Art. 19. - Art. 19: Garanţiile de origine pentru energia din surse regenerabile - Directiva 2001/11-dec-2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare)
Acte UE
Jurnalul Oficial 328L
În vigoare Versiune de la: 27 Octombrie 2025
Art. 19: Garanţiile de origine pentru energia din surse regenerabile
(1)Pentru a dovedi clienţilor finali ponderea sau cantitatea de energie din surse regenerabile din cadrul mixului energetic al unui furnizor şi din cadrul energiei furnizate consumatorilor în temeiul unor contracte oferite cu referire la consumul de energie din surse regenerabile, statele membre se asigură că originea energiei din surse regenerabile poate fi garantată ca atare în sensul prezentei directive, în conformitate cu criterii obiective, transparente şi nediscriminatorii.
(2)În acest scop, statele membre se asigură că se emite o garanţie de origine ca răspuns la cererea unui producător de energie din surse regenerabile, inclusiv combustibili gazoşi de origine nebiologică din surse regenerabile, cum ar fi hidrogenul, cu excepţia cazului în care statele membre decid, în scopul contabilizării valorii de piaţă a garanţiei de origine, să nu emită o astfel de garanţie de origine unui producător care beneficiază de sprijin financiar din partea unei scheme de sprijin. Statele membre pot prevedea emiterea de garanţii de origine pentru energia din surse neregenerabile. Emiterea de garanţii de origine poate fi condiţionată de existenţa unei limite minime a puterii. O garanţie de origine are dimensiunea standard de 1 MWh. Dacă este cazul, dimensiunea standard poate fi împărţită în fracţiuni, cu condiţia ca fracţiunea să fie un multiplu de 1 Wh. Pentru fiecare unitate de energie produsă nu se emite mai mult de o garanţie de origine.
Statele membre se asigură că aceeaşi unitate de energie din surse regenerabile este luată în considerare o singură dată.
Ar trebui introduse proceduri simplificate de înregistrare şi taxe de înregistrare reduse pentru instalaţiile mai mici de 50 kW şi pentru comunităţile de energie din surse regenerabile.
Statele membre se asigură că, atunci când un producător primeşte sprijin financiar din partea unei scheme de sprijin, valoarea de piaţă a garanţiei de origine aferente aceleiaşi producţii este luată în considerare în mod adecvat în cadrul schemei de sprijin relevante.
Se presupune că valoarea de piaţă a garanţiei de origine a fost luată în considerare în mod adecvat în oricare dintre următoarele cazuri:
a)în cazul în care sprijinul financiar este acordat printr-o procedură de licitaţie sau printr-un sistem de certificate verzi tranzacţionabile;
b)în cazul în care valoarea de piaţă a garanţiilor de origine este luată în considerare din punct de vedere administrativ la stabilirea nivelului sprijinului financiar; sau
c)în cazul în care garanţiile de origine nu sunt emise direct către producător, ci către un furnizor sau consumator care achiziţionează energia fie în condiţii competitive, fie în cadrul unui contract pe termen lung de achiziţie de energie electrică din surse regenerabile.
Pentru a lua în considerare valoarea de piaţă a garanţiei de origine, statele membre pot decide, printre altele, să emită o garanţie de origine producătorului şi să o anuleze imediat.
Garanţia de origine nu îndeplineşte nicio funcţie în ceea ce priveşte respectarea de către un stat membru a dispoziţiilor articolului 3. Transferurile de garanţii de origine, separat sau împreună cu transferul fizic de energie, nu produc efecte asupra deciziei statelor membre de a utiliza transferuri statistice, proiecte comune sau scheme de sprijin comune pentru respectarea articolului 3 sau asupra calculării consumului final brut de energie din surse regenerabile în conformitate cu articolul 7.
(3)În sensul alineatului (1), garanţiile de origine sunt valabile pentru tranzacţii timp de 12 luni de la producerea unităţii de energie în cauză. Statele membre se asigură că toate garanţiile de origine care nu au fost anulate expiră cel târziu după 18 luni de la producerea unităţii de energie în cauză. Statele membre includ garanţiile de origine expirate în calculul mixului lor energetic rezidual.
(4)În scopul comunicării de informaţii menţionate la alineatele (8) şi (13), statele membre se asigură că întreprinderile producătoare de energie anulează garanţiile de origine la cel târziu şase luni după expirarea perioadei lor de valabilitate. În plus, până la 21 mai 2025, statele membre se asigură să publice anual date privind mixul lor energetic rezidual.
(5)Statele membre sau organismele competente desemnate supraveghează emiterea, transferul şi anularea garanţiilor de origine. Organismele competente desemnate sunt responsabile pentru zone geografice care nu se suprapun, iar aceste organisme sunt independente de activităţile de producere, de comercializare şi de furnizare.
(6)Statele membre sau organismele competente desemnate instituie mecanisme corespunzătoare pentru a asigura faptul că garanţiile de origine sunt emise, transferate şi anulate electronic şi că sunt exacte, fiabile şi greu de fraudat. Statele membre şi organismele competente desemnate se asigură că cerinţele pe care le impun respectă standardul CEN - EN 16325.
(7)O garanţie de origine specifică cel puţin:
a)sursa de energie din care a fost produsă energia şi data iniţială şi finală a producerii, care pot fi precizate:
(i)în cazul gazelor din surse regenerabile, inclusiv al combustibililor gazoşi de origine nebiologică din surse regenerabile, şi al încălzirii şi răcirii din surse regenerabile, la un interval orar sau suborar;
(ii)pentru energie electrică din surse regenerabile, conform intervalului de decontare a dezechilibrelor, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 15 din Regulamentul (UE) 2019/943.
b)dacă garanţia de origine se referă la:
i)energie electrică;
(ii)gaz, inclusiv hidrogen; sau
(iii)încălzire sau răcire;
c)identitatea, amplasarea, tipul şi puterea instalaţiei unde a fost produsă energia;
d)dacă instalaţia a beneficiat de un sprijin pentru investiţii şi dacă unitatea de energie a beneficiat în orice alt mod de o schemă de sprijin naţională şi dacă da, care este tipul schemei de sprijin;
e)data la care instalaţia a fost pusă în funcţiune; şi
f)data şi ţara emiterii şi un număr de identificare unic.
Pentru garanţiile de origine aferente instalaţiilor sub 50 kW se pot specifica informaţii simplificate.
(8)În cazul în care un furnizor de energie electrică trebuie să demonstreze ponderea sau cantitatea de energie din surse regenerabile utilizată în cadrul mixului său energetic în sensul articolului 3 alineatul (9) litera a) din Directiva 2009/72/CE, el face acest lucru prin utilizarea garanţiilor de origine, mai puţin:
a)în ceea ce priveşte ponderea mixului său energetic care corespunde eventualelor oferte comerciale fără urmărire pentru care furnizorul poate utiliza mixul rezidual; sau
b)în cazul în care un stat membru decide să nu emită garanţii de origine unui producător care primeşte sprijin financiar dintr-o schemă de sprijin.
Dacă gazele sunt furnizate dintr-o reţea de hidrogen sau gaze naturale, inclusiv de combustibili gazoşi nebiologici din surse regenerabile sau biometan, furnizorul este obligat să demonstreze consumatorilor finali care este ponderea sau cantitatea de energie din surse regenerabile în mixul său energetic în sensul anexei I la Directiva 2009/73/CE. Furnizorul face acest lucru utilizând garanţii de origine, în afara următoarelor cazuri:
(a)în privinţa ponderii mixului său energetic care corespunde eventualelor oferte comerciale fără urmărire pentru care furnizorul poate utiliza mixul rezidual.
(b)dacă un stat membru decide să nu emită garanţii de origine unui producător care primeşte sprijin financiar din partea unei scheme de sprijin.
Atunci când un client consumă gaze dintr-o reţea de hidrogen sau de gaze naturale, inclusiv combustibili gazoşi de origine nebiologică din surse regenerabile şi biometan, astfel cum se demonstrează în oferta comercială a furnizorului, statele membre se asigură că garanţiile de origine anulate corespund caracteristicilor relevante ale reţelei.
În cazul în care statele membre au stabilit cadrul necesar pentru a dispune de garanţii de origine pentru alte tipuri de energie, furnizorii utilizează pentru informare acelaşi tip de garanţii de origine ca şi energia furnizată. În mod similar, garanţiile de origine create în temeiul articolului 14 alineatul (10) din Directiva 2012/27/UE se pot utiliza pentru a îndeplini orice cerinţă de a demonstra cantitatea de energie electrică produse prin cogenerarea de înaltă eficienţă. În sensul alineatului (2) din prezentul articol, în cazul în care energia electrică este produsă prin cogenerare de înaltă eficienţă utilizând surse regenerabile, nu se poate emite decât o singură garanţie de origine care să indice ambele caracteristici.
(9)Statele membre recunosc garanţiile de origine emise de alte state membre în conformitate cu prezenta directivă, exclusiv ca dovadă a elementelor menţionate la alineatul (1) şi la alineatul (7) primul paragraf literele a)-f). Un stat membru poate refuza să recunoască o garanţie de origine numai când are îndoieli întemeiate cu privire la exactitatea, fiabilitatea sau veridicitatea acesteia. Statul membru respectiv comunică Comisiei acest refuz, precum şi justificarea acestuia.
(10)În cazul în care Comisia consideră că un refuz de a recunoaşte o garanţie de origine este neîntemeiat, Comisia poate adopta o decizie prin care impune statului membru în cauză să o recunoască.
(11)Statele membre nu recunosc garanţiile de origine emise de o ţară terţă, cu excepţia cazului în care Uniunea a încheiat un acord cu ţara terţă respectivă privind recunoaşterea reciprocă a garanţiilor de origine emise în Uniune şi a sistemelor de garanţii de origine compatibile instituite în ţara terţă respectivă, şi numai în cazurile în care există importuri sau exporturi directe de energie.
(12)Un stat membru poate introduce, în conformitate cu dreptul Uniunii, criterii obiective, transparente şi nediscriminatorii privind utilizarea garanţiilor de origine în conformitate cu obligaţiile care îi revin în temeiul articolului 3 alineatul (9) din Directiva 2009/72/CE.
(13)Până la 31 decembrie 2025, Comisia adoptă un raport prin care evaluează opţiunile pentru crearea unei etichete ecologice la nivelul întregii Uniuni în vederea promovării utilizării energiei din surse regenerabile produse de instalaţiile noi. Furnizorii prezintă informaţiile cuprinse în garanţiile de origine pentru a demonstra că respectă cerinţele impuse de o astfel de etichetă.
(131)Comisia monitorizează funcţionarea sistemului de garanţii de origine şi evaluează, până la 30 iunie 2025, echilibrul dintre cererea şi oferta de garanţii de origine de pe piaţă şi, în caz de dezechilibre, identifică factorii relevanţi care afectează cererea şi oferta.