din filiera utilizată pentru producţia metanolului

Filiera de producţie a biocombustibililor şi a biolichidelor	Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO₂eq/MJ)	Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO₂eq/MJ)
etanol din paie de grâu	0	0
motorină Fischer-Tropsch din deşeuri lemnoase, în instalaţie de sine stătătoare	0	0
motorină Fischer-Tropsch din deşeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalaţie de sine stătătoare	4,4	4,4
benzină Fischer-Tropsch din deşeuri lemnoase, în instalaţie de sine stătătoare	0	0
benzină Fischer-Tropsch din deşeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalaţie de sine stătătoare	4,4	4,4
dimetileter (DME) din deşeuri lemnoase, în instalaţie de sine stătătoare	0	0
dimetileter (DME) din deşeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalaţie de sine stătătoare	4,1	4,1
metanol din deşeuri lemnoase, în instalaţie de sine stătătoare	0	0
metanol din deşeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalaţie de sine stătătoare	4,1	4,1
motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leşiei negre integrată în fabrici de celuloză	0	0
benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leşiei negre integrată în fabrici de celuloză	0	0
dimetileter (DME) din gazificarea leşiei negre integrată în fabrici de celuloză	0	0
metanol din gazificarea leşiei negre integrată în fabrici de celuloză	0	0
partea de MTBE din surse regenerabile	Egală cu cea din filiera utilizată pentru producţia metanolului

Filiera de producţie a biocombustibililor şi a biolichidelor	Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO₂eq/MJ)	Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO₂eq/MJ)
etanol din paie de grâu	4,8	6,8
motorină Fischer-Tropsch din deşeuri lemnoase, în instalaţie de sine stătătoare	0,1	0,1
motorină Fischer-Tropsch din deşeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalaţie de sine stătătoare	0,1	0,1
benzină Fischer-Tropsch din deşeuri lemnoase, în instalaţie de sine stătătoare	0,1	0,1
benzină Fischer-Tropsch din deşeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalaţie de sine stătătoare	0,1	0,1
dimetileter (DME) din deşeuri lemnoase, în instalaţie de sine stătătoare	0	0
dimetileter (DME) din deşeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalaţie de sine stătătoare	0	0
metanol din deşeuri lemnoase, în instalaţie de sine stătătoare	0	0
metanol din deşeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalaţie de sine stătătoare	0	0
motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leşiei negre integrată în fabrici de celuloză	0	0
benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leşiei negre integrată în fabrici de celuloză	0	0
dimetileter (DME) din gazificarea leşiei negre integrată în fabrici de celuloză	0	0
metanol din gazificarea leşiei negre integrată în fabrici de celuloză	0	0
partea de MTBE din surse regenerabile	Egală cu cea din filiera utilizată pentru producţia metanolului

Filiera de producţie a biocombustibililor şi a biolichidelor	Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO₂eq/MJ)	Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO₂eq/MJ)
etanol din paie de grâu	7,1	7,1
motorină Fischer-Tropsch din deşeuri lemnoase, în instalaţie de sine stătătoare	10,3	10,3
motorină Fischer-Tropsch din deşeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalaţie de sine stătătoare	8,4	8,4
benzină Fischer-Tropsch din deşeuri lemnoase, în instalaţie de sine stătătoare	10,3	10,3
benzină Fischer-Tropsch din deşeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalaţie de sine stătătoare	8,4	8,4
dimetileter (DME) din deşeuri lemnoase, în instalaţie de sine stătătoare	10,4	10,4
dimetileter (DME) din deşeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalaţie de sine stătătoare	8,6	8,6
metanol din deşeuri lemnoase, în instalaţie de sine stătătoare	10,4	10,4
metanol din deşeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalaţie de sine stătătoare	8,6	8,6
motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leşiei negre integrată în fabrici de celuloză	7,7	7,7
benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leşiei negre integrată în fabrici de celuloză	7,9	7,9
dimetileter (DME) din gazificarea leşiei negre integrată în fabrici de celuloză	7,7	7,7
metanol din gazificarea leşiei negre integrată în fabrici de celuloză	7,9	7,9
partea de MTBE din surse regenerabile	Egală cu cea din filiera utilizată pentru producţia metanolului

Filiera de producţie a biocombustibililor şi a biolichidelor	Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO₂eq/MJ)	Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ)
etanol din paie de grâu	1,6	1,6
motorină Fischer-Tropsch din deşeuri lemnoase, în instalaţie de sine stătătoare	1,2	1,2
motorină Fischer-Tropsch din deşeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalaţie de sine stătătoare	1,2	1,2
benzină Fischer-Tropsch din deşeuri lemnoase, în instalaţie de sine stătătoare	1,2	1,2
benzină Fischer-Tropsch din deşeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalaţie de sine stătătoare	1,2	1,2
dimetileter (DME) din deşeuri lemnoase, în instalaţie de sine stătătoare	2,0	2,0
dimetileter (DME) din deşeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalaţie de sine stătătoare	2,0	2,0
metanol din deşeuri lemnoase, în instalaţie de sine stătătoare	2,0	2,0
metanol din deşeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalaţie de sine stătătoare	2,0	2,0
motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leşiei negre integrată în fabrici de celuloză	2,0	2,0
benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leşiei negre integrată în fabrici de celuloză	2,0	2,0
dimetileter (DME) din gazificarea leşiei negre integrată în fabrici de celuloză	2,0	2,0
metanol din gazificarea leşiei negre integrată în fabrici de celuloză	2,0	2,0
partea de MTBE din surse regenerabile	Egală cu cea din filiera utilizată pentru producţia metanolului

Filiera de producţie a biocombustibililor şi a biolichidelor	Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO₂eq/MJ)	Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ)
etanol din paie de grâu	13,7	15,7
motorină Fischer-Tropsch din deşeuri lemnoase, în instalaţie de sine stătătoare	13,7	13,7
motorină Fischer-Tropsch din deşeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalaţie de sine stătătoare	16,7	16,7
benzină Fischer-Tropsch din deşeuri lemnoase, în instalaţie de sine stătătoare	13,7	13,7
benzină Fischer-Tropsch din deşeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalaţie de sine stătătoare	16,7	16,7
dimetileter (DME) din deşeuri lemnoase, în instalaţie de sine stătătoare	13,5	13,5
dimetileter (DME) din deşeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalaţie de sine stătătoare	16,2	16,2
metanol din deşeuri lemnoase, în instalaţie de sine stătătoare	13,5	13,5
metanol din deşeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalaţie de sine stătătoare	16,2	16,2
motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leşiei negre integrată în fabrici de celuloză	10,2	10,2
benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leşiei negre integrată în fabrici de celuloză	10,4	10,4
dimetileter (DME) din gazificarea leşiei negre integrată în fabrici de celuloză	10,2	10,2
metanol din gazificarea leşiei negre integrată în fabrici de celuloză	10,4	10,4
partea de MTBE din surse regenerabile	Egală cu cea din filiera utilizată pentru producţia metanolului

ANEXA nr. 6:REGULI PENTRU CALCULAREA IMPACTULUI ASUPRA FORMĂRII GAZELOR CU EFECT DE SERĂ PENTRU COMBUSTIBILII DIN BIOMASĂ ŞI OMOLOGII LOR COMBUSTIBILI FOSILI

A)VALORI TIPICE ŞI IMPLICITE PENTRU REDUCERILE EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ PROVENITE DIN COMBUSTIBILI DIN BIOMASĂ ÎN CAZUL ÎN CARE ACEŞTIA SUNT PRODUŞI FĂRĂ EMISII NETE DE CARBON GENERATE DE SCHIMBAREA DESTINAŢIEI TERENURILOR

AŞCHII DE LEMN
Sistemul de producţie a combustibililor din biomasă		Distanţa de transport		Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică				Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită
				Căldură		Energie electrică		Căldură		Energie electrică
Aşchii de lemn din reziduuri forestiere		1-500 km		93 %		89 %		91 %		87 %
		500-2 500 km		89 %		84 %		87 %		81 %
		2 500-10 000 km		82 %		73 %		78 %		67 %
		Peste 10 000 km		67 %		51 %		60 %		41 %
Aşchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producţie scurt (eucalipt)		2 500-10 000 km		77 %		65 %		73 %		60 %
Aşchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producţie scurt (plop - fertilizat)		1-500 km		89 %		83 %		87 %		81 %
		500-2 500 km		85 %		78 %		84 %		76 %
		2 500-10 000 km		78 %		67 %		74 %		62 %
		Peste 10 000 km		63 %		45 %		57 %		35 %
Aşchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producţie scurt (plop - fără fertilizare)		1-500 km		91 %		87 %		90 %		85 %
		500-2 500 km		88 %		82 %		86 %		79 %
		2 500-10 000 km		80 %		70 %		77 %		65 %
		Peste 10 000 km		65 %		48 %		59 %		39 %
Aşchii de lemn din lemn comercializabil		1-500 km		93 %		89 %		92 %		88 %
		500-2 500 km		90 %		85 %		88 %		82 %
		2 500-10 000 km		82 %		73 %		79 %		68 %
		Peste 10 000 km		67 %		51 %		61 %		42 %
Aşchii de lemn din reziduuri industriale		1-500 km		94 %		92 %		93 %		90 %
		500-2 500 km		91 %		87 %		90 %		85 %
		2 500-10 000 km		83 %		75 %		80 %		71 %
		Peste 10 000 km		69 %		54 %		63 %		44 %
PELETE DE LEMN (*)
Sistemul de producţie a combustibililor din biomasă			Distanţa de transport		Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică				Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită
					Căldură		Energie electrică		Căldură		Energie electrică
Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere	Cazul 1		1-500 km		58 %		37 %		49 %		24 %
			500-2 500 km		58 %		37 %		49 %		25 %
			2 500-10 000 km		55 %		34 %		47 %		21 %
			Peste 10 000 km		50 %		26 %		40 %		11 %
	Cazul 2a		1-500 km		77 %		66 %		72 %		59 %
			500-2 500 km		77 %		66 %		72 %		59 %
			2 500-10 000 km		75 %		62 %		70 %		55 %
			Peste 10 000 km		69 %		54 %		63 %		45 %
	Cazul 3a		1-500 km		92 %		88 %		90 %		85 %
			500-2 500 km		92 %		88 %		90 %		86 %
			2 500-10 000 km		90 %		85 %		88 %		81 %
			Peste 10 000 km		84 %		76 %		81 %		72 %
Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producţie scurt (eucalipt)	Cazul 1		2 500-10 000 km		52 %		28 %		43 %		15 %
	Cazul 2a		2 500-10 000 km		70 %		56 %		66 %		49 %
	Cazul 3a		2 500-10 000 km		85 %		78 %		83 %		75 %
Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producţie scurt (plop - fertilizat)	Cazul 1		1-500 km		54 %		32 %		46 %		20 %
			500-10 000 km		52 %		29 %		44 %		16 %
			Peste 10 000 km		47 %		21 %		37 %		7 %
	Cazul 2a		1-500 km		73 %		60 %		69 %		54 %
			500-10 000 km		71 %		57 %		67 %		50 %
			Peste 10 000 km		66 %		49 %		60 %		41 %
	Cazul 3a		1-500 km		88 %		82 %		87 %		81 %
			500-10 000 km		86 %		79 %		84 %		77 %
			Peste 10 000 km		80 %		71 %		78 %		67 %
PELETE DE LEMN (*)
Sistemul de producţie a combustibililor din biomasă			Distanţa de transport		Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică				Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită
					Căldură		Energie electrică		Căldură		Energie electrică
Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producţie scurt (plop - fără fertilizare)	Cazul 1		1-500 km		56 %		35 %		48 %		23 %
			500-10 000 km		54 %		32 %		46 %		20 %
			Peste 10 000 km		49 %		24 %		40 %		10 %
	Cazul 2a		1-500 km		76 %		64 %		72 %		58 %
			500-10 000 km		74 %		61 %		69 %		54 %
			Peste 10 000 km		68 %		53 %		63 %		45 %
	Cazul 3a		1-500 km		91 %		86 %		90 %		85 %
			500-10 000 km		89 %		83 %		87 %		81 %
			Peste 10 000 km		83 %		75 %		81 %		71 %
Lemn comercializabil	Cazul 1		1-500 km		57 %		37 %		49 %		24 %
			500-2 500 km		58 %		37 %		49 %		25 %
			2 500-10 000 km		55 %		34 %		47 %		21 %
			Peste 10 000 km		50 %		26 %		40 %		11 %
	Cazul 2a		1-500 km		77 %		66 %		73 %		60 %
			500-2 500 km		77 %		66 %		73 %		60 %
			2 500-10 000 km		75 %		63 %		70 %		56 %
			Peste 10 000 km		70 %		55 %		64 %		46 %
	Cazul 3a		1-500 km		92 %		88 %		91 %		86 %
			500-2 500 km		92 %		88 %		91 %		87 %
			2 500-10 000 km		90 %		85 %		88 %		83 %
			Peste 10 000 km		84 %		77 %		82 %		73 %
Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului	Cazul 1		1-500 km		75 %		62 %		69 %		55 %
			500-2 500 km		75 %		62 %		70 %		55 %
			2 500-10 000 km		72 %		59 %		67 %		51 %
			Peste 10 000 km		67 %		51 %		61 %		42 %
	Cazul 2a		1-500 km		87 %		80 %		84 %		76 %
			500-2 500 km		87 %		80 %		84 %		77 %
			2 500-10 000 km		85 %		77 %		82 %		73 %
			Peste 10 000 km		79 %		69 %		75 %		63 %
	Cazul 3a		1-500 km		95 %		93 %		94 %		91 %
			500-2 500 km		95 %		93 %		94 %		92 %
			2 500-10 000 km		93 %		90 %		92 %		88 %
			Peste 10 000 km		88 %		82 %		85 %		78 %

FILIERE AGRICOLE
Sistemul de producţie a combustibililor din biomasă	Distanţa de transport	Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică		Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită
Sistemul de producţie a combustibililor din biomasă	Distanţa de transport	Căldură	Energie electrică	Căldură	Energie electrică
Reziduuri agricole cu o densitate < 0,2 t/m³ (*)	1- 500 km	95 %	92 %	93 %	90 %
	500-2 500 km	89 %	83 %	86 %	80 %
	2 500-10 000 km	77 %	66 %	73 %	60 %
	Peste 10 000 km	57 %	36 %	48 %	23 %
Reziduuri agricole cu o densitate > 0,2 t/m³ (**)	1-500 km	95 %	92 %	93 %	90 %
	500-2 500 km	93 %	89 %	92 %	87 %
	2 500-10 000 km	88 %	82 %	85 %	78 %
	Peste 10 000 km	78 %	68 %	74 %	61 %
Pelete din paie	1-500 km	88 %	82 %	85 %	78 %
	500-10 000 km	86 %	79 %	83 %	74 %
	Peste 10 000 km	80 %	70 %	76 %	64 %
Brichete rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr	500-10 000 km	93 %	89 %	91 %	87 %
Brichete rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr	Peste 10 000 km	87 %	81 %	85 %	77 %
Făină de sâmburi de palmier	Peste 10 000 km	20 %	-18 %	11 %	-33 %
Făină de sâmburi de palmier (fără emisii de CH₄ de la presa de ulei)	Peste 10 000 km	46 %	20 %	42 %	14 %

BIOGAZ PENTRU ENERGIE ELECTRICĂ (*)
Sistemul de producţie a biogazului		Opţiunea tehnologică	Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică	Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită
Gunoi de grajd umed (¹)	Cazul 1	Digestat în mediu deschis (²)	146 %	94 %
	Cazul 1	Digestat în mediu închis (³)	246 %	240 %
	Cazul 2	Digestat în mediu deschis	136 %	85 %
	Cazul 2	Digestat în mediu închis	227 %	219 %
	Cazul 3	Digestat în mediu deschis	142 %	86 %
	Cazul 3	Digestat în mediu închis	243 %	235 %
Plantă de porumb întreagă (⁴)	Cazul 1	Digestat în mediu deschis	36 %	21 %
	Cazul 1	Digestat în mediu închis	59 %	53 %
	Cazul 2	Digestat în mediu deschis	34 %	18 %
	Cazul 2	Digestat în mediu închis	55 %	47 %
	Cazul 3	Digestat în mediu deschis	28 %	10 %
	Cazul 3	Digestat în mediu închis	52 %	43 %

BIOGAZ PENTRU ENERGIE ELECTRICĂ - AMESTECURI DE GUNOI DE GRAJD ŞI PORUMB
Sistemul de producţie a biogazului		Opţiunea tehnologică	Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică	Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită
Gunoi de grajd - Porumb 80 %-20 %	Cazul 1	Digestat în mediu deschis	72 %	45 %
	Cazul 1	Digestat în mediu închis	120 %	114 %
	Cazul 2	Digestat în mediu deschis	67 %	40 %
	Cazul 2	Digestat în mediu închis	111 %	103 %
	Cazul 3	Digestat în mediu deschis	65 %	35 %
	Cazul 3	Digestat în mediu închis	114 %	106 %
Gunoi de grajd - Porumb 70 %-30 %	Cazul 1	Digestat în mediu deschis	60 %	37 %
	Cazul 1	Digestat în mediu închis	100 %	94 %
	Cazul 2	Digestat în mediu deschis	57 %	32 %
	Cazul 2	Digestat în mediu închis	93 %	85 %
	Cazul 3	Digestat în mediu deschis	53 %	27 %
	Cazul 3	Digestat în mediu închis	94 %	85 %
Gunoi de grajd - Porumb 60 %-40 %	Cazul 1	Digestat în mediu deschis	53 %	32 %
	Cazul 1	Digestat în mediu închis	88 %	82 %
	Cazul 2	Digestat în mediu deschis	50 %	28 %
	Cazul 2	Digestat în mediu închis	82 %	73 %
	Cazul 3	Digestat în mediu deschis	46 %	22 %
	Cazul 3	Digestat în mediu închis	81 %	72 %

BIOMETAN PENTRU TRANSPORT (*)
Sistemul de producţie a biometanului	Opţiuni tehnologice	Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică	Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită
Gunoi de grajd umed	Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenţilor gazoşi	117 %	72 %
	Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenţilor gazoşi	133 %	94 %
	Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenţilor gazoşi	190 %	179 %
	Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenţilor gazoşi	206 %	202 %
Plantă de porumb întreagă	Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenţilor gazoşi	35 %	17 %
	Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenţilor gazoşi	51 %	39 %
	Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenţilor gazoşi	52 %	41 %
	Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenţilor gazoşi	68 %	63 %
Deşeuri biologice	Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenţilor gazoşi	43 %	20 %
	Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenţilor gazoşi	59 %	42 %
	Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenţilor gazoşi	70 %	58 %
	Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenţilor gazoşi	86 %	80 %
(*) Reducerile de emisii de gaze cu efect de seră legate de biometan de referă doar la biometan comprimat în raport cu omologul combustibil fosil pentru transport de 94 g CO₂eq/MJ.
BIOMETAN - AMESTECURI DE GUNOI DE GRAJD ŞI PORUMB (*)
Sistemul de producţie a biometanului	Opţiuni tehnologice	Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică	Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită
Gunoi de grajd - Porumb 80 %-20 %	Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenţilor gazoşi (¹)	62 %	35 %
	Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenţilor gazoşi (²)	78 %	57 %
	Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenţilor gazoşi	97 %	86 %
	Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenţilor gazoşi	113 %	108 %
Gunoi de grajd - Porumb 70 %-30 %	Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenţilor gazoşi	53 %	29 %
	Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenţilor gazoşi	69 %	51 %
	Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenţilor gazoşi	83 %	71 %
	Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenţilor gazoşi	99 %	94 %
Gunoi de grajd - Porumb 60 %-40 %	Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenţilor gazoşi	48 %	25 %
	Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenţilor gazoşi	64 %	48 %
	Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenţilor gazoşi	74 %	62 %
	Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenţilor gazoşi	90 %	84 %
(*) Reducerile de emisii de gaze cu efect de seră legate de biometan se referă doar la biometan comprimat în raport cu omologul combustibil fosil pentru transport de 94 g CO₂eq/MJ. (¹)Această categorie include următoarele categorii de tehnologii pentru transformarea biogazului în biometan: Adsorbţie cu inversiune de presiune (Pressure Swing Adsorption) (PSA), curăţare cu apă sub presiune (Pressure Water Scrubbing) (PWS), membrane, curăţare criogenică şi curăţare fizică organică (Organic Physical Scrubbing) (OPS). Aceasta include emisii de 0,03 MJ CH₄/MJ biometan pentru emisiile de metan în efluenţii gazoşi. (²)Această categorie include următoarele categorii de tehnologii pentru transformarea biogazului în biometan: Curăţare cu apă sub presiune (Pressure Water Scrubbing) (PWS) atunci când apa este reciclată, adsorbţie cu inversiune de presiune (Pressure Swing Adsorption) (PSA), curăţare chimică (Chemical Scrubbing), curăţare fizică organică (Organic Physical Scrubbing) (OPS), membrane şi îmbunătăţire criogenică. Nu sunt luate în considerare emisiile de metan pentru această categorie (metanul din efluenţii gazoşi este ars, dacă este cazul).

B)METODOLOGIE

1.Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producţia şi utilizarea de combustibili din biomasă se calculează prin formula următoare:

2.Emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la combustibilii din biomasă se exprimă după cum urmează:

3.Reducerile de emisii de gaze cu efect de seră provenite de la combustibilii din biomasă se calculează după cum urmează:

5.Emisiile provenite din extracţia, recoltarea sau cultivarea de materii prime, e_ec, includ emisii provenite din însuşi procesul de extracţie, recoltare sau cultivare; din colectarea, uscarea şi depozitarea de materii prime; din deşeuri şi scurgeri; precum şi din producerea de substanţe chimice sau produse utilizate în procesul de extracţie sau de cultivare. Se exclude captarea de CO₂ în cadrul cultivării de materii prime. Se pot obţine estimări ale emisiilor rezultate din cultivarea biomasei agricole pe baza mediilor regionale pentru emisiile provenite din cultivare incluse în rapoartele menţionate la articolul 31 alineatul (4) din prezenta directivă sau din informaţii cu privire la valorile implicite detaliate privind emisiile provenite din cultivare incluse în prezenta anexă, ca alternativă la utilizarea valorilor efective. În absenţa unor informaţii relevante în rapoartele respective, este permis să se calculeze valori medii bazate pe practici agricole locale, de exemplu pe baza unor date provenite de la un grup de exploataţii, ca alternativă la utilizarea valorilor efective.

(^*4)Măsurarea carbonului din sol poate constitui o astfel de dovadă, de exemplu printr-o primă măsurătoare premergătoare cultivării şi prin măsurători ulterioare la intervale regulate de câţiva ani. În acest caz, înainte ca cea de-a doua măsurătoare să fie disponibilă, creşterea carbonului din sol ar urma să fie estimată pe baza unor experimente sau a unor modele ale solului reprezentative. După cea de-a doua măsurătoare, măsurătorile ar urma să constituie baza pentru determinarea existenţei unei creşteri a cantităţii carbonului din sol şi a amplorii acestei creşteri.

8.Bonusul de 29 g CO₂eq/MJ se atribuie dacă se furnizează dovezi care să ateste că terenul în chestiune:

10.În conformitate cu partea C punctul 10 din anexa V la prezenta directivă, Decizia 2010/335/UE a Comisiei (⁵), care prevede orientări pentru calcularea stocurilor de carbon din sol în legătură cu prezenta directivă, pe baza Orientărilor IPCC din 2006 pentru inventarele naţionale privind gazele cu efect de seră - volumul 4 şi în conformitate cu Regulamentele (UE) nr. 525/2013 şi (UE) 2018/841 serveşte drept bază pentru calcularea stocurilor de carbon din sol.

La calculul consumului de energie electrică ce nu se produce în instalaţia de producţie a combustibilului din biomasă solidă sau gazoasă, se consideră că intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră care caracterizează producerea şi distribuţia energiei electrice respective este egală cu intensitatea medie a emisiilor la producerea şi distribuţia de energie electrică într-o regiune definită. Ca o excepţie de la această regulă, producătorii pot utiliza o valoare medie pentru a calcula energia electrică produsă de o instalaţie individuală de producere a energiei electrice, în cazul în care instalaţia nu este conectată la reţeaua electrică.

16.În cazul în care o unitate de cogenerare - care furnizează energie termică şi/sau energie electrică unui proces de producţie a combustibililor din biomasă pentru care se calculează emisiile - produce un surplus de energie electrică şi/sau de energie termică utilă, emisiile de gaze cu efect de seră se împart între energia electrică şi energia termică utilă conform temperaturii agentului termic (care reflectă utilitatea energiei termice). Partea utilă a energiei termice se calculează prin înmulţirea conţinutului său energetic cu randamentul ciclului Carnot, C_h, calculat după cum urmează:

17.În cazul în care, printr-un proces de producţie a combustibilului din biomasă, se obţine, în combinaţie, combustibilul pentru care se calculează emisiile şi unul sau mai multe alte produse ("coproduse"), emisiile de gaze cu efect de seră se împart între combustibil sau produsul său intermediar şi coproduse, proporţional cu conţinutul lor energetic (determinat de puterea calorifică inferioară în cazul unor coproduse altele decât energia electrică şi termică). Intensitatea gazelor cu efect de seră generate de surplusul de energie electrică sau de energie termică utilă este aceeaşi cu intensitatea gazelor cu efect de seră generate de energia electrică sau termică livrată procesului de producţie a combustibilului din biomasă şi se determină prin calcularea intensităţii gazelor cu efect de seră la toate intrările şi emisiile, inclusiv emisiile provenite de la materiile prime şi emisiile de CH₄ şi N₂O, către şi dinspre unitatea de cogenerare, cazane sau alte aparate care furnizează energie termică sau electrică pentru procesul de producţie a combustibililor din biomasă. În cazul cogenerării de energie electrică şi termică, calculul se efectuează în conformitate cu punctul 16.

19.În cazul combustibililor din biomasă utilizaţi la producerea de energie electrică, pentru calculul menţionat la punctul 3, omologul combustibil fosil EC_F(el) este 183 g CO₂eq/MJ de energie electrică sau 212 g CO₂eq/MJ de energie electrică pentru regiunile ultraperiferice.

C)VALORI IMPLICITE DETALIATE PENTRU COMBUSTIBILII DIN BIOMASĂ Brichete sau pelete de lemn

Sistemul de producţie a combustibililor din biomasă	Distanţa de transport	Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO₂eq/MJ)				Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO₂eq/MJ)
Sistemul de producţie a combustibililor din biomasă	Distanţa de transport	Cultivare	Prelucrare	Transport	Alte emisii decât cele de CO₂ provenite de la combustibilul utilizat	Cultivare	Prelucrare	Transport	Alte emisii decât cele de CO₂ provenite de la combustibilul utilizat
Aşchii de lemn din reziduuri forestiere	1-500 km	0,0	1,6	3,0	0,4	0,0	1,9	3,6	0,5
	500-2 500 km	0,0	1,6	5,2	0,4	0,0	1,9	6,2	0,5
	2 500-10 000 km	0,0	1,6	10,5	0,4	0,0	1,9	12,6	0,5
	Peste 10 000 km	0,0	1,6	20,5	0,4	0,0	1,9	24,6	0,5
Aşchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producţie scurt (eucalipt)	2 500-10 000 km	4,4	0,0	11,0	0,4	4,4	0,0	13,2	0,5
Aşchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producţie scurt (plop - fertilizat)	1-500 km	3,9	0,0	3,5	0,4	3,9	0,0	4,2	0,5
	500-2 500 km	3,9	0,0	5,6	0,4	3,9	0,0	6,8	0,5
	2 500-10 000 km	3,9	0,0	11,0	0,4	3,9	0,0	13,2	0,5
	Peste 10 000 km	3,9	0,0	21,0	0,4	3,9	0,0	25,2	0,5
Aşchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producţie scurt (plop - fără fertilizare)	1-500 km	2,2	0,0	3,5	0,4	2,2	0,0	4,2	0,5
	500-2 500 km	2,2	0,0	5,6	0,4	2,2	0,0	6,8	0,5
	2 500-10 000 km	2,2	0,0	11,0	0,4	2,2	0,0	13,2	0,5
	Peste 10 000 km	2,2	0,0	21,0	0,4	2,2	0,0	25,2	0,5
Aşchii de lemn din lemn comercializabil	1-500 km	1,1	0,3	3,0	0,4	1,1	0,4	3,6	0,5
	500-2 500 km	1,1	0,3	5,2	0,4	1,1	0,4	6,2	0,5
	2 500-10 000 km	1,1	0,3	10,5	0,4	1,1	0,4	12,6	0,5
	Peste 10 000 km	1,1	0,3	20,5	0,4	1,1	0,4	24,6	0,5
Aşchii de lemn din reziduuri din industria lemnului	1-500 km	0,0	0,3	3,0	0,4	0,0	0,4	3,6	0,5
	500-2 500 km	0,0	0,3	5,2	0,4	0,0	0,4	6,2	0,5
	2 500-10 000 km	0,0	0,3	10,5	0,4	0,0	0,4	12,6	0,5
	Peste 10 000 km	0,0	0,3	20,5	0,4	0,0	0,4	24,6	0,5

Sistemul de producţie a combustibililor din biomasă	Distanţa de transport	Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO2eq/MJ)				Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO2eq/MJ)
		Cultivare	Prelucrare	Transport şi distribuţie	Alte emisii decât cele de CO₂ provenite de la combustibilul utilizat	Cultivare	Prelucrare	Transport şi distribuţie	Alte emisii decât cele de CO₂ provenite de la combustibilul utilizat
Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere (cazul 1)	1-500 km	0,0	25,8	2,9	0,3	0,0	30,9	3,5	0,3
	500-2 500 km	0,0	25,8	2,8	0,3	0,0	30,9	3,3	0,3
	2 500-10 000 km	0,0	25,8	4,3	0,3	0,0	30,9	5,2	0,3
	Peste 10 000 km	0,0	25,8	7,9	0,3	0,0	30,9	9,5	0,3
Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere (cazul 2a)	1-500 km	0,0	12,5	3,0	0,3	0,0	15,0	3,6	0,3
	500-2 500 km	0,0	12,5	2,9	0,3	0,0	15,0	3,5	0,3
	2 500-10 000 km	0,0	12,5	4,4	0,3	0,0	15,0	5,3	0,3
	Peste 10 000 km	0,0	12,5	8,1	0,3	0,0	15,0	9,8	0,3
Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere (cazul 3 a)	1-500 km	0,0	2,4	3,0	0,3	0,0	2,8	3,6	0,3
	500-2 500 km	0,0	2,4	2,9	0,3	0,0	2,8	3,5	0,3
	2 500-10 000 km	0,0	2,4	4,4	0,3	0,0	2,8	5,3	0,3
	Peste 10 000 km	0,0	2,4	8,2	0,3	0,0	2,8	9,8	0,3
Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producţie scurt (eucalipt - cazul 1)	2 500-10 000 km	3,9	24,5	4,3	0,3	3,9	29,4	5,2	0,3
Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producţie scurt (eucalipt - cazul 2a)	2 500-10 000 km	5,0	10,6	4,4	0,3	5,0	12,7	5,3	0,3
Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producţie scurt (eucalipt - cazul 3 a)	2 500-10 000 km	5,3	0,3	4,4	0,3	5,3	0,4	5,3	0,3
Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producţie scurt (plop - fertilizat - cazul 1)	1-500 km	3,4	24,5	2,9	0,3	3,4	29,4	3,5	0,3
	500-10 000 km	3,4	24,5	4,3	0,3	3,4	29,4	5,2	0,3
	Peste 10 000 km	3,4	24,5	7,9	0,3	3,4	29,4	9,5	0,3
Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producţie scurt (plop - fertilizat - cazul 2a)	1-500 km	4,4	10,6	3,0	0,3	4,4	12,7	3,6	0,3
	500-10 000 km	4,4	10,6	4,4	0,3	4,4	12,7	5,3	0,3
	Peste 10 000 km	4,4	10,6	8,1	0,3	4,4	12,7	9,8	0,3
Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producţie scurt (plop - fertilizat - cazul 3a)	1-500 km	4,6	0,3	3,0	0,3	4,6	0,4	3,6	0,3
	500-10 000 km	4,6	0,3	4,4	0,3	4,6	0,4	5,3	0,3
	Peste 10 000 km	4,6	0,3	8,2	0,3	4,6	0,4	9,8	0,3
Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producţie scurt (plop - fără fertilizare - cazul 1)	1-500 km	2,0	24,5	2,9	0,3	2,0	29,4	3,5	0,3
	500-2 500 km	2,0	24,5	4,3	0,3	2,0	29,4	5,2	0,3
	2 500-10 000 km	2,0	24,5	7,9	0,3	2,0	29,4	9,5	0,3
Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producţie scurt (plop - fără fertilizare - cazul 2a)	1-500 km	2,5	10,6	3,0	0,3	2,5	12,7	3,6	0,3
	500-10 000 km	2,5	10,6	4,4	0,3	2,5	12,7	5,3	0,3
	Peste 10 000 km	2,5	10,6	8,1	0,3	2,5	12,7	9,8	0,3
Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producţie scurt (plop - fără fertilizare - cazul 3 a)	1-500 km	2,6	0,3	3,0	0,3	2,6	0,4	3,6	0,3
	500-10 000 km	2,6	0,3	4,4	0,3	2,6	0,4	5,3	0,3
	Peste 10 000 km	2,6	0,3	8,2	0,3	2,6	0,4	9,8	0,3
Brichete sau pelete de lemn din lemn comercializabil (cazul 1)	1-500 km	1,1	24,8	2,9	0,3	1,1	29,8	3,5	0,3
	500-2 500 km	1,1	24,8	2,8	0,3	1,1	29,8	3,3	0,3
	2 500-10 000 km	1,1	24,8	4,3	0,3	1,1	29,8	5,2	0,3
	Peste 10 000 km	1,1	24,8	7,9	0,3	1,1	29,8	9,5	0,3
Brichete sau pelete de lemn din lemn comercializabil (cazul 2a)	1-500 km	1,4	11,0	3,0	0,3	1,4	13,2	3,6	0,3
	500-2 500 km	1,4	11,0	2,9	0,3	1,4	13,2	3,5	0,3
	2 500-10 000 km	1,4	11,0	4,4	0,3	1,4	13,2	5,3	0,3
	Peste 10 000 km	1,4	11,0	8,1	0,3	1,4	13,2	9,8	0,3
Brichete sau pelete de lemn din lemn comercializabil (cazul 3 a)	1-500 km	1,4	0,8	3,0	0,3	1,4	0,9	3,6	0,3
	500-2 500 km	1,4	0,8	2,9	0,3	1,4	0,9	3,5	0,3
	2 500-10 000 km	1,4	0,8	4,4	0,3	1,4	0,9	5,3	0,3
	Peste 10 000 km	1,4	0,8	8,2	0,3	1,4	0,9	9,8	0,3
Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului (cazul 1)	1-500 km	0,0	14,3	2,8	0,3	0,0	17,2	3,3	0,3
	500-2 500 km	0,0	14,3	2,7	0,3	0,0	17,2	3,2	0,3
	2 500-10 000 km	0,0	14,3	4,2	0,3	0,0	17,2	5,0	0,3
	Peste 10 000 km	0,0	14,3	7,7	0,3	0,0	17,2	9,2	0,3
Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului (cazul 2a)	1-500 km	0,0	6,0	2,8	0,3	0,0	7,2	3,4	0,3
	500-2 500 km	0,0	6,0	2,7	0,3	0,0	7,2	3,3	0,3
	2 500 10 000 km	0,0	6,0	4,2	0,3	0,0	7,2	5,1	0,3
	Peste 10 000 km	0,0	6,0	7,8	0,3	0,0	7,2	9,3	0,3
Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului (cazul 3 a)	1-500 km	0,0	0,2	2,8	0,3	0,0	0,3	3,4	0,3
	500-2 500 km	0,0	0,2	2,7	0,3	0,0	0,3	3,3	0,3
	2 500-10 000 km	0,0	0,2	4,2	0,3	0,0	0,3	5,1	0,3
	Peste 10 000 km	0,0	0,2	7,8	0,3	0,0	0,3	9,3	0,3

Sistemul de producţie a combustibililor din biomasă	Distanţa de transport	Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO₂eq/MJ)				Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO₂eq_q/MJ)
Sistemul de producţie a combustibililor din biomasă	Distanţa de transport	Cultivare	Prelucrare	Transport şi distribuţie	Alte emisii decât cele de CO₂ provenite de la combustibilul utilizat	Cultivare	Prelucrare	Transport şi distribuţie	Alte emisii decât cele de CO₂ provenite de la combustibilul utilizat
Reziduuri agricole cu o densitate <0,2 t/m³	1-500 km	0,0	0,9	2,6	0,2	0,0	1,1	3,1	0,3
	500-2 500 km	0,0	0,9	6,5	0,2	0,0	1,1	7,8	0,3
	2 500-10 000 km	0,0	0,9	14,2	0,2	0,0	1,1	17,0	0,3
	Peste 10 000 km	0,0	0,9	28,3	0,2	0,0	1,1	34,0	0,3
Reziduuri agricole cu o densitate > 0,2 t/m³	1-500 km	0,0	0,9	2,6	0,2	0,0	1,1	3,1	0,3
	500-2 500 km	0,0	0,9	3,6	0,2	0,0	1,1	4,4	0,3
	2 500-10 000 km	0,0	0,9	7,1	0,2	0,0	1,1	8,5	0,3
	Peste 10 000 km	0,0	0,9	13,6	0,2	0,0	1,1	16,3	0,3
Pelete din paie	1-500 km	0,0	5,0	3,0	0,2	0,0	6,0	3,6	0,3
	500-10 000 km	0,0	5,0	4,6	0,2	0,0	6,0	5,5	0,3
	Peste 10 000 km	0,0	5,0	8,3	0,2	0,0	6,0	10,0	0,3
Brichete rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr	500-10 000 km	0,0	0,3	4,3	0,4	0,0	0,4	5,2	0,5
Brichete rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr	Peste 10 000 km	0,0	0,3	8,0	0,4	0,0	0,4	9,5	0,5
Făină de sâmburi de palmier	Peste 10 000 km	21,6	21,1	11,2	0,2	21,6	25,4	13,5	0,3
Făină de sâmburi de palmier (fără emisii de CH₄ de la presa de ulei)	Peste 10 000 km	21,6	3,5	11,2	0,2	21,6	4,2	13,5	0,3

Sistemul de producţie a combustibililor din biomasă		Tehnologie	VALOARE TIPICĂ [g CO₂eq/MJ]					VALOARE IMPLICITĂ [g CO₂eq/MJ]
Sistemul de producţie a combustibililor din biomasă		Tehnologie	Cultivare	Prelucrare	Alte emisii decât cele de CO₂ provenite de la combustibilul utilizat	Transport	Credite legate de utilizarea gunoiului de grajd	Cultivare	Prelucrare	Alte emisii decât cele de CO₂ provenite de la combustibilul utilizat	Transport	Credite legate de utilizarea gunoiului de grajd
Gunoi de grajd umed (¹)	Cazul 1	Digestat în mediu deschis	0,0	69,6	8,9	0,8	- 107,3	0,0	97,4	12,5	0,8	- 107,3
	Cazul 1	Digestat în mediu închis	0,0	0,0	8,9	0,8	- 97,6	0,0	0,0	12,5	0,8	- 97,6
	Cazul 2	Digestat în mediu deschis	0,0	74,1	8,9	0,8	- 107,3	0,0	103,7	12,5	0,8	- 107,3
	Cazul 2	Digestat în mediu închis	0,0	4,2	8,9	0,8	- 97,6	0,0	5,9	12,5	0,8	- 97,6
	Cazul 3	Digestat în mediu deschis	0,0	83,2	8,9	0,9	- 120,7	0,0	116,4	12,5	0,9	- 120,7
	Cazul 3	Digestat în mediu închis	0,0	4,6	8,9	0,8	- 108,5	0,0	6,4	12,5	0,8	- 108,5

Sistemul de producţie a combustibililor din biomasă		Tehnologie	VALOARE TIPICĂ [g CO₂eq/MJ]					VALOARE IMPLICITĂ [g CO₂eq/MJ]
Sistemul de producţie a combustibililor din biomasă		Tehnologie	Cultivare	Prelucrare	Alte emisii decât cele de CO₂ provenite de la combustibilul utilizat	Transport	Credite legate de utilizarea gunoiului de grajd	Cultivare	Prelucrare	Alte emisii decât cele de CO₂ provenite de la combustibilul utilizat	Transport	Credite legate de utilizarea gunoiului de grajd
Plantă de porumb întreagă (¹)	Cazul 1	Digestat în mediu deschis	15,6	13,5	8,9	0,0 (²)	-	15,6	18,9	12,5	0,0	-
	Cazul 1	Digestat în mediu închis	15,2	0,0	8,9	0,0	-	15,2	0,0	12,5	0,0	-
	Cazul 2	Digestat în mediu deschis	15,6	18,8	8,9	0,0	-	15,6	26,3	12,5	0,0	-
	Cazul 2	Digestat în mediu închis	15,2	5,2	8,9	0,0	-	15,2	7,2	12,5	0,0	-
	Cazul 3	Digestat în mediu deschis	17,5	21,0	8,9	0,0	-	17,5	29,3	12,5	0,0	-
	Cazul 3	Digestat în mediu închis	17,1	5,7	8,9	0,0	-	17,1	7,9	12,5	0,0	-
Deşeuri biologice	Cazul 1	Digestat în mediu deschis	0,0	21,8	8,9	0,5	-	0,0	30,6	12,5	0,5	-
	Cazul 1	Digestat în mediu închis	0,0	0,0	8,9	0,5	-	0,0	0,0	12,5	0,5	-
	Cazul 2	Digestat în mediu deschis	0,0	27,9	8,9	0,5	-	0,0	39,0	12,5	0,5	-
	Cazul 2	Digestat în mediu închis	0,0	5,9	8,9	0,5	-	0,0	8,3	12,5	0,5	-
	Cazul 3	Digestat în mediu deschis	0,0	31,2	8,9	0,5	-	0,0	43,7	12,5	0,5	-
	Cazul 3	Digestat în mediu închis	0,0	6,5	8,9	0,5	-	0,0	9,1	12,5	0,5	-

Sistemul de producţie a biometanului	Opţiunea tehnologică		VALOARE TIPICĂ [g CO₂eq/MJ]						VALOARE IMPLICITĂ [g CO₂eq/MJ]
Sistemul de producţie a biometanului	Opţiunea tehnologică		Cultivare	Prelucrare	Îmbunătăţire	Transport	Comprimare la staţiile de alimentare	Credite legate de utilizarea gunoiului de grajd	Cultivare	Prelucrare	Îmbunătăţire	Transport	Comprimare la staţiile de alimentare	Credite legate de utilizarea gunoiului de grajd
Gunoi de grajd umed	Digestat în mediu deschis	fără arderea efluenţilor gazoşi	0,0	84,2	19,5	1,0	3,3	124,4	0,0	117,9	27,3	1,0	4,6	124,4
	Digestat în mediu deschis	cu arderea efluenţilor gazoşi	0,0	84,2	4,5	1,0	3,3	124,4	0,0	117,9	6,3	1,0	4,6	124,4
	Digestat în mediu închis	fără arderea efluenţilor gazoşi	0,0	3,2	19,5	0,9	3,3	111,9	0,0	4,4	27,3	0,9	4,6	111,9
	Digestat în mediu închis	cu arderea efluenţilor gazoşi	0,0	3,2	4,5	0,9	3,3	111,9	0,0	4,4	6,3	0,9	4,6	111,9
Plantă de porumb întreagă	Digestat în mediu deschis	fără arderea efluenţilor gazoşi	18,1	20,1	19,5	0,0	3,3	-	18,1	28,1	27,3	0,0	4,6	-
	Digestat în mediu deschis	cu arderea efluenţilor gazoşi	18,1	20,1	4,5	0,0	3,3	-	18,1	28,1	6,3	0,0	4,6	-
	Digestat în mediu închis	fără arderea efluenţilor gazoşi	17,6	4,3	19,5	0,0	3,3	-	17,6	6,0	27,3	0,0	4,6	-
	Digestat în mediu închis	cu arderea efluenţilor gazoşi	17,6	4,3	4,5	0,0	3,3	-	17,6	6,0	6,3	0,0	4,6	-
Deşeuri biologice	Digestat în mediu deschis	fără arderea efluenţilor gazoşi	0,0	30,6	19,5	0,6	3,3	-	0,0	42,8	27,3	0,6	4,6	-
	Digestat în mediu deschis	cu arderea efluenţilor gazoşi	0,0	30,6	4,5	0,6	3,3	-	0,0	42,8	6,3	0,6	4,6	-
	Digestat în mediu închis	fără arderea efluenţilor gazoşi	0,0	5,1	19,5	0,5	3,3	-	0,0	7,2	27,3	0,5	4,6	-
	Digestat în mediu închis	cu arderea efluenţilor gazoşi	0,0	5,1	4,5	0,5	3,3	-	0,0	7,2	6,3	0,5	4,6	-

D)VALORI TIPICE ŞI IMPLICITE TOTALE PENTRU FILIERELE DE COMBUSTIBILI DIN BIOMASĂ

Sistemul de producţie a combustibililor din biomasă	Distanţa de transport	Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO₂eq/MJ)	Emisii implicite de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO₂eq/MJ)
Aşchii de lemn din reziduuri forestiere	1-500 km	5	6
	500-2 500 km	7	9
	2 500-10 000 km	12	15
	Peste 10 000 km	22	27
Aşchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producţie scurt (eucalipt)	2 500-10 000 km	16	18
Aşchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producţie scurt (plop - fertilizat)	1-500 km	8	9
	500-2 500 km	10	11
	2 500-10 000 km	15	18
	Peste 10 000 km	25	30
Aşchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producţie scurt (plop - fără fertilizare)	1-500 km	6	7
	500-2 500 km	8	10
	2 500-10 000 km	14	16
	Peste 10 000 km	24	28
Aşchii de lemn din lemn comercializabil	1-500 km	5	6
	500-2 500 km	7	8
	2 500-10 000 km	12	15
	Peste 10 000 km	22	27
Aşchii de lemn din reziduuri industriale	1-500 km	4	5
	500-2 500 km	6	7
	2 500-10 000 km	11	13
	Peste 10 000 km	21	25
Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere (cazul 1)	1-500 km	29	35
	500-2 500 km	29	35
	2 500-10 000 km	30	36
	Peste 10 000 km	34	41
Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere (cazul 2a)	1-500 km	16	19
	500-2 500 km	16	19
	2 500-10 000 km	17	21
	Peste 10 000 km	21	25
Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere (cazul 3a)	1-500 km	6	7
	500-2 500 km	6	7
	2 500-10 000 km	7	8
	Peste 10 000 km	11	13
Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producţie scurt (eucalipt - cazul 1)	2 500-10 000 km	33	39
Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producţie scurt (eucalipt - cazul 2a)	2 500-10 000 km	20	23
Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producţie scurt (eucalipt - cazul 3a)	2 500-10 000 km	10	11
Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producţie scurt (plop - cu fertilizare - cazul 1)	1-500 km	31	37
	500-10 000 km	32	38
	Peste 10 000 km	36	43
Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producţie scurt (plop - cu fertilizare - cazul 2a)	1-500 km	18	21
	500-10 000 km	20	23
	Peste 10 000 km	23	27
Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producţie scurt (plop - cu fertilizare - cazul 3a)	1-500 km	8	9
	500-10 000 km	10	11
	Peste 10 000 km	13	15
Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producţie scurt (plop - fără fertilizare - cazul 1)	1-500 km	30	35
	500-10 000 km	31	37
	Peste 10 000 km	35	41
Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producţie scurt (plop - fără fertilizare - cazul 2a)	1-500 km	16	19
	500-10 000 km	18	21
	Peste 10 000 km	21	25
Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producţie scurt (plop - fără fertilizare - cazul 3a)	1-500 km	6	7
	500-10 000 km	8	9
	Peste 10 000 km	11	13
Brichete sau pelete de lemn din lemn comercializabil (cazul 1)	1-500 km	29	35
	500-2 500 km	29	34
	2 500-10 000 km	30	36
	Peste 10 000 km	34	41
Brichete sau pelete de lemn din lemn comercializabil (cazul 2a)	1-500 km	16	18
	500-2 500 km	15	18
	2 500-10 000 km	17	20
	Peste 10 000 km	21	25
Brichete sau pelete de lemn din lemn comercializabil (cazul 3a)	1-500 km	5	6
	500-2 500 km	5	6
	2 500- 0 000 km	7	8
	Peste 10 000 km	11	12
Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului (cazul 1)	1-500 km	17	21
	500-2 500 km	17	21
	2 500-10 000 km	19	23
	Peste 10 000 km	22	27
Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului (cazul 2a)	1-500 km	9	11
	500-2 500 km	9	11
	2 500-10 000 km	10	13
	Peste 10 000 km	14	17
Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului (cazul 3 a)	1-500 km	3	4
	500-2 500 km	3	4
	2 500-10 000 km	5	6
	Peste 10 000 km	8	10

Sistemul de producţie a combustibililor din biomasă	Distanţa de transport	Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO₂eq/MJ)	Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO₂eq/MJ)
Reziduuri agricole cu o densitate <0,2 t/m³ (¹)	1-500 km	4	4
	500-2 500 km	8	9
	2 500-10 000 km	15	18
	Peste 10 000 km	29	35
Reziduuri agricole cu o densitate > 0,2 t/m³ (²)	1-500 km	4	4
	500-2 500 km	5	6
	2 500-10 000 km	8	10
	Peste 10 000 km	15	18
Pelete din paie	1-500 km	8	10
	500-10 000 km	10	12
	Peste 10 000 km	14	16
Brichete rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr	500-10 000 km	5	6
Brichete rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr	Peste 10 000 km	9	10
Făină de sâmburi de palmier	Peste 10 000 km	54	61
Făină de sâmburi de palmier (fără emisii de CH₄ de la presa de ulei)	Peste 10 000 km	37	40

Sistemul de producţie a biogazului	Opţiunea tehnologică		Valoare tipică	Valoare implicită
Sistemul de producţie a biogazului	Opţiunea tehnologică		Emisii de gaze cu efect de seră (g CO₂eq/MJ)	Emisii de gaze cu efect de seră (g CO₂eq/MJ)
Biogaz pentru energie electrică din plantă de porumb întreagă	Cazul 1	Digestat în mediu deschis	38	47
	Cazul 1	Digestat în mediu închis	24	28
	Cazul 2	Digestat în mediu deschis	43	54
	Cazul 2	Digestat în mediu închis	29	35
	Cazul 3	Digestat în mediu deschis	47	59
	Cazul 3	Digestat în mediu închis	32	38
Biogaz pentru energie electrică din deşeuri biologice	Cazul 1	Digestat în mediu deschis	31	44
	Cazul 1	Digestat în mediu închis	9	13
	Cazul 2	Digestat în mediu deschis	37	52
	Cazul 2	Digestat în mediu închis	15	21
	Cazul 3	Digestat în mediu deschis	41	57
	Cazul 3	Digestat în mediu închis	16	22

Sistemul de producţie a biometanului	Opţiunea tehnologică	Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO₂eq/MJ)	Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO₂eq/MJ)
Biometan din gunoi de grajd umed	Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenţilor gazoşi (¹)	- 20	22
	Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenţilor gazoşi (²)	- 35	1
	Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenţilor gazoşi	- 88	- 79
	Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenţilor gazoşi	- 103	- 100
Biometan din plantă de porumb întreagă	Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenţilor gazoşi	58	73
	Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenţilor gazoşi	43	52
	Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenţilor gazoşi	41	51
	Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenţilor gazoşi	26	30
Biometan din deşeuri biologice	Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenţilor gazoşi	51	71
	Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenţilor gazoşi	36	50
	Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenţilor gazoşi	25	35
	Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenţilor gazoşi	10	14

(²)Această categorie include următoarele categorii de tehnologii pentru transformarea biogazului în biometan: Curăţare cu apă sub presiune (Pressure Water Scrubbing) (PWS) atunci când apa este reciclată, adsorbţie cu inversiune de presiune (Pressure Swing Adsorption) (PSA), curăţare chimică (Chemical Scrubbing), curăţare fizică organică (Organic Physical Scrubbing) (OPS), membrane şi îmbunătăţire criogenică. Nu sunt luate în considerare emisiile de metan pentru această categorie (metanul din efluenţii gazoşi este ars, dacă este cazul).

Sistemul de producţie a biogazului		Opţiuni tehnologice	Emisii de gaze cu efect de seră - valoare tipică (g CO₂eq/MJ)	Emisii de gaze cu efect de seră - valoare implicită (g CO₂eq/MJ)
Gunoi de grajd - Porumb 80 %-20 %	Cazul 1	Digestat în mediu deschis	17	33
	Cazul 1	Digestat în mediu închis	- 12	- 9
	Cazul 2	Digestat în mediu deschis	22	40
	Cazul 2	Digestat în mediu închis	- 7	- 2
	Cazul 3	Digestat în mediu deschis	23	43
	Cazul 3	Digestat în mediu închis	- 9	- 4
Gunoi de grajd - Porumb 70 %-30 %	Cazul 1	Digestat în mediu deschis	24	37
	Cazul 1	Digestat în mediu închis	0	3
	Cazul 2	Digestat în mediu deschis	29	45
	Cazul 2	Digestat în mediu închis	4	10
	Cazul 3	Digestat în mediu deschis	31	48
	Cazul 3	Digestat în mediu închis	4	10
Gunoi de grajd - Porumb 60 %-40 %	Cazul 1	Digestat în mediu deschis	28	40
	Cazul 1	Digestat în mediu închis	7	11
	Cazul 2	Digestat în mediu deschis	33	47
	Cazul 2	Digestat în mediu închis	12	18
	Cazul 3	Digestat în mediu deschis	36	52
	Cazul 3	Digestat în mediu închis	12	18

Sistemul de producţie a biometanului	Opţiuni tehnologice	Valoare tipică	Valoare implicită
Sistemul de producţie a biometanului	Opţiuni tehnologice	(g CO₂eq/MJ)	(g CO₂eq/MJ)
Gunoi de grajd - Porumb 80 %-20 %	Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenţilor gazoşi	32	57
	Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenţilor gazoşi	17	36
	Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenţilor gazoşi	- 1	9
	Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenţilor gazoşi	- 16	- 12
Gunoi de grajd - Porumb 70 %-30 %	Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenţilor gazoşi	41	62
	Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenţilor gazoşi	26	41
	Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenţilor gazoşi	13	22
	Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenţilor gazoşi	- 2	1
Gunoi de grajd - Porumb 60 %-40 %	Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenţilor gazoşi	46	66
	Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenţilor gazoşi	31	45
	Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenţilor gazoşi	22	31
	Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenţilor gazoşi	7	10

ANEXA nr. 7:CONTABILIZAREA ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE UTILIZATE PENTRU ÎNCĂLZIRE ŞI RĂCIRE

PARTEA A:CONTABILIZAREA ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE DIN POMPELE DE CĂLDURĂ UTILIZATE PENTRU ÎNCĂLZIRE

-	Qutilizabil	=	totalul estimat al căldurii utilizabile generate de pompele de căldură care îndeplinesc criteriile menţionate la articolul 7 alineatul (4), pus în aplicare după cum urmează: doar pompele de căldură pentru care FPS > 1,15 * 1/[POZĂ - a se vedea actul modificator-] sunt luate în considerare,
-	FPS	=	media estimată a factorului de performanţă sezonieră pentru aceste pompe de căldură,
-	[POZĂ - a se vedea actul modificator-]	=	proporţia între producţia totală brută de energie electrică şi consumul de energie primară pentru producerea de energie electrică şi se calculează ca medie la nivelul UE pe baza datelor Eurostat.

PARTEA B:CONTABILIZAREA ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE UTILIZATE PENTRU RĂCIRE

1.DEFINIŢII

(1)«răcire» înseamnă extragerea căldurii dintr-un spaţiu închis sau interior (cu scop de confort termic) sau dintr-un proces, pentru a reduce temperatura spaţiului sau a procesului sau pentru a o menţine la un numit nivel (punct de setare); pentru sistemele de răcire, căldura extrasă este evacuată în şi absorbită de aerul înconjurător, de apa ambiantă sau de sol, unde mediul (aerul, solul şi apa) acţionează ca un disipator termic pentru căldura extrasă şi, prin urmare, funcţionează ca sursă de frig;

(2)«sistem de răcire» înseamnă un ansamblu de componente constând într-un sistem de extragere a căldurii, unul sau mai multe dispozitive de răcire şi un sistem de evacuare a căldurii, la care se adaugă, în cazul răcirii active, un mediu de răcire sub formă de fluid, care acţionează împreună pentru a genera un anumit transfer de căldură şi, prin urmare, asigură temperatura necesară;

(6)«răcire pasivă» înseamnă îndepărtarea căldurii cu ajutorul fluxului natural de energie prin conducţie, convecţie, radiaţii sau transfer de masă fără a fi necesară deplasarea unui fluid de răcire pentru a extrage şi a evacua căldura sau pentru a genera o temperatură mai scăzută cu un generator de răcire, inclusiv reducând nevoia de răcire prin elemente de proiectare a clădirilor, cum ar fi izolarea clădirilor, acoperişul verde, peretele vegetal, umbrirea sau creşterea masei clădirii, prin ventilare sau prin utilizarea ventilatoarelor de confort;

2.DOMENIUL DE APLICARE

3.METODOLOGIA DE CONTABILIZARE A ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE PENTRU RĂCIREA INDIVIDUALĂ ŞI CENTRALIZATĂ

3.1.Cantitatea de energie din surse regenerabile pentru răcire

[POZĂ - a se vedea actul modificator-] este definită la nivelul sistemului de răcire ca ponderea din alimentarea cu răcire care poate fi considerată ca fiind energie din surse regenerabile în conformitate cu cerinţele privind FPS, exprimată ca procent. FPS este stabilit fără a se ţine seama de pierderile din distribuţie. Pentru răcirea centralizată, aceasta înseamnă că FPS este stabilit per generator de răcire sau la nivel de sistem de răcire naturală. Pentru sistemele de răcire pentru care se poate aplica FPS standard, coeficienţii F(1) şi F(2) în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/2281 al Comisiei (⁵) şi cu comunicarea aferentă a Comisiei (⁶) nu sunt utilizaţi ca factori de corecţie.

(⁴)Din punct de vedere termodinamic, alimentarea cu răcire corespunde unei părţi a căldurii eliberate de un sistem de răcire în aerul înconjurător, în apa ambiantă sau în sol, care funcţionează ca disipator termic sau sursă de frig. Aerul înconjurător şi apa ambiantă corespund energiei ambiante, astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (2) din prezenta directivă. Funcţia de disipator termic sau de sursă de frig a solului corespunde energiei geotermale, astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (3) din prezenta directivă.

(⁵)Regulamentul (UE) 2016/2281 al Comisiei din 30 noiembrie 2016 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerinţelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic, în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică aplicabile produselor pentru încălzirea aerului, produselor pentru răcire, răcitoarelor industriale cu temperaturi înalte şi ventiloconvectoarelor (JO L 346, 20.12.2016, p. 1).

3.2.Calculul ponderii factorului de performanţă sezonieră care se califică drept energie din surse regenerabile -

[POZĂ - a se vedea actul modificator-] creşte odată cu creşterea valorilor FPSp. FPSp (⁷) este definit aşa cum este descris în Regulamentul (UE) 2016/2281 al Comisiei şi în Regulamentul (UE) nr. 206/2012 al Comisiei (⁸), cu excepţia faptului că factorul implicit de energie primară pentru energia electrică a fost actualizat la 2,1 în Directiva 2012/27/UE [astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/2002 (⁹)] a Parlamentului European şi a Consiliului. Se utilizează condiţiile-limită din standardul EN14511.

(⁷)În cazul în care condiţiile reale de funcţionare a generatoarelor de răcire conduc la valori ale FPS semnificativ mai reduse decât cele planificate în condiţii standard, din cauza unor dispoziţii diferite privind instalarea, statele membre pot exclude aceste sisteme din domeniul de aplicare al definiţiei răcirii din surse regenerabile (de exemplu, un generator de răcire cu apă care utilizează un răcitor uscat în locul unui turn de răcire pentru a elibera căldură în aerul înconjurător).

3.3.Calculul cantităţii de energie din surse regenerabile pentru răcire folosind FPSp standard şi măsurat

a)FPS standard şi măsurat

Pentru generatoarele electrice de răcire cu compresie a vaporilor şi pentru generatorul de răcire cu compresie a vaporilor motorului cu ardere internă sunt disponibile valori FPS standardizate, datorită cerinţelor de proiectare ecologică prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 206/2012 şi în Regulamentul (UE) 2016/2281 Pentru aceste generatoare de răcire sunt disponibile valori de până la 2 MW pentru răcirea în vederea confortului termic şi până la 1,5 MW pentru răcirea proceselor. Nu sunt disponibile valori standard pentru alte tehnologii şi bareme de capacitate. În ceea ce priveşte răcirea centralizată, nu sunt disponibile valori standard, dar există măsurători care sunt utilizate; acestea permit calcularea valorilor FPS cel puţin o dată pe an.

Pentru a calcula cantitatea de răcire din surse regenerabile, se pot utiliza valorile standard ale FPS, în cazul în care acestea sunt disponibile. În cazul în care nu sunt disponibile valori standard sau măsurarea este o practică standard, se utilizează valorile FPS măsurate, separate prin valorile limită ale capacităţii de răcire. Pentru generatoarele de răcire cu o capacitate de răcire mai mică de 1,5 MW, se poate utiliza FPS standard, în timp ce FPS măsurat se utilizează pentru răcirea centralizată, pentru generatoarele de răcire cu o capacitate de răcire mai mare sau egală cu 1,5 MW şi pentru generatoarele de răcire pentru care nu sunt disponibile valori standard.

b)Definirea valorilor standard ale FPS

Valorile FPS sunt exprimate în termeni de eficienţă energetică primară calculată utilizând factori de energie primară în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/2281 pentru a determina eficienţa de răcire a incintelor pentru diferitele tipuri de generatoare de răcire (¹¹). Factorul de energie primară din Regulamentul (UE) 2016/2281 se calculează ca fiind 1/[POZĂ - a se vedea actul modificator-], unde [POZĂ - a se vedea actul modificator-] este raportul mediu dintre producţia brută totală de energie electrică şi consumul de energie primară pentru producţia de energie electrică în întreaga UE. Odată cu modificarea factorului implicit de energie primară pentru energie electrică, denumit coeficient la punctul 1 din anexa la Directiva (UE) 2018/2002, care modifică nota de subsol 3 din anexa la IV la Directiva 2012/27/UE, factorul de energie primară de 2,5 din Regulamentul (UE) 2016/2281 se înlocuieşte cu 2,1 atunci când se calculează valorile FPS.

Pentru generatoarele de răcire reversibile (pompe de căldură reversibile), care sunt excluse din domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2016/2281 deoarece funcţia lor de încălzire este reglementată de Regulamentul (UE) nr. 813/2013 al Comisiei (¹²) în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică pentru instalaţiile pentru încălzirea incintelor şi instalaţiile de încălzire cu funcţie dublă, se utilizează acelaşi calcul al FPS care este definit pentru generatoarele de răcire nereversibile similare în Regulamentul (UE) 2016/2281.

c)Condiţii-limită FPS

Pentru definirea FPS al generatorului de răcire, se utilizează condiţiile-limită pentru FPS definite în Regulamentul (UE) 2016/2281 şi în Regulamentul (UE) nr. 206/2012. În cazul generatoarelor de răcire apă-aer şi apă-apă, energia de intrare necesară pentru punerea la dispoziţie a sursei de frig este inclusă prin intermediul factorului de corecţie F(2). Condiţiile-limită pentru FPS sunt prezentate în figura 1. Aceste condiţii-cadru se aplică tuturor sistemelor de răcire, fie sistemelor de răcire naturală, fie sistemelor care conţin generatoare de răcire.

Aceste condiţii-cadru sunt similare cu cele pentru pompele de căldură (utilizate în modul de încălzire) din Decizia 2013/114/UE a Comisiei (¹⁴). Diferenţa este aceea că, în cazul pompelor de căldură, consumul de energie electrică corespunzător consumului auxiliar de energie electrică (modul oprit prin termostat, modul standby, modul oprit, modul de funcţionare a încălzitorului uleiului din carter) nu este luat în considerare pentru evaluarea FPS. Cu toate acestea, deoarece în cazul răcirii se vor utiliza atât valorile standard ale FPS, cât şi valorile FPS măsurate şi având în vedere faptul că, în cadrul FPS măsurat, se ia în considerare consumul auxiliar, este necesar să se includă consumul auxiliar de energie în ambele situaţii.

3.4.Calcul folosind valori standard

În cadrul metodei simplificate, energia de răcire furnizată de sistemul de răcire (QCsupply) este capacitatea nominală de răcire (Pc) înmulţită cu numărul echivalent de ore de funcţionare la sarcină totală (EFLH). O singură valoare a gradelor-zile de răcire (CDD – Cooling Degree Days) poate fi utilizată pentru o ţară întreagă sau se pot utiliza valori distincte pentru diferite zone climatice, cu condiţia ca pentru aceste zone climatice să fie disponibile capacităţi nominale şi FPS.

3.4.1.Calcul folosind valori măsurate

Energia de intrare măsurată: Energia de intrare măsurată include toate sursele de energie pentru sistemul de răcire, inclusiv eventualele generatoare de răcire, şi anume electricitate, gaz, căldură etc. Aceasta include, de asemenea, pompele şi ventilatoarele auxiliare utilizate în sistemul de răcire, dar nu şi pe cele utilizate pentru distribuţia răcirii către o clădire sau un proces. În cazul răcirii cu aer cu funcţie de ventilaţie, numai energia suplimentară de intrare datorată răcirii trebuie să fie inclusă în energia de intrare a sistemului de răcire.

Alimentarea cu energie pentru răcire măsurată: Alimentarea cu energie pentru răcire se măsoară ca rezultat al sistemului de răcire şi se scad orice pierderi de frig pentru a se estima alimentarea netă cu energie pentru răcire a clădirii sau a procesului care este utilizatorul final al răcirii. Pierderile de frig includ pierderile dintr-un sistem de răcire centralizată şi din sistemul de distribuţie a răcirii dintr-o clădire sau un amplasament industrial. În cazul răcirii pe bază de aer cu funcţie de ventilaţie, alimentarea cu energie pentru răcire trebuie să excludă efectul introducerii de aer proaspăt în scopuri de ventilaţie.

3.4.2.2.Auxiliari

Atunci când un sistem de răcire se împarte în subsisteme, dispozitivele auxiliare (de exemplu, comenzile, pompele şi ventilatoarele) ale generatorului (generatoarelor) de răcire şi/sau ale sistemului (sistemelor) de răcire naturală trebuie să fie incluse în acelaşi (aceleaşi) subsistem(e). Energia auxiliară corespunzătoare distribuţiei răcirii în interiorul clădirii, cum ar fi pompele secundare şi unităţile terminale (de exemplu ventiloconvectoarele, ventilatoarele unităţilor de tratare a aerului) nu se contabilizează.

În cazul dispozitivelor auxiliare care nu pot fi alocate unui subsistem specific, de exemplu pompele din reţeaua de răcire centralizată care livrează energia de răcire furnizată de toate generatoarele de răcire, consumul lor de energie primară se alocă fiecărui subsistem de răcire proporţional cu energia de răcire furnizată de generatoarele de răcire şi/sau de sistemele de răcire naturală ale fiecărui subsistem, în acelaşi mod ca în cazul pierderilor de frig din reţea, după cum urmează:

3.5.Calcularea cantităţii de energie din surse regenerabile pentru răcire pentru ponderile totale de energie din surse regenerabile şi pentru ponderile de energie din surse regenerabile pentru încălzire şi răcire

3.6.Orientări privind elaborarea unor metodologii şi calcule mai precise

Se prevede şi se încurajează ca statele membre să îşi efectueze propriile estimări atât pentru FPS, cât şi pentru EFLH. Orice astfel de abordări naţionale/regionale trebuie să se bazeze pe ipoteze precise, pe eşantioane reprezentative de mărime suficientă, care să ducă la o estimare semnificativ îmbunătăţită a energiei din surse regenerabile, comparativ cu estimarea obţinută prin utilizarea metodologiei stabilite în prezentul act delegat. Aceste metodologii îmbunătăţite se pot baza pe un calcul detaliat bazat pe date tehnice, luând în considerare, printre alţi factori, anul şi calitatea instalaţiei, tipul compresorului şi dimensiunea dispozitivului, modul de funcţionare, sistemul de distribuţie, cuplarea în cascadă a generatoarelor şi clima regională. Statele membre care utilizează metode şi/sau valori alternative trebuie să le prezinte Comisiei, împreună cu un raport care să descrie metoda şi datele utilizate. Dacă este necesar, Comisia va traduce documentele şi le va publica pe platforma sa de transparenţă.

ANEXA nr. 8:

PARTEA 2:BIOCOMBUSTIBILI, BIOLICHIDE SI COMBUSTIBILI DIN BIOMASĂ PENTRU CARE EMISIILE ESTIMATE ÎN LEGĂTURĂ CU SCHIMBAREA INDIRECTĂ A DESTINAŢIEI TERENURILOR SUNT CONSIDERATE A FI EGALE CU ZERO

2.materii prime a căror producţie a condus la schimbarea directă a destinaţiei terenurilor, şi anume o schimbare de la una dintre următoarele categorii utilizate de IPCC: terenuri forestiere, păşuni, zone umede, aşezări sau alte tipuri de terenuri, la terenuri cultivate sau terenuri cu culturi perene (⁴). În acest caz, o valoare a emisiilor în legătură cu schimbarea directă a destinaţiei terenurilor (e_l) ar fi trebuit calculată în conformitate cu anexa V partea C punctul 7.

(¹)Valorile medii prevăzute aici reprezintă o medie ponderată a valorilor materiilor prime modelate individual. Cuantumul valorilor din anexă depinde de gama de ipoteze (precum tratarea coproduselor, evoluţiile producţiei, stocurile de carbon şi dislocarea altor produse) folosite în cadrul modelelor economice dezvoltate pentru estimarea lor. Prin urmare, deşi nu este posibil să se caracterizeze pe deplin intervalul de incertitudine asociat cu astfel de estimări, a fost efectuată o analiză a sensibilităţii cu privire la aceste rezultate pe baza variaţiei aleatorii a parametrilor-cheie, aşa-numita "analiză Monte Carlo".

(³)Intervalul prevăzut aici reflectă 90 % dintre rezultate, utilizând valorile celei de a cincea şi a nouăzeci şi cincea percentile care rezultă din analiză. Cea de a cincea percentilă sugerează o valoare sub care au fost identificate 5 % dintre observaţii (şi anume 5 % din datele totale utilizate au arătat rezultate sub 8, 4 şi 33 g CO₂eq/MJ). Cea de a nouăzeci şi cincea percentilă sugerează o valoare sub care au fost identificate 95 % dintre observaţii (şi anume 5 % din datele totale utilizate au arătat rezultate peste 16, 17 şi 66 g CO₂eq/MJ).

ANEXA nr. 9:

PARTEA 1:Materii prime pentru producţia de biogaz pentru transporturi şi de biocombustibili avansaţi

t)culturi intermediare, precum culturile intercalate şi culturile de protecţie care sunt cultivate în zone în care, din cauza unei perioade scurte de vegetaţie, producţia de culturi alimentare şi furajere este limitată la o singură recoltă şi cu condiţia ca utilizarea lor să nu declanşeze o cerere de terenuri suplimentare şi cu condiţia menţinerii conţinutului de materie organică din sol, atunci când sunt utilizate pentru producţia de biocombustibil pentru sectorul aviaţiei;

Partea 2:

f)culturi intermediare, precum culturile intercalate şi culturile de protecţie, cu excepţia materiilor prime enumerate în partea A a prezentei anexe, care sunt cultivate în zone în care, din cauza unei perioade scurte de vegetaţie, producţia de culturi alimentare şi furajere este limitată la o singură recoltă şi cu condiţia ca utilizarea lor să nu declanşeze o cerere de terenuri suplimentare şi cu condiţia menţinerii conţinutului de materie organică din sol, atunci când nu sunt utilizate pentru producţia de biocombustibil pentru sectorul aviaţiei.

ANEXA nr. 10:

ANEXA nr. 11:Tabel de corespondenţă

Directiva 2009/28/CE	Prezenta directivă
Articolul 1	Articolul 1
Articolul 2 primul paragraf	Articolul 2 primul paragraf
Articolul 2 al doilea paragraf teza introductivă	Articolul 2 al doilea paragraf teza introductivă
Articolul 2 al doilea paragraf litera a)	Articolul 2 al doilea paragraf punctul 1
Articolul 2 al doilea paragraf litera b)	-
-	Articolul 2 al doilea paragraf punctul 2
Articolul 2 al doilea paragraf litera c)	Articolul 2 al doilea paragraf punctul 3
Articolul 2 al doilea paragraf litera c)	-
Articolul 2 al doilea paragraf literele e), f), g), h), i), j),	Articolul 2 al doilea paragraf punctele 24, 4, 19, 32, 33,
k), (l), (m), (n), (o), (p), (q), (r), (s), (t), (u), (v) şi (w)	12, 5, 6, 45, 46, 47, 23, 39, 41, 42, 43, 36, 44 şi 37
-	Articolul 2 al doilea paragraf punctele 7, 8, 9, 10, 11, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 20, 21, 22, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 34, 35, 38 şi 40
Articolul 3	-
-	Articolul 3
Articolul 4	-
-	Articolul 4
-	Articolul 5
-	Articolul 6
Articolul 5 alineatul (1)	Articolul 7 alineatul (1)
Articolul 5 alineatul (2)	-
Articolul 5 alineatul (3)	Articolul 7 alineatul (2)
Articolul 5 alineatul (4) primul, al doilea, al treilea şi al patrulea paragraf	Articolul 7 alineatul (3) primul, al doilea, al treilea şi al patrulea paragraf
-	Articolul 7 alineatul (3) al cincilea şi al şaselea paragraf
-	Articolul 7 alineatul (4)
Articolul 5 alineatul (5)	Articolul 27 alineatul (1) primul paragraf litera c)
Articolul 5 alineatele (6) şi (7)	Articolul 7 alineatele (5) şi (6)
Articolul 6 alineatul (1)	Articolul 8 alineatul (1)
-	Articolul 8 alineatele (2) şi (3)
Articolul 6 alineatele (2) şi (3)	Articolul 8 alineatele (4) şi (5)
Articolul 7 alineatele (1), (2), (3), (4) şi (5)	Articolul 9 alineatele (1), (2), (3), (4) şi (5)
-	Articolul 9 alineatul (6)
Articolul 8	Articolul 10
Articolul 9 alineatul (1)	Articolul 11 alineatul (1)
Articolul 9 alineatul (2) primul paragraf literele a), b) şi c)	Articolul 11 alineatul (2) primul paragraf literele a), b) şi c)
-	Articolul 11 alineatul (2) primul paragraf litera d)
Articolul 10	Articolul 12
Articolul 11 alineatele (1), (2) şi (3)	Articolul 13 alineatele (1), (2) şi (3)
Directiva 2009/28/CE	Prezenta directivă
-	Articolul 13 alineatul (4)
Articolul 12	Articolul 14
Articolul 13 alineatul (1) primul paragraf	Articolul 15 alineatul (1) primul paragraf
Articolul 13 alineatul (1) al doilea paragraf	Articolul 15 alineatul (1) al doilea paragraf
Articolul 13 alineatul (1) al doilea paragraf literele a) şi b)	-
Articolul 13 alineatul (1) al doilea paragraf literele c), d), e) şi f)	Articolul 15 alineatul (1) al doilea paragraf literele a), b), c) şi d)
Articolul 13 alineatele (2), (3), (4) şi (5)	Articolul 15 alineatele (2), (3), (4) şi (5)
Articolul 13 alineatul (6) primul paragraf	Articolul 15 alineatul (6) primul paragraf
Articolul 13 alineatul (6) al doilea, al treilea, al patrulea şi al cincilea paragraf	_-
-	Articolul 15 alineatele (7) şi (8)
-	Articolul 16
-	Articolul 17
Articolul 14	Articolul 18
Articolul 15 alineatul (1)	Articolul 19 alineatul (1)
Articolul 15 alineatul (2) primul, al doilea şi al treilea paragraf	Articolul 19 alineatul (2) primul, al doilea şi al treilea paragraf
-	Articolul 19 alineatul (2) al patrulea şi al cincilea paragraf
Articolul 15 alineatul (2) al patrulea paragraf	Articolul 19 alineatul (2) al şaselea paragraf
Articolul 15 alineatul (3)	-
-	Articolul 19 alineatele (3) şi (4)
Articolul 15 alineatele (4) şi (5)	Articolul 19 alineatele (5) şi (6)
Articolul 15 alineatul (6) primul paragraf litera a)	Articolul 19 alineatul (7) primul paragraf litera a)
Articolul 15 alineatul (6) primul paragraf litera b) punctul i)	Articolul 19 alineatul (7) primul paragraf litera b) punctul i)
-	Articolul 19 alineatul (7) primul paragraf litera b) punctul (ii)
Articolul 15 alineatul (6) primul paragraf litera b) punctul (ii)	Articolul 19 alineatul (7) primul paragraf litera b) punctul (iii)
Articolul 15 alineatul (6) primul paragraf literele c), d), e) şi f)	Articolul 19 alineatul (7) primul paragraf literele c), d), e) şi f)
-	Articolul 19 alineatul (7) al doilea paragraf
Articolul 15 alineatul (7)	Articolul 19 alineatul (8)
Articolul 15 alineatul (8)	-
Articolul 15 alineatele (9) şi (10)	Articolul 19 alineatele (9) şi (10)
-	Articolul 19 alineatul (11)
Articolul 15 alineatul (11)	Articolul 19 alineatul (12)
Articolul 15 alineatul (12)	-
-	Articolul 19 alineatul (13)
Articolul 16 alineatele (1), (2), (3), (4), (5), (6), (7) şi (8)	-
Articolul 16 alineatele (9), (10) şi (11)	Articolul 20 alineatele (1), (2) şi (3)
-	Articolul 21
-	Articolul 22
-	Articolul 23
-	Articolul 24
-	Articolul 25
-	Articolul 26
Directiva 2009/28/CE	Prezenta directivă
-	Articolul 27
-	Articolul 28
Articolul 17 alineatul (1) primul şi al doilea paragraf	Articolul 29 alineatul (1) primul şi al doilea paragraf
_-	Articolul 29 alineatul (1) al treilea, al patrulea şi al cincilea
	paragraf
-	Articolul 29 alineatul (2)
Articolul 17 alineatul (2) primul şi al doilea paragraf	-
Articolul 17 alineatul (2) al treilea paragraf	Articolul 29 alineatul (10) al treilea paragraf
Articolul 17 alineatul (3) primul paragraf litera a)	Articolul 29 alineatul (3) primul paragraf litera a)
-	Articolul 29 alineatul (3) primul paragraf litera b)
Articolul 17 alineatul (3) primul paragraf literele b) şi c)	Articolul 29 alineatul (3) primul paragraf literele c) şi d)
-	Articolul 29 alineatul (3) al doilea paragraf
Articolul 17 alineatul (4)	Articolul 29 alineatul (4)
Articolul 17 alineatul (5)	Articolul 29 alineatul (5)
Articolul 17 alineatele (6) şi (7)	-
-	Articolul 29 alineatele (6), (7), (8), (9), (10) şi (11)
Articolul 17 alineatul (8)	Articolul 29 alineatul (12)
Articolul 17 alineatul (9)	-
-	Articolul 29 alineatele (13) şi (14)
Articolul 18 alineatul (1) primul paragraf	Articolul 30 alineatul (1) primul paragraf
Articolul 18 alineatul (1) primul paragraf literele a), b) şi c)	Articolul 30 alineatul (1) primul paragraf literele a), c) şi d)
-	Articolul 30 alineatul (1) primul paragraf litera b)
-	Articolul 30 alineatul (1) al doilea paragraf
Articolul 18 alineatul (2)	-
-	Articolul 30 alineatul (2)
Articolul 18 alineatul (3) primul paragraf	Articolul 30 alineatul (3) primul paragraf
Articolul 18 alineatul (3) al doilea şi al treilea paragraf	-
Articolul 18 alineatul (3) al patrulea şi al cincilea paragraf	Articolul 30 alineatul (3) al doilea şi al treilea paragraf
Articolul 18 alineatul (4) primul paragraf	-
Articolul 18 alineatul (4) al doilea şi al treilea paragraf	Articolul 30 alineatul (4) primul şi al doilea paragraf
Articolul 18 alineatul (4) al patrulea paragraf	-
Articolul 18 alineatul (5) primul şi al doilea paragraf	Articolul 30 alineatul (7) primul şi al doilea paragraf
Articolul 18 alineatul (5) al treilea paragraf	Articolul 30 alineatul (8) primul şi al doilea paragraf
Articolul 18 alineatul (5) al patrulea paragraf	Articolul 30 alineatul (5) al treilea paragraf
-	Articolul 30 alineatul (6) primul paragraf
Articolul 18 alineatul (5) al cincilea paragraf	Articolul 30 alineatul (6) al doilea paragraf
Articolul 18 alineatul (6) primul şi al doilea paragraf	Articolul 30 alineatul (5) primul şi al doilea paragraf
Articolul 18 alineatul (6) al treilea paragraf	-
Articolul 18 alineatul (6) al patrulea paragraf	Articolul 30 alineatul (6) al treilea paragraf
-	Articolul 30 alineatul (6) al patrulea paragraf
Articolul 18 alineatul (6) al cincilea paragraf	Articolul 30 alineatul (6) al cincilea paragraf
Articolul 18 alineatul (7)	Articolul 30 alineatul (9) primul paragraf
Directiva 2009/28/CE	Prezenta directivă
-	Articolul 30 alineatul (9) al doilea paragraf
Articolul 18 alineatele (8) şi (9)	-
-	Articolul 30 alineatul (10)
Articolul 19 alineatul (1) primul paragraf	Articolul 31 alineatul (1) primul paragraf
Articolul 19 alineatul (1) primul paragraf literele a), b) şi c)	Articolul 31 alineatul (1) primul paragraf literele a), b) şi c)
-	Articolul 31 alineatul (1) primul paragraf litera d)
Articolul 19 alineatele (2), (3) şi (4)	Articolul 31 alineatele (2), (3) şi (4)
Articolul 19 alineatul (5)	-
Articolul 19 alineatul (7) primul paragraf	Articolul 31 alineatul (5) primul paragraf
Articolul 19 alineatul (7) primul paragraf prima, a doua, a treia şi a patra liniuţă	-
Articolul 19 alineatul (7) al doilea si al treilea paragraf	Articolul 31 alineatul (5) al doilea şi al treilea paragraf
Articolul 19 alineatul (8)	Articolul 31 alineatul (6)
Articolul 20	Articolul 32
Articolul 22	-
Articolul 23 alineatele (1) şi (2)	Articolul 33 alineatele (1) şi (2)
Articolul 23 alineatele (3), (4), (5), (6), (7) şi (8)	-
Articolul 23 alineatul (9)	Articolul 33 alineatul (3)
Articolul 23 alineatul (10)	Articolul 33 alineatul (4)
Articolul 24	-
Articolul 25 alineatul (1)	Articolul 34 alineatul (1)
Articolul 25 alineatul (2)	Articolul 34 alineatul (2)
Articolul 25 alineatul (3)	Articolul 34 alineatul (3)
Articolul 25a alineatul (1)	Articolul 35 alineatul (1)
Articolul 25a alineatul (2)	Articolul 35 alineatele (2) şi (3)
Articolul 25a alineatul (3)	Articolul 35 alineatul (4)
-	Articolul 35 alineatul (5)
Articolul 25a alineatele (4) şi (5)	Articolul 35 alineatele (6) şi (7)
Articolul 26	-
Articolul 27	Articolul 36
-	Articolul 37
Articolul 28	Articolul 38
Articolul 29	Articolul 39
Anexa I	Anexa I
Anexa II	Anexa II
Anexa III	Anexa III
Anexa IV	Anexa IV
Anexa V	Anexa V
Anexa VI	-
-	Anexa VI
Anexa VII	Anexa VII
Anexa VIII	Anexa VIII
Anexa IX	Anexa IX
-	Anexa X
-	Anexa XI

E_b	=	emisiile totale provenite de la biocombustibil; şi
E_F(t)	=	emisiile totale provenite de la omologul combustibil fosil pentru transport

CO₂	:	1
N₂O	:	298
CH₄	:	25