Titlul i - CERINŢE GENERALE, EVALUARE ŞI RAPORTARE - Regulamentul 575/26-iun-2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012
Acte UE
Jurnalul Oficial 176L
În vigoare Versiune de la: 3 Noiembrie 2025 până la: 31 Decembrie 2025
TITLUL I:CERINŢE GENERALE, EVALUARE ŞI RAPORTARE
Art. 92: Cerinţe de fonduri proprii
(1)În conformitate cu articolele 93 şi 94, instituţiile îndeplinesc în orice moment următoarele cerinţe de fonduri proprii:
a)o rată a fondurilor proprii de nivel 1 de bază de 4,5 %;
b)o rată a fondurilor proprii de nivel 1 de 6 %;
c)o rată a fondurilor proprii totale de 8 %.
d)un indicator al efectului de levier de 3 %.
(11)În plus faţă de cerinţa stabilită la alineatul (1) litera (d) de la prezentul articol, o G-SII menţine un amortizor pentru indicatorul efectului de levier egal cu indicatorul de măsurare a expunerii totale, menţionat la articolul 429 alineatul (4) din prezentul regulament, al G-SII înmulţit cu 50 % din rata amortizorului G-SII aplicabilă G-SII în conformitate cu articolul 131 din Directiva 2013/36/UE.
O G-SII îndeplineşte cerinţa amortizorului pentru indicatorul efectului de levier doar cu fondurile proprii de nivel 1. Fondurile proprii de nivel 1 care sunt utilizate pentru a îndeplini cerinţa amortizorului pentru indicatorul efectului de levier nu se utilizează în scopul îndeplinirii niciuneia dintre cerinţele bazate pe efectul de levier stabilite în prezentul regulament şi în Directiva 2013/36/UE, cu excepţia cazului în care aceste acte prevăd altfel în mod explicit.
În cazul în care o G-SII nu îndeplineşte cerinţa amortizorului pentru indicatorul efectului de levier, aceasta face obiectul cerinţei de conservare a capitalului în conformitate cu articolul 141b din Directiva 2013/36/UE.
În cazul în care o G-SII nu respectă, în acelaşi timp, cerinţa amortizorului pentru indicatorul efectului de levier şi cerinţa amortizorului combinat, astfel cum este definită la articolul 128 punctul 6 din Directiva 2013/36/UE, aceasta face obiectul celei mai mari dintre cerinţele de conservare a capitalului de la articolele 141 şi 141b din directiva menţionată.
(2)Instituţiile îşi calculează ratele capitalului după cum urmează:
a)rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază reprezintă fondurile proprii de nivel 1 de bază ale instituţiei exprimate ca procent din cuantumul total al expunerii la risc;
b)rata fondurilor proprii de nivel 1 reprezintă fondurile proprii de nivel 1 ale instituţiei exprimate ca procent din cuantumul total al expunerii la risc;
c)rata fondurilor proprii totale reprezintă fondurile proprii ale instituţiei exprimate ca procent din cuantumul total al expunerii la risc.
(3)Instituţiile calculează cuantumul total al expunerii la risc după cum urmează:
TREA = max {U-TREA; x*S-TREA}
unde:
TREA | = cuantumul total al expunerii la risc a entităţii; |
U-TREA | = cuantumul total al expunerii la risc a entităţii fără aplicarea pragului minim, calculat în conformitate cu alineatul (4); |
S-TREA | = cuantumul total al expunerii la risc a entităţii conform abordărilor standardizate, calculat în conformitate cu alineatul (5); |
x | = 72,5 %. |
Prin derogare de la primul paragraf al prezentului alineat, un stat membru poate decide că cuantumul total al expunerii la risc este cuantumul total al expunerii la risc fără aplicarea pragului minim, calculat în conformitate cu alineatul (4), pentru instituţiile care fac parte dintr-un grup cu o instituţie-mamă în acelaşi stat membru, cu condiţia ca această instituţie-mamă sau, în cazul grupurilor compuse dintr-un organism central şi instituţii afiliate în mod permanent, întregul constituit de organismul central împreună cu instituţiile sale afiliate să îşi calculeze cuantumul total al expunerii la risc în conformitate cu primul paragraf al prezentului alineat pe bază consolidată.
(4)Cuantumul total al expunerii la risc fără aplicarea pragului minim se calculează ca suma literelor (a)-(g) de la prezentul alineat după luarea în considerare a alineatului (6) de la prezentul articol:
a)cuantumurile ponderate la risc ale expunerilor pentru riscul de credit, inclusiv riscul de credit al contrapărţii, şi pentru riscul de diminuare a valorii creanţei, calculate în conformitate cu titlul II din prezenta parte şi cu articolul 379, în ceea ce priveşte toate activităţile economice ale unei instituţii, excluzând cuantumurile ponderate la risc ale expunerilor din portofoliul de tranzacţionare al instituţiei;
b)cerinţele de fonduri proprii aplicabile portofoliului de tranzacţionare al unei instituţii, pentru:
(i)riscul de piaţă, calculat în conformitate cu titlul IV din prezenta parte;
(ii)expunerile mari care depăşesc limitele prevăzute la articolele 395-401, în măsura în care o instituţie este autorizată să depăşească limitele respective, determinate în conformitate cu partea a patra;
c)cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de piaţă, calculate în conformitate cu titlul IV din prezenta parte, pentru toate activităţile economice din afara portofoliului de tranzacţionare care prezintă un risc valutar sau de marfă;
d)cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de decontare, calculat în conformitate cu articolele 378 şi 380;
e)cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de ajustare a evaluării creditului, calculate în conformitate cu titlul VI din prezenta parte;
f)cerinţele de fonduri proprii pentru riscul operaţional, calculate în conformitate cu titlul III din prezenta parte;
g)cuantumurile ponderate la risc ale expunerilor pentru riscul de credit al contrapărţii care decurge din portofoliul de tranzacţionare ale instituţiei pentru următoarele tipuri de tranzacţii şi acorduri, calculate în conformitate cu titlul II din prezenta parte:
(i)contractele enumerate în anexa II şi instrumentele financiare derivate de credit;
(ii)tranzacţiile de răscumpărare, operaţiunile de dare sau luare de titluri de valoare sau mărfuri cu împrumut pe bază de titluri de valoare sau mărfuri;
(iii)tranzacţiile de creditare în marjă pe bază de titluri de valoare sau mărfuri;
(iv)tranzacţiile cu termen lung de decontare.
(5)Cuantumul total al expunerii la risc conform abordărilor standardizate se calculează ca suma literelor (a)-(g) de la alineatul (4), după luarea în considerare a alineatului (6) şi a următoarelor cerinţe:
a)cuantumurile ponderate la risc ale expunerilor pentru riscul de credit, inclusiv riscul de credit al contrapărţii, şi pentru riscul de diminuare a valorii creanţei, menţionate la alineatul (4) litera (a), precum şi pentru riscul de credit al contrapărţii care decurge din portofoliul de tranzacţionare menţionat la litera (g) de la alineatul respectiv, se calculează fără a se utiliza niciuna dintre următoarele abordări:
(i)abordarea bazată pe modele interne pentru acordurile-cadru de compensare prevăzută la articolul 221;
(ii)abordarea bazată pe modele interne de rating prevăzută în titlul II, capitolul 3;
(iii)abordarea securitizării bazată pe modele interne de rating prevăzută la articolele 258, 259 şi 260 şi abordarea bazată pe evaluări interne prevăzută la articolul 265;
(iv)metoda modelului intern prevăzută în titlul II capitolul 6 secţiunea 6;
b)cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de piaţă pentru portofoliul de tranzacţionare menţionat la alineatul (4) litera (b) punctul (i) se calculează fără a se utiliza:
(i)abordarea bazată pe modele interne alternativă prevăzută în titlul IV capitolul 1b; sau
(ii)orice abordare enumerată la litera (a) de la prezentul alineat, după caz;
c)cerinţele de fonduri proprii pentru toate activităţile economice din afara portofoliului de tranzacţionare ale unei instituţii care prezintă un risc valutar sau un risc de marfă menţionate la alineatul (4) litera (c) de la prezentul articol se calculează fără a se utiliza abordarea bazată pe modele interne alternativă prevăzută în titlul IV capitolul 1b.
(6)În vederea calculării cuantumului total al expunerii la risc fără aplicarea pragului minim, menţionat la alineatul (4), şi a cuantumului total al expunerii la risc conform abordărilor standardizate, menţionat la alineatul (5), se aplică următoarele dispoziţii:
a)cerinţele de fonduri proprii menţionate la alineatul (4) literele (d), (e) şi (f) le includ pe cele care rezultă din toate activităţile economice ale unei instituţii;
b)instituţiile multiplică cu 12,5 cerinţele de fonduri proprii prevăzute la alineatul (4) literele (b)-(f).
Art. 92a: Cerinţe privind fondurile proprii şi pasivele eligibile pentru G-SII
(1)Sub rezerva articolelor 93 şi 94 şi a excepţiilor prevăzute la alineatul (2) de la prezentul articol, instituţiile identificate drept entităţi de rezoluţie care sunt entităţi G-SII îndeplinesc în orice moment următoarele cerinţe privind fondurile proprii şi pasivele eligibile:
a)o rată bazată pe riscuri de 18 %, care reprezintă fondurile proprii şi pasivele eligibile ale instituţiei exprimate ca procent din cuantumul total al expunerii la risc calculat în conformitate cu articolul 92 alineatul (3);
b)o rată independentă de riscuri de 6,75 %, care reprezintă fondurile proprii şi pasivele eligibile ale instituţiei exprimate ca procentaj din indicatorul de măsurare a expunerii totale menţionat la articolul 429 alineatul (4).
(2)Cerinţele prevăzute la alineatul (1) nu se aplică în următoarele cazuri:
a)în cursul celor trei ani de la data la care instituţia a fost identificată ca fiind G-SII sau grupul din care face parte instituţia a fost identificat ca fiind G-SII;
b)în cursul celor doi ani de la data la care autoritatea de rezoluţie a aplicat instrumentul de recapitalizare internă în conformitate cu Directiva 2014/59/UE;
c)în cursul celor doi ani de la data la care entitatea de rezoluţie a pus în aplicare o măsură alternativă a sectorului privat, menţionată la articolul 32 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2014/59/UE, prin care s-a redus valoarea contabilă a instrumentelor de capital şi a altor datorii sau acestea au fost convertite în elemente de fonduri proprii de nivel 1 de bază în scopul recapitalizării entităţii de rezoluţie fără aplicarea instrumentelor de rezoluţie.
(3)[textul din Art. 92^A, alin. (3) din partea III, titlul I, capitolul 1, sectiunea 1 a fost abrogat la 14-nov-2022 de Art. 1, punctul 6. din Regulamentul 2036/19-oct-2022]
Art. 92b: Cerinţa privind fondurile proprii şi pasivele eligibile pentru G-SII din afara UE
(1)Instituţiile care sunt filiale semnificative ale G-SII din afara UE şi care nu sunt entităţi de rezoluţie îndeplinesc în orice moment cerinţele privind fondurile proprii şi pasivele eligibile egale cu 90 % din cerinţele privind fondurile proprii şi pasivele eligibile prevăzute la articolul 92a.
(2)În scopul respectării alineatului (1), instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar, instrumentele de fonduri proprii de nivel 2 şi instrumentele de pasive eligibile sunt luate în considerare numai dacă sunt deţinute de întreprinderea-mamă de cel mai înalt rang a G-SII din afara UE şi au fost emise direct sau indirect prin intermediul altor entităţi din cadrul aceluiaşi grup, cu condiţia ca toate aceste entităţi să fie stabilite în aceeaşi ţară terţă ca respectiva întreprindere-mamă de cel mai înalt rang sau într-un stat membru.
(3)Un instrument de pasive eligibile este luat în considerare numai în scopul respectării alineatului (1), dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii suplimentare:
a)în cazul unei proceduri obişnuite de insolvenţă, astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (1) punctul 47 din Directiva 2014/59/UE, creanţa provenită din datorie este de rang inferior creanţelor provenite din pasive care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alineatul (2) de la prezentul articol şi care nu pot fi considerate fonduri proprii;
b)face obiectul competenţelor de reducere a valorii contabile sau de conversie în conformitate cu articolele 5962 din Directiva 2014/59/UE.
Art. 93: Cerinţa de capital iniţial în condiţii de asigurare a continuităţii activităţii
(1)Fondurile proprii ale unei instituţii nu pot scădea sub nivelul capitalului iniţial necesar la momentul emiterii autorizaţiei.
(2)Instituţiile de credit care funcţionau deja la 1 ianuarie 1993 şi al căror cuantum al fondurilor proprii nu atinge nivelul capitalului iniţial cerut îşi pot continua activitatea. În acest caz, cuantumul fondurilor proprii ale instituţiilor respective nu poate scădea sub nivelul maxim atins începând cu data de 22 decembrie 1989.
(3)
[textul din Art. 93, alin. (3) din partea III, titlul I, capitolul 1, sectiunea 1 a fost abrogat la 26-iun-2021 de Art. 62, punctul 13. din partea IX, titlul III din Regulamentul 2033/27-nov-2019]
(4)În cazul în care controlul asupra unei instituţii care se încadrează în categoria menţionată la alineatul (2) este preluat de o altă persoană fizică sau juridică decât cea care deţinea anterior controlul instituţiei, cuantumul fondurilor proprii ale instituţiei respective trebuie să atingă nivelul de capital iniţial cerut.
(5)În cazul fuziunii a două sau mai multe instituţii care se încadrează în categoria menţionată la alineatul (2), cuantumul fondurilor proprii ale instituţiei rezultat în urma fuziunii nu trebuie să scadă sub cuantumul total al fondurilor proprii ale instituţiilor care au fuzionat, calculat la data fuziunii, atât timp cât cuantumul de capital iniţial cerut nu a fost atins.
(6)În cazul în care autorităţile competente consideră că este necesară aplicarea cerinţei prevăzute la alineatul (1) pentru a se asigura solvabilitatea unei instituţii, dispoziţiile prevăzute la alineatele (2), (4) şi (5) nu se aplică.
Art. 94: Derogare pentru portofoliile de tranzacţionare de mici dimensiuni
(1)Prin derogare de la articolul 92 alineatul (4) litera (b) şi alineatul (5) litera (b), instituţiile pot calcula cerinţa de fonduri proprii pentru activităţile legate de portofoliul de tranzacţionare în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol, cu condiţia ca dimensiunea activităţii bilanţiere şi extrabilanţiere a instituţiilor cu portofoliile de tranzacţionare să fie mai mică sau egală cu ambele praguri următoare, pe baza unei evaluări realizate lunar utilizând datele din ultima zi a lunii respective:
a)5 % din activele totale ale instituţiei;
b)50 de milioane EUR.
(2)Atunci când sunt îndeplinite ambele condiţii stabilite la alineatul (1) literele (a) şi (b), instituţiile pot calcula cerinţa de fonduri proprii pentru portofoliul de tranzacţionare după cum urmează:
a)pentru contractele enumerate în anexa II punctul 1, contractele referitoare la titluri de capital la care se face referire la punctul 3 din anexa respectivă şi instrumentele financiare derivate de credit, instituţiile pot exclude poziţiile respective din cerinţa de fonduri proprii menţionată la articolul 92 alineatul (4) litera (b) şi alineatul (5) litera (b);
b)pentru poziţiile din portofoliul de tranzacţionare, altele decât cele menţionate la litera (a) de la prezentul alineat, instituţiile pot înlocui cerinţa de fonduri proprii menţionată la articolul 92 alineatul (4) litera (b) şi alineatul (5) litera (b) cu cerinţa calculată în conformitate cu articolul 92 alineatul (4) litera (a) şi alineatul (5) litera (a).
(3)Instituţiile calculează dimensiunea activităţii lor bilanţiere şi extrabilanţiere cu portofoliile de tranzacţionare pe baza datelor din ultima zi a fiecărei luni, în sensul alineatului (1), în conformitate cu următoarele cerinţe:
a)toate poziţiile atribuite portofoliului de tranzacţionare în conformitate cu articolul 104 sunt incluse în calcul, cu excepţia următoarelor:
(i)poziţiile pe cursul de schimb valutar şi pe mărfuri;
(ii)poziţiile pe instrumente financiare derivate de credit care sunt recunoscute ca acoperiri interne împotriva expunerilor la riscul de credit sau la riscul de contraparte din afara portofoliului de tranzacţionare şi tranzacţiile cu instrumente financiare derivate de credit care compensează perfect riscul de piaţă al acoperirilor interne, astfel cum se menţionează la articolul 106 alineatul (3);
b)toate poziţiile incluse în calcul în conformitate cu litera (a) se evaluează la valoarea lor de piaţă de la data respectivă; în cazul în care valoarea de piaţă a unei poziţii nu este disponibilă la o anumită dată, instituţiile utilizează valoarea justă pentru poziţia respectivă de la data vizată; în cazul în care valoarea de piaţă şi valoarea justă a unei poziţii nu sunt disponibile la o anumită dată, instituţiile utilizează cea mai recentă valoare de piaţă sau valoare justă pentru poziţia respectivă;
c)valoarea absolută a poziţiei lungi agregate se adună cu valoarea absolută a poziţiei scurte agregate.
În sensul primului paragraf, o poziţie lungă este una pentru care valoarea de piaţă a poziţiei creşte atunci când valoarea principalului său determinant de risc creşte, iar o poziţie scurtă este una pentru care valoarea de piaţă a poziţiei scade atunci când valoarea principalului său determinant de risc creşte.
În sensul primului paragraf, valoarea poziţiei lungi (scurte) agregate este egală cu suma valorilor poziţiilor lungi (scurte) individuale incluse în calcul în conformitate cu litera (a).
(4)În cazul în care sunt îndeplinite ambele condiţii prevăzute la alineatul (1) literele (a) şi (b) de la prezentul articol, indiferent de obligaţiile prevăzute la articolele 74 şi 83 din Directiva 2013/36/UE, articolul 102 alineatele (3) şi (4) şi articolele 103 şi 104b din prezentul regulament nu se aplică.
(5)Instituţiile transmit autorităţilor competente notificări atunci când calculează sau încetează să mai calculeze cerinţele de fonduri proprii pentru portofoliul lor de tranzacţionare în conformitate cu alineatul (2).
(6)O instituţie care nu mai îndeplineşte una sau mai multe dintre condiţiile prevăzute la alineatul (1) notifică imediat acest lucru autorităţii competente.
(7)O instituţie încetează să mai calculeze cerinţele de fonduri proprii pentru portofoliul de tranzacţionare în conformitate cu alineatul (2) în termen de trei luni dacă se regăseşte într-una din următoarele situaţii:
a)instituţia nu îndeplineşte condiţiile stabilite la alineatul (1) litera (a) sau (b) timp de trei luni consecutive;
b)instituţia nu îndeplineşte condiţiile stabilite la alineatul (1) litera (a) sau (b) pentru mai mult de şase din ultimele 12 luni.
(8)În cazul în care o instituţie a încetat să mai calculeze cerinţele de fonduri proprii pentru portofoliul său de tranzacţionare în conformitate cu prezentul articol, aceasta este autorizată să calculeze cerinţele de fonduri proprii pentru portofoliul său de tranzacţionare în conformitate cu prezentul articol numai dacă demonstrează autorităţii competente că toate condiţiile stabilite la alineatul (1) au fost îndeplinite pe o perioadă neîntreruptă de un an.
(9)Instituţiile nu deschid, nu cumpără şi nu vând o poziţie din portofoliul de tranzacţionare cu unicul scop de a respecta oricare dintre condiţiile prevăzute la alineatul (1) în cursul evaluării lunare.
(10)ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza metoda de identificare a principalului determinant de risc al unei poziţii şi pentru a stabili dacă o tranzacţie reprezintă o poziţie lungă sau scurtă, astfel cum se menţionează la alineatul (3) de la prezentul articol, la articolul 273a alineatul (3) şi la articolul 325a alineatul (2).
La elaborarea acestor proiecte de standarde tehnice de reglementare, ABE ia în considerare metoda elaborată pentru standardele tehnice de reglementare mandatate în conformitate cu articolul 279a alineatul (3) litera (b).
ABE prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 10 iulie 2025.
Comisia este împuternicită să completeze prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf din prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
SECŢIUNEA 2:Cerinţe de fonduri proprii pentru firmele de investiţii autorizate să furnizeze servicii de investiţii într-o măsură limitată
Art. 95: Cerinţe de fonduri proprii pentru firmele de investiţii autorizate să furnizeze servicii de investiţii într-o măsură limitată
(1)În sensul articolul 92 alineatul (3), firmele de investiţii care nu sunt autorizate să furnizeze serviciile de investiţii şi activităţile enumerate la punctele 3 şi 6 din secţiunea A a anexei I la Directiva 2004/39/CE calculează cuantumul total al expunerii la risc conform alineatului (2).
(2)Firmele de investiţii menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol şi firmele menţionate la articolul 4 alineatul (1) punctul 2 litera (c) care prestează serviciile şi activităţile de investiţii menţionate în secţiunea A punctele 2 şi 4 din anexa I la Directiva 2004/39/CE calculează cuantumul total al expunerii la risc ca fiind cuantumul mai mare dintre următoarele:
a)suma elementelor menţionate la articolul 92 alineatul (4) literele (a)-(e) şi litera (g) după aplicarea articolului 92 alineatul (6);
b)12,5 înmulţit cu cuantumul menţionat la articolul 97.
Firmele menţionate la articolul 4 alineatul (1) punctul 2 litera (c) care prestează serviciile şi activităţile de investiţii menţionate în secţiunea A punctele 2 şi 4 din anexa I la Directiva 2004/39/CE respectă cerinţele de la articolul 87 alineatele (1) şi (2) pe baza cuantumului total al expunerii la risc menţionat la primul paragraf.
Autorităţile competente pot stabili cerinţele privind fondurile proprii pentru firmele menţionate la articolul 4 alineatul (1) punctul 2 litera (c) care prestează serviciile şi activităţile de investiţii menţionate în secţiunea A punctele 2 şi 4 din anexa I la Directiva 2004/39/CE ca fiind cerinţele de fonduri proprii care ar fi obligatorii pentru firmele respective în conformitate cu măsurile naţionale în vigoare la 31 decembrie 2013 de transpunere a Directivelor 2006/49/CE şi 2006/48/CE.
(3)Firmele de investiţii menţionate la alineatul (1) fac obiectul tuturor celorlalte dispoziţii privind riscul operaţional prevăzute la titlul VII capitolul 2 secţiunea II subsecţiunea 2 din Directiva 2013/36/UE.
Art. 96: Cerinţe de fonduri proprii pentru firmele de investiţii care deţin capitalul iniţial prevăzut la articolul 28 alineatul (2) din Directiva 2013/36/UE
(1)În sensul articolului 92 alineatul (3), următoarele categorii de firme de investiţii care deţin capital iniţial în conformitate cu articolul 28 alineatul (2) din Directiva 2013/36/UE calculează cuantumul total al expunerii la risc conform alineatului (2) de la prezentul articol:
a)firmele de investiţii care tranzacţionează pe cont propriu numai cu scopul de a îndeplini sau de a executa ordinul unui client sau cu scopul de a obţine accesul la un sistem de compensare şi de decontare sau o bursă recunoscută, atunci când acţionează în calitate de agent sau când execută ordinul unui client;
b)firmele de investiţii care îndeplinesc toate condiţiile următoare:
(i)nu deţin bani sau titluri de valoare ale clienţilor;
(ii)întreprind numai tranzacţii pe cont propriu;
(iii)nu au clienţi externi;
(iv)tranzacţiile lor sunt executate şi decontate sub responsabilitatea unei instituţii de compensare şi sunt garantate de respectiva instituţie de compensare.
(2)Pentru firmele de investiţii menţionate la alineatul (1), cuantumul total al expunerii la risc se calculează ca suma dintre următoarele elemente:
a)articolul 92 alineatul (4) literele (a)-(e) şi litera (g) după aplicarea articolului 92 alineatul (6);
b)cuantumul menţionat la articolul 97 înmulţit cu 12,5.
(3)Firmele de investiţii menţionate la alineatul (1) fac obiectul tuturor celorlalte dispoziţii privind riscul operaţional prevăzute la titlul VII capitolul 3 secţiunea II subsecţiunea 1 din Directiva 2013/36/UE.
Art. 97: Fonduri proprii bazate pe cheltuieli generale fixe
(1)În conformitate cu articolele 95 şi 96, o firmă de investiţii şi firmele menţionate la articolul 4 alineatul (1) punctul 2 litera (c) care prestează serviciile şi activităţile de investiţii menţionate în secţiunea A punctele 2 şi 4 din anexa I la Directiva 2004/39/CE deţin un capital eligibil egal cu cel puţin un sfert din cheltuielile generale fixe din anul precedent.
(2)În cazul în care există o schimbare în activitatea unei firme de investiţii în raport cu anul precedent pe care autoritatea competentă o consideră semnificativă, autoritatea competentă poate ajusta cerinţa prevăzută la alineatul (1).
(3)O firmă de investiţii care îşi exercită activitatea de mai puţin de un an, începând de la data când şi-a început activitatea, trebuie să deţină capital eligibil egal cu cel puţin un sfert din cheltuielile generale fixe incluse în planul său de afaceri, cu excepţia cazului în care autoritatea competentă solicită ca planul de afaceri să fie ajustat.
(4)ABE, cu consultarea AEVMP, elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare care detaliază următoarele:
a)calculul aferent cerinţei de a deţine capital eligibil egal cu cel puţin un sfert din cheltuielile generale fixe ale anului precedent;
b)condiţiile ajustării, de către autoritatea competentă, a cerinţei de a deţine capital eligibil egal cu cel puţin un sfert din cheltuielile generale fixe ale anului precedent;
c)calculul cheltuielilor generale fixe preconizate în cazul unei firme de investiţii care îşi desfăşoară activitatea de mai puţin de un an.
ABE transmite Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 1 martie 2014.
Competenţa de a adopta standardele tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf este delegată Comisiei în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
Art. 98: Fonduri proprii pentru firmele de investiţii pe bază consolidată
(1)În cazul firmelor de investiţii menţionate la articolul 95 alineatul (1) care fac parte din cadrul unui grup care nu include instituţii de credit, o firmă de investiţii-mamă dintr-un stat membru aplică articolul 92 la nivel consolidat după cum urmează:
a)folosind metoda de calcul al cuantumului total al expunerii la risc prevăzută la articolul 95 alineatul (2);
b)fondurile proprii se calculează pe baza situaţiei financiare consolidate a firmei de investiţii-mamă, sau cea a societăţii financiare holding sau a societăţii financiare holding mixte, după caz.
(2)În cazul firmelor de investiţii menţionate la articolul 96 alineatul (1) care fac parte din cadrul unui grup care nu include instituţii de credit, o firmă de investiţii-mamă dintr-un stat membru şi o firmă de investiţii controlată de o societate financiară holding sau de o societate financiară holding mixtă aplică articolul 92 pe bază consolidată după cum urmează:
a)folosind metoda de calcul al cuantumului total al expunerii la risc prevăzută la articolul 96 alineatul (2);
b)folosind fondurile proprii calculate pe baza situaţiei consolidate a firmei de investiţii-mamă sau a societăţii financiare holding sau a societăţii financiare holding mixte, după caz, în conformitate cu partea întâi titlul II capitolul 2.
[textul din partea III, titlul I, capitolul 2 a fost abrogat la 28-iun-2021 de Art. 1, punctul 49. din Regulamentul 876/20-mai-2019]
Art. 102: Cerinţe pentru portofoliul de tranzacţionare
(1)Poziţiile din portofoliul de tranzacţionare fie sunt lipsite de restricţii la tranzacţionare, fie pot beneficia de acoperire.
(2)Intenţia de tranzacţionare se demonstrează pe baza strategiilor, politicilor şi procedurilor elaborate de instituţie pentru a administra poziţia sau portofoliul în conformitate cu articolele 103, 104 şi 104a.
(3)Instituţiile pun în funcţiune şi menţin sisteme şi controale pentru a-şi gestiona portofoliul de tranzacţionare în conformitate cu articolul 103.
(4)În scopul calculării cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul de piaţă în conformitate cu abordarea menţionată la articolul 325 alineatul (1) litera (b), poziţiile din portofoliul de tranzacţionare sunt atribuite birourilor de tranzacţionare.
(5)Poziţiile din portofoliul de tranzacţionare fac obiectul cerinţelor de evaluare prudentă specificate la articolul 105.
(6)Instituţiile tratează acoperirile interne în conformitate cu articolul 106.
Art. 103: Administrarea portofoliului de tranzacţionare
(1)Instituţiile dispun de politici şi proceduri clar definite pentru administrarea globală a portofoliului de tranzacţionare. Politicile şi procedurile respective acoperă cel puţin:
a)activităţile pe care instituţia le consideră a fi activităţi de tranzacţionare şi parte constitutivă a portofoliului de tranzacţionare în scopul calculării cerinţelor de fonduri proprii;
b)măsura în care o poziţie poate fi marcată zilnic la preţul pieţei prin referinţă la o piaţă bidirecţională activă şi lichidă;
c)pentru poziţiile care se marchează la model, măsura în care instituţia poate:
(i)să identifice toate riscurile semnificative ale poziţiei;
(ii)să acopere toate riscurile semnificative ale poziţiei cu instrumente pentru care există o piaţă bidirecţională activă şi lichidă;
(iii)să derive estimări fiabile pentru ipotezele şi parametrii cheie folosiţi în model;
d)măsura în care instituţia poate şi trebuie să genereze evaluări pentru poziţie care pot fi validate extern în mod consecvent;
e)măsura în care restricţiile legale sau alte cerinţe operaţionale ar afecta capacitatea instituţiei de a lichida sau a acoperi poziţia pe termen scurt;
f)măsura în care instituţia poate şi trebuie să procedeze la administrarea activă a riscurilor poziţiilor în cadrul operaţiunilor de tranzacţionare;
g)măsura în care instituţia poate reclasifica riscul sau poziţiile din portofoliul de tranzacţionare în afara acestuia sau invers, precum şi cerinţele pentru astfel de reclasificări, astfel cum sunt menţionate la articolul 104a.
(2)În administrarea poziţiilor sau a portofoliilor de poziţii din portofoliul de tranzacţionare, instituţia respectă toate cerinţele următoare:
a)instituţia dispune de o strategie de tranzacţionare clar documentată în ceea ce priveşte poziţia sau portofoliile din portofoliul de tranzacţionare, care să fie aprobată de conducerea superioară şi să includă perioada de deţinere prevăzută;
b)instituţia dispune de politici şi proceduri clar definite pentru administrarea activă a poziţiilor sau a portofoliilor din portofoliul de tranzacţionare; aceste politici şi proceduri prevăd:
(i)poziţiile sau portofoliile de poziţii care pot fi deschise de fiecare birou de tranzacţionare sau, după caz, de dealeri desemnaţi;
(ii)stabilirea unor limite ale poziţiilor şi monitorizarea acestora pentru a asigura caracterul adecvat al acestora;
(iii)asigurarea faptului că dealerii au autonomia de a deschide şi administra poziţia în limitele agreate şi conform strategiei aprobate;
(iv)asigurarea faptului că poziţiile sunt raportate conducerii superioare ca parte integrantă a procesului de gestionare a riscurilor al instituţiei;
(v)asigurarea faptului că poziţiile sunt monitorizate activ cu trimitere la sursele de informaţii de piaţă şi că se efectuează o evaluare a caracterului tranzacţionabil sau a capacităţii de acoperire a poziţiilor sau a componentelor lor de risc, inclusiv aprecierea, calitatea şi disponibilitatea informaţiilor de piaţă pentru procesul de evaluare, rulajul pieţei, dimensiunile poziţiilor tranzacţionate pe piaţă;
(vi)proceduri şi mecanisme de control antifraudă active;
c)instituţia dispune de politici şi proceduri clar definite pentru monitorizarea poziţiilor în raport cu strategia de tranzacţionare a instituţiei, inclusiv monitorizarea rulajului şi a poziţiilor pentru care perioada de deţinere avută în vedere iniţial a fost depăşită.
Art. 104: Includerea în portofoliul de tranzacţionare
(1)O instituţie are instituite politici şi proceduri clar definite pentru a determina poziţiile pe care să le includă în portofoliul de tranzacţionare în vederea calculării cerinţelor de fonduri proprii, în conformitate cu articolul 102 şi cu prezentul articol, ţinând seama de capacităţile şi practicile sale în materie de gestionare a riscurilor. Instituţia documentează pe deplin respectarea politicilor şi procedurilor respective, le supune unui audit intern cel puţin o dată pe an şi pune rezultatele auditului la dispoziţia autorităţilor competente.
Instituţia dispune de o funcţie independentă de control al riscului care evaluează în mod continuu dacă instrumentele sale sunt atribuite în mod corespunzător ca aparţinând portofoliului de tranzacţionare sau fiind în afara acestuia.
(2)Instituţiile atribuie portofoliului de tranzacţionare poziţii pe următoarele instrumente:
a)instrumentele care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 325 alineatele (6), (7) şi (8) pentru includere în portofoliul de tranzacţionare pe bază de corelaţie alternativă («ACTP»);
b)instrumentele care ar da naştere unei poziţii scurte nete de credit sau unei poziţii scurte nete pe titluri de capital din afara portofoliului de tranzacţionare, cu excepţia datoriilor proprii ale instituţiei, mai puţin atunci când poziţiile respective îndeplinesc criteriile menţionate la litera (e);
c)instrumentele care rezultă din angajamente de subscriere a titlurilor de valoare, în cazul în care angajamentele de subscriere respective se referă numai la titlurile care se preconizează că vor fi achiziţionate de către instituţie la data decontării;
d)instrumentele clasificate fără echivoc ca fiind destinate tranzacţionării în conformitate cu cadrul contabil aplicabil instituţiei;
e)instrumentele care rezultă din activităţile de formare a pieţei;
f)poziţiile deţinute cu intenţia tranzacţionării în OPC-uri, cu condiţia ca respectivele OPC să îndeplinească cel puţin una dintre condiţiile prevăzute la alineatul (8);
g)titlurile de capital cotate;
h)operaţiunile de finanţare prin instrumente financiare legate de tranzacţionare;
i)opţiunile sau alte instrumente financiare derivate încorporate în datoriile proprii ale instituţiei din afara portofoliului de tranzacţionare care sunt legate de riscul de credit sau de riscul privind titlurile de capital.
În sensul primului paragraf litera (b), o instituţie deţine o poziţie scurtă netă pe titluri de capital în cazul în care o scădere a preţului titlurilor de capital are ca rezultat obţinerea unui profit de către instituţie. O instituţie deţine o poziţie scurtă netă de credit în cazul în care majorarea marjei de credit sau deteriorarea bonităţii emitentului sau a grupului de emitenţi are ca rezultat obţinerea unui profit de către instituţie. Instituţiile monitorizează în permanenţă dacă instrumentele dau naştere unei poziţii scurte nete de credit sau unei poziţii scurte nete pe titluri de capital în afara portofoliului de tranzacţionare.
În sensul primului paragraf litera (i), o instituţie separă opţiunea încorporată sau alte instrumente financiare derivate de datoria proprie din afara portofoliului de tranzacţionare care este legată de riscul de credit sau de riscul privind titlurile de capital. Aceasta atribuie opţiunea încorporată sau alte instrumente financiare derivate portofoliului de tranzacţionare şi lasă datoria proprie în afara portofoliului de tranzacţionare. Dacă, în virtutea naturii sale, nu este posibilă separarea instrumentului, atunci instituţia atribuie întregul instrument portofoliului de tranzacţionare. În acest caz, aceasta documentează în mod corespunzător motivul aplicării tratamentului respectiv.
(3)Instituţiile nu atribuie portofoliului de tranzacţionare poziţiile pe următoarele instrumente:
a)instrumentele desemnate pentru includerea într-un depozit de securitizare (securitisation warehouse);
b)instrumentele legate de deţinerile de bunuri imobile;
c)titlurile de capital necotate;
d)instrumentele legate de credite de retail şi pentru IMM-uri;
e)poziţiile pe alte OPC-uri decât cele menţionate la alineatul (2) litera (f);
f)contractele derivate şi OPC-urile cu unul sau mai multe dintre instrumentele-suport menţionate la prezentul alineat literele (a)-(d);
g)instrumentele deţinute pentru acoperirea unui anumit risc aferent uneia sau mai multor poziţii pe un instrument menţionat la prezentul alineat literele (a)-(f), (h) şi (i);
h)datoriile proprii ale instituţiei, cu excepţia cazului în care astfel de instrumente îndeplinesc criteriile menţionate la alineatul (2) litera (e) sau criteriile menţionate la alineatul (2) al treilea paragraf;
i)instrumentele din fonduri de hedging.
(4)Prin derogare de la alineatul (2), o instituţie poate lăsa în afara portofoliului de tranzacţionare o poziţie pe un instrument menţionat la literele (d)-(i) de la alineatul respectiv, sub rezerva aprobării de către autoritatea sa competentă. Autoritatea competentă îşi dă aprobarea în cazul în care instituţia a demonstrat într-un mod considerat satisfăcător de autoritatea sa competentă că poziţia nu este deţinută cu intenţia tranzacţionării sau nu acoperă poziţii deţinute cu intenţia tranzacţionării.
(5)Prin derogare de la alineatul (3), o instituţie poate atribui portofoliului de tranzacţionare o poziţie pe un instrument menţionat la litera (i) de la alineatul respectiv, sub rezerva aprobării de către autoritatea sa competentă. Autoritatea competentă îşi dă aprobarea în cazul în care instituţia a demonstrat într-un mod considerat satisfăcător de autoritatea sa competentă că poziţia este deţinută cu intenţia tranzacţionării sau acoperă poziţii deţinute cu intenţia tranzacţionării şi că instituţia întruneşte cel puţin una dintre condiţiile menţionate la alineatul (8) pentru respectiva poziţie.
(6)În cazul în care o instituţie a atribuit portofoliului de tranzacţionare o poziţie pe un alt instrument decât instrumentele menţionate la alineatul (2) litera (a), (b) sau (c), autoritatea competentă a instituţiei îi poate solicita instituţiei să furnizeze dovezi pentru a justifica o astfel de atribuire. În cazul în care instituţia nu furnizează dovezi adecvate, autoritatea sa competentă îi poate solicita să reatribuie poziţia respectivă în afara portofoliului de tranzacţionare.
(7)În cazul în care o instituţie a lăsat în afara portofoliului de tranzacţionare o poziţie pe un alt instrument decât instrumentele menţionate la alineatul (3), autoritatea competentă a instituţiei îi poate solicita instituţiei să furnizeze dovezi pentru a justifica o astfel de atribuire. În cazul în care instituţia nu furnizează dovezi adecvate, autoritatea sa competentă îi poate solicita să reatribuie poziţia respectivă portofoliului de tranzacţionare.
(8)O instituţie atribuie portofoliului de tranzacţionare o poziţie pe un OPC, alta decât poziţiile menţionate la alineatul (3) litera (f), care este deţinută cu intenţia tranzacţionării, în cazul în care instituţia îndeplineşte oricare dintre următoarele condiţii:
a)instituţia este în măsură să obţină informaţii suficiente cu privire la expunerile-suport individuale ale OPC-ului;
b)instituţia nu este în măsură să obţină informaţii suficiente cu privire la expunerile-suport individuale ale OPC-ului, dar cunoaşte conţinutul mandatului OPC-ului şi poate obţine cotaţii de preţ zilnice pentru OPC.
(9)ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a specifica mai în detaliu procesul pe care instituţiile trebuie să îl utilizeze pentru a calcula şi a monitoriza poziţiile scurte nete de credit sau poziţiile scurte nete pe titluri de capital din afara portofoliului de tranzacţionare menţionate la alineatul (2) litera (b).
ABE prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 10 iulie 2027.
Comisia este împuternicită să completeze prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf din prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
*)- articolul 104 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 se aplică de la 9 iulie 2024
Art. 104a: Reclasificarea unei poziţii
(1)Instituţiile dispun de politici clar definite pentru a identifica circumstanţele excepţionale care justifică reclasificarea unei poziţii din portofoliul de tranzacţionare ca poziţie din afara portofoliului de tranzacţionare sau, invers, reclasificarea unei poziţii din afara portofoliului de tranzacţionare ca poziţie din portofoliul de tranzacţionare în scopul determinării cerinţelor de fonduri proprii într-un mod pe care autorităţile competente îl consideră satisfăcător. Instituţiile revizuiesc aceste politici cel puţin anual.
ABE monitorizează setul de practici de supraveghere şi emite, până la 10 iulie 2027, ghiduri, în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, cu privire la ce anume implică circumstanţele excepţionale în sensul primului paragraf de la prezentul alineat şi al alineatului (5) de la prezentul articol. Până la momentul emiterii acestor ghiduri de către ABE, autorităţile competente notifică ABE decizia de a permite sau nu unei instituţii să reclasifice o poziţie, astfel cum se menţionează la alineatul (2) de la prezentul articol, precum şi motivele care au stat la baza acestei decizii.
(2)Autorităţile competente acordă aprobarea pentru reclasificarea unei poziţii din portofoliul de tranzacţionare ca poziţie din afara portofoliului de tranzacţionare sau, invers, a unei poziţii din afara portofoliului de tranzacţionare ca poziţie din portofoliul de tranzacţionare în scopul determinării cerinţelor de fonduri proprii numai dacă instituţia a furnizat autorităţilor competente dovezi scrise că decizia sa de a reclasifica poziţia respectivă este cauzată de o circumstanţă excepţională care este în concordanţă cu politicile de care dispune instituţia în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol. În acest scop, instituţia prezintă suficiente dovezi care să ateste că poziţia nu mai îndeplineşte condiţiile pentru a fi clasificată drept poziţie din portofoliul de tranzacţionare sau poziţie din afara portofoliului de tranzacţionare în temeiul articolului 104.
Decizia menţionată la primul paragraf se aprobă de organul de conducere.
(3)În cazul în care autoritatea competentă a acordat aprobarea pentru reclasificarea unei poziţii în conformitate cu alineatul (2), instituţia care a primit aprobarea respectivă:
a)publică, fără întârziere,
(i)informaţiile conform cărora poziţia sa a fost reclasificată; şi
(ii)atunci când efectul reclasificării respective constă în reducerea cerinţelor de fonduri proprii ale instituţiei, dimensiunea reducerii respective; şi
b)atunci când efectul reclasificării respective constă în reducerea cerinţelor de fonduri proprii ale instituţiei, nu recunoaşte acest efect până în momentul în care poziţia ajunge la scadenţă, cu excepţia cazului în care autoritatea competentă a instituţiei îi permite să recunoască acest efect la o dată anterioară.
(4)Instituţia calculează variaţia netă a cuantumului cerinţelor de fonduri proprii care rezultă din reclasificarea poziţiei ca diferenţă între cerinţele de fonduri proprii imediat după reclasificare şi cerinţele de fonduri proprii imediat înainte de reclasificare, calculate în conformitate cu articolul 92. Calculul nu ia în considerare efectele altor factori în afară de reclasificare.
(5)Reclasificarea unei poziţii în conformitate cu prezentul articol este irevocabilă, cu excepţia circumstanţelor excepţionale menţionate la alineatul (1).
(6)Prin derogare de la alineatul (1) de la prezentul articol, o instituţie poate reclasifica o poziţie din afara portofoliului de tranzacţionare drept poziţie din portofoliul de tranzacţionare în conformitate cu articolul 104 alineatul (2) litera (d) fără a solicita aprobarea autorităţii sale competente. În acest caz, instituţiei continuă să i se aplice cerinţele prevăzute la alineatele (3) şi (4) de la prezentul articol. Instituţia îi notifică imediat autorităţii sale competente efectuarea unei astfel de reclasificări.
Art. 104b: Cerinţe aplicabile birourilor de tranzacţionare
(1)În scopul calculării cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul de piaţă în conformitate cu abordarea menţionată la articolul 325 alineatul (1) litera (b), instituţiile înfiinţează birouri de tranzacţionare şi atribuie fiecare dintre poziţiile din portofoliul de tranzacţionare şi din afara portofoliului de tranzacţionare menţionate la alineatele (5) şi (6) de la prezentul articol unuia dintre birourile de tranzacţionare respective. Poziţiile din portofoliul de tranzacţionare se atribuie aceluiaşi birou de tranzacţionare numai dacă poziţiile respective sunt conforme cu strategia de afaceri aprobată pentru biroul de tranzacţionare respectiv şi dacă sunt administrate şi monitorizate în mod consecvent în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol.
(2)Birourile de tranzacţionare ale instituţiilor îndeplinesc în permanenţă toate cerinţele următoare:
a)fiecare birou de tranzacţionare are o strategie de afaceri clară şi distinctă şi o structură de gestionare a riscurilor adecvată pentru strategia sa de afaceri;
b)fiecare birou de tranzacţionare are o structură organizaţională clară; poziţiile unui birou de tranzacţionare sunt gestionate de dealeri desemnaţi din cadrul instituţiei; fiecare dealer are funcţii specifice în cadrul biroului de tranzacţionare; fiecare dealer este repartizat unui singur birou de tranzacţionare;
c)limitele poziţiilor se stabilesc în cadrul fiecărui birou de tranzacţionare în funcţie de strategia de afaceri a respectivului birou de tranzacţionare;
d)cel puţin săptămânal se elaborează rapoarte privind activităţile, rentabilitatea, gestionarea riscului şi cerinţele de reglementare la nivelul biroului de tranzacţionare şi acestea se comunică organului de conducere în mod regulat;
e)fiecare birou de tranzacţionare are un plan de afaceri anual clar, care să includă o politică de remunerare bine definită pe baza unor criterii solide utilizate pentru evaluarea performanţei;
f)pentru fiecare birou de tranzacţionare, se întocmesc lunar şi se pun la dispoziţia autorităţilor competente rapoarte privind poziţiile care se apropie de scadenţă, încălcările limitelor de tranzacţionare pe parcursul zilei (intra-day), încălcările limitelor de tranzacţionare zilnice şi acţiunile întreprinse de instituţie împotriva încălcărilor respective, precum şi evaluări ale lichidităţii pieţei.
(3)Prin derogare de la alineatul (2) litera (b), o instituţie poate repartiza un dealer mai multor birouri de tranzacţionare, cu condiţia ca instituţia să demonstreze într-un mod pe care autoritatea sa competentă să îl considere satisfăcător că repartizarea a fost efectuată din considerente ce ţin de afaceri sau de resurse, iar repartizarea nu afectează celelalte cerinţe calitative prevăzute la prezentul articol, aplicabile dealerilor şi birourilor de tranzacţionare.
(4)Instituţiile notifică autorităţilor competente modul în care asigură respectarea alineatului (2). Autorităţile competente pot impune unei instituţii să modifice structura sau organizarea birourilor sale de tranzacţionare pentru a asigura respectarea prezentului articol.
(4)ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza:
a)poziţiile de risc pe care o instituţie şi le poate asuma în mod deliberat pentru a acoperi, cel puţin parţial, riscurile prezentate de variaţiile nefavorabile ale cursurilor de schimb pentru oricare dintre ratele fondurilor sale proprii menţionate la alineatul (1);
b)modul de determinare a cuantumului maxim menţionat la alineatul (1) litera (a) de la prezentul articol şi modul în care o instituţie trebuie să excludă acest cuantum pentru fiecare dintre abordările prevăzute la articolul 325 alineatul (1);
c)criteriile care trebuie îndeplinite de cadrul de gestionare a riscurilor al unei instituţii menţionat la alineatul (1) litera (c) pentru a fi considerat adecvat în sensul prezentului articol.
ABE prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 10 iulie 2026.
Comisia este împuternicită să completeze prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf din prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
(5)Pentru a-şi calcula cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de piaţă, instituţiile atribuie fiecare dintre poziţiile din afara portofoliului de tranzacţionare care prezintă un risc valutar sau de marfă birourilor de tranzacţionare înfiinţate în conformitate cu alineatul (1) care gestionează riscuri similare cu riscurile poziţiilor respective.
(6)Prin derogare de la alineatul (5), atunci când îşi calculează cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de piaţă, instituţiile pot înfiinţa unul sau mai multe birouri de tranzacţionare cărora le atribuie exclusiv poziţii din afara portofoliului de tranzacţionare care prezintă un risc valutar sau de marfă. Birourile de tranzacţionare respective nu sunt supuse cerinţelor prevăzute la alineatele (1), (2) şi (3).
Art. 104c: Tratamentul acoperirilor împotriva riscului valutar ale ratelor fondurilor proprii
(1)O instituţie care şi-a asumat în mod deliberat o poziţie de risc pentru a acoperi, cel puţin parţial, riscurile prezentate de variaţiile nefavorabile ale cursurilor de schimb pentru oricare dintre ratele fondurilor sale proprii, astfel cum sunt menţionate la articolul 92 alineatul (1) literele (a), (b) şi (c), poate, cu aprobarea autorităţii sale competente, să excludă acea poziţie de risc din cerinţele de fonduri proprii pentru riscul valutar prevăzute la articolul 325 alineatul (1), dacă sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:
a)cuantumul maxim al poziţiei de risc care este exclus din cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de piaţă este limitat la cuantumul poziţiei de risc care neutralizează sensibilitatea oricăreia dintre ratele fondurilor proprii la variaţiile nefavorabile ale cursurilor de schimb;
b)poziţia de risc este exclusă din cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de piaţă timp de cel puţin şase luni;
c)instituţia a instituit un cadru adecvat de gestionare a riscurilor pentru a acoperi variaţiile nefavorabile ale cursurilor de schimb pentru oricare dintre ratele fondurilor sale proprii, inclusiv o strategie clară de acoperire a riscurilor şi o structură clară de guvernanţă;
d)instituţia a furnizat autorităţii competente o justificare pentru excluderea unei poziţii de risc din cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de piaţă, detaliile poziţiei de risc respective şi cuantumul care trebuie exclus.
(2)Orice excludere a unor poziţii de risc din cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de piaţă în conformitate cu alineatul (1) se aplică în mod consecvent.
(3)Autoritatea competentă aprobă orice modificări aduse de instituţie cadrului de gestionare a riscurilor menţionat la alineatul (1) litera (c) şi detaliilor poziţiilor de risc menţionate la alineatul (1) litera (d).
(4)ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza:
a)poziţiile de risc pe care o instituţie şi le poate asuma în mod deliberat pentru a acoperi, cel puţin parţial, riscurile prezentate de variaţiile nefavorabile ale cursurilor de schimb pentru oricare dintre ratele fondurilor sale proprii menţionate la alineatul (1);
b)modul de determinare a cuantumului maxim menţionat la alineatul (1) litera (a) de la prezentul articol şi modul în care o instituţie trebuie să excludă acest cuantum pentru fiecare dintre abordările prevăzute la articolul 325 alineatul (1);
c)criteriile care trebuie îndeplinite de cadrul de gestionare a riscurilor al unei instituţii menţionat la alineatul (1) litera (c) pentru a fi considerat adecvat în sensul prezentului articol.
ABE prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 10 iulie 2026.
Comisia este împuternicită să completeze prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf din prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
*)- articolul 104c alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 se aplică de la 9 iulie 2024
Art. 105: Cerinţe de evaluare prudentă
(1)Toate poziţiile din portofoliul de tranzacţionare şi poziţiile din afara portofoliului de tranzacţionare evaluate la valoarea justă fac obiectul normelor privind evaluarea prudentă enunţate la prezentul articol. Instituţiile se asigură, în special, că evaluarea prudentă a poziţiilor lor din portofoliul de tranzacţionare atinge un grad corespunzător de certitudine, ţinând seama de natura dinamică a poziţiilor din portofoliul de tranzacţionare şi a poziţiilor din afara portofoliului de tranzacţionare evaluate la valoarea justă, de cerinţele de soliditate prudenţială, de modul de operare şi de scopul cerinţelor de capital în ceea ce priveşte poziţiile din portofoliul de tranzacţionare şi poziţiile din afara portofoliului de tranzacţionare evaluate la valoarea justă.
(2)Instituţiile instituie şi menţin sisteme şi mecanisme de control suficiente pentru a obţine estimări prudente şi fiabile pentru scopuri de evaluare. Sistemele şi mecanismele de control respective includ cel puţin următoarele elemente:
a)politici şi proceduri formalizate pentru procesul de evaluare, incluzând responsabilităţi clar definite pentru diversele structuri implicate în procesul de determinare a evaluării, sursele de informaţii privind piaţa şi examinarea pertinenţei acestora, orientări pentru utilizarea datelor de intrare neobservabile care reflectă ipotezele instituţiei referitoare la elementele pe care le-ar utiliza participanţii de pe piaţă pentru stabilirea preţului poziţiei, frecvenţa cu care se realizează evaluările independente, sincronizarea în ceea ce priveşte preţurile de închidere, procedurile pentru ajustarea evaluărilor, procedurile de verificare ad-hoc şi de sfârşit de lună;
b)linii de raportare pentru departamentul responsabil cu procesul de evaluare, care sunt clare şi independente de compartimentul însărcinat cu iniţierea tranzacţiilor (front office) care au ca destinatar final organul de conducere.
(3)Instituţiile îşi reevaluează poziţiile din portofoliul de tranzacţionare la valoarea justă cel puţin zilnic. Modificările valorii acestor poziţii sunt raportate în contul de profit şi pierdere al instituţiei.
(4)Instituţiile îşi marchează la piaţă poziţiile din portofoliul de tranzacţionare şi poziţiile din afara portofoliului de tranzacţionare evaluate la valoarea justă ori de câte ori este posibil, inclusiv atunci când aplică poziţiilor respective tratamentul relevant în materie de capital.
(5)Pentru marcarea la piaţă instituţia foloseşte cotaţia de cumpărare/vânzare mai prudentă, în afara cazului în care aceasta este în măsură să îşi închidă poziţia la preţul mediu al pieţei. În cazul în care instituţiile se folosesc de această derogare, acestea îşi informează semestrial autorităţile competente cu privire la poziţiile vizate şi prezintă dovezi conform cărora îşi pot închide poziţia la preţul mediu al pieţei.
(6)Atunci când marcarea la piaţă nu este posibilă, instituţiile îşi marchează la model poziţiile şi portofoliile în mod prudent, inclusiv atunci când calculează cerinţele de fonduri proprii pentru poziţiile din portofoliul de tranzacţionare şi pentru poziţiile din afara portofoliului de tranzacţionare evaluate la valoarea justă.
(7)Instituţiile respectă următoarele cerinţe legate de marcarea la model:
a)conducerea superioară are cunoştinţă de elementele din portofoliul de tranzacţionare sau de alte poziţii evaluate la valoarea justă care fac obiectul marcării la model şi înţelege importanţa incertitudinii astfel create în raportarea riscurilor/rezultatelor activităţii;
b)atunci când este posibil, instituţiile extrag informaţiile de piaţă din aceleaşi surse ca şi preţurile de piaţă şi evaluează frecvent pertinenţa informaţiilor de piaţă privind o anumită poziţie evaluată şi parametrii modelului;
c)atunci când sunt disponibile, instituţiile folosesc metodologii de evaluare care reprezintă practici de piaţă acceptate pentru instrumentele financiare sau mărfurile în cauză;
d)atunci când modelul este dezvoltat chiar de instituţia însăşi, acesta se bazează pe ipoteze adecvate, care au fost evaluate şi examinate de părţi calificate corespunzător independente de procesul de elaborare;
e)instituţiile dispun de proceduri formale de control al variaţiilor şi păstrează o copie de siguranţă a modelului, care se foloseşte periodic pentru verificarea evaluărilor;
f)echipa de gestionare a riscurilor cunoaşte punctele slabe ale modelelor folosite şi cum să le reflecte cel mai bine în rezultatele evaluării; şi
g)modelele instituţiilor fac obiectul unei examinări periodice pentru a determina precizia rezultatelor lor, care include şi o evaluare a menţinerii adecvării ipotezelor, o analiză a profitului şi a pierderii în raport cu factorii de risc şi o comparaţie a valorilor reale de închidere cu rezultatele modelului.
În sensul primului paragraf litera (d), modelul se dezvoltă sau se aprobă independent de birourile de tranzacţionare şi este testat independent, inclusiv pentru validarea calculelor matematice, a ipotezelor şi a implementării programelor informatice.
(8)Pe lângă marcarea zilnică la piaţă sau la model, instituţiile efectuează şi o verificare independentă a preţurilor. Verificarea preţurilor de piaţă şi a datelor de intrare ale modelului trebuie să fie efectuată de o persoană sau o unitate independentă de persoanele sau unităţile care beneficiază de pe urma portofoliului de tranzacţionare, cel puţin o dată pe lună, sau mai frecvent în funcţie de natura pieţei sau a activităţii de tranzacţionare. Atunci când nu există surse independente de determinare a preţurilor sau sursele de determinare a preţurilor sunt mai subiective, pot fi potrivite măsuri prudente, precum ajustările evaluărilor.
(9)Instituţiile instituie şi menţin proceduri pentru luarea în considerare a ajustărilor evaluărilor.
(10)Instituţiile iau în considerare în mod formal ajustările evaluărilor cu privire la următoarele: marjele de credit constatate în avans, costurile de închidere, riscurile operaţionale, incertitudinea preţului de piaţă, finalizarea anticipată, costurile de investiţie şi de finanţare, costurile administrative viitoare şi, după caz, riscul de model.
(11)Instituţiile instituie şi menţin proceduri pentru calculul ajustării evaluării curente a oricărei poziţii mai puţin lichide, care ar putea să rezulte în special din evenimente de pe piaţă sau din situaţii proprii instituţiei, de exemplu poziţii concentrate şi/sau poziţii pentru care perioada de deţinere avută în vedere iniţial a fost depăşită. Dacă este necesar, instituţiile efectuează astfel de ajustări în plus faţă de orice modificări ale valorii poziţiei necesare în scopul raportării financiare şi le concep în aşa fel încât să reflecte lipsa de lichiditate a poziţiei. Conform acestor proceduri, instituţiile trebuie să ia în considerare mai mulţi factori pentru a stabili dacă este necesară o ajustare a evaluării pentru poziţiile mai puţin lichide. Aceşti factori includ:
a)timpul suplimentar care ar fi necesar pentru acoperirea poziţiei sau a riscurilor inerente poziţiei dincolo de orizonturile de lichiditate care au fost atribuite factorilor de risc aplicabili poziţiei în conformitate cu articolul 325bd;
b)volatilitatea şi media marjelor dintre preţurile de cumpărare şi cele de vânzare;
c)disponibilitatea cotaţiilor de piaţă (numărul şi identitatea formatorilor de piaţă), volatilitatea şi media volumelor de tranzacţionare, inclusiv volumele de tranzacţionare în perioadele de criză a pieţei;
d)concentrările pieţei;
e)clasamentul cronologic al poziţiilor;
f)măsura în care evaluarea se bazează pe marcarea la model;
g)impactul altor riscuri de model.
(12)În cazul utilizării unor evaluări realizate de terţi sau în cazul marcării la model, instituţiile verifică dacă este oportună aplicarea unei ajustări a evaluării. În plus, instituţiile verifică necesitatea stabilirii de ajustări pentru poziţiile mai puţin lichide şi reexaminează permanent continuitatea caracterului adecvat al acestora. De asemenea, instituţiile evaluează în mod explicit necesitatea de a efectua ajustări ale evaluărilor în legătură cu gradul de incertitudine al datelor utilizate pentru parametri în cadrul modelelor.
(13)În ceea ce priveşte produsele complexe care includ expunerile din securitizare şi instrumentele derivate de credit de tip «n-th-to-default» (al n-lea caz de nerambursare), instituţiile evaluează în mod explicit necesitatea unor ajustări ale evaluării pentru a reflecta riscul de model asociat utilizării unei metodologii de evaluare care ar putea fi incorectă şi riscul de model asociat utilizării, în modelul de evaluare, a unor parametri de calibrare ce nu pot fi observaţi (şi care ar putea fi incorecţi).
(14)ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare care să precizeze în ce condiţii se aplică cerinţele de la articolul 105 în sensul alineatului (1) de la prezentul articol.
ABE transmite Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 28 iulie 2013.
Se deleagă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
Art. 106: Acoperiri interne
(1)O acoperire internă respectă, în speţă, următoarele cerinţe:
a)nu este destinată în principal evitării sau reducerii cerinţelor de fonduri proprii;
b)este documentată corespunzător şi este supusă unor proceduri interne speciale de aprobare şi de audit;
c)se efectuează în condiţiile pieţei;
d)riscul de piaţă generat de acoperirea internă este administrat în mod dinamic în portofoliul de tranzacţionare în limitele autorizate;
e)este atent monitorizată în conformitate cu proceduri adecvate.
(2)Cerinţele prevăzute la alineatul (1) se aplică fără a aduce atingere cerinţelor aplicabile poziţiei acoperite din afara portofoliului de tranzacţionare sau din portofoliul de tranzacţionare, după caz.
(3)În cazul în care o instituţie acoperă o expunere la riscul de credit sau o expunere la riscul de contraparte din afara portofoliului de tranzacţionare utilizând un instrument financiar derivat de credit înregistrat în portofoliul său de tranzacţionare, această poziţie pe instrumentul financiar derivat de credit este recunoscută ca acoperire internă a expunerii la riscul de credit sau a expunerii la riscul de contraparte din afara portofoliului de tranzacţionare în scopul calculării cuantumurilor expunerilor ponderate la risc menţionate la articolul 92 alineatul (4) litera (a) în cazul în care instituţia încheie o altă tranzacţie cu instrumente financiare derivate de credit cu un terţ furnizor de protecţie eligibil care îndeplineşte cerinţele privind protecţia nefinanţată a creditului din afara portofoliului de tranzacţionare şi compensează perfect riscul de piaţă al acoperirii interne.
Atât acoperirea internă a riscului recunoscută în conformitate cu primul paragraf, cât şi instrumentul financiar derivat de credit încheiat cu terţul furnizor de protecţie eligibil se includ în portofoliul de tranzacţionare în scopul calculării cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul de piaţă. În scopul calculării cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul de piaţă utilizând abordarea menţionată la articolul 325 alineatul (1) litera (b), ambele poziţii se atribuie aceluiaşi birou de tranzacţionare care gestionează riscuri similare.
(4)În cazul în care o instituţie acoperă o expunere la riscul privind titlurile de capital din afara portofoliului de tranzacţionare utilizând un instrument financiar derivat pe titluri de capital înregistrat în portofoliul său de tranzacţionare, această poziţie pe instrumentul financiar derivat pe titluri de capital este recunoscută ca acoperire internă a expunerii la riscul privind titlurile de capital din afara portofoliului de tranzacţionare în scopul calculării cuantumurilor expunerilor ponderate la risc menţionate la articolul 92 alineatul (4) litera (a) în cazul în care instituţia încheie o altă tranzacţie cu instrumente financiare derivate pe titluri de capital cu un terţ furnizor de protecţie eligibil care îndeplineşte cerinţele privind protecţia nefinanţată a creditului din afara portofoliului de tranzacţionare şi compensează perfect riscul de piaţă al acoperirii interne.
Atât acoperirea internă a riscului recunoscută în conformitate cu primul paragraf din prezentul alineat, cât şi instrumentul financiar derivat pe titluri de capital încheiat cu terţul furnizor de protecţie eligibil se includ în portofoliul de tranzacţionare în scopul calculării cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul de piaţă. În scopul calculării cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul de piaţă utilizând abordarea menţionată la articolul 325 alineatul (1) litera (b), ambele poziţii se atribuie aceluiaşi birou de tranzacţionare care gestionează riscuri similare.
(41)În sensul alineatelor (3) şi (4), tranzacţia cu instrumente financiare derivate de credit sau pe titluri de capital încheiată de o instituţie poate fi compusă din mai multe tranzacţii cu mai mulţi terţi furnizori de protecţie eligibili, cu condiţia ca tranzacţia agregată rezultată să îndeplinească condiţiile prevăzute la alineatele respective.
(5)În cazul în care o instituţie acoperă expuneri la riscul de rată a dobânzii din afara portofoliului de tranzacţionare utilizând o poziţie de risc de rată a dobânzii înregistrată în portofoliul său de tranzacţionare, această poziţie de risc de rată a dobânzii este considerată a fi o acoperire internă în scopul evaluării riscului de rată a dobânzii rezultat din poziţii din afara portofoliului de tranzacţionare în conformitate cu articolele 84 şi 98 din Directiva 2013/36/UE dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)pentru a calcula cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de piaţă utilizând abordările menţionate la articolul 325 alineatul (1) literele (a), (b) şi (c), poziţia a fost atribuită unui portofoliu distinct de celelalte poziţii din portofoliul de tranzacţionare, a cărui strategie de afaceri este dedicată exclusiv gestionării şi diminuării riscului de piaţă aferent acoperirilor interne ale expunerii la riscul de rată a dobânzii;
b)pentru a calcula cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de piaţă utilizând abordarea menţionată la articolul 325 alineatul (1) litera (b), poziţia a fost atribuită unui birou de tranzacţionare a cărui strategie de afaceri este dedicată exclusiv gestionării şi diminuării riscului de piaţă aferent acoperirilor interne ale expunerii la riscul de rată a dobânzii;
c)instituţia a documentat pe deplin modul în care poziţia diminuează riscul de rată a dobânzii rezultat din poziţii din afara portofoliului de tranzacţionare în scopul cerinţelor prevăzute la articolele 84 şi 98 din Directiva 2013/36/UE.
(51)În sensul alineatului (5) litera (a), instituţia poate atribui acelui portofoliu alte poziţii de risc de rată a dobânzii deschise cu părţi terţe sau cu propriul său portofoliu de tranzacţionare, atât timp cât instituţia compensează perfect riscul de piaţă al respectivelor poziţii de risc de rată a dobânzii deschise cu propriul său portofoliu de tranzacţionare prin deschiderea de poziţii de risc de rată a dobânzii de semn opus cu părţi terţe.
(52)Biroului de tranzacţionare menţionat la alineatul (5) litera (b) de la prezentul articol i se aplică următoarele cerinţe:
a)respectivul birou de tranzacţionare poate deschide şi alte poziţii de risc de rată a dobânzii cu părţi terţe sau cu alte birouri de tranzacţionare ale instituţiei, cu condiţia ca poziţiile respective să îndeplinească cerinţele de includere în portofoliul de tranzacţionare menţionate la articolul 104 şi ca acele alte birouri de tranzacţionare să compenseze perfect riscul de piaţă al acelor alte poziţii de risc de rată a dobânzii prin deschiderea de poziţii de risc de rată a dobânzii de semn opus cu părţi terţe;
b)biroului de tranzacţionare respectiv nu i se atribuie alte poziţii din portofoliul de tranzacţionare decât cele menţionate la litera (a) de la prezentul alineat;
c)prin derogare de la articolul 104b, biroul de tranzacţionare respectiv nu este supus cerinţelor prevăzute la alineatele (1), (2) şi (3) de la articolul menţionat.
(6)Cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de piaţă al tuturor poziţiilor atribuite portofoliului distinct menţionat la alineatul (5) litera (a) sau biroului de tranzacţionare menţionat la litera (b) de la alineatul respectiv se calculează în mod de sine stătător, în plus faţă de cerinţele de fonduri proprii pentru celelalte poziţii din portofoliul de tranzacţionare.
(7)În cazul în care o instituţie acoperă o expunere la riscul de ajustare a evaluării creditului (CVA) utilizând un instrument financiar derivat încheiat cu portofoliul său de tranzacţionare, poziţia pe acel instrument financiar derivat este recunoscută ca acoperire internă pentru expunerea la riscul CVA în scopul calculării cerinţelor de fonduri proprii pentru riscurile CVA în conformitate cu abordările prevăzute la articolul 383 sau 384, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)poziţia pe instrumentul financiar derivat este recunoscută ca acoperire eligibilă în conformitate cu articolul 386;
b)în cazul în care poziţia pe instrumentul financiar derivat face obiectul oricăreia dintre cerinţele prevăzute la articolul 325c alineatul (2) litera (b) sau (c) sau la articolul 325e alineatul (1) litera (c), instituţia compensează perfect riscul de piaţă al respectivei poziţii pe instrumentul financiar derivat prin deschiderea de poziţii de semn opus cu părţi terţe.
Poziţia de semn opus din portofoliul de tranzacţionare aferentă acoperirii interne recunoscute în conformitate cu primul paragraf se include în portofoliul de tranzacţionare al instituţiei în scopul calculării cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul de piaţă.