Art. 29. - Art. 29: Criterii de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocombustibili, biolichide şi combustibilii din biomasă - Directiva 2001/11-dec-2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare)
Acte UE
Jurnalul Oficial 328L
În vigoare Versiune de la: 27 Octombrie 2025
Art. 29: Criterii de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocombustibili, biolichide şi combustibilii din biomasă
(1)Energia produsă din biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă este luată în considerare în scopurile menţionate la literele a), b) şi c) de la prezentul paragraf numai în cazul în care sunt îndeplinite criteriile de durabilitate şi criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alineatele (2)-(7) şi la alineatul (10):
a)contribuţia la ponderile de energie din surse regenerabile ale statelor membre şi la obiectivele menţionate la articolul 3 alineatul (1), articolul 15a alineatul (1), articolul 22a alineatul (1), articolul 23 alineatul (1), articolul 24 alineatul (4) şi articolul 25 alineatul (1);
b)măsurarea respectării obligaţiilor referitoare la energia din surse regenerabile, inclusiv a obligaţiei stabilite la articolul 25;
c)eligibilitatea privind sprijinul financiar pentru consumul de biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă.
Cu toate acestea, biocombustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă produşi din deşeuri şi din reziduuri, altele decât reziduurile din agricultură, acvacultură, pescuit şi silvicultură, trebuie să îndeplinească numai criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alineatul (10) pentru a fi luate în considerare în scopurile menţionate la literele (a), (b) şi (c) de la primul paragraf de la prezentul alineat. În cazul utilizării deşeurilor mixte, statele membre ar putea obliga operatorii să aplice sisteme de sortare a deşeurilor mixte, care să vizeze îndepărtarea materialelor fosile. Prezentul paragraf se aplică şi deşeurilor şi reziduurilor care sunt prelucrate mai întâi într-un produs înainte de a fi prelucrate ulterior în biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă.
Energia electrică, încălzirea şi răcirea produse din deşeuri municipale solide nu fac obiectul criteriilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alineatul (10).
Combustibilii din biomasă trebuie să îndeplinească criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alineatele (2)-(7) şi (10) dacă sunt folosiţi:
(a)în cazul combustibililor din biomasă solizi, în instalaţii care produc energie electrică, încălzire şi răcire cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 7,5 MW;
(b)în cazul combustibililor din biomasă gazoşi, în instalaţii care produc energie electrică, încălzire şi răcire cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 2 MW;
(c)în cazul instalaţiilor care produc combustibili din biomasă gazoşi cu următorul debit mediu al biometanului:
(i)peste 200 m3de echivalent metan/h, măsurat în condiţii standard de temperatură şi presiune, adică 0 °C şi o presiune atmosferică de 1 bar;
(ii)dacă biogazul este compus dintr-un amestec de metan şi alte gaze incombustibile, pentru debitul metanului, pragul stabilit la punctul (i), recalculat proporţional cu ponderea volumetrică a metanului în amestec.
Statele membre pot aplica criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în cazul instalaţiilor cu o putere termică instalată totală mai mică sau cu un debit al biometanului mai mic.
Criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alineatele (2)-(7) şi la alineatul (10) se aplică indiferent de originea geografică a biomasei.
(2)Biocombustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă produşi din deşeuri şi din reziduuri neforestiere provenind de pe terenurile agricole sunt luaţi în considerare în scopurile menţionate la primul paragraf literele a), b) şi c) din alineatul (1) numai în cazul în care operatorii sau autorităţile naţionale dispun de planuri de monitorizare sau de gestionare pentru a aborda impacturile asupra calităţii solului şi a carbonului conţinut în sol. Informaţiile referitoare la modul în care impacturile sunt monitorizate şi gestionate se raportează în temeiul articolului 30 alineatul (3).
(3)Biocombustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă produşi din biomasă agricolă care sunt luaţi în considerare în scopurile menţionate la alineatul (1) primul paragraf literele (a), (b) şi (c) nu se obţin din materii prime ce provin de pe terenuri bogate în biodiversitate, şi anume de pe terenuri care în ianuarie 2008 sau după această dată deţineau unul din următoarele statute, indiferent dacă terenul mai deţine acest statut:
a)păduri primare şi alte terenuri împădurite, şi anume pădurile şi alte terenuri împădurite cu specii indigene, în care nu există indicii vizibile clare ale activităţii umane, iar procesele ecologice nu sunt afectate în mod semnificativ; şi păduri seculare, astfel cum sunt definite în ţara în care se află pădurea;
b)păduri foarte bogate în biodiversitate şi alte terenuri împădurite care conţin o mare diversitate de specii, sunt nedegradate şi au fost identificate ca fiind bogate în biodiversitate de autoritatea competentă relevantă, exceptând cazul în care se furnizează dovezi conform cărora producţia respectivei materii prime nu a adus atingere scopurilor de ocrotire a naturii;
c)zone desemnate:
(i)prin lege sau de autorităţile competente relevante ca zone de protecţie a naturii, exceptând cazul în care se furnizează dovezi conform cărora producţia respectivei materii prime nu a adus atingere scopurilor de ocrotire a naturii; sau
(ii)ca zone protejate în scopuri de protecţie a ecosistemelor sau a speciilor rare, ameninţate sau pe cale de dispariţie, care sunt recunoscute prin acorduri internaţionale sau incluse pe listele elaborate de organizaţii interguvernamentale sau de Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii, sub rezerva recunoaşterii lor în conformitate cu articolul 30 alineatul (4) primul paragraf, exceptând cazul în care se furnizează dovezi conform cărora producţia respectivei materii prime nu a adus atingere scopurilor de ocrotire a naturii;
d)păşuni foarte bogate în biodiversitate cu suprafaţa mai mare de un hectar care sunt:
(i)păşuni naturale, şi anume păşuni care ar continua să fie păşuni fără intervenţia omului şi care menţin configuraţia naturală de specii, precum şi caracteristicile şi procesele ecologice; sau
(ii)păşuni care nu sunt naturale, şi anume păşuni care ar înceta să fie păşuni fără intervenţia omului şi care conţin o mare diversitate de specii şi sunt nedegradate şi pe care autoritatea competentă relevantă le-a identificat ca fiind foarte bogate în biodiversitate, exceptând cazul în care se furnizează dovezi conform cărora recoltarea materiei prime este necesară pentru a-şi menţine statutul de păşuni foarte bogate în biodiversitate; sau
e)landă.
Dacă nu sunt îndeplinite condiţiile stabilite la alineatul (6) litera (a) punctele (vi) şi (vii), primul paragraf de la prezentul alineat, cu excepţia literei (c), se aplică şi biocombustibililor, biolichidelor şi combustibililor din biomasă produşi din biomasă forestieră.
Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care să precizeze suplimentar criteriile pe baza cărora se determină păşunile care urmează să facă obiectul primului paragraf litera (d) de la prezentul alineat. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 34 alineatul (3).
(4)Biocombustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă produşi din biomasă agricolă care sunt luaţi în considerare în scopurile menţionate la alineatul (1) primul paragraf literele a), b) şi c) nu se obţin din materii prime ce provin de pe terenuri cu stocuri mari de carbon, şi anume de pe terenuri care în ianuarie 2008 aveau unul din următoarele statute şi care nu mai deţin acest statut:
a)zone umede, şi anume terenuri acoperite sau saturate cu apă în mod permanent sau pe o perioadă semnificativă din an;
b)suprafeţe dens împădurite, şi anume terenuri care acoperă mai mult de un hectar, cu copaci mai înalţi de cinci metri şi un coronament de peste 30 % sau cu copaci care pot atinge aceste praguri in situ;
c)terenuri care acoperă mai mult de un hectar, cu copaci mai înalţi de cinci metri şi un coronament între 10 % şi 30 % sau cu copaci care pot atinge aceste praguri in situ, cu excepţia cazului în care se furnizează dovezi că stocul de carbon al zonei înainte şi după transformare ar permite îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alineatul (10) din prezentul articol, la aplicarea metodologiei prevăzute în anexa V partea C.
Prezentul alineat nu se aplică în cazul în care, la data la care a fost obţinută materia primă, terenul deţinea acelaşi statut ca în ianuarie 2008.
Dacă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alineatul (6) litera (a) punctele (vi) şi (vii), primul paragraf de la prezentul alineat, cu excepţia literelor (b) şi (c), şi al doilea paragraf de la prezentul alineat se aplică, de asemenea, biocombustibililor, biolichidelor şi combustibililor din biomasă produşi din biomasă forestieră.
(5)Biocombustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă produşi din biomasă agricolă care sunt luaţi în considerare în scopurile menţionate la alineatul (1) primul paragraf literele (a), (b) şi (c) nu se obţin din materii prime ce provin de pe terenuri care în ianuarie 2008 erau turbării, exceptând cazul în care se furnizează dovezi conform cărora cultivarea şi recoltarea materiilor prime în cauză nu implică asanarea unor porţiuni de sol care nu erau asanate anterior. Dacă nu sunt îndeplinite condiţiile stabilite la alineatul (6) litera (a) punctele (vi) şi (vii), prezentul alineat se aplică şi biocombustibililor, biolichidelor şi combustibililor din biomasă produşi din biomasă forestieră.
(6)Biocombustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă produşi din biomasă forestieră care sunt luaţi în considerare în scopurile menţionate la alineatul (1) primul paragraf literele a), b) şi c) îndeplinesc următoarele criterii pentru a reduce la minimum riscul de a utiliza biomasă forestieră obţinută printr-un proces de producţie nedurabil:
a)ţara în care a fost recoltată biomasa forestieră dispune de legislaţie naţională sau subnaţională aplicabilă în domeniul recoltării, precum şi de sisteme de monitorizare şi de asigurare a respectării legislaţiei, care asigură:
i)legalitatea operaţiunilor de recoltare;
(ii)regenerarea forestieră a suprafeţelor recoltate;
(iii)că zonele desemnate prin dreptul internaţional sau intern sau de către autoritatea competentă relevantă în scopuri de protecţie a naturii, inclusiv în zone umede, pajişti, lande şi turbării, sunt ocrotite cu scopul de a păstra biodiversitatea şi a împiedica distrugerea habitatelor;
(iv)că recoltarea se desfăşoară ţinându-se seama de menţinerea calităţii solului şi a biodiversităţii în conformitate cu principiile gospodăririi sustenabile a pădurilor, în scopul prevenirii oricăror efecte negative, astfel încât să se evite recoltarea buturugilor şi a rădăcinilor, degradarea pădurilor primare şi seculare, potrivit definiţiei din ţara unde este situată pădurea sau transformarea acestora în plantaţii forestiere, precum şi recoltarea pe soluri vulnerabile, că recoltarea se desfăşoară cu respectarea pragurilor maxime pentru tăieri la ras pe suprafeţe mari definite în ţara în care este situată pădurea şi cu pragurile de retenţie potrivite cu situaţia ecologică locală pentru extracţia lemnului mort şi că exploatarea se desfăşoară cu respectarea cerinţelor de utilizare a unor sisteme de exploatare forestieră care să reducă la minimum orice impact negativ asupra calităţii solului, inclusiv tasarea solului, precum şi asupra caracteristicilor biodiversităţii şi a habitatelor:
(v)că recoltarea menţine sau îmbunătăţeşte capacitatea de producţie pe termen lung a pădurii;
(vi)că pădurile din care se recoltează biomasa forestieră nu provin de pe terenurile care au statutele menţionate la alineatul (3) literele (a), (b), (d) şi (e), la alineatul (4) litera (a) şi, respectiv, la alineatul (5), în aceleaşi condiţii de stabilire a statutului terenurilor menţionate la alineatele respective; şi
(vii)că instalaţiile care produc biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă forestieră publică o declaraţie de asigurare, susţinută de procese interne la nivel de întreprindere, în scopul auditurilor efectuate în temeiul articolului 30 alineatul (3), că biomasa forestieră nu provine de pe terenurile menţionate la punctul (vi) de la prezentul paragraf.
b)atunci când dovezile menţionate la litera a) din prezentul alineat nu sunt disponibile, biocombustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă produşi din biomasă forestieră sunt luaţi în considerare în scopurile menţionate la alineatul (1) primul paragraf literele a), b) şi c) dacă la nivel de zonă de aprovizionare forestieră sunt instituite sisteme de management care asigură:
i)legalitatea operaţiunilor de recoltare;
(ii)regenerarea forestieră a suprafeţelor recoltate;
(iii)protejarea zonelor desemnate prin dreptul internaţional sau intern sau de către autoritatea competentă relevantă ca zone protejate în scopuri de protecţie a naturii, inclusiv în zone umede, păşuni, lande şi turbării, cu scopul de a păstra biodiversitatea şi a împiedica distrugerea habitatelor, exceptând cazul în care se furnizează dovezi conform cărora recoltarea materiilor prime în cauză nu aduc atingere scopurilor de protecţie a naturii;
(iv)că recoltarea se desfăşoară ţinându-se seama de menţinerea calităţii solului şi de biodiversitate, în concordanţă cu principiile gospodăririi sustenabile a pădurilor, cu scopul prevenirii oricărui impact negativ, astfel încât să se evite recoltarea buturugilor şi a rădăcinilor, degradarea pădurilor primare şi seculare, potrivit definiţiei din ţara unde este situată pădurea sau transformarea acestora în plantaţii forestiere, precum şi recoltarea pe soluri vulnerabile; că recoltarea se desfăşoară cu respectarea pragurilor maxime pentru tăieri la ras pe suprafeţe mari definite în ţara în care este situată pădurea şi cu pragurile de retenţie potrivite cu situaţia ecologică locală pentru extracţia lemnului mort şi că recoltarea se desfăşoară cu respectarea cerinţelor de utilizare a unor sisteme de exploatare forestieră care să reducă la minimum orice impact negativ asupra calităţii solului, inclusiv tasarea solului, precum şi asupra caracteristicilor biodiversităţii şi a habitatelor; şi
(v)că recoltarea menţine sau îmbunătăţeşte capacitatea de producţie pe termen lung a pădurii.
(7)Biocombustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă produşi din biomasă forestieră luaţi în considerare în scopurile menţionate la alineatul (1) primul paragraf literele a), b) şi c) îndeplinesc următoarele criterii referitoare la exploatarea terenurilor, schimbarea destinaţiei terenurilor şi silvicultură (LULUCF):
a)ţara sau organizaţia regională de integrare economică din care provine biomasa forestieră este parte la Acordul de la Paris şi:
(i)a transmis o contribuţie stabilită la nivel naţional (CSN) către Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), care acoperă emisiile şi absorbţiile din agricultură, din silvicultură şi din exploatarea terenurilor şi asigură faptul că modificările stocului de carbon asociate recoltării biomasei sunt contabilizate pentru angajamentul ţării de a reduce sau de a limita emisiile de gaze cu efect de seră specificat în CSN; sau
(ii)are instituite legi naţionale sau subnaţionale, în conformitate cu articolul 5 din Acordul de la Paris, care sunt aplicabile în domeniul recoltării, pentru a conserva şi a consolida stocurile şi absorbanţii de carbon, şi furnizează dovezi ale faptului că emisiile raportate ale sectorului LULUCF nu depăşesc absorbţiile;
b)atunci când dovezile menţionate la litera a) din prezentul alineat nu sunt disponibile, biocombustibilii, biolichidele şi combustibilii din biomasă produşi din biomasă forestieră sunt luaţi în considerare în scopurile menţionate la alineatul (1) primul paragraf literele a), b) şi c) dacă la nivel de zonă de aprovizionare forestieră sunt instituite sisteme de management care să asigure faptul că nivelurile stocurilor şi absorbanţilor de carbon din pădure sunt menţinute sau consolidate pe termen lung.
(71)Producţia de biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă din biomasă forestieră internă este în concordanţă cu angajamentele şi obiectivele statelor membre stabilite la articolul 4 din Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European şi al Consiliului (*20), şi cu politicile şi măsurile descrise de statele membre în planurile lor naţionale integrate privind energia şi clima transmise în temeiul articolelor 3 şi 14 din Regulamentul (UE) 2018/1999.
(*20)Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a absorbţiilor rezultate din activităţi legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinaţiei terenurilor şi silvicultură în cadrul de politici privind clima şi energia pentru 2030 şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 şi a Deciziei nr. 529/2013/UE (JO L 156, 19.6.2018, p. 1).
(72)În planul lor naţional integrat privind energia şi clima, actualizat şi final, care trebuie transmis până la 30 iunie 2024 în temeiul articolului 14 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1999, statele membre includ toate elementele următoare:
a)o evaluare a aprovizionării cu biomasă forestieră disponibilă în scopuri energetice în perioada 2021-2030, în conformitate cu criteriile prevăzute la prezentul articol;
b)o evaluare a compatibilităţii utilizării preconizate a biomasei forestiere pentru producerea de energie cu ţintele şi bugetele statelor membre pentru perioada 2026-2030, stabilite la articolul 4 din Regulamentul (UE) 2018/841; şi
c)o descriere a măsurilor şi politicilor naţionale care asigură compatibilitatea cu ţintele şi bugetele respective.
În cadrul rapoartelor lor naţionale intermediare integrate privind energia şi clima transmise în temeiul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2018/1999, statele membre raportează Comisiei despre măsurile şi politicile menţionate la primul paragraf litera (c) de la prezentul alineat.
(*20)Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a absorbţiilor rezultate din activităţi legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinaţiei terenurilor şi silvicultură în cadrul de politici privind clima şi energia pentru 2030 şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 şi a Deciziei nr. 529/2013/UE (JO L 156, 19.6.2018, p. 1).
(8)Până la 31 ianuarie 2021, Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care se stabilesc orientări operaţionale vizând dovezile necesare pentru demonstrarea respectării criteriilor stabilite la alineatele (6) şi (7) de la prezentul articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 34 alineatul (3).
(9)Până la 31 decembrie 2026, Comisia evaluează, pe baza datelor disponibile, dacă criteriile stabilite la alineatele (6) şi (7) reduc efectiv riscul de utilizare a biomasei forestiere obţinute printr-un proces de producţie nedurabil şi abordează criteriile LULUCF.
Dacă este cazul, Comisia prezintă o propunere legislativă de modificare a criteriilor stabilite la alineatele (6) şi (7) pentru perioada de după 2030.
(10)Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră rezultând din utilizarea biocombustibililor, a biolichidelor şi a combustibililor din biomasă care sunt luate în considerare în scopurile menţionate la alineatul (1) sunt:
a)de cel puţin 50 % pentru biocombustibilii, biogazul consumat în sectorul transporturilor şi biolichidele produse în instalaţii aflate în funcţiune la 5 octombrie 2015 sau înainte de această dată;
b)de cel puţin 60 % pentru biocombustibilii, biogazul consumat în sectorul transporturilor şi biolichidele produse în instalaţii care intră în funcţiune începând de la 6 octombrie 2015 şi până la 31 decembrie 2020;
c)de cel puţin 65 % pentru biocombustibilii, biogazul consumat în sectorul transporturilor şi biolichidele produse în instalaţii care intră în funcţiune începând cu 1 ianuarie 2021;
d)pentru producţia de energie electrică, încălzire şi răcire pe bază de combustibili din biomasă utilizaţi în instalaţii care au intrat în funcţiune după 20 noiembrie 2023, cel puţin 80 %;
e)pentru producţia de energie electrică, încălzire şi răcire pe bază de combustibili din biomasă utilizaţi în instalaţii cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 10 MW care au intrat în funcţiune între 1 ianuarie 2021 şi 20 noiembrie 2023, cel puţin 70 % până la 31 decembrie 2029 şi cel puţin 80 % începând cu 1 ianuarie 2030;
f)pentru producţia de energie electrică, încălzire şi răcire pe bază de combustibili gazoşi din biomasă utilizaţi în instalaţii cu o putere termică instalată totală mai mică sau egală cu 10 MW care au intrat în funcţiune între 1 ianuarie 2021 şi 20 noiembrie 2023, cel puţin 70 % până când vor fi funcţionat de 15 ani şi cel puţin 80 % după 15 ani de funcţionare;
g)pentru producţia de energie electrică, încălzire şi răcire pe bază de combustibili din biomasă utilizaţi în instalaţii cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 10 MW care au intrat în funcţiune înainte de 1 ianuarie 2021, cel puţin 80 % după 15 ani de funcţionare, cel mai devreme de la 1 ianuarie 2026 şi cel mai târziu de la 31 decembrie 2029;
h)pentru producţia de energie electrică, încălzire şi răcire pe bază de combustibili gazoşi din biomasă utilizaţi în instalaţii cu o putere termică instalată totală mai mică sau egală cu 10 MW care au intrat în funcţiune înainte de 1 ianuarie 2021, cel puţin 80 % după 15 ani de funcţionare şi cel mai devreme de la 1 ianuarie 2026.
Se consideră că o instalaţie este în funcţiune odată ce a fost demarată producţia fizică de biocombustibili, de biogaz consumat în sectorul transporturilor şi de biolichide şi producţia fizică de încălzire şi răcire şi energie electrică pe bază de combustibili din biomasă.
Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră rezultând din utilizarea biocombustibililor, a biogazului consumat în sectorul transporturilor şi a biolichidelor şi a combustibililor din biomasă utilizaţi în instalaţii de producere a încălzirii, a răcirii şi a energiei electrice se calculează în conformitate cu articolul 31 alineatul (1).
(11)Energia electrică pe bază de combustibili din biomasă se ia în considerare în scopurile menţionate la alineatul (1) primul paragraf literele a), b) şi c) numai dacă îndeplineşte una sau mai multe dintre următoarele cerinţe:
a)este produsă în instalaţii cu o putere termică instalată totală mai mică de 50 MW;
b)pentru instalaţiile cu o putere termică instalată totală între 50 şi 100 MW, este produsă aplicând tehnologie de cogenerare de înaltă eficienţă, sau, pentru instalaţiile care generează exclusiv energie electrică, respectând nivelurile de eficienţă electrică asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEEL), astfel cum sunt definite în Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1442 a Comisiei (1);
(1)Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1442 a Comisiei din 31 iulie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalaţiile de ardere de dimensiuni mari, în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 212, 17.8.2017, p. 1).
c)pentru instalaţiile cu o putere termică instalată totală peste 100 MW, este produsă aplicând tehnologie de cogenerare de înaltă eficienţă sau, pentru instalaţiile care generează exclusiv energie electrică, obţinând un randament electric net de cel puţin 36 %;
d)este produsă aplicând captarea şi stocarea CO2 provenit din biomasă.
În scopurile menţionate la alineatul (1) primul paragraf literele a), b) şi c) din prezentul articol, instalaţiile care generează exclusiv energie electrică se iau în considerare numai dacă nu utilizează combustibili fosili ca principal combustibili şi numai dacă nu există un potenţial de rentabilitate pentru aplicarea tehnologiei de cogenerare de înaltă eficienţă potrivit evaluării realizate în conformitate cu articolul 14 din Directiva 2012/27/UE.
În scopurile menţionate la alineatul (1) primul paragraf literele a) şi b) din prezentul articol, prezentul alineat se aplică numai instalaţiilor care intră în funcţiune sau care sunt transformate pentru a utiliza combustibili din biomasă după 25 decembrie 2021. În scopurile menţionate la alineatul (1) primul paragraf litera c) din prezentul articol, prezentul alineat nu aduce atingere sprijinului acordat în temeiul schemelor de sprijin în conformitate cu articolul 4 şi aprobate până la 25 decembrie 2021.
Statele membre pot aplica cerinţe mai stricte în materie de eficienţă energetică decât cele menţionate la primul paragraf în cazul instalaţiilor cu o putere termică instalată totală mai mică.
Primul paragraf nu se aplică energiei electrice provenind de la instalaţii care fac obiectul unei notificări specifice transmise de un stat membru Comisiei pe baza existenţei justificate în mod corespunzător a unor riscuri pentru siguranţa alimentării cu energie electrică. După evaluarea notificării, Comisia adoptă o decizie ţinând seama de elementele cuprinse în aceasta.
(12)În scopurile menţionate la alineatul (1) primul paragraf literele a), b) şi c) din prezentul articol şi fără a aduce atingere articolelor 25 şi 26, statele membre nu refuză să ia în considerare, din alte motive de durabilitate, biocombus- tibilii şi biolichidele obţinute cu respectarea prezentului articol. Prezentul alineat nu aduce atingere sprijinului public acordat în temeiul schemelor aprobate înainte de 24 decembrie 2018.
(13)În scopul menţionat la alineatul (1) primul paragraf litera c) din prezentul articol, statele membre pot deroga, pe o perioadă limitată, de la criteriile stabilite la alineatele (2)-(7) şi la alineatele (10) şi (11) din prezentul articol, prin adoptarea unor criterii diferite pentru:
a)instalaţiile situate într-o regiune ultraperiferică, în sensul articolului 349 din TFUE, în măsura în care astfel de instalaţii produc energie electrică ori încălzire sau răcire pe bază de combustibili din biomasă şi biolichide sau produc biocombustibili; şi
b)combustibilii din biomasă şi biolichidele folosiţi în instalaţiile menţionate la litera (a) de la prezentul paragraf şi biocombustibilii produşi în aceste instalaţii, indiferent de locul de origine al biomasei în cauză, cu condiţia ca astfel de criterii să fie justificate obiectiv de nevoia de a asigura, pentru regiunea ultraperiferică respectivă, acces la energie sigură şi fiabilă şi trecerea treptată fără sincope la criteriile stabilite la alineatele (2)-(7), (10) şi (11) de la prezentul articol, stimulându-se în acest fel tranziţia de la combustibilii fosili către biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă durabili.
Diferitele criterii menţionate la prezentul alineat sunt notificate special Comisiei de un stat membru relevant.
(14)În scopurile menţionate la alineatul (1) primul paragraf literele a), b) şi c), statele membre pot institui criterii de durabilitate suplimentare pentru combustibilii din biomasă.
Până la 31 decembrie 2026, Comisia evaluează impactul unor astfel de criterii suplimentare asupra pieţei interne, însoţind evaluarea, dacă este necesar, de o propunere pentru asigurarea armonizării acestora.
(15)Până la 31 decembrie 2030, energia produsă din biocombustibili, biolichide şi combustibili din biomasă poate fi şi ea luată în considerare în scopurile menţionate la alineatul (1) primul paragraf literele (a), (b) şi (c) de la prezentul articol în cazul în care:
a)au fost acordate ajutoare înainte de 20 noiembrie 2023 în conformitate cu criteriile de sustenabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la articolul 29 în versiunea care era în vigoare la 29 septembrie 2020; şi
b)ajutoarele au fost acordate sub forma unui sprijin pe termen lung pentru care s-a stabilit o sumă fixă la începutul perioadei de sprijin şi cu condiţia să existe un mecanism de corecţie care să înlăture posibilitatea supracompensării.