Regulamentul 223/11-mar-2014 privind Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane
Acte UE
Jurnalul Oficial 72L
În vigoare Versiune de la: 1 Martie 2024
Regulamentul 223/11-mar-2014 privind Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane
Dată act: 11-mar-2014
Emitent: Consiliul Uniunii Europene;Parlamentul European
PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul 175 alineatul (3),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naţionale,
având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European (1),
(1)JO C 133, 9.5.2013, p. 62
având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),
(2)JO C 139, 17.5.2013, p. 59.
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (3),
(3)Poziţia Parlamentului European din 25 februarie 2014 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) şi Decizia Consiliului din 10 martie 2014.
întrucât:
(1)În conformitate cu concluziile Consiliului European din 17 iunie 2010, în cadrul căruia a fost adoptată strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii (Strategia "Europa 2020"), Uniunea şi statele membre şi-au stabilit obiectivul de a reduce cu cel puţin 20 de milioane numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie şi de excluziune socială până în 2020. Cu toate acestea, în 2011, aproape un sfert din populaţia Uniunii (119,82 milioane) era ameninţată de sărăcie sau de excluziune socială, aproape patru milioane de persoane mai mult decât în anul precedent. Totuşi, sărăcia şi excluziunea socială nu sunt uniforme în întreaga Uniune, iar gravitatea situaţiei variază de la un stat membru la altul.
(2)Numărul de persoane din Uniune afectate de deprivare materială, sau chiar de deprivare materială severă este în creştere, în 2011 aproape 8,8 % din cetăţenii Uniunii trăind într-o situaţie de precaritate materială gravă. În plus, persoanele respective suferă adesea de o excluziune prea mare ca să beneficieze de măsurile de activare din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (4) şi, în special, din Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (5).
(4)Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320).
(5)Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 470).
(3)Statele membre şi Comisia ar trebui să adopte măsuri adecvate pentru prevenirea oricărei discriminări şi ar trebui să asigure egalitatea dintre bărbaţi şi femei şi integrarea coerentă a perspectivei de gen în toate etapele de pregătire, de programare, de gestionare şi de punere în aplicare, de monitorizare şi de evaluare a Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (denumit în continuare "fondul"), precum şi în campaniile de informare şi de sensibilizare şi în schimburile de bune practici.
(4)Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) evidenţiază faptul că Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor.
(5)Articolul 6 din TUE evidenţiază faptul că Uniunea recunoaşte drepturile, libertăţile şi principiile prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;
(6)Articolul 174 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că, în scopul promovării unei dezvoltări armonioase a întregii Uniunii, aceasta dezvoltă şi desfăşoară acţiuni care conduc la consolidarea coeziunii sale economice, sociale şi teritoriale.
(7)Fondul ar trebui să întărească coeziunea socială prin contribuirea la reducerea sărăciei în Uniune, prin sprijinirea sistemelor naţionale care oferă asistenţă nefinanciară pentru a reduce deprivarea alimentară şi precaritatea materială gravă şi/sau pentru a contribui la incluziunea socială a celor mai defavorizate persoane. Fondul ar trebui să diminueze formele extreme de sărăcie, cu impactul cel mai mare în materie de excluziune socială, cum ar fi lipsa unei locuinţe, sărăcia copiilor şi precaritatea alimentară.
(8)Scopul fondului nu este de a înlocui politicile publice ale statelor membre de combatere a sărăciei şi excluziunii sociale, în special politicile necesare pentru prevenirea marginalizării grupurilor vulnerabile şi a celor cu venituri mici şi pentru evitarea riscurilor în creştere de sărăcie şi excluziune socială.
(9)În temeiul articolului 317 din TFUE şi în contextul gestiunii partajate, ar trebui specificate condiţiile care permit Comisiei să îşi exercite responsabilităţile de executare a bugetului general al Uniunii Europene, iar responsabilităţile în materie de cooperare ale statelor membre ar trebui clarificate. Respectivele condiţii ar trebui să permită Comisiei să obţină asigurarea că statele membre utilizează fondul în mod legal şi judicios şi în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare în sensul Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului (1) (denumit în continuare "Regulamentul financiar").
(1)Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii şi de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) Nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1).
(10)Respectivele dispoziţii garantează, de asemenea, că operaţiunile sprijinite sunt conforme cu legislaţia Uniunii aplicabilă şi cu legislaţiile naţionale conexe care implementează direct sau indirect prezentul regulament, precum şi cu politicile naţionale din domeniu, în special în ceea ce priveşte siguranţa ajutoarelor alimentare şi/sau a asistenţei materiale de bază acordate celor mai defavorizate persoane.
(11)Alocarea creditelor fondului între statele membre pentru perioada 2014-2020 ţine cont în egală măsură de următorii indicatori, evaluaţi pe baza datelor Eurostat, privind populaţia care suferă de lipsuri materiale grave şi populaţia care trăieşte în gospodării cu intensitate a muncii foarte scăzută. În plus, alocarea ia în considerare şi diferitele moduri de asistare a persoanelor celor mai defavorizate din statele membre. Cu toate acestea, fiecărui stat membru i-ar trebui alocată o sumă de minimum 3 500 000 EUR pentru perioada de programare 2014 - 2020, pentru a crea un program operaţional care să dispună de un nivel adecvat de resurse.
(12)Sumele alocate statelor membre din fond ar trebui deduse din finanţarea lor din fondurile structurale.
(13)Programele operaţionale ale statelor membre ar trebui să identifice şi să justifice formele de precaritate alimentară şi/sau materială care urmează a fi abordate şi/sau acţiunile de incluziune socială ce urmează a fi sprijinite, precum şi să descrie caracteristicile asistenţei acordate celor mai defavorizate persoane prin intermediul fondului pentru sistemele naţionale de asistenţă. Acestea ar trebui să includă, de asemenea, elementele necesare pentru a asigura implementarea efectivă şi eficientă a programelor operaţionale.
(14)Privaţiunile alimentare grave din cadrul Uniunii coincid cu o risipă semnificativă de alimente. În această privinţă, fondul ar trebui să faciliteze donaţiile de alimente, atunci când este cazul. Cu toate acestea, acest lucru nu diminuează necesitatea de a elimina obstacolele existente pentru a încuraja donaţiile de alimente în exces cu scopul de a combate lipsea de hrană.
(15)Pentru a asigura punerea în aplicare efectivă şi eficientă a măsurilor finanţate din fond, statele membre ar trebui, atunci când este cazul, să încurajeze cooperarea între autorităţile şi organismele regionale şi locale care, reprezintă societatea civilă, şi participarea tuturor celor implicaţi în conceperea şi materializarea activităţilor de finanţate din fond.
(16)În scopul de a maximiza eficienţa fondului, în special în ceea ce priveşte posibilele schimbări ale circumstanţelor naţionale, este adecvat să se stabilească o procedură în vederea modificării unui program operaţional.
(17)Pentru a asigura un răspuns cât mai eficace şi mai adecvat la diferitele nevoi şi pentru a îmbunătăţi asistenţa oferită celor mai defavorizate persoane, ar trebui aplicat principiul parteneriatului.
(18)Schimburile de experienţă şi de cele mai bune practici au o importantă valoare adăugată, deoarece facilitează învăţarea reciprocă. Comisia ar trebui să faciliteze şi să promoveze astfel de schimburi, încercând să găsească, în acelaşi timp, sinergii cu schimburile de bune practici în contextul fondurilor conexe, îndeosebi al Fondului social european (FSE).
(19)Pentru a monitoriza progresele înregistrate în implementarea programelor operaţionale, statele membre ar trebui să întocmească şi să prezinte Comisiei rapoarte anuale şi un raport final de implementare. Astfel ar trebui să se asigure disponibilitatea unor informaţii esenţiale şi actualizate pentru respectivele programe operaţionale. Pentru aceleaşi scopuri, Comisia şi fiecare stat membru ar trebui să se întâlnească în fiecare an pentru a efectua o reexaminare, cu excepţia cazului în care se convine altfel. Părţile interesate ar trebui să fie implicate în mod adecvat în monitorizare.
(20)Pentru a îmbunătăţi concepţia şi calitatea fiecărui program operaţional şi pentru a evalua eficacitatea şi eficienţa fondului, ar trebui realizate evaluări ex ante şi ex post. Respectivele evaluări ar trebui să se bazeze pe informaţii relevante şi să fie completate, atunci când este cazul, cu anchete privind cele mai defavorizate persoane care au beneficiat de programul operaţional şi, dacă este necesar, de evaluări în cursul perioadei de programare. Aceste evaluări ar trebui, de asemenea, să respecte viaţa privată a beneficiarilor finali şi să fie efectuate în aşa fel încât să nu stigmatizeze persoanele cele mai defavorizate. În acest sens, ar trebui precizate responsabilităţile statelor membre şi ale Comisiei.
(21)La evaluarea fondului şi la dezvoltarea metodologiei de evaluare trebuie să se ţină seama de faptul că deprivarea este un concept complex, cu o natură multidimensională.
(22)Cetăţenii au dreptul să ştie cum sunt investite resursele financiare ale Uniunii şi cu ce rezultate. În vederea asigurării unei difuzări pe scară largă a informaţiilor privind realizările fondului şi pentru a asigura accesibilitatea şi transparenţa oportunităţilor de finanţare, ar trebui să fie stabilite reguli detaliate cu privire la informare şi comunicare, în special în ceea ce priveşte responsabilităţile beneficiarilor, ale statelor membre şi, atunci când este cazul, ale autorităţilor locale şi regionale.
(23)Este aplicabil dreptul Uniunii în materia protecţiei persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, în special Directiva 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (1).
(1)Directiva 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date (JO L 281, 23.11.1995, p. 31).
(24)Este necesar să se stabilească un nivel maxim de cofinanţare din fond a programelor operaţionale pentru a se realiza un efect multiplicator al resurselor Uniunii. În plus, ar trebui să fie abordată situaţia statelor membre care se confruntă cu dificultăţi bugetare temporare.
(25)În întreaga Uniune ar trebui să fie aplicate reguli uniforme, simple şi echitabile privind perioada de eligibilitate, operaţiunile şi cheltuielile din fond. Condiţiile de eligibilitate ar trebui să reflecte natura specifică a obiectivelor fondului şi a populaţiilor vizate, în special prin stabilirea unor condiţii adecvate şi simplificate privind eligibilitatea operaţiunilor, formele de sprijin şi regulile şi condiţiile de rambursare.
(26)Având în vedere data la care trebuie lansate cererile de oferte, termenele pentru adoptarea prezentului regulament şi pregătirea programelor operaţionale, ar trebui să se adopte norme care să permită în 2014 o tranziţie lină în vederea evitării unei întreruperi a furnizării ajutorului alimentar. În acest scop, ar trebui permisă eligibilitatea cheltuielilor începând cu 1 decembrie 2013.
(27)Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (2) prevede că stocurile de produse achiziţionate în cadrul unei intervenţii publice pot fi lichidate prin cedarea lor în favoarea programului de distribuire de alimente către cele mai defavorizate persoane din Uniune, dacă programul respectiv prevede acest lucru. Dat fiind că, în funcţie de circumstanţe, obţinerea de alimente prin utilizarea, prelucrarea sau vânzarea produselor respective este cea mai favorabilă opţiune din punct de vedere economic, este adecvat să se prevadă o astfel de posibilitate în prezentul regulament. Cuantumurile derivate dintr-o tranzacţie implicând astfel de produse ar trebui utilizate în beneficiul celor mai defavorizate persoane. Cuantumurile respective nu ar trebui utilizate pentru a diminua obligaţia statelor membre de a cofinanţa programul. Pentru a asigura cea mai eficientă utilizare posibilă a produselor respective şi a încasărilor aferente, Comisia ar trebui să adopte acte de punere în aplicare în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 prin care să se stabilească proceduri prin care produsele respective să poată fi utilizate, prelucrate sau vândute în beneficiul programului vizând cele mai defavorizate persoane.
(2)Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 şi (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 671).
(28)Este necesar să se specifice tipurile de acţiuni de asistenţă tehnică sprijinite prin intermediul fondului care pot fi realizate la iniţiativa Comisiei şi a statelor membre. Comisia ar trebui să consulte, în acest scop, statele membre şi reprezentanţii organizaţiilor partenere la nivelul Uniunii.
(29)În conformitate cu principiul gestiunii partajate, statele membre şi Comisia ar trebui să răspundă de managementul şi controlul programelor. Aplicarea şi controlul operaţiunilor din cadrul programelor ar trebui să revină în principal statelor membre, prin sistemele lor de gestiune şi control.
(30)Statele membre ar trebui să adopte măsuri adecvate pentru a garanta instituirea şi funcţionarea adecvată a sistemelor lor de gestionare şi control, pentru a asigura utilizarea legală şi judicioasă a fondului. Prin urmare, ar trebui să fie specificate obligaţiile statelor membre în ceea ce priveşte sistemele de gestionare şi control ale programului lor operaţional, precum şi în ceea ce priveşte prevenirea, detectarea şi corectarea neregulilor şi a încălcărilor legislaţiei Uniunii.
(31)Statele membre ar trebui sa îşi îndeplinească obligaţiile în materie de gestionare, de control şi de audit şi să îşi asume responsabilităţile menţionate în dispoziţiile privind gestiunea partajată din Regulamentul financiar şi din prezentul regulament. Statele membre ar trebui să se asigure, în conformitate cu condiţiile prevăzute în prezentul regulament, că s-au luat măsuri eficace pentru examinarea reclamaţiilor privind fondul. În conformitate cu principiul subsidiarităţii, la cererea Comisiei, statele membre ar trebui să examineze reclamaţiile depuse la Comisie care se încadrează în sfera de acţiune a mecanismelor lor şi să informeze Comisia cu privire la rezultatele examinărilor la cerere.
(32)Pentru fiecare program operaţional, statele membre ar trebui să desemneze o autoritate de management, o autoritate de certificare şi o autoritate de audit independentă din punct de vedere funcţional. Pentru a oferi flexibilitate statelor membre în ceea ce priveşte instituirea sistemelor de control, este adecvat să se prevadă posibilitatea ca funcţiile autorităţii de certificare să fie îndeplinite de autoritatea de management. De asemenea, ar trebui să se permită statelor membre să desemneze organisme intermediare care să efectueze anumite sarcini ale autorităţii de management sau ale autorităţii de certificare. În acest caz, statele membre ar trebui să precizeze în mod clar responsabilităţile şi funcţiile organismelor respective.
(33)Autoritatea de management are responsabilitatea principală în ceea ce priveşte implementarea efectivă şi eficientă a fondului şi, prin urmare, îndeplineşte un număr substanţial de funcţii legate de gestionarea şi monitorizarea programului operaţional, de gestionarea şi controlul financiar, precum şi de selectarea proiectelor. În consecinţă, ar trebui să se stabilească în prezentul regulament responsabilităţile şi funcţiile autorităţii de management.
(34)Autoritatea de certificare ar trebui să întocmească şi să transmită Comisiei cereri de plată. Ea ar trebui să întocmească conturile, atestând integralitatea, acurateţea şi veridicitatea acestora şi faptul că cheltuielile înscrise în conturi sunt în conformitate cu normele Uniunii şi naţionale aplicabile. Ar trebui să se stabilească în prezentul regulament responsabilităţile şi funcţiile autorităţii de certificare.
(35)Autoritatea de audit ar trebui să se asigure că se efectuează audituri ale sistemelor de gestiune şi control pe un eşantion adecvat de operaţiuni şi pe conturi. Ar trebui să se stabilească în prezentul regulament responsabilităţile şi funcţiile autorităţii de audit. Auditurile cheltuielilor declarate ar trebui efectuate asupra unui eşantion reprezentativ de operaţiuni pentru a permite extrapolarea rezultatelor. Ca regulă generală, ar trebui utilizată o metodă de eşantionare statistică pentru a obţine un eşantion reprezentativ fiabil. Cu toate acestea, autorităţile de audit ar trebui să poată utiliza, în circumstanţe justificate în mod corespunzător, o metodă de eşantionare nestatistică sau o testare de substanţă, cu condiţia să fie respectate condiţiile prevăzute în prezentul regulament.
(36)Pentru a ţine cont de organizarea specifică a sistemelor de gestiune şi control pentru fond şi de necesitatea de a asigura o abordare proporţională, ar trebui stabilite dispoziţii specifice în ceea ce priveşte desemnarea autorităţii de management şi a autorităţii de certificare. Pentru a se evita orice sarcină administrativă inutilă, verificarea ex ante a conformităţii cu criteriile de desemnare indicate în prezentul regulament ar trebui să se limiteze la autoritatea de management şi de certificare. Nu ar trebui să existe cerinţe pentru aprobarea desemnării de către Comisie. Monitorizarea conformităţii cu criteriile de desemnare, realizată prin măsuri de audit şi de control, ar trebui să conducă, în cazul în care se constată nerespectarea criteriilor, la măsuri de remediere şi, eventual, la încetarea desemnării.
(37)Fără a aduce atingere competenţelor Comisiei în materie de control financiar, ar trebui să se asigure cooperarea între statele membre şi Comisie în cadrul prezentului regulament şi să se stabilească criterii care să permită Comisiei să determine, în contextul strategiei sale de control al sistemelor naţionale, nivelul de asigurare pe care ar trebui să îl obţină de la organismele de audit naţionale.
(38)Ar trebui să fie stabilite competenţele şi responsabilităţile Comisiei în ceea ce priveşte verificarea funcţionării eficiente a sistemelor de gestiune şi control, precum şi în ceea ce priveşte solicitarea întreprinderii de acţiuni de către statele membre. De asemenea, Comisia ar trebui să aibă competenţa de a efectua audituri la faţa locului vizând aspecte legate de buna gestiune financiară, pentru a formula concluzii privind performanţa fondului.
(39)Angajamentele bugetare ale Uniunii ar trebui efectuate anual. Pentru a asigura gestionarea eficientă a programului, este necesar să se stabilească reguli simple pentru prefinanţare, cererile de plată intermediare şi plata soldului final.
(40)Pentru a garanta o asigurare rezonabilă pentru Comisie înainte de acceptarea conturilor, cererile de plăţi intermediare ar trebui să fie rambursate la o rată de 90 % din suma rezultată prin aplicarea ratei de cofinanţare stabilită în decizia de adoptare a programului operaţional, la cheltuielile eligibile. Sumele restante datorate ar trebui să fie plătite statelor membre după acceptarea conturilor, cu condiţia ca Comisia să fie în măsură că concluzioneze că conturile sunt complete, exacte şi corecte.
(41)O plată de prefinanţare la începutul programului operaţional ar trebui să asigure faptul că statul membru are mijloacele necesare pentru a oferi sprijin beneficiarilor în implementarea operaţiunilor începând de la adoptarea programului operaţional. Această plată de prefinanţare ar trebui utilizată exclusiv în acest scop, astfel încât beneficiarii ar trebui să primească fonduri suficiente pentru a lansa operaţiunea după ce este selectată.
(42)Beneficiarii ar trebui să primească sprijinul integral în termen de 90 de zile de la data depunerii cererii de plată de către beneficiari, sub rezerva disponibilităţii fondurilor din prefinanţare şi plăţile intermediare. Autoritatea de management ar trebui să poată întrerupe termenul dacă documentele justificative sunt incomplete sau dacă există dovezi ale unor nereguli care necesită investigaţii suplimentare.
(43)Pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, ar trebui să fie prevăzute măsuri limitate în timp care să permită ordonatorului delegat să întrerupă plăţile în cazul în care există probe clare care sugerează o deficienţă semnificativă care afectează buna funcţionare a sistemelor de gestiune şi control, probe privind nereguli legate de o cerere de plată sau nu au fost prezentate documente necesare pentru examinarea şi acceptarea conturilor. Durata întreruperii ar trebui să fie de până la şase luni, cu o posibilă prelungire a perioadei respective până la nouă luni cu acordul statului membru, pentru a permite soluţionarea cauzelor întreruperii şi a evita astfel aplicarea de suspendări.
(44)Pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii şi pentru a oferi mijloacele de a asigura implementarea efectivă a programelor, ar trebui stabilite dispoziţii care să permită suspendarea plăţilor de către Comisie.
(45)Pentru a aplica cerinţele Regulamentului financiar în cadrul gestiunii financiare a fondului, este necesar să se instituie proceduri pentru pregătirea, examinarea şi acceptarea conturilor, care să asigure un temei clar pentru aceste modalităţi şi să le confere securitate juridică. În plus, pentru a putea să îşi îndeplinească în mod adecvat responsabilităţile, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a exclude sumele care fac obiectul unor evaluări în curs privind legalitatea şi regularitatea lor.
(46)Pentru a reduce riscurile de declarare a unor cheltuieli neconforme, ar trebui să fie posibil ca o autoritate de certificare, fără să fie necesare justificări suplimentare, să includă sumele care trebuie să facă obiectul unor verificări suplimentare într-o cerere de plată intermediară după exerciţiul contabil în care acestea au fost înregistrate în sistemul său contabil.
(47)Pentru a reduce sarcina administrativă pentru beneficiari, ar trebui stabilite termene-limită specifice în care autorităţile de management să fie obligate să asigure disponibilitatea documentelor pentru operaţiuni după prezentarea cheltuielilor sau finalizarea unei operaţiuni. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, perioada de păstrare a documentelor ar trebui să difere în funcţie de cuantumul total al cheltuielilor eligibile ale unei operaţiuni.
(48)Întrucât procesul de verificare şi acceptare a conturilor se realizează anual, procedura de închidere ar trebui să fie simplă. Închiderea finală a programului ar putea astfel să se bazeze doar pe documente referitoare la ultimul exerciţiu contabil şi pe raportul final de implementare sau pe cel mai recent raport anual de implementare, fără a fi necesară prezentarea altor documente.
(49)Pentru a proteja bugetul Uniunii, este posibil ca Comisia să fie nevoită să aplice corecţii financiare. Pentru a asigura securitatea juridică pentru statele membre, este important să se definească circumstanţele în care nerespectarea dreptului Uniunii sau a legislaţiei naţionale care vizează aplicarea acestuia poate determina corecţii financiare din partea Comisiei. Pentru a se asigura că eventualele rectificări financiare pe care Comisia le impune statelor membre sunt legate de protecţia intereselor financiare ale Uniunii, acestea ar trebui să se limiteze la cazurile în care încălcarea dreptului Uniunii aplicabil sau a legislaţiei naţionale care vizează aplicarea dreptului relevant al Uniunii priveşte eligibilitatea, regularitatea, gestiunea sau controlul operaţiunilor şi cheltuielilor corespunzătoare declarate Comisiei. Pentru a garanta proporţionalitatea, este important ca, atunci când decide asupra unei corecţii financiare, Comisia să ia în considerare natura şi gravitatea încălcării şi implicaţiile financiare aferente pentru bugetul Uniunii.
(50)Este necesar să se stabilească un cadru juridic care să prevadă sisteme de gestiune şi control solide şi o împărţire adecvată a rolurilor şi responsabilităţilor în contextul gestiunii partajate. Prin urmare, rolul Comisiei ar trebui specificat şi clarificat şi ar trebui instituite norme proporţionale privind aplicarea de corecţii financiare de către Comisie.
(51)Frecvenţa auditurilor operaţiunilor ar trebui să fie proporţională cu nivelul sprijinului pus la dispoziţie de Uniune prin intermediul fondului. În special, numărul auditurilor efectuate ar trebui să fie redus în cazul în care totalul cheltuielilor eligibile pentru o operaţiune nu depăşeşte 150 000 EUR. Cu toate acestea, ar trebui să fie posibilă efectuarea de audituri oricând există indicii privind o neregulă sau o fraudă sau în urma închiderii unei operaţiuni finalizate, în cadrul unui eşantion de audit. Comisia ar trebui să poată examina pista de audit a autorităţii de audit sau să ia parte la auditurile la faţa locului realizate de autoritatea de audit. Atunci când nu obţine asigurările necesare privind funcţionarea eficace a autorităţii de audit prin aceste mijloace, Comisia ar trebui să poată repeta activitatea de audit în cazurile în care acest lucru este conform cu standardele de audit acceptate la nivel internaţional. Pentru ca nivelul activităţii de audit desfăşurate de către Comisie să fie proporţional cu riscul, Comisia ar trebui să-şi poată reduce activitatea de audit în ceea ce priveşte programele operaţionale în cazul în care nu există deficienţe semnificative sau în cazul în care autoritatea de audit este fiabilă. Pentru a reduce sarcina administrativă asupra beneficiarilor, ar trebui introduse norme specifice pentru a reduce riscul suprapunerii între audituri ale aceloraşi operaţiuni efectuate de diferite instituţii, şi anume de Curtea de Conturi Europeană, de Comisie şi de autoritatea de audit. În plus, obiectul auditurilor ar trebui să ţină cont pe deplin de obiectivul urmărit, de caracteristicile populaţiilor vizate de fond şi de caracterul benevol al multor beneficiari.
(52)Pentru a încuraja disciplina financiară, ar trebui definite modalităţile de dezangajare pentru oricare parte a angajamentului bugetar pentru un program, în special în cazul în care o sumă poate fi exclusă din dezangajare, îndeosebi atunci când întârzierile în implementare rezultă din circumstanţe independente de partea în cauză, excepţionale sau neprevăzute şi ale căror consecinţe nu pot fi evitate în pofida eforturilor depuse, precum şi în cazul în care s-a depus o cerere de plată, dar termenul de plata a fost întrerupt sau plata a fost suspendată.
(53)Pentru a completa şi a modifica anumite elemente neesenţiale din prezentul regulament, competenţa de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce priveşte conţinutul rapoartelor anuale şi finale de implementare, inclusiv lista indicatorilor comuni, criteriile de stabilire a neregulilor care trebuie raportate, datele care trebuie furnizate şi recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit, normele care specifică informaţiile în raport cu datele care trebuie înregistrate şi stocate sub formă electronică în cadrul sistemului de monitorizare stabilit de către autorităţile de management, cerinţele minime privind pistele de audit, sfera de aplicare şi conţinutul auditurilor naţionale, precum şi metoda de selecţie a eşantionului, normele detaliate privind utilizarea datelor colectate cu ocazia auditurilor şi criteriile de determinare a deficienţelor grave în funcţionarea eficace a sistemelor de gestionare şi control, în ceea ce priveşte stabilirea nivelului corecţiei financiare de aplicat şi aplicarea unor corecţii financiare forfetare sau extrapolate. Desfăşurarea de către Comisie a unor consultări adecvate în cursul activităţii pregătitoare, inclusiv la nivel de experţi, prezintă o importanţă deosebită.
(54)Atunci când pregăteşte şi elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, la timp şi adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European şi Consiliu.
(55)În vederea asigurării unor condiţii uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui să i se confere Comisiei competenţe de executare cu privire la decizii privind planurile anuale de acţiune care urmează să fie finanţate din asistenţa tehnică la iniţiativa Comisiei, de adoptare şi modificare a programelor operaţionale, decizii de suspendare a plăţilor interimare, decizii privind neacceptarea conturilor şi suma exigibilă în cazul în care conturile nu au fost acceptate, decizii privind corecţiile financiare, decizii de stabilire a împărţirii anuale indicative a creditelor de angajare disponibile pentru statele membre şi, în cazul dezangajării, decizii de modificare a deciziilor de adoptare a programelor.
(56)În vederea asigurării unor condiţii uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui să i se confere Comisiei competenţe de executare referitoare la modelul de anchetă structurată privind destinatarii finali, la frecvenţa raportărilor neregularităţilor şi formatul care trebuie utilizat pentru raportări, la termenii şi condiţiile privind sistemul electronic de schimb de date pentru gestiune şi control, la specificaţiile tehnice pentru înregistrarea şi stocarea datelor în legătură şi sistemele de gestiune şi control, la modelul de declaraţie de gestiune, la modelele de strategie de audit, de opinie de audit anuală şi de raport privind controlul, la modelul pentru raportul şi opinia organismului de audit independent şi descrierea funcţiilor şi a procedurilor existente care vizează autoritatea de management sau, după caz, autoritatea de certificare, la modelul de cerere de plată şi modelul pentru conturi. Respectivele competenţe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului (1).
(1)Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor şi principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competenţelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
(57)Pentru anumite acte de punere în aplicare care urmează să fie adoptate în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011, impactul şi implicaţiile potenţiale sunt într-atât de importante pentru statele membre încât se justifică o excepţie de la regula generală. Prin urmare, în cazul în care comitetul nu emite nici un aviz, Comisia ar trebui să nu adopte proiectul de act de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se referă la stabilirea specificaţiilor tehnice ale înregistrării şi stocării datelor în legătură cu sistemul de gestionare şi control. Prin urmare, articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 ar trebui să se aplice în cazul respectivelor acte de punere în aplicare.
(58)Dispoziţiile prezentului regulament respectă drepturile fundamentale şi sunt în acord cu principiile recunoscute în special în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, incluzând respectarea demnităţii umane şi a vieţii private şi de familie, dreptul la protecţia datelor cu caracter personal, drepturile copilului, drepturile persoanelor în vârstă, egalitatea între bărbaţi şi femei, precum şi interzicerea discriminării. Prezentul regulament ar trebui aplicat în conformitate cu respectivele drepturi şi principii.
(59)Deoarece obiectivele prezentului regulament, şi anume îmbunătăţirea coeziunii sociale în Uniune şi contribuirea la combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar pot fi mai bine realizate la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarităţii, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporţionalităţii astfel cum este enunţat la articolul menţionat, prezentul regulament nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor menţionate.
(60)Este necesar ca fondul să completeze acţiunile finanţate din FSE ca activităţi de incluziune socială, susţinând totodată exclusiv persoanele cele mai defavorizate.
(61)Pentru a permite adoptarea rapidă a actelor delegate prevăzute în prezentul regulament, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
-****-
Art. 1: Obiect şi obiectiv
Prin prezentul regulament se înfiinţează Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (denumit în continuare "fondul") pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 şi 31 decembrie 2020 şi se stabilesc obiectivele fondului, domeniul de aplicare al sprijinului, resursele financiare disponibile şi alocarea acestora pentru fiecare stat membru, precum şi regulile necesare pentru a se asigura eficacitatea şi eficienţa fondului.
Art. 2: Definiţii
Se aplică următoarele definiţii:
1."asistenţă materială de bază" înseamnă bunuri de consum de bază cu o valoare limitată, pentru uzul personal al persoanelor celor mai defavorizate, de exemplu îmbrăcăminte, încălţăminte, articole de igienă, materiale şcolare şi saci de dormit;
2."cele mai defavorizate persoane" înseamnă persoane fizice, care pot fi persoane individuale, familii, gospodării sau grupuri constituite din persoane, ale căror nevoi de asistenţă au fost stabilite în funcţie de criterii obiective stabilite de către autorităţile naţionale competente în consultare cu actorii din sector, evitând conflictele de interese, sau care sunt definite de organizaţiile partenere şi care sunt aprobate de către autorităţile naţionale competente respective şi care pot include elemente necesare pentru a ajunge la persoanele cele mai defavorizate din anumite zone geografice;
3."organizaţii partenere" înseamnă organisme publice şi/sau organizaţii nonprofit care livrează alimentele şi/sau asistenţa materială de bază, atunci când este cazul, şi oferă totodată măsuri auxiliare, direct sau prin intermediul altor organizaţii partenere, sau care au activităţi care vizează direct incluziunea socială a celor mai defavorizate persoane şi ale căror operaţiuni au fost selectate de către autoritatea de management în conformitate cu articolul 32 alineatul (3) litera (b);
4."programe naţionale" înseamnă orice program având, cel puţin parţial, aceleaşi obiective ca şi fondul şi care este implementat la nivel naţional, regional sau local de către organisme publice sau de către organizaţii non-profit;
5."program operaţional de ajutor alimentar şi/sau asistenţă materială de bază" (menţionat şi ca "PO I") înseamnă un program operaţional care sprijină distribuirea de alimente şi/sau asistenţă materială de bază pentru persoanele cele mai defavorizate, combinată, atunci când este cazul, cu măsuri auxiliare, care vizează reducerea excluziunii sociale a persoanelor celor mai defavorizate;
6."program operaţional pentru incluziunea socială a persoanelor celor mai defavorizate" (menţionat şi ca "OP II") înseamnă un program operaţional care susţine activităţile care nu intră în categoria măsurilor active pe piaţa forţei de muncă, constând în asistenţă nefinanciară, nematerială, care vizează incluziunea socială a persoanelor celor mai defavorizate;
7."operaţiune" înseamnă un proiect, un contract sau o acţiune selectată de autoritatea de management a programului operaţional în cauză sau care intră în domeniul ei de responsabilitate şi care contribuie la realizarea obiectivelor programului operaţional corespunzător;
8."operaţiune finalizată" înseamnă o operaţiune care a fost finalizată din punct de vedere material sau implementată integral şi pentru care toate plăţile aferente au fost efectuate de către beneficiari, iar sprijinul provenit din programul operaţional corespunzător a fost plătit beneficiarilor;
9."beneficiar" înseamnă un organism public sau privat responsabil de iniţierea sau de iniţierea şi implementarea operaţiunilor;
10."destinatar final" înseamnă cea mai defavorizată sau cele mai defavorizate persoane care primesc asistenţa definită la articolul 4 din prezentul regulament;
11."măsuri auxiliare" înseamnă activităţile prevăzute în plus faţă de distribuirea de alimente şi/sau asistenţa materială de bază, cu scopul de a atenua excluziunea socială şi/sau a rezolva urgenţele sociale, într-o manieră mai autonomizantă şi mai sustenabilă, de exemplu orientări cu privire la un regim alimentar echilibrat şi sfaturi de gestionare a bugetului;
12."cheltuieli publice" înseamnă contribuţia publică la finanţarea operaţiunilor a cărei sursă este bugetul autorităţilor publice naţionale, regionale sau locale, din bugetul Uniunii reprezentat de fond, din bugetul organismelor publice sau din bugetul asociaţiilor de autorităţi publice sau al oricărui organism de drept public în sensul articolului 1 alineatul (9) din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (1);
(1)Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări, de bunuri şi de servicii (JO L 134, 30.4.2004, p. 114).
13."organism intermediar" înseamnă orice organism public sau privat care acţionează sub responsabilitatea unei autorităţi de management sau de certificare sau care îndeplineşte sarcini în numele unei astfel de autorităţi în raport cu operaţiunile implementate de beneficiari;
14."an contabil" înseamnă perioada de la 1 iulie până la 30 iunie, cu excepţia primului an contabil al perioadei de programare, pentru care înseamnă perioada de la începutul datei de eligibilitate a cheltuielilor până la 30 iunie 2015. Ultimul an contabil se desfăşoară între 1 iulie 2023 şi 30 iunie 2024;
15."an financiar" înseamnă perioada de la 1 ianuarie la 31 decembrie.
16."neregulă" înseamnă orice încălcare a dreptului Uniunii sau a dreptului naţional în legătură cu aplicarea sa care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic implicat în implementarea Fondului, care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului Uniunii prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului Uniunii;
17."operator economic" înseamnă orice persoană fizică sau juridică sau o altă entitate care participă la implementarea asistenţei din Fondului, cu excepţia unui stat membru care îşi exercită prerogativele în calitate de autoritate publică;
18."neregulă sistemică" înseamnă orice neregulă, care poate avea o natură recurentă, cu o probabilitate ridicată de apariţie în tipuri de operaţiuni similare, care decurge dintr-o deficienţă semnificativă în funcţionarea eficace a sistemelor de gestiune şi control, inclusiv din neinstituirea unor proceduri adecvate în conformitate cu prezentul regulament;
19."deficienţe grave care afectează buna funcţionare a unui sistem de gestiune şi control" înseamnă deficienţe care impun îmbunătăţiri substanţiale ale sistemului, care expun Fondul unui risc important de nereguli sistemice şi a căror existenţă este incompatibilă cu un aviz de audit fără rezerve privind funcţionarea sistemului de gestiune şi control.
Art. 3: Obiective
(1)Fondul promovează coeziunea socială, stimulează incluziunea socială şi îşi aduce astfel aportul, în cele din urmă, la realizarea scopului combaterii pauperităţii în Uniune, contribuind la atingerea obiectivului de reducere cu cel puţin 20 de milioane a numărului de persoane expuse riscului de sărăcie şi de excluziune socială, în conformitate cu Strategia Europa 2020, completând totodată acţiunile fondurilor structurale. Fondul contribuie la realizarea obiectivului specific de a atenua cele mai grave forme de sărăcie prin furnizarea de asistenţă nefinanciară celor mai defavorizate persoane reprezentând alimente şi/sau asistenţă materială de bază şi activităţi de incluziune socială care urmăresc integrarea socială a celor mai defavorizate persoane.
Acest obiectiv şi rezultatele implementării Fondului se evaluează calitativ şi cantitativ.
(2)Fondul completează politicile naţionale sustenabile de eradicare a sărăciei şi de incluziune socială, care rămân de responsabilitatea statelor membre.
Art. 4: Domeniul de aplicare al sprijinului
(1)Fondul sprijină programe naţionale prin care produse alimentare şi/sau asistenţă materială de bază sunt distribuite celor mai defavorizate persoane prin intermediul organizaţiilor partenere selectate de statele membre.
Pentru a spori şi diversifica aprovizionarea cu alimente pentru persoanele cele mai defavorizate, precum şi a reduce şi împiedica risipa de alimente, Fondul poate sprijini activităţile legate de colectarea, transportul, depozitarea şi distribuirea donaţiilor de produse alimentare.
Fondul poate, de asemenea, sprijini măsuri auxiliare, completând furnizarea de alimente şi/sau de asistenţă materială de bază.
(2)Fondul sprijină activităţile ce contribuie la incluziunea socială a celor mai defavorizate persoane.
(3)Fondul promovează, la nivelul Uniunii, învăţarea reciprocă, colaborarea în reţea şi difuzarea bunelor practici în domeniul asistenţei nefinanciare acordate celor mai defavorizate persoane.
Art. 5: Principii
(1)Partea din bugetul Uniunii alocată fondului este implementată în cadrul gestiunii partajate între statele membre şi Comisie, în conformitate cu articolul 58 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul financiar, cu excepţia asistenţei tehnice acordate la iniţiativa Comisiei, care este implementată în cadrul gestiunii directe în conformitate cu articolul 58 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar.
(2)Comisia şi statele membre se asigură, ţinând seama de contextul specific al fiecărui stat membru, că sprijinul acordat din fond este în acord cu politicile şi priorităţile pertinente ale Uniunii şi este complementar altor instrumente ale Uniunii.
(3)Sprijinul acordat din fond este implementat de Comisie în strânsă cooperare cu statele membre, în conformitate cu principiul subsidiarităţii.
(4)Statele membre şi organismele desemnate de ele în scopul respectiv sunt responsabile de implementarea programelor operaţionale şi de îndeplinirea sarcinilor lor în temeiul prezentului regulament în conformitate cu cadrul instituţional, juridic şi financiar al statului membru şi sub rezerva conformării la dispoziţiile prezentului regulament.
(5)Măsurile pentru implementarea şi utilizarea fondului, în special resursele financiare şi administrative necesare pentru raportare, evaluare, management şi control, ţin cont de principiul proporţionalităţii având în vedere nivelul sprijinului alocat şi capacităţile administrative ale organizaţiilor care funcţionează în principal graţie benevolilor.
(6)În conformitate cu responsabilităţile lor respective, şi pentru a evita dubla finanţare, Comisia şi statele membre asigură coordonarea cu FSE, precum şi cu alte politici, strategii şi instrumente pertinente ale Uniunii, în special cu iniţiativele Uniunii în domeniul sănătăţii publice şi al combaterii risipei de alimente.
(7)Comisia, statele membre şi beneficiarii aplică principiul bunei gestiuni financiare în conformitate cu articolul 30 din Regulamentul financiar.
(8)Comisia şi statele membre asigură eficacitatea fondului, în special prin monitorizare, raportare şi evaluare.
(9)Statele membre şi Comisia garantează că programele operaţionale sunt pregătite, programate, implementate, monitorizate şi evaluate cu respectarea principiului parteneriatului atunci când desfăşoară consultări cu părţile interesate pertinente conform prezentului regulament.
(10)Comisia şi statele membre iau măsuri pentru a garanta eficacitatea fondului şi îşi îndeplinesc rolurile în legătură cu fondul, urmărind reducerea sarcinii administrative a beneficiarilor;
(11)Comisia şi statele membre asigură luarea în considerare şi promovarea egalităţii între femei şi bărbaţi şi a integrării perspectivei de gen în cursul diferitelor etape de pregătire, de programare, de gestionare şi implementare, de monitorizare şi de evaluare a fondului, precum şi în campaniile de informare şi de sensibilizare şi în schimburile de bune practici. Comisia şi statele membre folosesc date defalcate pe sexe acolo unde există posibilitatea.
Comisia şi statele membre iau măsurile adecvate pentru prevenirea oricărei discriminări bazate pe sex, rasă sau origine etnică, religie sau credinţă, handicap, vârstă sau orientare sexuală, în cadrul obţinerii accesului la fond şi la programele şi operaţiunile sprijinite de acesta.
(12)Operaţiunile sprijinite de fond sunt conforme cu legislaţia Uniunii şi cu legislaţia naţională care vizează punerea sa în aplicare (denumite în continuare "dreptul aplicabil al Uniunii şi legislaţia naţională aplicabilă"). În special, fondul poate fi utilizat pentru a sprijini numai distribuirea de alimente sau bunuri care sunt în conformitate cu dreptul Uniunii în materia siguranţei produselor de consum.
(13)Statele membre şi beneficiarii selectează produsele alimentare şi/sau asistenţa materială de bază pe baza unor criterii obiective legate de nevoile celor mai defavorizate persoane. Criteriile de selecţie pentru produsele alimentare şi, dacă e cazul, pentru bunuri, iau în considerare şi aspectele de climă şi mediu, în special pentru a se reduce risipa de alimente. După caz, selectarea tipului de produse alimentare ce urmează a fi distribuite se efectuează în urma studierii contribuţiei acesteia la alimentaţia echilibrată a persoanelor cel mai defavorizate.
(14)Comisia şi statele membre se asigură că ajutorul acordat în cadrul acestui fond respectă demnitatea celor mai defavorizate persoane.
Art. 6: Resursele globale
(1)Resursele disponibile pentru fond din angajamentul bugetar pentru perioada 2014 - 2020 sunt de 3 395 684 880 EUR, la preţurile din 2011, în conformitate cu defalcarea anuală prezentată în anexa II.
(2)Cu excepţia resurselor suplimentare alocate ca răspuns la epidemia de COVID-19, astfel cum sunt menţionate la articolul 6a, alocarea fondului pentru perioada 2014-2020 pentru fiecare stat membru este stabilită în anexa III. Cuantumul minim pentru fiecare stat membru este de 3 500 000 EUR pentru întreaga perioadă.
(3)În scopul programării şi al includerii ulterioare în bugetul general al Uniunii, valoarea resurselor se indexează cu 2 % pe an.
(4)La iniţiativa Comisiei, 0,35 % din resursele globale se alocă asistenţei tehnice.
Art. 6a: Resurse suplimentare ca răspuns la criza asociată epidemiei de COVID-19
(1)În cazul în care statul membru consideră că este oportun, resursele menţionate la articolul 6 alineatul (1) din prezentul regulament se majorează ca răspuns la criza asociată epidemiei de COVID-19, în conformitate cu articolul 92b alineatul (5) al şaptelea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (*1) şi în condiţiile relevante prevăzute în respectivul alineat. Resursele suplimentare constituie venituri alocate externe, astfel cum se menţionează la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului (*2) şi fac obiectul articolului 3 alineatele (3), (4), (7) şi (9) din regulamentul menţionat. Resursele suplimentare pot afecta angajamentele bugetare pentru 2021 şi 2022.
(*1)Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320).
(*2)Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului din 14 decembrie 2020 de instituire a unui Instrument de redresare al Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de COVID-19 (JO L 433I, 22.12.2020, p. 23).
(2)Prin derogare de la articolul 7 alineatul (1), perioada pentru programele operaţionale care beneficiază de resurse suplimentare în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol se întinde până la 31 decembrie 2022.
(3)Prin derogare de la articolul 38 primul paragraf din prezentul regulament, angajamentele bugetare pentru resursele suplimentare aferente fiecărui program se execută în anii 2021 şi 2022.
Prin derogare de la articolul 59 alineatul (1) din prezentul regulament, angajamentele bugetare pentru resursele suplimentare se dezangajează în conformitate cu regulile care trebuie respectate pentru încheierea programelor.
(4)În plus faţă de prefinanţarea menţionată la articolul 44 alineatul (1), Comisia plăteşte un cuantum de prefinanţare de 11 % din resursele suplimentare alocate pentru anul 2021 în urma deciziei Comisiei de aprobare a modificării unui program de alocare a resurselor suplimentare.
În plus faţă de prefinanţarea iniţială prevăzută la primul paragraf, Comisia plăteşte 4 % din resursele REACT-EU alocate programelor pentru anul 2021 ca prefinanţare iniţială suplimentară în 2022. Pentru programele din statele membre care au înregistrat un nivel al sosirilor de persoane din Ucraina de peste 1 % din populaţia lor naţională în perioada 24 februarie 2022-23 martie 2022, procentul respectiv se majorează la 34 %.
Cuantumul plătit ca prefinanţare iniţială menţionat la primul şi al doilea paragraf este descărcat integral din contabilitatea Comisiei cel târziu la momentul încheierii programului operaţional..
(5)Prin derogare de la articolul 20, o rată de cofinanţare de până la 100 % poate fi aplicată resurselor suplimentare în temeiul alineatului (1) din prezentul articol.
Art. 7: Programele operaţionale
(1)Fiecare stat membru transmite Comisiei, în termen de şase luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, un PO I şi/sau un PO II care vizează perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 şi 31 decembrie 2020.
(2)Un PO I stabileşte:
a)identificarea tipului sau a tipurilor de deprivare materială vizate în cadrul programului operaţional şi motivarea selectării realizate, precum şi o descriere, pentru fiecare tip de deprivare materială vizată, a caracteristicilor principale ale distribuirii de alimente şi/sau de asistenţă materială de bază, precum şi, după caz, măsurile auxiliare oferite, având în vedere rezultatele evaluării ex ante efectuate în conformitate cu articolul 16;
b)o descriere a programului sau a programelor naţionale corespunzătoare pentru fiecare tip de deprivare materială;
c)o descriere a mecanismului de stabilire a criteriilor de eligibilitate a celor mai defavorizate persoane, diferenţiate, dacă este necesar, în funcţie de tipul de deprivare materială;
d)criteriile de selectare a operaţiunilor şi o descriere a mecanismului de selectare, diferenţiate, dacă este necesar, în funcţie de tipul de deprivare materială abordată;
e)criteriile de selectare a organizaţiilor partenere, diferenţiate, dacă este necesar, în funcţie de tipul de deprivare materială vizată;
f)o descriere a mecanismului utilizat pentru a asigura complementaritatea cu FSE;
g)un plan de finanţare care să cuprindă un tabel în care este specificat, pentru întreaga perioadă de programare, suma totală preconizată a fi acordată ca sprijin din programul operaţional, defalcată în mod indicativ pe tipuri de deprivare materială vizată, precum şi măsurile auxiliare aferente.
(3)Un PO II stabileşte:
a)o strategie privind contribuţia programului la promovarea coeziunii sociale şi a reducerii sărăciei în conformitate cu Strategia Europa 2020, incluzând o justificare pentru stabilirea priorităţii în materie de asistenţă;
b)obiectivele specifice ale programului operaţional bazate pe identificarea nevoilor de la nivel naţional, având în vedere rezultatele evaluării ex ante efectuate în conformitate cu articolul 16. Evaluarea ex ante este transmisă Comisiei în acelaşi timp cu programul operaţional;
c)un plan de finanţare care cuprinde un tabel în care este specificat, pentru întreaga perioadă de programare, suma totală preconizată a fi alocată ca sprijin din programul operaţional, defalcată în mod indicativ pe tipuri de acţiune.
d)identificarea persoanelor cel mai defavorizate care trebuie vizate;
e)indicatorii financiari referitori la cheltuielile aferente alocate;
f)rezultatele scontate pentru obiectivele specifice, realizările aferente specifice programului şi indicatorii în materie de rezultate cu un nivel de referinţă şi valori - ţintă;
g)o descriere a tipurilor şi exemplelor de acţiuni ce urmează a fi sprijinite şi contribuţia lor preconizată la obiectivele specifice menţionate la litera (b), inclusiv principiile directoare pentru selectarea operaţiunilor şi, după caz, identificarea tipurilor de beneficiari;
h)o descriere a mecanismului utilizat pentru a asigura complementaritatea cu FSE şi a preveni suprapunerile şi dublele finanţări ale operaţiunilor.
(4)De asemenea, fiecare program operaţional stabileşte:
a)identificarea autorităţii de management, a autorităţii de certificare dacă este cazul, a autorităţii de audit şi a organismului către care se vor face plăţile de către Comisie, precum şi o descriere a procedurii de monitorizare;
b)o descriere a măsurilor luate pentru a implica toate părţile interesate pertinente, precum şi, după caz, autorităţile publice regionale şi locale competente şi alte autorităţi publice în pregătirea programului operaţional;
c)o descriere a utilizării planificate a asistenţei tehnice în conformitate cu articolul 27 alineatul (4), care include acţiuni de consolidare a capacităţii administrative a beneficiarilor în ceea ce priveşte implementarea programului operaţional;
d)un plan de finanţare care cuprinde un tabel în care este specificat pentru fiecare an, în conformitate cu articolul 20, sumele preconizate a fi acordate din fond şi nivelul cofinanţării în conformitate cu articolul 20.
Organizaţiile partenere menţionate la articolul 7 alineatul (2) litera (e) care livrează în mod direct alimente şi/sau asistenţă materială de bază, întreprind ele însele sau în cooperare cu alte organizaţii activităţi care constau, după caz, în reorientarea către serviciile competente şi care completează furnizarea de asistenţă materială, vizând incluziunea socială a celor mai defavorizate persoane, indiferent dacă aceste activităţi sunt sprijinite sau nu din fond. Totuşi, astfel de măsuri auxiliare nu sunt obligatorii în cazurile în care alimentele şi/sau asistenţa materială de bază sunt furnizate numai copiilor cel mai defavorizaţi aflaţi în centre pentru îngrijirea copiilor sau alte infrastructuri comparabile.
(5)Statele membre sau orice autoritate desemnată de acestea întocmesc programe operaţionale. Acestea cooperează cu toate părţile interesate pertinente precum şi, după caz, autorităţile publice regionale şi locale competente sau cu alte autorităţi publice. Statele membre se asigură că programele operaţionale sunt strâns legate de politicile naţionale de incluziune socială.
(6)Statele membre elaborează proiectele lor de programe operaţionale în conformitate cu modelele prezentate în anexa I, după caz.
Art. 8: Adoptarea programelor operaţionale
(1)Comisia evaluează coerenţa fiecărui program operaţional cu prezentul regulament şi contribuţia sa la obiectivele fondului, luând în considerare evaluarea ex ante efectuată în conformitate cu articolul 16. Comisia se asigură că nu există nicio suprapunere cu un alt program operaţional finanţat din FSE în statul membru.
(2)Comisia poate formula observaţii în termen de trei luni de la data transmiterii programului operaţional. Statul membru furnizează Comisiei toate informaţiile suplimentare necesare şi, dacă este cazul, revizuieşte programul operaţional propus.
(3)Cu condiţia ca orice observaţii formulate de Comisie în conformitate cu alineatul (2) să fi fost luate în considerare în mod adecvat, Comisia, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, aprobă fiecare program operaţional în termen de cel mult şase luni de la transmiterea de către statul membru.
Art. 9: Modificări ale programelor operaţionale
(1)Un stat membru poate transmite o cerere de modificare a unui program operaţional. Cererea este însoţită de programul operaţional revizuit şi de justificarea modificării.
(2)Comisia evaluează informaţiile furnizate în conformitate cu alineatul (1), ţinând cont de justificarea oferită de statul membru. Comisia poate formula observaţii, iar statul membru furnizează Comisiei toate informaţiile suplimentare necesare.
(3)Comisia, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, aprobă modificarea programului operaţional în termen de cel mult patru luni de la transmiterea sa de către statul membru, cu condiţia ca orice observaţii făcute de Comisie să fi fost luate în considerare în mod adecvat.
(4)Alineatele (1), (2) şi (3) nu se aplică în vederea modificării elementelor unui program operaţional care intră sub incidenţa subsecţiunilor 3.5 şi 3.6 şi, respectiv, a secţiunii 4 din modelele pentru programul operaţional prevăzute în anexa I sau a elementelor prevăzute la articolul 7 alineatul (2) literele (a)-(e) şi (g), în cazul în care acestea sunt modificate ca urmare a răspunsului la situaţia de criză cauzată de epidemia de COVID-19.
Un stat membru notifică Comisiei orice decizie de modificare a elementelor menţionate la primul paragraf în termen de o lună de la data adoptării deciziei respective. În decizie se precizează data intrării sale în vigoare, care nu poate fi anterioară datei adoptării.
Primul şi al doilea paragraf se aplică, de asemenea, în scopul modificării elementelor unui program operaţional care vizează provocările legate de migraţie ca urmare a agresiunii militare a Federaţiei Ruse.
Art. 10: Schimbul de bune practici
Comisia facilitează, inclusiv prin intermediul unei adrese de internet, schimbul de experienţă, consolidarea capacităţilor şi colaborarea în reţea, precum şi difuzarea rezultatelor relevante în domeniul asistenţei nefinanciare acordate celor mai defavorizate persoane.
Pot fi incluse, de asemenea, organizaţii pertinente care nu folosesc fondul.
În plus, Comisia se consultă, cel puţin o dată pe an, cu organizaţiile care reprezintă organizaţiile partenere la nivelul Uniunii în ceea ce priveşte implementarea sprijinului acordat din fond şi prezintă ulterior unei astfel de consultări, în timp util, informări pe această temă Parlamentului European şi Consiliului.
Comisia facilitează, de asemenea, difuzarea online a rezultatelor, rapoartelor şi informaţiilor pertinente referitoare la fond.
Art. 11: Comitetul de monitorizare pentru un PO II
(1)În termen de trei luni de la data notificării statului membru privind decizia de adoptare a unui PO II, acesta instituie sau desemnează, în conformitate cu propriul cadru instituţional, juridic şi financiar, un comitet de monitorizare a punerii în aplicare a programului, în acord cu autoritatea de management.
(2)Fiecare comitet de monitorizare stabileşte şi adoptă propriul regulament de procedură în conformitate cu cadrul instituţional, juridic şi financiar al statului membru în cauză.
(3)Componenţa comitetului de monitorizare este decisă de statul membru, cu condiţia ca comitetul de monitorizare să fie compus din reprezentanţi ai autorităţilor competente ale statului membru şi ai organismelor intermediare şi din reprezentanţi ai tuturor părţilor interesate pertinente, precum şi, după caz, din reprezentanţi ai autorităţilor publice regionale şi locale competente şi ai altor autorităţi publice. Reprezentanţii autorităţilor publice regionale şi locale competente şi ai altor autorităţi publice, precum şi părţile interesante pertinente sunt delegaţi să facă parte din comitetul de monitorizare de către organizaţia respectivă prin intermediul unui proces transparent. Fiecare membru al comitetului de monitorizare poate avea drept de vot. Lista membrilor comitetului de monitorizare se publică.
(4)Comisia participă la lucrările comitetului de monitorizare cu titlu consultativ.
(5)Comitetul de monitorizare este prezidat de un reprezentant al statului membru sau al autorităţii de management.
Art. 12: Atribuţiile comitetului de monitorizare pentru un PO II
(1)Comitetul de monitorizare se reuneşte cel puţin o dată pe an şi examinează punerea în aplicare a programului şi progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor specifice ale acestuia. În acest scop, comitetul ia în considerare datele financiare, indicatorii comuni şi specifici fiecărui program, inclusiv modificările cu privire la valoarea indicatorilor de rezultat şi progresele în vederea atingerii valorilor-ţintă cuantificate şi, după caz, rezultatele analizelor calitative.
(2)Comitetul de monitorizare examinează toate aspectele care afectează evoluţia programului. Aceasta examinează în special:
a)progresele înregistrate cu privire la atingerea obiectivelor specifice ale programului operaţional pe baza documentelor prezentate de autoritatea de management, inclusiv a constatărilor evaluărilor;
b)punerea în aplicare a măsurilor în materie de informare şi comunicare;
c)acţiuni ce iau în considerare şi promovează egalitatea dintre bărbaţi şi femei, egalitatea de şanse şi nediscriminarea.
(3)Comitetul de monitorizare examinează şi aprobă:
a)metodologia şi criteriile de selectare a operaţiunilor în conformitate cu principiile directoare menţionate la articolul 7 alineatul (3) litera (f);
b)rapoartele de implementare anuale şi finale;
c)orice propunere înaintată de autoritatea de management pentru o modificare a programului operaţional.
(4)Comitetul de monitorizare poate prezenta observaţii autorităţii de management în ceea ce priveşte punerea în aplicare a programului şi evaluarea acestuia.
Comitetul monitorizează acţiunile întreprinse ca urmare a observaţiilor sale.
Art. 13: Rapoarte şi indicatori de implementare
(1)Din 2015 până în 2023, statele membre transmit Comisiei, până la data de 30 iunie a fiecărui an, un raport anual de implementare a programului operaţional pus în aplicare în anul financiar precedent.
Prin derogare de la primul paragraf, termenul pentru transmiterea raportului anual de implementare pentru anul 2019 este 30 septembrie 2020.
(2)Statele membre elaborează proiectul de raport anual de implementare în conformitate cu actul delegat menţionat la alineatul (6), inclusiv lista indicatorilor comuni, iar în cazul programelor operaţionale de incluziune socială, lista indicatorilor specifici programului.
Statele membre consultă părţile interesate relevante, evitându-se conflictele de interese, cu privire la rapoartele de implementare ale PO I. Un rezumat al observaţiilor al acestor părţi interesate relevante se anexează la raport.
(3)Rapoartele anuale de implementare sunt admisibile în cazul în care conţin toate informaţiile necesare în conformitate cu actul delegat menţionat la alineatul (6). Comisia informează statul membru în cauză în termen de 15 zile lucrătoare de la data primirii raportului anual de implementare în cazul în care acesta nu este admisibil. În cazul în care Comisia nu a informat statul membru în termenul stabilit, raportul este considerat admisibil.
(4)Comisia examinează raportul anual de implementare şi transmite observaţiile sale statului membru în termen de două luni de la primirea lui.
În cazul în care Comisia nu transmite observaţii statului membru în acest termen, rapoartele sunt considerate acceptate.
(5)Cel târziu la 15 februarie 2026, statul membru transmite un raport final de implementare a programului operaţional, împreună cu documentele de încheiere prevăzute la articolul 52.
(6)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 62 ce stabilesc conţinutul rapoartelor anuale şi finale de implementare, inclusiv lista indicatorilor comuni, înainte de 17 iulie 2014.
(7)Comisia poate transmite observaţii unui stat membru cu privire la implementarea programului operaţional. Autoritatea de management informează Comisia în termen de trei luni în legătură cu măsurile corective luate.
(8)Autoritatea de management publică un rezumat al conţinutului fiecărui raport anual de implementare, precum şi al celui final.
(9)Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului, în timp util, un rezumat al rapoartelor anuale de implementare şi rapoartele finale de implementare.
(10)Procedura privind rapoartele de implementare nu este excesivă comparativ cu resursele alocate şi cu natura sprijinului şi nu creează sarcini administrative inutile.
Art. 14: Reuniuni de examinare
(1)Comisia şi statele membre se reunesc anual din 2014 până în 2023, cu excepţia cazului în care s-a convenit altfel, pentru a examina progresele înregistrate în implementarea programului operaţional, ţinând cont de raportul de implementare şi de observaţiile Comisiei la care se face referire la articolul 13 alineatul (7), dacă este cazul.
(2)Reuniunea de examinare este prezidată de Comisie. Părţile interesate pertinente sunt invitate să participe la reuniunile de examinare ale PO I, cu excepţia părţilor la respectiva reuniune atunci când participarea acestora ar da naştere la conflicte de interese sau la o încălcare a confidenţialităţii legate de chestiunile referitoare la audit.
(3)Statul membru se asigură că, în urma reuniunii de examinare, toate observaţiile Comisiei sunt luate în considerare în mod corespunzător şi menţionează aceste observaţii în cadrul raportului de punere în aplicare aferent anului financiar următor sau, după caz, anilor financiari următori.
Art. 15: Dispoziţii generale privind evaluarea
(1)Statele membre pun la dispoziţie resursele necesare pentru efectuarea evaluărilor şi asigură instituirea de proceduri pentru generarea şi colectarea datelor necesare pentru evaluări, inclusiv a datelor privind indicatorii comuni menţionaţi la articolul 13.
(2)Evaluările sunt efectuate de către experţi independenţi din punct de vedere funcţional de autorităţile responsabile pentru implementarea programului operaţional. Toate evaluările se publică în întregime, însă nu cuprind în niciun caz informaţii privind identitatea beneficiarilor finali.
(3)Evaluările nu sunt excesive comparativ cu resursele alocate şi cu natura sprijinului şi nu creează sarcini administrative inutile.
Art. 16: Evaluarea ex ante
(1)Statele membre efectuează o evaluare ex ante a fiecărui program operaţional.
(2)Evaluarea ex ante se efectuează sub responsabilitatea autorităţii responsabile de pregătirea programului operaţional. Ea este transmisă Comisiei concomitent cu programul operaţional, împreună cu un rezumat.
(3)Evaluările ex ante a PO I analizează următoarele elemente:
a)contribuţia la obiectivul Uniunii de a reduce cu cel puţin 20 de milioane numărul persoanelor care trăiesc în sărăcie sau expuse riscului de sărăcie şi de excluziune socială până în 2020, având în vedere tipul selectat de deprivare materială care este vizat, ţinând cont de circumstanţele naţionale în materie de sărăcie, excluziune socială şi deprivare materială;
b)coerenţa internă a programului operaţional propus şi relaţia sa cu alte instrumente financiare relevante;
c)coerenţa alocării resurselor bugetare cu obiectivele programului operaţional;
d)contribuţia rezultatelor preconizate la rezultate şi, astfel, la obiectivele fondului;
e)implicarea părţilor interesate relevante;
f)adecvarea procedurilor de monitorizare a programului operaţional şi de colectare a datelor necesare pentru realizarea evaluărilor.
(4)Evaluările ex ante a PO II analizează următoarele elemente:
a)contribuţia adusă la promovarea coeziunii sociale şi a reducerii sărăciei în conformitate cu Strategia 2020, ţinând seama de nevoile de la nivel naţional;
b)coerenţa internă a programului operaţional propus şi relaţia sa cu alte instrumente pertinente, în special FSE;
c)coerenţa alocării resurselor bugetare cu obiectivele programului;
d)pertinenţa şi claritatea indicatorilor specifici propuşi ai programelor;
e)modul în care realizările estimate vor contribui la rezultate;
f)caracterul realist sau nu al valorilor-ţintă cuantificate ale indicatorilor, având în vedere sprijinul preconizat din partea fondului;
g)motivarea formei de sprijin propuse;
h)adecvarea resurselor umane şi a capacităţii administrative pentru gestionarea programului;
i)adecvarea procedurilor de monitorizare a programului şi de colectare a datelor necesare pentru realizarea evaluărilor;
j)adecvarea măsurilor planificate pentru promovarea egalităţii de şanse între bărbaţi şi femei şi prevenirea oricărei discriminări.
Art. 17: Evaluarea în timpul perioadei de programare
(1)Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului o evaluare a fondului la jumătatea perioadei până la 31 decembrie 2018.
(2)Comisia poate evalua programele operaţionale din proprie iniţiativă.
(3)În cursul perioadei de programare, autoritatea de management a unui PO I poate evalua eficacitatea şi eficienţa programului operaţional.
(4)Autoritatea de management a unui PO I efectuează un studiu structurat privind destinatarii finali în 2017 şi în 2022, în conformitate cu modelul adoptat de Comisie. Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabileşte modelul, după ce a purtat consultări cu părţile interesate pertinente. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura consultativă menţionată la articolul 63 alineatul (2).
(5)Autoritatea de management a unui PO II efectuează cel puţin o evaluare înainte de 31 decembrie 2022. Evaluarea apreciază eficacitatea, eficienţa şi impactul operaţiunilor sprijinite. Se asigură luarea unor măsuri ulterioare adecvate.
Art. 18: Evaluarea ex post
La iniţiativa sa şi în strânsă cooperare cu statele membre, Comisia efectuează, în colaborare cu experţi externi, o evaluare ex post, pentru a evalua eficacitatea şi eficienţa fondului, precum şi sustenabilitatea rezultatelor obţinute, precum şi pentru a măsura valoarea adăugată a fondului. Evaluarea ex post se finalizează până la 31 decembrie 2024.
Art. 19: Informare şi comunicare
(1)Comisia şi statele membre furnizează informaţii cu privire la fond şi promovează acţiunile sprijinite prin intermediul acestuia. Informaţiile sunt adresate îndeosebi celor mai defavorizate persoane, precum şi publicului larg şi mass-mediei. Ele evidenţiază rolul Uniunii şi asigură vizibilitatea contribuţiei acordate din fond, precum şi a contribuţiei statelor membre şi organizaţiilor partenere cu privire la obiectivele în materie de coeziune socială ale Uniunii, fără a stigmatiza beneficiarii finali.
(2)În vederea asigurării transparenţei în sprijinul fondului, autoritatea de management elaborează o listă de operaţiuni sprijinite prin intermediul fondului, în format Excel, care să permită sortarea, căutarea, extragerea, compararea şi publicarea cu uşurinţă a datelor pe internet. Lista operaţiunilor include cel puţin următoarele informaţii:
a)numele şi adresa beneficiarului;
b)cuantumul alocat beneficiarului din fondurile Uniunii;
c)în cazul unui PO I, tipul de deprivare materială vizat.
Autoritatea de management actualizează lista de operaţiuni cel puţin la fiecare 12 luni.
(3)Pe parcursul implementării unei operaţiuni, beneficiarii şi organizaţiile partenere informează publicul cu privire la sprijinul obţinut din fond prin expunerea fie cel puţin a unui afiş cu informaţii despre operaţiune (dimensiune minimă A3), inclusiv despre sprijinul financiar din partea Uniunii, fie a unei embleme de mărime rezonabilă a Uniunii, într-un loc uşor vizibil publicului. Această cerinţă se îndeplineşte, fără a stigmatiza destinatarii finali, în fiecare loc de furnizare a PO I şi/sau a PO II, cu excepţia cazului în care nu este posibil din cauza circumstanţelor distribuirii.
Beneficiarii şi organizaţiile partenere care au site-uri internet realizează şi o scurtă descriere a operaţiunii pe site-urile lor, inclusiv scopurile şi rezultatele sale, evidenţiind sprijinul financiar din partea Uniunii.
(4)Toate măsurile de informare şi comunicare întreprinse de beneficiar şi de organizaţiile partenere fac cunoscut sprijinul acordat operaţiunii din fond, prin afişarea emblemei Uniunii împreună cu o menţiune referitoare la Uniune şi la fond.
(5)Autoritatea de management informează beneficiarii despre publicarea listei de operaţiuni în conformitate cu alineatul (2). Autoritatea de management furnizează instrumente de informare şi comunicare, inclusiv modele în format electronic, pentru a ajuta beneficiarii şi organizaţiile partenere să îşi îndeplinească obligaţiile ce le revin în conformitate cu alineatul (3).
(6)în cazul unui PO II:
a)statul membru sau autoritatea de management sunt responsabile de organizarea:
(i)unei activităţi majore de informare pentru a mediatiza lansarea programului operaţional; şi
(ii)cel puţin a unei activităţi majore de informare anual pentru a promova oportunităţile de finanţare şi strategiile urmărite şi/sau pentru a prezenta realizările programului operaţional, inclusiv, după caz, exemple de operaţiuni;
b)în cursul implementării unei operaţiuni, beneficiarul informează publicul cu privire la sprijinul obţinut din partea fondului asigurându-se de faptul că cei care participă la operaţiune au fost informaţi cu privire la sprijinul din partea fondului;
c)orice document, inclusiv orice listă de prezenţă sau orice alt certificat referitor la o operaţiune, include o declaraţie cu privire la faptul că programul operaţional a fost sprijinit de fond;
d)autoritatea de management se asigură că beneficiarii potenţiali au acces la informaţiile pertinente cu privire la oportunităţile de finanţare, lansarea cererilor de candidatură şi a condiţiilor aferente şi criteriile de selectare a operaţiunilor ce urmează a fi sprijinite;
(7)La prelucrarea datelor cu caracter personal în temeiul articolelor 15-19 din prezentul regulament, autoritatea de management, precum şi beneficiarii şi organizaţiile partenere, respectă dispoziţiile Directivei 95/46/CE.
Art. 20: Cofinanţarea
(1)Rata de cofinanţare la nivelul programului operaţional se ridică la 8 5 % din cheltuielile publice eligibile. Ea poate fi majorată în cazurile descrise la articolul 21 alineatul (1). Fiecare stat membru este liber să sprijine iniţiativele fondului cu fonduri naţionale suplimentare.
(11)Prin derogare de la alineatul (1), la solicitarea unui stat membru, se poate aplica o rată de cofinanţare de 100 % cheltuielilor publice declarate în cererile de plată în cursul anului contabil care începe la 1 iulie 2020 şi se încheie la 30 iunie 2021.
Cererile de modificare a ratei de cofinanţare se depun în conformitate cu procedura de modificare a programelor operaţionale prevăzută la articolul 9 şi sunt însoţite de un program revizuit. Rata de cofinanţare de 100 % se aplică numai dacă modificarea relevantă a programului operaţional este aprobată de Comisie înainte de depunerea cererii finale de plată intermediară în conformitate cu articolul 45 alineatul (2).
Înainte de a depune prima cerere de plată pentru anul contabil care începe la 1 iulie 2021, statele membre notifică tabelul menţionat în secţiunea 5.1 din modelele pentru programul operaţional prevăzute în anexa I, confirmând rata de cofinanţare care a fost aplicabilă în cursul anului contabil care se încheie la 30 iunie 2020.
(12)Prin derogare de la alineatul (1), se poate aplica o rată de cofinanţare de 100 % cheltuielilor declarate în cererile de plată pentru anul contabil care începe la 1 iulie 2021 şi se încheie la 30 iunie 2022.
Prin derogare de la articolul 9 alineatele (1), (2) şi (3), aplicarea ratei de cofinanţare de 100 % nu necesită o decizie a Comisiei de aprobare a unei modificări a programului. Statul membru transmite Comisiei tabelele financiare revizuite menţionate în secţiunea 5.1 din modelele pentru programul operaţional prevăzute în anexa I. Rata de cofinanţare de 100 % se aplică numai în cazul în care tabelele financiare sunt transmise Comisiei înainte de depunerea cererii finale de plată intermediară pentru anul contabil care începe la 1 iulie 2021 şi se încheie la 30 iunie 2022, în conformitate cu articolul 45 alineatul (2).
(2)Decizia Comisiei de adoptare a unui program operaţional stabileşte rata de cofinanţare aplicabilă programului operaţional şi valoarea maximă a sprijinului acordat din fond.
(3)Măsurile de asistenţă tehnică implementate la iniţiativa sau în numele Comisiei pot fi finanţate la rata de 100 %.
Art. 21: Creşterea plăţilor către statele membre cu dificultăţi bugetare temporare
(1)La cererea unui stat membru, plăţile intermediare şi plăţile soldului final pot fi crescute cu 10 puncte procentuale peste rata de cofinanţare aplicabilă programului operaţional. Rata de cofinanţare crescută, care nu poate depăşi 100 %, se aplică cererilor de plată referitoare la perioada contabilă în care statul membru a transmis cererea sa şi la perioadele contabile ulterioare în care statul membru îndeplineşte una dintre următoarele condiţii:
a)în cazul în care statul membru în cauză a adoptat moneda euro, el primeşte asistenţă macrofinanciară din partea Uniunii, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 407/2010 al Consiliului (1);
(1)Regulamentul (UE) nr. 407/2010 al Consiliului din 11 mai 2010 de instituire a unui mecanism european de stabilizare financiară (JO L 118, 12.5.2010, p. 1).
b)în cazul în care statul membru în cauză nu a adoptat moneda euro, el primeşte asistenţă financiară pe termen mediu, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 332/2002 al Consiliului (2);
(2)Regulamentul (CE) nr. 332/2002 al Consiliului din 18 februarie 2002 de înfiinţare a unui mecanism de asistenţă financiară pe termen mediu pentru balanţele de plăţi ale statelor membre (JO L 53, 23.2.2002, p. 1).
c)asistenţa financiară îi este pusă la dispoziţie în conformitate cu Tratatul privind Mecanismul european de stabilitate.
(2)În pofida alineatului (1), sprijinul Uniunii realizat prin intermediul plăţilor intermediare şi al plăţilor soldului final nu este mai mare decât sprijinul public şi decât valoarea maximă a sprijinului acordat din fond, astfel cum este menţionat în decizia Comisiei de aprobare a programului operaţional.
Art. 22: Perioada de eligibilitate
(1)Prezentul articol nu aduce atingere regulilor de eligibilitate a asistenţei tehnice acordate la iniţiativa Comisiei astfel cum se menţionează la articolul 27.
(2)Cheltuielile sunt eligibile pentru a beneficia de sprijin din programul operaţional dacă au fost angajate şi plătite de un beneficiar între 1 decembrie 2013 şi 31 decembrie 2023.
(21)În cazul costurilor rambursate în temeiul articolului 26 alineatul (2) literele (b)-(e), acţiunile corespunzătoare care fac obiectul rambursării se efectuează prin depunerea cererii finale de plată intermediară pentru ultimul an contabil în conformitate cu articolul 45 alineatul (6).
(3)Operaţiunile nu se selectează pentru a beneficia de sprijin dintr-un program operaţional în cazul în care au fost încheiate din punct de vedere material sau au fost implementate integral înainte ca cererea de finanţare în cadrul programului operaţional să fie depusă de către beneficiar la autoritatea de management, indiferent dacă toate plăţile relevante au fost realizate de către beneficiar.
(4)În cazul modificării unui program operaţional, cheltuielile care devin eligibile în urma modificării programului operaţional sunt eligibile numai de la data transmiterii cererii de modificare de către statul membru către Comisie.
Prin derogare de la primul paragraf, cheltuielile aferente operaţiunilor de sprijinire a capacităţii de răspuns la situaţii de criză pentru abordarea epidemiei de COVID-19 sunt eligibile de la 1 februarie 2020.
Prin derogare de la primul paragraf, cheltuielile pentru operaţiunile care vizează provocările legate de migraţie ca urmare a agresiunii militare a Federaţiei Ruse sunt eligibile începând cu 24 februarie 2022.
Art. 23: Eligibilitatea operaţiunilor
(1)Operaţiunile care beneficiază de sprijin dintr-un program operaţional se desfăşoară în statul membru vizat de programul operaţional.
(2)Operaţiunile pot beneficia de sprijin dintr-un program operaţional cu condiţia ca ele să fi fost selectate în conformitate cu o procedură corectă şi transparentă şi pe baza oricăruia dintre criteriile menţionate în programul operaţional sau aprobate de comitetul de monitorizare, după caz.
(3)Criteriile de selecţie şi lista operaţiunilor selectate pentru a fi sprijinite dintr-un PO II se comunică după adoptare comitetelor de monitorizare ale programelor operaţionale cofinanţate de FSE.
(4)Alimentele şi/sau asistenţa materială de bază destinate celor mai defavorizate persoane pot fi achiziţionate chiar de organizaţiile partenere.
Alimentele şi/sau asistenţa materială de bază destinate persoanelor cel mai defavorizate pot fi achiziţionate şi de către un organism public şi pot fi puse la dispoziţia organizaţiilor partenere în mod gratuit. În acest caz, alimentele pot fi obţinute prin utilizarea, prelucrarea sau vânzarea produselor desfăcute în conformitate cu articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, cu condiţia ca această opţiune să fie cea mai favorabilă din punct de vedere economic şi să nu întârzie inutil furnizarea de produse alimentare organizaţiilor partenere. Orice sume derivate dintr-o astfel de tranzacţie ar trebui utilizate în beneficiul celor mai defavorizate persoane şi nu ar trebui utilizate astfel încât să se diminueze obligaţia statelor membre, menţionată la articolul 20 din prezentul regulament, de a cofinanţa programul.
Pentru a asigura eficienţa lor maximă, Comisia aplică procedurile adoptate în temeiul articolului 20 litera (i) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, prin care produsele menţionate pot fi utilizate, prelucrate sau vândute în scopul realizării obiectivelor prezentului regulament.
(41)Alimentele şi/sau asistenţa materială de bază pot fi furnizate celor mai defavorizate persoane fie direct, fie indirect, cum ar fi prin intermediul bonurilor sau al cardurilor, în format electronic sau în alt format, cu condiţia ca astfel de bonuri, carduri sau alte instrumente să poată fi folosite numai pentru achiziţionarea alimentelor şi/sau a asistenţei materiale de bază.
(5)Alimentele şi/sau asistenţa materială de bază respectivă este distribuită gratuit celor mai defavorizate persoane.
(6)O operaţiune poate beneficia de sprijin din partea unuia sau a mai multor programe operaţionale cofinanţate prin acest fond şi din partea altor instrumente ale Uniunii, cu condiţia ca pentru cheltuielile declarate într-o cerere de plată pentru fond să nu fie declarate pentru sprijin din partea unui alt instrument al Uniunii sau sprijin din partea aceluiaşi fond în cadrul altui program. Cuantumul cheltuielilor care trebuie înregistrat într-o cerere de plată pentru acest fond se poate calcula proporţional pentru programul sau programele în cauză în conformitate cu documentul care stabileşte condiţiile pentru a beneficia de sprijin.
Art. 24: Forme de sprijin
Fondul este utilizat de statele membre pentru a furniza sprijin sub formă de granturi, achiziţii sau o combinaţie a acestora. Cu toate acestea, respectivul sprijin nu poate lua forma ajutorului prevăzut la articolul 107 alineatul (1) din TFUE.
Art. 25: Forme de granturi
(1)Granturile pot avea următoarele forme:
a)rambursarea costurilor eligibile angajate şi plătite efectiv;
b)rambursarea pe baza de costuri unitare;
c)sume forfetare care presupun sprijin public de maxim 100 000 EUR;
d)finanţare forfetară, stabilită prin aplicarea unui procentaj la una sau mai multe categorii definite de costuri.
(2)Opţiunile menţionate la alineatul (1) pot fi combinate în cadrul unei singure operaţiuni doar atunci când fiecare opţiune este aplicată unor categorii diferite de costuri sau atunci când sunt utilizate pentru etape succesive ale acesteia.
(3)Sumele menţionate la alineatul (1) literele (b), (c) şi (d) se stabilesc pe baza:
a)unei metode de calculare justă, corectă şi verificabilă, bazată pe unul dintre următoarele elemente:
(i)date statistice sau alte informaţii obiective;
(ii)date istorice verificate privind beneficiarii individuali sau aplicarea practicilor lor uzuale de contabilizare a costurilor;
b)unor metode şi a costurilor unitare, sumelor forfetare şi finanţărilor forfetare corespunzătoare, aplicate în cadrul sistemelor de granturi finanţate integral de statul membru în cauză pentru un tip similar de operaţiune şi de beneficiar;
c)unor rate stabilite prin prezentul regulament;
d)metodei "de la caz la caz", prin trimitere la un proiect de buget convenit ex ante de către autoritatea de management, în cazul în care sprijinul public nu depăşeşte 100 000 EUR.
e)unor norme de aplicare a costurilor unitare, a sumelor forfetare şi a ratelor forfetare corespunzătoare, aplicabile în cadrul politicilor Uniunii pentru un tip similar de operaţiune şi de beneficiar.
(4)Sumele calculate în formele de granturi menţionate la alineatul (1) literele (b), (c) şi (d) sunt considerate cheltuieli eligibile angajate şi plătite de către beneficiar în scopul alicării dispoziţiilor de la titlul VI.
(5)Documentul care conţine condiţiile de acordare a sprijinului pentru fiecare operaţiune descrie metoda de determinare a costurilor operaţiunii şi a condiţiilor de plată ale grantului.
Art. 26: Eligibilitatea cheltuielilor
(1)Eligibilitatea cheltuielilor se stabileşte pe baza normelor naţionale, cu excepţia cazului în care există norme specifice în cadrul sau în temeiul prezentului regulament.
(2)În pofida alineatului (1), costurile eligibile pentru sprijin din PO I sunt:
a)costurile achiziţionării de alimente şi/sau de asistenţă materială de bază şi costurile achiziţionării de materiale şi echipamente individuale de protecţie pentru organizaţiile partenere;
b)în cazul în care un organism public achiziţionează alimente sau asistenţă materială de bază şi le furnizează organizaţiilor partenere, costurile transportării alimentelor sau a asistenţei materiale de bază la depozitele organizaţiilor partenere, şi costurile de depozitare la o rată fixă de 1 % din costurile menţionate la litera (a) sau, în cazuri justificate în mod corespunzător, costurile angajate şi plătite;
c)costurile administrative, de pregătire, de transport şi de depozitare suportate de organizaţiile partenere, la o rată fixă de 5 % din costurile menţionate la litera (a); sau 5 % din valoarea produselor alimentare desfăcute în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;
d)costurile suportate de organizaţiile partenere pentru colectarea, transportul, depozitarea şi distribuirea donaţiilor de produse alimentare şi pentru activităţile de sensibilizare legate direct de acestea;
e)costurile măsurilor auxiliare întreprinse şi declarate de organizaţiile partenere care oferă în mod direct sau în cadrul unor acorduri de cooperare produsele alimentare şi/sau asistenţa materială de bază celor mai defavorizate persoane, la o rată fixă de 5 % din costurile menţionate la litera (a) de la prezentul alineat sau de 5 % din valoarea produselor alimentare desfăcute în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
(3)Fără a aduce atingere alineatului (1), costurile eligibile pentru sprijin dintr-un program operaţional sunt costurile angajate în temeiul articolului 27 alineatul (4) sau, pentru costurile indirecte angajate în temeiul articolului 27 alineatul (4), o rată fixă de până la 15 % din costurile cu personalul eligibile directe.
(31)În pofida alineatului (2), o reducere a costurilor eligibile menţionate la alineatul (2) litera (a) datorată nerespectării legislaţiei aplicabile de către organismul responsabil pentru achiziţia produselor alimentare şi/sau pentru acordarea asistenţei materiale de bază nu conduce la o reducere a costurilor eligibile ale altor organisme astfel cum sunt stabilite la alineatul (2) literele (c) şi (e).
(4)Următoarele costuri nu sunt eligibile pentru a beneficia de sprijin din programul operaţional:
a)dobânzile aferente datoriilor;
b)furnizarea de infrastructură;
c)costurile bunurilor folosite anterior;
d)taxa pe valoarea adăugată, cu excepţia cazului în care aceasta nu se poate recupera în temeiul legislaţiei naţionale privind TVA-ul.
Art. 26a: Eligibilitatea cheltuielilor pentru operaţiunile sprijinite în cadrul unui PO I pe perioada suspendării acestora ca urmare a epidemiei de COVID-19
Întârzierile în furnizarea de alimente şi/sau de asistenţă materială de bază ca urmare a epidemiei de COVID-19 nu determină o reducere a costurilor eligibile suportate de organismul de achiziţie sau de organizaţiile partenere în conformitate cu articolul 26 alineatul (2). Astfel de costuri pot fi declarate Comisiei integral în conformitate cu articolul 26 alineatul (2) înainte de furnizarea alimentelor şi/sau a asistenţei materiale de bază către cele mai defavorizate persoane, cu condiţia ca furnizarea să se reia după terminarea crizei asociate epidemiei de COVID-19.
În cazul în care alimentele sunt alterate din cauza suspendării furnizării ca urmare a epidemiei de COVID-19, costurile prevăzute la articolul 26 alineatul (2) litera (a) nu se reduc.
Art. 26b: Eligibilitatea cheltuielilor pentru operaţiunile sprijinite în cadrul unui PO II sau al asistenţei tehnice pe perioada suspendării acestora ca urmare a epidemiei de COVID-19
(1)În cazul în care implementarea operaţiunilor este suspendată ca urmare a epidemiei de COVID-19, un stat membru poate considera cheltuielile din perioada suspendării drept cheltuieli eligibile chiar şi în cazul în care nu sunt prestate servicii, dacă sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:
a)implementarea operaţiunii este suspendată după 31 ianuarie 2020;
b)suspendarea operaţiunii este cauzată de epidemia de COVID-19;
c)cheltuielile au fost angajate şi plătite;
d)cheltuielile constituie un cost real pentru beneficiar şi nu pot fi recuperate sau compensate; în ceea ce priveşte recuperările şi compensaţiile care nu se furnizează de statul membru, statul membru poate considera această condiţie îndeplinită pe baza unei declaraţii a beneficiarului; recuperările şi compensaţiile se deduc din cheltuieli;
e)cheltuielile sunt limitate la perioada suspendării operaţiunii.
(2)Pentru operaţiunile în cazul cărora costurile se rambursează beneficiarului pe baza unor opţiuni simplificate în materie de costuri, iar implementarea acţiunilor care constituie baza rambursării este suspendată ca urmare a epidemiei de COVID-19, statul membru în cauză poate rambursa costurile beneficiarului pe baza realizărilor planificate pentru perioada suspendării, chiar şi în cazul în care nu sunt implementate acţiuni, dacă sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:
a)implementarea acţiunilor este suspendată după 31 ianuarie 2020;
b)suspendarea acţiunilor este cauzată de epidemia de COVID-19;
c)opţiunile simplificate în materie de costuri corespund unui cost real suportat de beneficiar, care se demonstrează de acesta, şi nu pot fi recuperate sau compensate; în ceea ce priveşte recuperările şi compensaţiile care nu se furnizează de statul membru, statul membru poate considera această condiţie îndeplinită pe baza unei declaraţii a beneficiarului; recuperările şi compensaţiile se deduc din suma corespunzătoare opţiunii simplificate în materie de costuri;
d)rambursarea costurilor către beneficiar este limitată la perioada suspendării acţiunilor.
Pentru operaţiunile menţionate la primul paragraf din prezentul alineat, statul membru poate efectua rambursări către beneficiar şi pe baza costurilor menţionate la articolul 25 alineatul (1) litera (a), sub rezerva îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol.
În cazul în care un stat membru efectuează rambursări către beneficiar pe baza primului şi a celui de al doilea paragraf, acesta trebuie să se asigure că orice cheltuială este rambursată o singură dată.
Art. 26c: cheltuielilor pentru operaţiunile sprijinite în cadrul unui PO II sau al asistenţei tehnice care nu sunt integral implementate ca urmare a epidemiei de COVID-19
(1)Un stat membru poate considera cheltuielile pentru operaţiunile care nu sunt implementate integral ca urmare a epidemiei de COVID-19 drept cheltuieli eligibile, dacă sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:
a)implementarea operaţiunii încetează după 31 ianuarie 2020;
b)încetarea implementării operaţiunii este cauzată de epidemia de COVID-19;
c)cheltuielile anterioare încetării implementării operaţiunii au fost angajate de beneficiar şi plătite.
(2)Pentru operaţiunile în cazul cărora costurile se rambursează beneficiarului pe baza unor opţiuni simplificate în materie de costuri, un stat membru poate considera cheltuielile pentru operaţiunile care nu sunt implementate integral ca urmare a epidemiei de COVID-19 drept cheltuieli eligibile, dacă sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:
a)implementarea operaţiunii încetează după 31 ianuarie 2020;
b)încetarea implementării operaţiunii este cauzată de epidemia de COVID-19;
c)acţiunile vizate de opţiunile simplificate în materie de costuri au fost finalizate cel puţin parţial înainte de încetarea implementării operaţiunii.
Pentru operaţiunile menţionate la primul paragraf din prezentul alineat, statul membru poate efectua rambursări către beneficiar şi pe baza costurilor menţionate la articolul 25 alineatul (1) litera (a), sub rezerva îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol.
În cazul în care un stat membru efectuează rambursări către beneficiar pe baza atât a primului cât şi a celui de al doilea paragraf, acesta trebuie să se asigure că orice cheltuială este rambursată o singură dată.
Art. 27: Asistenţă tehnică
(1)La iniţiativa sau în numele Comisiei şi în condiţiile respectării unui plafon de 0,35 % din sumele anuale alocate din fond, din acesta poate fi finanţată pregătirea, monitorizarea, asistenţa administrativă şi tehnică, auditul, informarea, măsurile de control şi evaluare necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, precum şi activităţile în temeiul articolului 10.
(2)Comisia se consultă cu statele membre şi cu organizaţiile care reprezintă organizaţiile partenere la nivelul Uniunii cu privire la utilizarea planificată a asistenţei tehnice.
(3)Atunci când are în vedere o contribuţie din partea fondului, Comisia îşi stabileşte în fiecare an, prin acte de punere în aplicare, planurile privind tipul de acţiuni legate de măsurile enumerate la alineatul (1).
(4)La iniţiativa statelor membre şi în limita unui plafon de 5 % din alocarea fondului la momentul adoptării programului operaţional şi de 5 % din resursele suplimentare menţionate la articolul 6a alineatul (1), programul operaţional poate finanţa măsurile de pregătire, de gestionare, de monitorizare, de asistenţă administrativă şi tehnică, de audit, de informare, de control şi de evaluare necesare pentru implementarea fondului, inclusiv costurile de pregătire şi de funcţionare ale sistemelor de bonuri atunci când costurile respective sunt suportate de autoritatea de management sau de un alt organism public care nu este o organizaţie parteneră. De asemenea, programul operaţional poate finanţa asistenţa tehnică şi consolidarea capacităţilor organizaţiilor partenere şi ale oricăror alţi actori implicaţi în implementarea fondului, inclusiv pentru sprijinirea capacităţii de ameliorare a efectelor provocate de criză pentru a aborda epidemia de COVID-19. Măsurile menţionate la prezentul alineat pot viza perioada de programare ulterioară, inclusiv pentru a se asigura continuarea sprijinului acordat de fond prin alte fonduri ale Uniunii.
Art. 28: Principiile generale ale sistemelor de gestiune şi control
În conformitate cu articolul 5 alineatul (7), sistemele de gestiune şi control prevăd:
(a)o descriere a funcţiilor fiecărui organism implicat în gestiune şi control, precum şi a repartizării funcţiilor în interiorul fiecărui organism;
(b)respectarea principiului separării funcţiilor între aceste organisme şi în interiorul lor;
(c)proceduri pentru a asigura corectitudinea şi regularitatea cheltuielilor declarate;
(d)sisteme informatice de contabilitate, pentru stocarea şi transmiterea datelor financiare şi a datelor privind indicatorii, pentru monitorizare şi pentru raportare;
(e)sisteme de raportare şi de monitorizare, în cazul în care organismul responsabil încredinţează îndeplinirea sarcinilor unui alt organism;
(f)dispoziţii privind auditul funcţionării sistemelor de gestiune şi control;
(g)sisteme şi proceduri pentru a se asigura o pistă de audit adecvată;
(h)prevenirea, detectarea şi corectarea neregulilor, inclusiv a fraudei, şi recuperarea sumelor plătite necuvenit, împreună cu dobânzile de întârziere.
Art. 29: Responsabilităţile în gestiunea partajată
În conformitate cu principiul gestiunii partajate, statele membre şi Comisia sunt responsabile de gestiunea şi controlul programelor în conformitate cu responsabilităţile lor respective prevăzute în prezentul regulament.
Art. 30: Responsabilităţile statelor membre
(1)Statele membre îşi îndeplinesc obligaţiile de gestiune, de control şi de audit şi îşi asumă responsabilităţile aferente stabilite de normele privind gestiunea partajată prevăzute în Regulamentul financiar şi în prezentul regulament.
(11)Pe baza unei analize a riscurilor potenţiale, statele membre pot stabili cerinţe mai puţin stricte în materie de control şi de evidenţe de auditare în ceea ce priveşte distribuirea de alimente şi/sau de asistenţă materială de bază celor mai defavorizate persoane pe durata epidemiei de COVID-19.
(2)Statele membre previn, detectează şi corectează neregulile şi recuperează sumele plătite necuvenit, împreună cu orice dobânzi aferente plăţilor întârziate. Acestea notifică Comisia cu privire la neregulile care depăşesc 10 000 EUR în contribuţii din partea fondului şi o ţin la curent cu privire la evoluţia semnificativă a procedurilor administrative şi juridice corespunzătoare.
Statele membre nu notifică Comisia cu privire la neregulile care privesc următoarele cazuri:
a)cele în care neregulile constau numai în neexecutarea, în totalitate sau parţial, a unei operaţiuni care face parte din cofinanţarea programului operaţional şi care se datorează falimentului beneficiarului;
b)cele aduse în atenţia autorităţii de management sau a autorităţii de certificare de către beneficiar în mod voluntar şi înainte de constatarea efectuată de una dintre aceste autorităţi, indiferent dacă a avut loc înainte sau după plata contribuţiei publice;
c)cele care sunt depistate şi corectate de autoritatea de management sau de autoritatea de certificare anterior includerii cheltuielilor în cauză într-o declaraţie de cheltuieli transmisă Comisiei.
În toate celelalte cazuri, în special în cele care preced un faliment sau în cazurile de suspiciuni de fraudă, neregulile detectate şi măsurile de prevenire şi de corecţie aferente sunt raportate Comisiei.
În cazul în care sumele plătite în mod necuvenit unui beneficiar pentru o operaţiune nu pot fi recuperate din vina sau neglijenţa unui stat membru, acest stat membru este responsabil de rambursarea sumelor în cauză către bugetul Uniunii. Statele membre pot decide să nu recupereze o sumă plătită în mod necuvenit dacă suma care trebuie recuperată de la beneficiar, fără dobândă, reprezintă o contribuţie din partea fondului la o operaţiune care nu depăşeşte 250 EUR în cursul unui exerciţiu contabil.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 60 de stabilire a normelor detaliate suplimentare privind criteriile de stabilire a neregulilor care trebuie raportate, datele care trebuie furnizate şi condiţiile şi procedurile care trebuie aplicate pentru a stabili dacă sumele care nu pot fi recuperate sunt rambursate de către statele membre.
Comisia adoptă acte de punere în aplicare în conformitate cu procedura de consultare în temeiul articolului 63 alineatul (2) care prevede frecvenţa raportărilor şi formatul care trebuie utilizat pentru raportări.
(3)Statele membre asigură existenţa unor măsuri eficace privind examinarea reclamaţiilor legate de fond. Sfera de acţiune, normele şi procedurile referitoare la aceste măsuri ţin de responsabilitatea statelor membre, în conformitate cu cadrul lor instituţional şi juridic. La cererea Comisiei, statele membre examinează reclamaţiile depuse la Comisie care se încadrează în sfera de acţiune a măsurilor lor. La cerere, statele membre informează Comisia despre rezultatele respectivelor examinări.
(4)Toate schimburile oficiale de informaţii între statul membru şi Comisie sunt efectuate utilizând un sistem de schimb electronic de date. Comisia adoptă acte de punere în aplicare pentru a stabili termenii şi condiţiile pe care respectivul sistem de schimb electronic de date trebuie să le respecte. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 63 alineatul (3).
Art. 31: Desemnarea autorităţilor
(1)Pentru fiecare program operaţional, fiecare stat membru desemnează drept autoritate de management o autoritate sau un organism public naţional. Aceeaşi autoritate de management poate fi desemnată pentru două programe operaţionale.
(2)Pentru fiecare program operaţional, statul membru desemnează drept autoritate de certificare o autoritate sau un organism public naţional, fără a aduce atingere dispoziţiilor de la alineatul (3). Aceeaşi autoritate de certificare poate fi desemnată pentru două programe operaţionale.
(3)Pentru un program operaţional, statul membru poate desemna o autoritate de management care să îndeplinească în plus şi funcţiile autorităţii de certificare.
(4)Pentru fiecare program operaţional, statul membru desemnează drept autoritate de audit o autoritate sau un organism public naţional, independent din punct de vedere funcţional de autoritatea de management şi de autoritatea de certificare. Aceeaşi autoritate de audit poate fi desemnată pentru două programe operaţionale.
(5)Cu condiţia respectării principiului separării funcţiilor, autoritatea de management, autoritatea de certificare, pentru PO I, şi, pentru PO II pentru care valoarea totală a sprijinului din partea fondului nu depăşeşte 250 000 000 EUR, autoritatea de audit pot face parte din acelaşi organism sau autoritate publică.
(6)Statul membru poate desemna unul sau mai multe organisme intermediare pentru a îndeplini anumite sarcini ale autorităţii de management sau ale autorităţii de certificare, sub responsabilitatea autorităţii respective. Acordurile relevante între autoritatea de management sau autoritatea de certificare şi organismele intermediare se înregistrează oficial, în scris.
(7)Statul membru sau autoritatea de management poate încredinţa gestiunea unei părţi a unui program operaţional unui organism intermediar prin încheierea unui acord scris între organismul intermediar şi statul membru sau autoritatea de management. Organismul intermediar furnizează garanţii referitoare la solvabilitatea şi la competenţa sa în domeniul relevant, precum şi la capacitatea sa de gestiune administrativă şi financiară.
(8)Statul membru stabileşte reguli scrise care reglementează relaţia sa cu autorităţile de management, autorităţile de certificare şi autorităţile de audit, relaţiile dintre aceste autorităţi, precum şi relaţiile acestor autorităţi cu Comisia.
Art. 32: Funcţiile autorităţii de management
(1)Autoritatea de management este responsabilă cu gestionarea programului operaţional în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare.
(2)În ceea ce priveşte gestionarea programului operaţional, autoritatea de management:
a)după caz, sprijină activitatea comitetului de monitorizare menţionat la articolul 11 şi îi furnizează informaţiile pe care le solicită pentru îndeplinirea sarcinilor sale, în special datele privind evoluţia programului operaţional în ceea ce priveşte realizarea obiectivelor sale, date financiare şi date referitoare la indicatori;
b)elaborează şi, după consultarea cu părţile interesate relevante, evitând conflictele de interese, pentru PO I sau, după aprobarea comitetului de monitorizare menţionat la articolul 11 pentru PO II, transmite Comisiei rapoartele anuale şi finale de implementare menţionate la articolul 13;
c)pune la dispoziţia organismelor intermediare şi a beneficiarilor informaţii relevante pentru îndeplinirea sarcinilor care le revin şi, respectiv, implementarea operaţiunilor;
d)instituie un sistem de înregistrare şi stocare în format electronic a datelor referitoare la fiecare operaţiune care sunt necesare pentru monitorizare, evaluare, gestiune financiară, verificare şi audit, inclusiv a datelor privind participanţii individuali la operaţiunile cofinanţate prin PO II;
e)se asigură faptul că datele menţionate la litera (d) sunt colectate, înregistrate şi stocate în sistemul menţionat la litera (d), în conformitate cu dispoziţiile Directivei 95/46/CE şi, după caz, defalcate pe sexe.
(3)În ceea ce priveşte selectarea operaţiunilor, autoritatea de management:
a)elaborează şi, atunci când acestea sunt relevante şi aprobate, aplică proceduri şi/sau criterii de selectare adecvate care sunt nediscriminatorii şi transparente;
b)asigură faptul că operaţiunea selectată:
(i)intră în domeniul de aplicare al fondului şi al programului operaţional;
(ii)îndeplineşte criteriile stabilite în programul operaţional şi la articolele 22, 23 şi 26;
(iii)ia în considerare, după caz, principiile stabilite la articolul 5 alineatele (11), (12), (13) şi (14);
c)garantează că beneficiarului i se oferă un document care stabileşte condiţiile acordării sprijinului pentru fiecare operaţiune, inclusiv cerinţele specifice privind produsele sau serviciile care urmează a fi furnizate în cadrul operaţiunii, planul de finanţare şi termenul îndeplinirii;
d)se asigură că beneficiarul are capacitatea administrativă, financiară şi operaţională pentru a îndeplini condiţiile menţionate la litera (c), înainte de aprobarea operaţiunii;
e)se asigură că, în cazul în care operaţiunea a început înainte de data de depunere a unei cereri de finanţare către autoritatea de management, legislaţia aplicabilă relevantă pentru operaţiune a fost respectată;
f)determină tipul de asistenţă materială pentru PO I şi tipul de acţiune pentru PO II care pot face obiectul cheltuielii aferente unei operaţiuni.
(4)În ceea ce priveşte gestiunea financiară şi controlul programului operaţional, autoritatea de management:
a)verifică dacă produsele cofinanţate au fost livrate şi dacă serviciile cofinanţate au fost prestate, dacă operaţiunea este conformă cu legislaţia aplicabilă, cu programul operaţional şi cu condiţiile de acordare a sprijinului pentru această operaţiune şi,
(i)în cazul în care costurile se rambursează în temeiul articolului 25 alineatul (1) litera (a), dacă cuantumul cheltuielilor declarate de beneficiari cu privire la costurile respective a fost plătit;
(ii)în cazul în care costurile se rambursează în temeiul articolului 25 alineatul (1) literele (b), (c) şi (d), dacă au fost îndeplinite condiţiile pentru rambursarea cheltuielilor către beneficiar;
b)se asigură că beneficiarii implicaţi în implementarea operaţiunilor rambursate pe baza costurilor eligibile suportate în mod real au fie un sistem de contabilitate separată, fie o codificare contabilă adecvată pentru toate tranzacţiile referitoare la o operaţiune;
c)instituie măsuri eficace şi proporţionale de combatere a fraudelor, luând în considerare riscurile identificate;
d)stabileşte proceduri pentru a se asigura că toate documentele privind cheltuielile şi auditurile necesare pentru a se asigura o pistă de audit adecvată sunt păstrate în conformitate cu cerinţele de la articolul 28 litera (g);
e)întocmeşte declaraţia de gestiune şi rezumatul anual menţionate la articolul 59 alineatul (5) primul paragraf literele (a) şi (b) din Regulamentul financiar.
(5)Verificările efectuate în temeiul alineatului (4) litera (a) includ următoarele proceduri:
a)verificări administrative referitoare la fiecare cerere de rambursare efectuată de beneficiar;
b)verificări la faţa locului ale operaţiunilor.
Frecvenţa şi amploarea verificărilor la faţa locului sunt proporţionale cu valoarea sprijinului public pentru o operaţiune şi cu nivelul de risc identificat prin aceste verificări şi prin audituri efectuate de către autoritatea de audit pentru sistemul de gestionare şi control în ansamblul său.
(6)Verificările la faţa locului ale operaţiunilor individuale în temeiul alineatului (5) primul paragraf litera (b) pot fi efectuate prin eşantionare.
(7)În cazul în care autoritatea de management este, de asemenea, şi beneficiar al programului operaţional, modalităţile de verificare menţionate la alineatul (4) litera (a) asigură separarea adecvată a funcţiilor.
(8)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 62, de stabilire a normelor care specifică informaţiile în raport cu datele care trebuie înregistrate şi stocate sub formă electronică în cadrul sistemului de monitorizare creat conform alineatului (2) litera (d) de la prezentul articol.
Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a specificaţiilor tehnice ale sistemului creat conform alineatului (2) litera (d) de la prezentul articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 63 alineatul (3).
(9)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 62, de stabilire a cerinţelor minime detaliate privind pista de audit menţionată la alineatul (4) litera (d) de la prezentul articol cu privire la evidenţele contabile care trebuie ţinute şi documentele justificative care trebuie ţinute de autoritatea de certificare, de autoritatea de management, de organismele intermediare şi de beneficiari.
(10)În vederea asigurării unor condiţii uniforme privind punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a modelului pentru declaraţia de gestiune menţionată la alineatul (4) litera (e). Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura consultativă menţionată la articolul 63 alineatul (2).
Art. 33: Funcţiile autorităţii de certificare
Autoritatea de certificare a unui program operaţional este responsabilă, în special, de:
(a)întocmirea şi transmiterea către Comisie a cererilor de plată şi de certificarea faptului că acestea rezultă din sisteme de contabilitate fiabile, că sunt bazate pe documente justificative verificabile şi că au fost supuse unor verificări efectuate de autoritatea de management;
(b)întocmirea conturilor menţionate la articolul 59 alineatul (5) primul paragraf litera (a) din Regulamentul financiar;
(c)certificarea integralităţii, exactităţii şi veridicităţii conturilor, a faptului că cheltuielile înscrise în aceste conturi respectă legislaţia aplicabilă şi că ele au fost angajate pentru operaţiunile selectate în vederea finanţării în conformitate cu criteriile aplicabile programului operaţional şi cu dreptul aplicabil;
(d)asigurarea faptului că există un sistem în care se înregistrează şi stochează, în format electronic, evidenţele contabile pentru fiecare operaţiune şi care conţine toate datele necesare pentru întocmirea cererilor de plată şi a conturilor, inclusiv înregistrări ale sumelor recuperabile, ale sumelor recuperate şi ale sumelor retrase în urma anulării integrale sau parţiale a contribuţiei pentru o operaţiune sau pentru un program operaţional;
(e)asigurarea faptului că, pentru întocmirea şi depunerea cererilor de plată, a primit informaţii adecvate din partea autorităţii de management privind procedurile şi verificările efectuate cu privire la cheltuieli;
(f)luarea în considerare, la momentul întocmirii şi depunerii cererilor de plată, a rezultatelor tuturor auditurilor desfăşurate de către sau sub responsabilitatea autorităţii de audit;
(g)păstrarea, în format electronic, a evidenţelor contabile privind cheltuielile declarate Comisiei şi contribuţia publică corespunzătoare plătită către beneficiari;
(h)păstrarea evidenţelor contabile ale sumelor recuperabile şi ale sumelor retrase în urma anulării integrale sau parţiale a contribuţiei pentru o operaţiune. Sumele recuperate se varsă la bugetul Uniunii, înainte de încheierea programului operaţional, prin deducerea acestora din următoarea declaraţie de cheltuieli.
Art. 34: Funcţiile autorităţii de audit
(1)Autoritatea de audit se asigură că se efectuează audituri ale bunei funcţionări a sistemului de gestiune şi control al programului operaţional şi ale unui eşantion adecvat de operaţiuni pe baza cheltuielilor declarate.
Cheltuielile declarate sunt auditate pe baza unui eşantion reprezentativ sau, după caz, pe baza unei testări de fond şi, ca regulă generală, pe baza metodelor de eşantionare statistice.
Metoda de eşantionare nestatistică poate fi utilizată în funcţie de aprecierea profesională a autorităţii de audit, în cazuri justificate în mod corespunzător, în conformitate cu standarde de audit acceptate la nivel internaţional şi, în orice caz, atunci când numărul operaţiunilor pentru un an contabil este insuficient pentru a permite utilizarea unei metode statistice.
În astfel de cazuri, eşantionul este suficient de mare pentru a permite autorităţii de audit să elaboreze o opinie de audit în conformitate cu articolul 59 alineatul (5) primul paragraf litera (b) din Regulamentul financiar.
Metoda de eşantionare nestatistică acoperă minimum 5 % dintre operaţiunile pentru care cheltuielile care au fost declarate Comisiei pe parcursul unui an contabil şi 10 % dintre cheltuielile care au fost declarate Comisiei pe parcursul unui an contabil.
În cazul în care valoarea totală a sprijinului din partea fondului pentru un PO I nu depăşeşte 35 000 000 EUR, autoritatea de audit poate limita activităţile de audit la auditul anual al sistemului, care include testarea de fond pe baza unei combinaţii de testări aleatorii şi bazate pe riscuri ale operaţiunilor. Activitatea de audit se desfăşoară în conformitate cu standardele de audit acceptate pe plan internaţional şi ar trebui să cuantifice anual nivelul de eroare inclus în declaraţiile de cheltuieli certificate Comisiei.
(2)În cazul în care auditurile sunt efectuate de un alt organism decât autoritatea de audit, aceasta se asigură că orice astfel de organism are independenţa funcţională necesară.
(3)Autoritatea de audit se asigură că activitatea de audit respectă standardele de audit acceptate internaţional.
(4)Pentru efectuarea auditurilor, autoritatea de audit pregăteşte o strategie de audit în termen de opt luni de la data adoptării unui program operaţional. Strategia de audit conţine metodologia de audit, metoda de eşantionare sau, după caz, metoda de testare de fond pentru auditurile operaţiunilor şi planificarea auditurilor pentru anul contabil în curs şi pentru următorii doi ani contabili consecutivi. Strategia de audit este actualizată anual din 2016 până în 2024, inclusiv. În cazul în care un sistem comun de gestiune şi control se aplică la două programe operaţionale, poate fi realizată o strategie de audit unică pentru programele operaţionale în cauză. La cerere, autoritatea de audit prezintă Comisiei strategia de audit.
(5)Autoritatea de audit întocmeşte:
a)o opinie de audit în conformitate cu articolul 59 alineatul (5) primul paragraf litera (b) din Regulamentul financiar;
b)un raport de control care conţine rezultatele auditurilor desfăşurate în conformitate cu alineatul (1), inclusiv constatări cu privire la orice deficienţă constatată în sistemele de gestiune şi control şi măsurile corective propuse şi implementate.
În cazul în care un sistem comun de gestiune şi control se aplică la două programe operaţionale, informaţiile menţionate la primul paragraf litera (b) pot fi grupate într-un raport unic.
(6)Pentru a asigura condiţii uniforme de punere în aplicare a prezentului articol, Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a modelelor pentru strategia de audit, opinia de audit şi raportul de control. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura consultativă menţionată la articolul 63 alineatul (2).
(7)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 62, pentru a preciza sfera de aplicare şi conţinutul auditurilor operaţiunilor şi ale auditurilor conturilor, precum şi metoda de selecţie a eşantionului de operaţiuni menţionat la alineatul (1) din prezentul articol.
(8)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 62, de stabilire a unor norme detaliate privind utilizarea datelor colectate cu ocazia auditurilor efectuate de funcţionarii Comisiei sau de reprezentanţii autorizaţi ai acesteia.
Art. 35: Procedura de desemnare a autorităţii de management şi a autorităţii de certificare
(1)Statul membru notifică Comisiei data şi forma desemnării autorităţii de gestionare şi, în cazul în care este necesar, a autorităţii de certificare, desemnare care se realizează la nivelul adecvat, înainte de transmiterea către Comisie a primei cereri de plată intermediară.
(2)Desemnarea menţionată la alineatul (1) se întemeiază pe un raport şi un aviz din partea unui organism de audit independent care evaluează îndeplinirea de către autorităţi a criteriilor privind mediul de control intern, gestionarea riscurilor, activităţile de control şi gestiune şi monitorizarea, prevăzute în anexa IV.
Organismul independent de audit este autoritatea de audit sau un organism de drept public sau de drept privat care dispune de capacitatea de audit necesară, este independent de autoritatea de management şi, după caz, de autoritatea de certificare, şi îşi desfăşoară activitatea ţinând seama de standardele de audit acceptate la nivel internaţional.
(3)Statele membre pot decide că o autoritate de management sau o autoritate de certificare care a fost desemnată în relaţie cu un program operaţional cofinanţat din FSE în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 se consideră a fi desemnată în scopul prezentului regulament.
(4)Comisia poate solicita, în termen de o lună de la notificarea desemnărilor menţionate la alineatul (1), raportul şi opinia organismului de audit independent menţionat la alineatul (2) şi descrierea funcţiilor şi procedurilor existente în cadrul autorităţii de management sau, după caz, în cadrul autorităţii de certificare. Comisia ia decizia de a solicita sau nu documentele respective pe baza evaluării riscurilor.
Comisia poate formula observaţii în termen de două luni de la primirea documentelor menţionate la primul paragraf.
Fără a aduce atingere articolului 46, examinarea documentelor respective nu întrerupe procesarea cererilor de plăţi intermediare.
(5)În cazul în care rezultatele auditului şi ale controlului arată că autoritatea desemnată nu mai îndeplineşte criteriile menţionate la alineatul (2), statul membru stabileşte, la un nivel corespunzător, în funcţie de gravitatea problemei, o perioadă de probă în cursul căreia se adoptă măsurile de remediere necesare.
În cazul în care autoritatea desemnată nu pune în aplicare în perioada de probă stabilită de statul membru măsurile de remediere prevăzute, statul membru decide, la un nivel corespunzător, încetarea desemnării acesteia.
Statul membru informează Comisia fără întârziere atunci când o autoritate desemnată este supusă unei perioade de probă, oferind informaţii cu privire la respectiva perioadă de probă, atunci când perioada de probă se încheie în urma implementării măsurilor de remediere, precum şi atunci când încetează calitatea de autoritate desemnată a unei autorităţi. Notificarea privind plasarea de către statul membru a unui organism desemnat într-o perioadă de probă, fără a aduce atingere aplicării articolului 46, nu întrerupe procesarea cererilor de plăţi intermediare.
(6)În cazul în care încetează calitatea de autoritate desemnată a unei autorităţi de management sau a unei autorităţi de certificare, statele membre desemnează, conform procedurii prevăzute la alineatul (2), un nou organism care, în urma desemnării, preia funcţiile autorităţii de management sau ale autorităţii de certificare şi informează Comisia cu privire la aceasta.
(7)Pentru a stabili condiţii uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adoptă acte de punere în aplicare privind modelul pentru raportul şi opinia organismului de audit independent, precum şi privind descrierea funcţiilor şi a procedurilor în vigoare care vizează autoritatea de management şi, după caz, autoritatea de certificare. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 63 alineatul (3).
Art. 36: Competenţele şi responsabilităţile Comisiei
(1)Comisia verifică, pe baza informaţiilor disponibile, ţinând seama inclusiv de informaţiile privind desemnarea organismelor responsabile de gestiune şi control, de documentele furnizate în fiecare an, în temeiul articolului 59 alineatul (5) din Regulamentul financiar, de către organismele desemnate respective, de rapoartele de control, rapoartele anuale de implementare şi de auditurile efectuate de către organisme naţionale şi ale Uniunii, că statele membre au instituit sisteme de gestiune şi control care respectă dispoziţiile prezentului regulament şi că respectivele sisteme funcţionează eficient în cursul implementării programului operaţional.
(2)Funcţionarii sau reprezentanţii autorizaţi ai Comisiei pot efectua audituri sau controale la faţa locului după un preaviz de cel puţin 12 zile lucrătoare adresat autorităţii naţionale competente, cu excepţia cazurilor de urgenţă. Comisia respectă principiul proporţionalităţii, având în vedere necesitatea de a evita repetarea inutilă a auditurilor sau a controalelor realizate de către statele membre, nivelul de risc pentru bugetul Uniunii şi necesitatea de a reduce la minimum sarcina administrativă pentru beneficiari, în conformitate cu prezentul regulament. Obiectul acestor audituri sau controale poate include, în special, verificarea funcţionării eficace a sistemelor de gestiune şi control în cadrul unui program operaţional sau a unei părţi a acestuia, a operaţiunilor şi a evaluării bunei gestiuni financiare a operaţiunilor sau programelor. Funcţionarii sau reprezentanţii autorizaţi ai statului membru pot să participe la aceste audituri sau controale.
Funcţionarii Comisiei sau reprezentanţii autorizaţi ai acesteia, abilitaţi în mod corespunzător pentru a efectua audituri sau controale la faţa locului, au acces la toate înregistrările, documentele şi metadatele necesare, indiferent de mediul de stocare a acestora, care au legătură cu operaţiunile sprijinite din fond sau cu sistemele de gestiune şi control. La cerere, statele membre furnizează Comisiei copii ale unor astfel de înregistrări, documente şi metadate.
Competenţele prevăzute la prezentul alineat nu afectează aplicarea dispoziţiilor naţionale care rezervă anumite acte agenţilor desemnaţi în mod specific în legislaţia naţională. Funcţionarii Comisiei sau reprezentanţii autorizaţi ai acesteia nu participă, printre altele, la vizite la domiciliu sau la interogarea oficială a persoanelor în temeiul legislaţiei naţionale. Cu toate acestea, aceşti funcţionari şi reprezentanţi au acces la informaţiile obţinute în acest mod, fără a aduce atingere competenţelor instanţelor judecătoreşti naţionale şi respectând pe deplin drepturile fundamentale ale subiecţilor juridici în cauză.
(3)Comisia poate solicita unui stat membru să întreprindă acţiunile necesare pentru a asigura funcţionarea eficace a sistemelor sale de gestiune şi control sau pentru a verifica corectitudinea cheltuielilor în conformitate cu prezentul regulament.
Art. 37: Cooperarea cu autorităţile de audit
(1)Comisia cooperează cu autorităţile de audit în vederea coordonării planurilor şi metodelor lor de audit şi face imediat schimb de rezultate cu respectivele autorităţi cu privire la auditurile efectuate asupra sistemelor de gestiune şi control.
(2)Pentru a facilita această cooperare, în cazul în care un stat membru desemnează mai multe autorităţi de audit, statul membru poate desemna un organism de coordonare.
(3)Comisia, autorităţile de audit şi orice organism de coordonare se reunesc cu regularitate şi, ca regulă generală, cel puţin o dată pe an, cu excepţia cazului în care se convine altfel, pentru a examina raportul anual privind controlul, opinia de audit şi strategia de audit, precum şi pentru a face schimb de puncte de vedere cu privire la aspecte referitoare la îmbunătăţirea sistemelor de gestiune şi control.
TITLUL VI:GESTIUNEA FINANCIARĂ, VERIFICAREA ŞI ACCEPTAREA CONTURILOR, CORECŢIILE FINANCIARE ŞI DEZANGAJĂRILE
Art. 38: Angajamentele bugetare
Angajamentele bugetare ale Uniunii pentru fiecare program operaţional se fac în tranşe anuale în perioada 1 ianuarie 2014 - 31 decembrie 2020. Decizia Comisiei de adoptare a unui program operaţional constituie o decizie de finanţare în sensul articolului 84 din Regulamentul financiar şi, odată notificată către statul membru în cauză, constituie un angajament juridic în sensul regulamentului respectiv.
Pentru fiecare program operaţional, angajamentul bugetar pentru prima tranşă are loc după adoptarea programului operaţional de către Comisie.
Angajamentele bugetare pentru tranşele ulterioare sunt realizate de Comisie înaintea datei de 1 mai a fiecărui an, pe baza deciziei menţionate la alineatul al doilea, cu excepţia cazurilor în care se aplică articolul 16 din Regulamentul financiar.
Art. 39: Plăţile efectuate de Comisie
(1)Plăţile efectuate de Comisie reprezentând contribuţii acordate din fond pentru fiecare program operaţional se realizează în conformitate cu creditele bugetare şi sub rezerva existenţei sumelor necesare. Fiecare plată se atribuie angajamentului bugetar deschis cel mai devreme în favoarea fondului.
(2)Plăţile se efectuează sub formă de prefinanţare, plăţi intermediare şi plăţi ale soldului final.
Art. 40: Plăţi intermediare şi plata soldului final efectuate de Comisie
(1)Comisia rambursează cu titlu de plăţi intermediare 90 % din suma care rezultă din aplicarea ratei de cofinanţare stabilite în decizia de adoptare a programului operaţional corespunzând cheltuielilor publice eligibile incluse în cererea de plată. Comisia determină sumele restante de rambursat sub formă de plăţi intermediare sau recuperate în conformitate cu articolul 50.
(2)În pofida articolului 21, contribuţia fondului prin intermediul plăţilor intermediare şi al plăţii soldului final nu este mai mare decât cuantumul maxim al contribuţiei acordate din fond, astfel cum este menţionat în decizia Comisiei de aprobare a programului operaţional.
Art. 41: Cererile de plată
(1)Cererea de plată care se transmite Comisiei conţine toate informaţiile necesare Comisiei pentru a întocmi situaţii contabile în conformitate cu articolul 68 alineatul (3) din Regulamentul financiar.
(2)Cererile de plată includ, pentru programul operaţional în ansamblu şi pentru asistenţa tehnică menţionată la articolul 27 alineatul (4), următoarele informaţii:
a)valoarea totală a cheltuielilor publice eligibile suportate de beneficiari şi plătite pentru implementarea operaţiunilor, astfel cum este înscrisă în sistemul contabil al autorităţii de certificare;
b)valoarea totală a cheltuielilor publice suportate pentru implementarea operaţiunilor, astfel cum este înscrisă în sistemul contabil al autorităţii de certificare.
(3)Cheltuielile eligibile incluse într-o cerere de plată sunt justificate prin facturi achitate sau prin documente contabile cu valoare probatorie echivalentă, cu excepţia formelor de sprijin menţionate la articolul 25 alineatul (1) literele (b), (c) şi (d). Pentru aceste forme de granturi, sumele incluse într-o cerere de plată sunt costurile calculate pe baza aplicabilă.
(4)Pentru a stabili condiţii uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a modelului pentru cererile de plată.
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 63 alineatul (3).
Art. 42: Plăţile către beneficiari
(1)Autoritatea de management se asigură că, în cazul granturilor pentru organizaţiile partenere, beneficiarii au la dispoziţie un flux de finanţare care este suficient pentru a asigura implementarea corespunzătoare a operaţiunilor.
(2)Sub rezerva disponibilităţii fondurilor din prefinanţare şi din plăţile intermediare, autoritatea de management să asigură că beneficiarul primeşte valoarea totală a cheltuielilor publice eligibile datorate în întregime şi cel târziu la 90 de zile de la data depunerii cererii de plată de către beneficiar. Nicio sumă nu se deduce sau retrage şi nu se percepe nicio taxă specifică sau vreo altă taxă cu efect echivalent care ar reduce sumele datorate beneficiarilor.
(3)Termenul de plată menţionat la alineatul (2) poate fi suspendat de autoritatea de management în oricare dintre următoarele cazuri justificate în mod corespunzător:
a)suma corespunzătoare cererii de plată nu este scadentă sau nu s-au furnizat documentele justificative adecvate, inclusiv documentele necesare pentru verificările de gestiune prevăzute la articolul 32 alineatul (4) litera (a);
b)s-a demarat o investigaţie în legătură cu o posibilă neregulă ce afectează cheltuielile în cauză.
Beneficiarul în cauză este informat în scris cu privire la suspendare şi la motivele acesteia. Perioada rămasă pentru efectuarea plăţii începe să curgă din nou de la data la care se primesc informaţiile sau documentele solicitate sau la care a fost efectuată investigaţia.
Art. 43: Utilizarea monedei euro
(1)Sumele menţionate în programele operaţionale transmise de statele membre, în declaraţiile de cheltuieli, cererile de plată, conturile şi cheltuielile menţionate în rapoartele anuale şi finale de implementare sunt exprimate în euro.
(2)Statele membre care nu au adoptat moneda euro la data transmiterii unei cereri de plată transformă în euro sumele reprezentând cheltuielile angajate în moneda naţională. Sumele respective se convertesc în euro folosind rata de schimb lunară utilizată în contabilitatea Comisiei în luna în care a fost înregistrată cheltuiala în evidenţele contabile ale autorităţii de certificare a programului operaţional în cauză. Comisia publică lunar această rată de schimb în format electronic.
(3)În cazul în care un stat membru adopta moneda euro, procedura de convertire menţionată la alineatul (2) continuă să se aplice tuturor cheltuielilor înregistrate în contabilitate de către autoritatea de certificare înainte de data intrării în vigoare a ratei de schimb fixe dintre moneda naţională şi euro.
Art. 44: Plata şi închiderea conturilor aferente prefinanţării
(1)În urma unei decizii a Comisiei de adoptare a unui program operaţional, ea plăteşte o sumă cu titlu de prefinanţare, reprezentând 11 % din contribuţia totală acordată din fond programului operaţional în cauză.
(2)Prefinanţarea este utilizată numai pentru plăţi către beneficiari în cadrul implementării programului operaţional. Ea este pusă fără întârziere la dispoziţia organismului responsabil în acest sens.
(3)Suma totală plătită cu titlu de prefinanţare este rambursată Comisiei în cazul în care, în termen de 24 luni de la data la care Comisia a efectuat prima plată cu titlu de prefinanţare, nu a fost trimisă nicio cerere de plată pentru programul operaţional în cauză. Contribuţia Uniunii la programul operaţional în cauză nu este afectată de o astfel de rambursare.
(4)Suma plătită cu titlu de prefinanţare este descărcată integral din contabilitatea Comisiei cel mai târziu la momentul încheierii programului operaţional.
Art. 45: Termenul-limită pentru depunerea cererilor de plată intermediară şi pentru plata acestora
(1)Autoritatea de certificare trimite periodic o cerere de plată intermediară, în conformitate cu articolul 41 alineatul (2), care să acopere sumele înscrise în sistemul său contabil în anul contabil. Cu toate acestea, este posibil ca, atunci când consideră că este necesar, autoritatea de certificare să includă astfel de sume în cererile de plată depuse în anii contabili ulteriori.
(2)Autoritatea de certificare transmite cererea finală pentru o plată intermediară până la data de 31 iulie consecutivă încheierii anului contabil precedent şi, în orice caz, înainte de depunerea primei cereri de plată intermediară pentru următorul an contabil.
(3)Prima cerere de plată intermediară nu se transmite înainte de informarea Comisiei cu privire la desemnarea autorităţii de management şi a autorităţii de certificare în conformitate cu articolul 35.
(4)Plăţile intermediare nu se efectuează pentru un program operaţional decât dacă raportul anual de implementare a fost trimis Comisiei, în conformitate cu articolul 13.
(5)Cu condiţia disponibilităţii fondurilor, Comisia efectuează plata intermediară în termen de cel mult 60 de zile de la data la care o cerere de plată este înregistrată de Comisie.
(6)Prin derogare de la alineatul (2), termenul pentru trimiterea cererii finale de plată intermediară pentru ultimul an contabil este 31 iulie 2025. Ultima cerere pentru o plată intermediară transmisă până la 31 iulie 2025 se consideră a fi cererea finală pentru o plată intermediară pentru ultimul an contabil.
Cuantumurile rambursate de Comisie cu titlu de plăţi intermediare în 2025 nu depăşesc 1 % din totalul creditelor financiare pentru programul vizat. Cuantumurile care ar trebui plătite de Comisie în 2025 care depăşesc acest procent nu se plătesc şi se utilizează exclusiv pentru verificarea şi închiderea conturilor aferente prefinanţării la închidere.
Art. 46: Întreruperea termenului de plată
(1)Termenul de plată pentru o cerere de plată intermediară poate fi întrerupt de către ordonatorul de credite delegat în sensul Regulamentului financiar pe o perioadă maximă de şase luni în cazul în care:
a)în urma unor informaţiilor furnizate de un organism de audit naţional sau al Uniunii, există dovezi clare care indică o deficienţă semnificativă în funcţionarea sistemului de gestiune şi control;
b)ordonatorul de credite delegat trebuie să efectueze verificări suplimentare în urma informaţiilor care ajung la cunoştinţa sa şi care îi semnalează că cheltuielile indicate într-o cerere de plată sunt afectate de o neregulă având consecinţe financiare grave;
c)nu a fost prezentat unul dintre documentele prevăzute la articolul 59 alineatul (5) din Regulamentul financiar.
Statul membru poate accepta prelungirea perioadei de întrerupere cu încă trei luni.
(2)Ordonatorul de credite delegat limitează perioada de întrerupere la partea din cheltuieli acoperită de cererea de plată afectată de elementele menţionate la alineatul (1) primul paragraf, cu excepţia cazului în care este imposibil să se identifice partea din cheltuieli care este afectată. Ordonatorul de credite delegat informează de îndată, în scris, statul membru şi autoritatea de management în legătură cu motivul întreruperii şi îi invită să remedieze situaţia. Ordonatorul de credite delegat pune capăt întreruperii imediat ce au fost luate măsurile necesare.
Art. 47: Suspendarea plăţilor
(1)Comisia poate suspenda plăţile intermediare, integral sau parţial, dacă sunt îndeplinite una sau mai multe dintre următoarele condiţii:
a)există o deficienţă gravă în funcţionarea eficace a sistemului de gestionare şi control al programului operaţional, care pune în pericol contribuţia Uniunii la programul operaţional şi pentru care nu au fost luate măsuri de corecţie;
b)cheltuielile dintr-o declaraţie de cheltuieli sunt afectate de o neregulă care are consecinţe financiare grave şi care nu a fost corectată;
c)statul membru nu a luat măsurile necesare pentru remedierea situaţiei care a dat naştere la o întrerupere în temeiul articolului 46;
d)există o deficienţă gravă în ceea ce priveşte calitatea şi fiabilitatea sistemului de monitorizare sau a datelor privind indicatorii.
(2)Comisia poate decide, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, să suspende integral sau parţial plăţile intermediare, după ce a acordat statului membru posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile.
(3)Comisia reia integral sau parţial plăţile intermediare în cazul în care statul membru a luat măsurile necesare pentru a permite încetarea suspendării.
Art. 48: Transmiterea informaţiilor
Pentru fiecare an începând cu 2016 până în 2025 inclusiv, statele membre transmit Comisiei, în termenul stabilit la articolul 59 alineatul (5) din Regulamentul financiar, următoarele documentele menţionate în articolul respectiv, şi anume:
(a)conturile menţionate la articolul 49 alineatul (1) din prezentul regulament pentru anul contabil precedent;
(b)declaraţia de gestiune şi rezumatul anual menţionat la articolul 32 alineatul (4) litera (e) din prezentul regulament pentru anul contabil precedent;
(c)opinia de audit şi raportul de control menţionat la articolul 34 alineatul (5) literele (a) şi (b) din prezentul regulament pentru anul contabil precedent.
Prin derogare de la termenul stabilit la primul paragraf, statele membre pot transmite documentele menţionate la literele (a), (b) şi (c) pentru ultimul an contabil până la 15 februarie 2026.
Art. 49: Pregătirea conturilor
(1)Conturile menţionate la articolul 59 alineatul (5) primul paragraf litera (a) din Regulamentul financiar se transmit Comisiei pentru fiecare program operaţional. Conturile vizează anul contabil şi includ următoarele elemente:
a)cuantumul total al cheltuielilor publice eligibile înregistrate în sistemele contabile ale autorităţii de certificare care au fost incluse în cererile de plată adresate Comisiei în conformitate cu articolul 41 şi cu articolul 45 alineatul (2) până la data de 31 iulie care urmează sfârşitului anului contabil, cuantumul total al cheltuielilor publice aferente efectuate în cursul operaţiunilor de implementare şi cuantumul total al plăţilor aferente efectuate către beneficiari în temeiul articolului 42 alineatul (2);
b)cuantumurile retrase şi recuperate în cursul anului contabil, cuantumurile de recuperat la sfârşitul anului contabil şi cuantumurile nerecuperabile;
c)o reconciliere între cheltuielile declarate în temeiul literei (a) şi cheltuielile declarate pentru acelaşi an contabil în cererile de plată, însoţită de o explicaţie a oricăror diferenţe.
(2)În cazul în care cheltuielile incluse anterior într-o cerere de plată intermediară pentru anul contabil sunt excluse din conturile sale de către un stat membru, pe baza unei evaluări continue a naturii legale şi regulamentare a respectivelor cheltuieli, oricare din acele cheltuieli sau toate acele cheltuieli care se dovedesc ulterior a fi legale şi regulamentare pot fi incluse într-o cerere de plată intermediară legată de anii contabili ulteriori.
(3)Pentru a stabili condiţii uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adoptă acte de punere în aplicare pentru stabilirea modelului pentru conturile menţionate la prezentul articol. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 63 alineatul (3).
Art. 50: Verificarea şi acceptarea conturilor
(1)Pana la data de 31 mai a anului următor sfârşitului perioadei contabile, Comisia realizează, în conformitate cu articolul 59 alineatul (6) din Regulamentul financiar, o verificare a documentelor transmise de statul membru în temeiul articolului 48 din prezentul regulament.
La cererea Comisiei, statul membru oferă toate informaţiile suplimentare necesare pentru a permite Comisiei să stabilească dacă respectivele conturi sunt complete, exacte şi corecte, în termenul stabilit la primul paragraf de la prezentul alineat.
(2)Comisia acceptă conturile în cazul în care este în măsură să conchidă că acestea sunt complete, exacte şi corecte. Comisia ajunge la o astfel de concluzie în situaţia în care autoritatea de audit a prezentat o opinie de audit fără rezerve cu privire la integralitatea, exactitatea şi veridicitatea conturilor, cu excepţia cazului în care Comisia are dovezi concrete ale faptului că opinia de audit referitoare la conturi nu este fiabilă.
(3)Comisia informează statul membru vizat în termenul stabilit la alineatul (1) dacă este sau nu este în măsură să accepte conturile.
(4)În cazul în care, din motive imputabile unui stat membru, Comisia nu este în măsură să accepte conturile până la termenul stabilit la alineatul (1), Comisia informează statele membre cu privire la acest lucru, precizând motivele, în conformitate cu alineatul (2), şi acţiunile care trebuie întreprinse, precum şi termenul de finalizare a acestora. La sfârşitul termenului respectiv, Comisia informează statul membru dacă este sau nu în măsură să accepte conturile.
(5)Chestiunile legate de natura legală şi regulamentară a tranzacţiilor subiacente privind cheltuielile înregistrate în conturi nu se iau în considerare în vederea acceptării conturilor de către Comisie. Procedura de examinare şi de acceptare a conturilor nu întrerupe procesarea cererilor de plăţi intermediare şi nu duce la suspendarea plăţilor, fără a aduce atingere articolelor 46 şi 47.
(6)Pe baza conturilor acceptate, Comisia calculează suma exigibilă din partea fondului pentru anul contabil şi ajustările aferente în raport cu plăţile efectuate către statul membru. Comisia ia în considerare:
(i)cuantumurile înscrise în conturile prevăzute la articolul 49 alineatul (1) litera (a) şi la care trebuie să se aplice rata de cofinanţare stabilită la articolul 20;
(ii)cuantumul total al plăţilor efectuate de Comisie în cursul anului contabil respectiv, constând din cuantumul plăţilor intermediare efectuate de Comisie în conformitate cu articolul 21 şi cu articolul 40 alineatul (1).
(7)După realizarea calculului menţionat la alineatul (6) de la prezentul articol, Comisia plăteşte eventualele cuantumuri suplimentare restante în termen de 30 de zile de la acceptarea conturilor. În cazul în care există un cuantum care trebuie recuperat de la statul membru, acesta face obiectul unui ordin de recuperare emis de Comisie, care se execută, atunci când este posibil, prin compensare cu cuantumurile datorate statului membru în contul plăţilor ulterioare destinate aceluiaşi program operaţional. O astfel de recuperare nu constituie o corecţie financiară şi nu reduce sprijinul din partea fondului acordat programului operaţional. Cuantumul recuperat constituie venituri alocate în conformitate cu articolul 177 alineatul (3) din Regulamentul financiar.
(8)În cazul în care, după aplicarea procedurii prevăzute la alineatul (4), Comisia nu este în măsură să accepte conturile,
Comisia stabileşte, pe baza informaţiilor disponibile şi în conformitate cu alineatul (6), suma exigibilă din partea fondului pentru anul contabil şi informează statul membru în cauză în acest sens. În cazul în care statul membru informează Comisia cu privire la acordul său în termen de două luni de la transmiterea informaţiilor de către Comisie, se aplică alineatul (7). În lipsa unui astfel de acord, Comisia adoptă o decizie, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, în care stabileşte suma exigibilă din partea fondului pentru anul contabil. O astfel de decizie nu constituie o corecţie financiară şi nu reduce sprijinul din partea fondului acordat programului operaţional. Pe baza deciziei respective, Comisia aplică ajustările plăţilor efectuate către statele membre în conformitate cu alineatul (7).
(9)Acceptarea conturilor de către Comisie, sau decizia Comisiei adoptată în temeiul alineatului (8), nu aduce atingere aplicării de corecţii în temeiul articolelor 55 şi 56.
(10)Statele membre pot înlocui cuantumurile afectate de nereguli depistate după transmiterea conturilor, prin efectuarea de ajustări corespunzătoare în conturile aferente anului contabil în care se depistează neregula, fără a aduce atingere articolelor 55 şi 56.
Art. 51: Disponibilitatea documentelor
(1)Autoritatea de management se asigură că toate documentele justificative privind cheltuielile sprijinite din fond pentru operaţiunile pentru care cheltuielile totale eligibile se ridică la mai puţin de 1 000 000 EUR sunt puse la dispoziţia Comisiei şi a Curţii de Conturi Europene, la cerere, timp de trei ani începând cu data de 31 decembrie ce urmează transmiterii conturilor în care sunt incluse cheltuielile aferente operaţiunii respective.
În cazul altor operaţiuni decât cele menţionate la primul paragraf, toate documentele justificative sunt puse la dispoziţie pe o perioadă de doi ani începând cu data de 31 decembrie ce urmează transmiterii conturilor în care sunt incluse cheltuielile finale aferente operaţiunii încheiate.
O autoritate de management poate decide să aplice în cazul operaţiunilor cu cheltuieli eligibile totale mai mici de 1 000 000 EUR regula menţionată la al doilea paragraf.
Perioada menţionată la primul paragraf se întrerupe fie în cazul unor proceduri judiciare, fie în urma unei cereri motivate temeinic din partea Comisiei.
(2)Autoritatea de management informează beneficiarii cu privire la data la care începe perioada menţionată la alineatul (1).
(3)Documentele se păstrează fie sub formă de originale sau copii legalizate conforme cu originalele, fie pe suporturi de date general acceptate, inclusiv versiuni electronice ale documentelor originale sau documente existente numai în versiune electronică. În cazul în care documentele sunt păstrate pe suporturi de date general acceptate în conformitate cu procedura prevăzută la alineatul (5), nu este necesară prezentarea originalelor.
(4)Documentele sunt păstrate într-o formă care să permită identificarea persoanelor vizate pentru o perioadă de timp care nu depăşeşte durata necesară scopurilor pentru care au fost colectate datele sau pentru care acestea sunt ulterior prelucrate.
(5)Procedura de certificare a conformităţii cu documentul original a documentelor păstrate pe suporturi de date acceptate în mod uzual este stabilită de autorităţile naţionale şi asigură că versiunile păstrate respectă cerinţele juridice naţionale şi pot fi utilizate în cadrul unui audit.
(6)În cazul în care documentele există exclusiv în formă electronică, sistemele informatice utilizate îndeplinesc standarde de securitate acceptate care asigură faptul că documentele păstrate respectă cerinţele juridice naţionale şi sunt fiabile pentru efectuarea controalelor de audit.
Art. 52: Transmiterea documentelor de încheiere şi plata soldului final
(1)În afară de documentele menţionate la articolul 48, statele membre transmit, pentru ultimul an contabil cuprins între 1 iulie 2023 şi 30 iunie 2024, un raport de implementare final referitor la programul operaţional.
(2)Soldul final este plătit cel târziu la trei luni de la data aprobării conturilor din ultimul an contabil sau la o lună de la data acceptării raportului final de implementare, oricare dintre aceste date survine mai târziu.
Art. 53: Corecţiile financiare efectuate de statele membre
(1)Statele membre sunt principalele responsabile pentru investigarea neregulilor şi efectuarea corecţiilor financiare necesare, precum şi pentru realizarea recuperărilor. În cazul unei nereguli sistemice, statul membru îşi extinde investigaţiile la toate operaţiunile care ar putea fi afectate.
(2)Statele membre efectuează corecţiile financiare necesare în raport cu neregulile individuale sau sistemice constatate în legătură cu operaţiuni sau cu programe operaţionale. Corecţiile financiare constau în anularea totală sau parţială a contribuţiei publice la o operaţiune sau la un program operaţional. Statul membru ţine seama de natura şi de gravitatea neregulilor şi a pierderii financiare pentru fond şi aplică o corecţie proporţională. Corecţiile financiare sunt înregistrate în conturi de către autoritatea de management pentru anul contabil în care este decisă anularea.
(3)Contribuţia din fond anulată în conformitate cu alineatul (2) poate fi reutilizată de către statul membru în programul operaţional în cauză, în condiţiile respectării dispoziţiilor de la alineatul (4).
(4)Contribuţia anulată în conformitate cu alineatul (2) nu poate fi reutilizată pentru nicio operaţiune care a făcut obiectul corecţiei sau, în cazul în care este efectuată o corecţie financiară pentru o neregulă sistemică, pentru nicio operaţiune afectată de nereguli sistemice.
(5)O corecţie financiară nu aduce atingere obligaţiei statelor membre de a continua recuperările în temeiul prezentului articol.
Art. 54: Corecţiile financiare efectuate de Comisie
(1)Comisia realizează corecţii financiare, prin intermediul actelor de punere în aplicare, anulând total sau parţial contribuţia Uniunii la un program operaţional şi efectuând recuperări de la statul membru pentru a exclude de la finanţare din partea Uniunii cheltuielile care nu respectă legislaţia aplicabilă;
(2)O încălcare a legislaţiei aplicabile determină o corecţie financiară numai în raport cu cheltuielile care au fost declarate Comisiei şi în cazul în care este îndeplinită una dintre următoarele condiţii:
a)încălcarea a afectat selectarea de către organismul responsabil a unei operaţiuni pentru a beneficia de sprijin din fond sau în cazurile în care, din cauza naturii încălcării, este imposibil să se stabilească acest impact, dar există un risc justificat ca încălcarea să fi avut un astfel de efect;
b)încălcarea a afectat valoarea cheltuielilor declarate în vederea rambursării din bugetul Uniunii sau în cazurile în care, din cauza naturii încălcării, este imposibil să se stabilească acest impact, dar există un risc justificat ca încălcarea să fi avut un astfel de efect.
(3)Atunci când ia o decizie cu privire la o corecţie financiară în temeiul alineatului (1), Comisia respectă principiul proporţionalităţii, ţinând seama de natura şi de gravitatea încălcării legislaţiei aplicabile şi de implicaţiile financiare ale acesteia pentru bugetul Uniunii. Comisia informează sistematic Parlamentul European şi Consiliul cu privire la deciziile luate privind aplicarea de corecţii financiare.
Art. 55: Criterii pentru corecţiile financiare efectuate de Comisie
(1)Comisia efectuează corecţii financiare prin intermediul actelor de punere în aplicare, anulând, integral sau parţial, contribuţia Uniunii la un program operaţional în conformitate cu articolul 54, dacă, după efectuarea verificărilor necesare, ajunge la concluzia că:
a)există o deficienţă gravă în funcţionarea eficace a sistemului de gestionare şi control al programului operaţional, care a periclitat contribuţia din partea Uniunii care a fost deja plătită pentru programul operaţional;
b)statul membru nu şi-a îndeplinit obligaţiile în temeiul articolului 53 înaintea deschiderii procedurii de corecţie în temeiul prezentului alineat;
c)cheltuielile conţinute într-o cerere de plată prezintă nereguli şi nu au fost corectate de statul membru înainte de deschiderea procedurii de corecţie în temeiul prezentului alineat.
Comisia îşi întemeiază deciziile privind corecţiile financiare pe cazurile individuale de nereguli identificate şi ţine cont de caracterul sistemic al unei nereguli. În cazul în care nu este posibil să se cuantifice cu exactitate valoarea cheltuielilor care prezintă nereguli şi care au beneficiat de contribuţie din fond, Comisia aplică o corecţie financiară forfetară sau extrapolată.
(2)Comisia, atunci când decide asupra unei corecţii în temeiul alineatului (1), respectă principiul proporţionalităţii, ţinând cont de natura şi de gravitatea neregulii, precum şi de amploarea şi de implicaţiile financiare ale deficienţelor sistemelor de gestionare şi control constatate în cazul programului operaţional.
(3)În cazul în care Comisia îşi întemeiază poziţia pe rapoarte ale altor auditori decât cei ai serviciilor sale, ea îşi formulează propriile concluzii în ceea ce priveşte consecinţele financiare după examinarea măsurilor luate de statul membru în cauză în temeiul articolului 53 alineatul (2), a notificărilor trimise în temeiul articolului 30 alineatul (2), precum şi a răspunsurilor din partea statului membru.
(4)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 62 pentru stabilirea unor norme detaliate privind criteriile de determinare a deficienţelor grave în funcţionarea eficace a sistemelor de gestionare şi control, inclusiv principalele tipuri de astfel de deficienţe, criteriile de determinare a nivelului corecţiei financiare care trebuie aplicată şi criteriile de aplicare a unor corecţii financiare forfetare sau extrapolate.
Art. 56: Procedura pentru corecţiile financiare efectuate de Comisie
(1)Înainte de a lua o decizie privind o corecţie financiară, Comisia lansează procedura prin informarea statului membru cu privire la concluziile provizorii ale verificărilor sale, solicitând statului membru să-şi transmită observaţiile în termen de două luni.
(2)În cazul în care Comisia propune o corecţie financiară pe baza unei extrapolări sau a unei rate forfetare, statul membru are posibilitatea să demonstreze, prin verificarea documentelor în cauză, că amploarea reală a neregulii este mai mică decât cea apreciată de Comisie. De comun acord cu Comisia, statul membru poate limita sfera de cuprindere a verificării respective la o proporţie corespunzătore sau la un eşantion adecvat din respectiva documentaţie. Cu excepţia cazurilor justificate corespunzător, termenul acordat pentru această verificare nu depăşeşte o perioadă suplimentară de două luni după termenul de două luni menţionat la alineatul (1).
(3)Comisia ia în considerare orice dovadă furnizată de statul membru în termenele prevăzute la alineatele (1) şi (2).
(4)În cazul în care nu acceptă concluziile provizorii ale Comisiei, statul membru este invitat de Comisie să participe la o audiere, cu scopul de a permite Comisiei să se asigure că dispune de toate informaţiile şi observaţiile relevante pentru a formula concluzii privind aplicarea corecţiei financiare.
(5)În cazul unui acord, fără a aduce atingere alineatului (7) de la prezentul articol, statul membru poate reutiliza fondul în conformitate cu articolul 53 alineatul (3).
(6)În scopul aplicării corecţiilor financiare, Comisia ia o decizie, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, în termen de şase luni de la data audierii sau de la data primirii informaţiilor suplimentare, în cazul în care statul membru este de acord să transmită astfel de informaţii suplimentare în urma audierii. Comisia ia în considerare toate informaţiile şi observaţiile transmise în cursul procedurii. În cazul în care nu are loc nicio audiere, termenul de şase luni se calculează începând cu două luni de la data trimiterii de către Comisie a scrisorii de invitaţie la audiere.
(7)În cazul în care Comisia, în cadrul exercitării responsabilităţilor ce îi revin conform articolului 36, sau Curtea de Conturi Europeană detectează nereguli care demonstrează existenţa unei deficienţe grave în funcţionarea sistemelor de gestionare şi control, corecţia financiară aferentă reduce sprijinul acordat din fond programului operaţional.
Primul paragraf nu se aplică în cazul unei deficienţe grave în funcţionarea eficace a unui sistem de gestionare şi control care, înainte de a fi detectată de Comisie sau de Curtea de Conturi Europeană:
a)a fost identificată în declaraţia de gestiune, raportul anual de control sau opinia de audit prezentată Comisiei în conformitate cu articolul 59 alineatul (5) din Regulamentul financiar sau în alte rapoarte de audit ale autorităţii de audit prezentate Comisiei şi au fost luate măsuri adecvate; sau
b)a făcut obiectul unor măsuri adecvate de remediere aplicate de statul membru.
Evaluarea deficienţelor grave în funcţionarea eficace a unui sistem de gestionare şi control se bazează pe legislaţia aplicabilă în momentul în care au fost depuse declaraţiile de gestiune, rapoartele anuale de control şi opiniile de audit relevante.
Atunci când decide asupra unei corecţii financiare, Comisia:
(a)respectă principiul proporţionalităţii, ţinând seama de natura şi de gravitatea deficienţei grave în funcţionarea eficace a unui sistem de gestionare şi control şi de implicaţiile sale financiare pentru bugetul Uniunii;
(b)pentru aplicarea unei corecţii forfetare sau extrapolate, exclude cheltuielile neconforme detectate anterior de statul membru care au făcut obiectul unor ajustări în conturi în conformitate cu articolul 50 alineatul (10) şi cheltuielile supuse unei evaluări continue privind natura legală şi regulamentară a acestora în conformitate cu articolul 49 alineatul (2);
(c)ţine seama de corecţiile forfetare sau extrapolate aplicate cheltuielilor de statele membre pentru alte deficienţe grave atunci când determină riscul rezidual pentru bugetul Uniunii.
Art. 57: Rambursarea
(1)Orice sumă care trebuie restituită către bugetul Uniunii este plătită înainte de scadenţa indicată în ordinul de recuperare întocmit în conformitate cu articolul 73 din Regulamentul financiar. Data scadenţei este ultima zi a celei de-a doua luni următoare lunii în care a fost emis ordinul.
(2)Orice întârziere a rambursării generează dobândă de întârziere, plătibilă de la data scadenţei până la data rambursării efective. Rata acestei dobânzi este cu un punct procentual şi jumătate mai mare decât rata aplicată de Banca Centrală Europeană în cadrul principalelor sale operaţiuni de refinanţare în prima zi lucrătoare din luna în care este cuprinsă data scadenţei.
Art. 58: Controlul proporţional al programelor operaţionale
(1)Operaţiunile pentru care totalul cheltuielilor eligibile nu depăşeşte 150 000 EUR fac obiectul unui singur audit efectuat fie de autoritatea de audit, fie de Comisie înainte de transmiterea conturilor pentru anul contabil în care s-a finalizat operaţiunea. Alte operaţiuni fac obiectul unui singur audit pe an contabil efectuat fie de autoritatea de audit, fie de Comisie, înainte de transmiterea conturilor pentru anul contabil în care s-a finalizat operaţiunea. Operaţiunile nu fac obiectul niciunui audit efectuat de Comisie sau de autoritatea de audit într-un anumit exerciţiu dacă în exerciţiul respectiv s-a efectuat deja un audit de către Curtea de Conturi Europeană, cu condiţia ca rezultatele activităţii de audit realizate de Curtea de Conturi Europeană cu privire la operaţiunile respective să poată fi utilizate de autoritatea de audit sau de Comisie pentru a-şi îndeplini sarcinile care le revin.
(2)Auditul unei operaţiuni sprijinite printr-un PO I poate acoperi toate etapele implementării sale şi toate nivelurile lanţului de distribuţie, cu excepţia unică a controlului destinatarilor finali efectivi, cu excepţia cazului în care o evaluare a riscurilor stabileşte un risc specific de neregulă sau fraudă.
(3)Pentru programele operaţionale pentru care cea mai recentă opinie de audit indică faptul că nu există deficienţe semnificative, Comisia poate conveni cu autoritatea de audit, în cadrul reuniunii menţionate la articolul 37 alineatul (2), că nivelul activităţii de audit necesare poate fi redus, astfel încât acesta să fie proporţional cu riscul determinat. În astfel de cazuri, Comisia nu efectuează propriile sale audituri la faţa locului decât în cazul în care există probe care sugerează deficienţe în sistemul de gestionare şi control care afectează cheltuielile declarate Comisiei în anul contabil pentru care conturile au fost acceptate de Comisie.
(4)Pentru programele operaţionale în cazul cărora Comisia ajunge la concluzia că se poate baza pe opinia autorităţii de audit, aceasta poate conveni cu autoritatea de audit să limiteze auditurile Comisiei la faţa locului la auditarea activităţii autorităţii de audit, cu excepţia cazului în care există dovezi ale unor deficienţe în activitatea autorităţii de audit pentru un an contabil pentru care conturile au fost acceptate de Comisie.
(5)În pofida alineatului (1), autoritatea de audit şi Comisia pot efectua audituri ale operaţiunilor în cazul în care o evaluare a riscurilor sau un audit al Curţii de Conturi Europene detectează un anumit risc de nereguli sau de fraudă, în cazul existenţei unor dovezi ale unor deficienţe grave în funcţionarea eficace a sistemului de gestionare şi control al programului operaţional în cauză, precum şi în perioada menţionată la articolul 51 alineatul (1). Pentru a evalua activitatea unei autorităţi de audit, Comisia poate verifica evidenţa de auditare a autorităţii de audit sau poate lua parte la auditurile la faţa locului ale autorităţii de audit şi poate efectua audituri ale operaţiunilor atunci când acest lucru este necesar, în conformitate cu standardele de audit acceptate la nivel internaţional, pentru a obţine asigurări cu privire la funcţionarea eficace a autorităţii de audit.
Art. 59: Dezangajarea
(1)Comisia dezangajează orice parte din suma aferentă unui program operaţional care nu a fost utilizată ca plată cu titlu de prefinanţare şi plată intermediară până la data de 31 decembrie a celui de-al treilea exerciţiu financiar care urmează anului angajamentului bugetar în cadrul programului operaţional sau pentru care o cerere de plată întocmită în conformitate cu articolul 41 nu a fost transmisă în conformitate cu articolul 45, inclusiv orice cerere de plată care face, în totalitate sau în parte, obiectul unei întreruperi a termenului de plată sau al unei suspendări a plăţilor.
(2)Partea de angajamente rămase deschise la 31 decembrie 2023 se dezangajează în cazul în care Comisia nu a primit niciunul dintre documentele prevăzute la articolul 52 alineatul (1) până la termenul-limită stabilit la articolul 52 alineatul (1).
Art. 60: Excepţii de la dezangajare
(1)Din suma care face obiectul dezangajării se scad sumele echivalente acelei părţi a angajamentului bugetar pentru care:
a)operaţiunile sunt suspendate printr-o procedură judiciară sau o cale de atac administrativă cu efect de suspendare; sau
b)nu a fost posibil să se facă o cerere de plată din motive de forţă majoră care afectează în mod grav implementarea integrală sau parţială a programului operaţional.
Autorităţile naţionale care invocă forţa majoră în temeiul primului paragraf litera (b) demonstrează consecinţele directe ale acesteia asupra implementării integrale sau parţiale a programului operaţional.
În sensul primului paragraf literele (a) şi (b), reducerea poate fi solicitată o singură dată, în cazul în care suspendarea sau forţa majoră a durat cel mult un an, sau de un număr de ori corespunzător duratei forţei majore sau numărului de ani care au trecut între data hotărârii judecătoreşti sau a deciziei administrative care a suspendat implementarea operaţiunii şi data hotărârii judecătoreşti sau a deciziei administrative definitive.
(2)Până la 31 ianuarie, statul membru trimite Comisiei informaţii privind excepţiile menţionate la alineatul (1) primul paragraf literele (a) şi (b), pentru suma de declarat până la sfârşitul anului precedent.
Art. 61: Procedura
(1)Comisia informează în timp util statul membru şi autoritatea de management ori de câte ori există un risc de aplicare a regulii dezangajării prevăzute la articolul 59.
(2)Pe baza informaţiilor primite până la 31 ianuarie, Comisia informează statul membru şi autoritatea de management în legătură cu valoarea sumei dezangajate care rezultă din informaţiile respective.
(3)Statul membru are la dispoziţie de două luni pentru a-şi da acordul privind suma care urmează să fie dezangajată sau pentru a transmite observaţiile sale.
(4)Până la data de 30 iunie, statul membru transmite Comisiei un plan de finanţare revizuit pentru anul financiar în cauză care să reflecte valoarea redusă a sprijinului pentru programul operaţional. Dacă nu-l transmite, Comisia revizuieşte planul de finanţare prin reducerea contribuţiei acordate din fond pentru anul financiar în cauză.
(5)Comisia modifică decizia de adoptare a programului operaţional, prin intermediul unui act de punere în aplicare, cel mai târziu până la 30 septembrie.
Art. 62: Exercitarea competenţelor delegate
(1)Competenţa de a adopta acte delegate este conferită Comisiei sub rezerva condiţiilor menţionate în prezentul articol.
(2)Delegarea de competenţe menţionată în articolul 13 alineatul (6), articolul 30 alineatul (2) al cincilea paragraf, articolul 32 alineatul (8) primul paragraf, articolul 32 alineatul (9), articolul 34 alineatul (7), articolul 34 alineatul (8) şi articolul 55 alineatul (4) se conferă pentru o perioadă de timp nedeterminată începând de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
(3)Imediat ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European şi Consiliului.
(4)Actele delegate intră în vigoare doar dacă Parlamentul European sau Consiliul nu formulează nicio obiecţie în termen de două luni de la notificarea actului respectiv către Parlamentul European şi Consiliu sau dacă, înainte de expirarea perioadei în cauză, atât Parlamentul European, cât şi Consiliul au informat Comisia că nu vor prezenta obiecţii. Acest termen se prelungeşte cu două luni la iniţiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
Dacă, la expirarea acestui termen, nici Parlamentul European şi nici Consiliul nu au prezentat obiecţii faţă de actul delegat, acesta se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi intră în vigoare la data menţionată în actul respectiv.
Actul delegat poate fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi poate intra în vigoare înainte de expirarea termenului respectiv, în cazul în care atât Parlamentul European, cât şi Consiliul au informat Comisia cu privire la intenţia lor de a nu formula obiecţii.
În cazul în care Parlamentul European sau Consiliul prezintă obiecţii faţă de actul delegat, acesta nu intră în vigoare. Instituţia care prezintă obiecţii faţă de actul delegat indică motivele acestora.
Art. 63: Procedura comitetului
(1)Comisia este asistată de un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.
(2)În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
(3)În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
În cazul în care comitetul nu emite un aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare în ceea ce priveşte competenţele de executare menţionate la articolul 32 alineatul (8) al doilea paragraf din prezentul regulament şi se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
Art. 63a: Aplicabilitate
- Articolul 6a nu se aplică Regatului Unit sau pe teritoriul acestuia. Menţiunile referitoare la statele membre din articolul menţionat se interpretează ca neincluzând Regatul Unit.
Art. 64: Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Se aplică de la 1 ianuarie 2014.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre.
-****-
Adoptat la Strasbourg, 11 martie 2014.
Pentru Parlamentul European Preşedintele M. SCHULZ Pentru Consiliu Preşedintele D. KOURKOULAS |
ANEXA I:MODELE PENTRU PROGRAMUL OPERAŢIONAL
1.Model pentru programul operaţional PO I
Capitol Secţiune Subsecţiune | Descriere / Observaţii | Dimensiune (caractere) | |
1. | IDENTIFICAREA | Scopul prezentei secţiuni este numai identificarea programului în cauză. Prezenta secţiune indică în mod clar următoarele: Statul membru Denumirea programului operaţional CCI | 200 |
2. | FORMULAREA PROGRAMULUI | ||
2.1. | Situaţie | Identificarea şi justificarea deprivării sau deprivărilor materiale vizate | 4 000 |
Indicarea tipului de deprivare sau de deprivări materiale reţinute pentru PO. | 200 | ||
2.2. | Deprivarea materială vizată | O secţiune (şi subsecţiunile corespunzătoare) se furnizează pentru fiecare tip de deprivare materială vizată. | |
2.2.1. | Descriere | Descrierea principalelor caracteristici ale distribuirii de alimente sau a asistenţei materiale de bază care urmează să fie furnizată şi ale măsurilor auxiliare corespunzătoare. | 4 000 |
2.2.2. | Programe naţionale | Descrierea programelor naţionale care urmează să fie sprijinite | 2 000 |
2.3. | Altele | Orice alte informaţii considerate necesare | 4 000 |
3. | IMPLEMENTAREA | ||
3.1. | Identificarea celor mai defavorizate persoane | Descrierea mecanismului de stabilire a criteriilor de eligibilitate a celor mai defavorizate persoane, diferenţiate, dacă este necesar, în funcţie de tipul de deprivare materială vizat. | 2 000 |
3.2. | Selectarea operaţiunilor | Criteriile de selectare a operaţiunilor şi descrierea mecanismului de selectare, diferenţiate, dacă este necesar, în funcţie de tipul de deprivare materială vizat. | 2 000 |
3.3. | Selectarea organizaţiilor partenere | Criteriile de selectare a organizaţiilor partenere, diferenţiate, dacă este necesar, în funcţie de tipul de deprivare materială vizat. | 2 000 |
3.4. | Complementaritatea cu FSE | Descrierea mecanismului de asigurare a complementarităţii cu FSE | 4 000 |
3.5. | Structura instituţională | Identificarea autorităţii de management, a autorităţii de certificare, dacă este cazul, a autorităţii de audit şi a organismului către care vor fi făcute plăţile de către Comisiei. | 2 000 |
3.6. | Monitorizare şi evaluare | Descrierea modului în care implementarea programului va fi monitorizată. | 4 000 |
3.7. | Asistenţă tehnică | Descrierea utilizării planificate a asistenţei tehnice în temeiul articolului 27 alineatul (4), inclusiv acţiunile de consolidare a capacităţii administrative a beneficiarilor în ceea ce priveşte buna gestiune financiară a operaţiunilor | 4 000 |
4. | IMPLICAREA PĂRŢILOR INTERESATE | O descriere a măsurilor luate pentru a implica toate părţile interesate, precum şi, dacă e cazul, autorităţile locale şi regionale competente şi alte autorităţi publice în pregătirea programului operaţional; | 2 000 |
5. | PLANUL DE FINANŢARE | Prezenta secţiune conţine: 5.1. un tabel în care să se specifice pentru fiecare an în conformitate cu articolul 20 valoarea alocaţiei financiare preconizate a fi acordată din fond şi a cofinanţării; 5.2. un tabel în care să se specifice pentru întreaga perioadă de programare valoarea totală preconizată a fi acordată din programul operaţional pentru fiecare tip de deprivare materială vizat, precum şi măsurile auxiliare corespunzătoare. | Text: 1 000 Date în format CVS sau XLS |
Formatul pentru datele financiare (secţiunea 5):
5.1.Plan de finanţare a programului operaţional prezentând angajamentul anual din fond şi cofinanţarea naţională corespunzătoare în cadrul programului operaţional (în EUR)
Total | 2014 | 2015 | … | 2020 | |
Fond (a) | |||||
Cofinanţare naţională (b) | |||||
Cheltuielile publice (c) = (a) + (b) | |||||
Rata cofinanţării (d) = (a)/ (c) | |||||
5.2.Plan de finanţare conţinând valoarea totală a creditelor pentru sprijinul acordat din programul operaţional pentru fiecare tip de deprivare materială vizat, precum şi pentru măsurile auxiliare corespunzătoare (în EUR)
Tipul de asistenţă materială | Cheltuielile publice |
Total | |
Asistenţă tehnică | |
Tipul de asistenţă materială 1 | |
din care, măsuri auxiliare | |
Tipul de asistenţă materială 2 | |
din care, măsuri auxiliare | |
Tipul de asistenţă materială n | |
din care, măsuri auxiliare |
2.Model pentru programul operaţional PO II
Capitol Secţiune Subsecţiune | Descriere / Observaţii | Dimensiune (caractere) | |
1. | IDENTIFICAREA | Scopul prezentei secţiuni este numai identificarea programului în cauză. Prezenta secţiune indică în mod clar următoarele: Statul membru Denumirea programului operaţional CCI | 200 |
2. | FORMULAREA PROGRAMULUI | ||
2.1. | Strategia | Descrierea strategiei privind contribuţia programului la promovarea coeziunii sociale şi a reducerii sărăciei în conformitate cu Strategia Europa 2020, incluzând o justificare a stabilirii priorităţii în materie de asistenţă; | 20 000 |
2.2. | Logica de intervenţie | Identificarea nevoilor de la nivel naţional | 3 500 |
Obiectivele specifice ale programului operaţional | 7 000 | ||
Rezultatele estimate şi indicatorii aferenţi în materie de realizări şi rezultate, cu o valoare de bază şi o valoare-ţintă (pentru fiecare obiectiv specific) | 3 500 | ||
Identificarea persoanelor celor mai defavorizate care trebuie vizate | 3 500 | ||
Indicatorii financiari | 2 000 | ||
2.3. | Altele | Orice alte informaţii considerate necesare | 3 500 |
3 | IMPLEMENTAREA | ||
3.1. | Acţiuni | Descrierea tipurilor de acţiuni ce trebuie susţinute şi exemple de astfel de acţiuni şi contribuţia lor la îndeplinirea obiectivelor specifice | 7 000 |
3.2. | Selectarea operaţiunilor | Principiile directoare pentru selectarea operaţiunilor, diferenţiate, dacă e necesar, în funcţie de tipul de acţiuni | 3 500 |
3.3. | Beneficiarii | Identificarea tipurilor de beneficiari (dacă e cazul), diferenţiaţi, dacă e necesar, în funcţie de tipul de acţiuni | 3 500 |
3.4. | Complementaritatea cu FSE | Descrierea mecanismului de asigurare a complementarităţii cu FSE şi a prevenirii suprapunerilor şi a finanţărilor duble | 4 000 |
3.5. | Structura instituţională | Identificarea autorităţii de management, a autorităţii de certificare, dacă e cazul, a autorităţii de audit şi a organismului către care Comisia va face plăţile | 2 000 |
3.6. | Monitorizare şi evaluare | Prezenta subsecţiune descrie modul în care va fi monitorizată implementarea programului. Este necesar, în special, să se explice modul în care vor fi folosiţi indicatorii pentru a urmări implementarea programului. Indicatorii cuprind indicatorii financiari privind cheltuielile alocate, indicatorii în materie de realizări specifici programului privind operaţiunile susţinute, precum şi indicatorii în materie de rezultate specifici programului privind fiecare obiectiv specific. | 4 000 |
3.7. | Asistenţă tehnică | Descrierea utilizării planificate a asistenţei tehnice în temeiul articolului 27 alineatul (4), inclusiv acţiunile de consolidare a capacităţii administrative a beneficiarilor în ceea ce priveşte buna gestiune financiară a operaţiunilor | 4 000 |
4. | IMPLICAREA PĂRŢILOR INTERESATE | O descriere a măsurilor luate pentru a implica toate părţile interesate, precum şi, dacă e cazul, autorităţile locale şi regionale competente şi alte autorităţi publice în pregătirea programului operaţional; | 2 000 |
5. | PLANUL DE FINANŢARE | Prezenta secţiune conţine: 5.1. un tabel în care să se specifice pentru fiecare an, în conformitate cu articolul 20, valoarea totală a creditelor estimate pentru sprijinul acordat din programul operaţional şi a cofinanţării. 5.2. un tabel în care să se specifice, pentru întreaga perioadă de programare, valoarea totală a creditelor pentru sprijinul acordat din programul operaţional pentru fiecare tip de acţiune susţinută | Text: 1 000 Date în format CVS sau XLS |
Formatul pentru datele financiare (secţiunea 4):
5.1.Plan de finanţare a programului operaţional prezentând angajamentul anual din fond şi cofinanţarea naţională corespunzătoare în cadrul programului operaţional (în EUR)
Total | 2014 | 2015 | … | 2020 | |
Fond (a) | |||||
Cofinanţare naţională (b) | |||||
Cheltuielile publice (c) = (a) + (b) | |||||
Rata cofinanţării (*) (d) = (a)/ (c) | |||||
(*)În tabel, această rată poate fi rotunjită la numărul întreg cel mai apropiat. Rata exactă utilizată pentru rambursarea cheltuielilor este rata (d). | |||||
5.2.Plan de finanţare conţinând valoarea totală a creditelor pentru sprijinul acordat din programul operaţional pentru fiecare tip de acţiune (în EUR)
Domeniul de intervenţie | Cheltuielile publice |
Total | |
Asistenţă tehnică | |
Tipul de acţiune 1 | |
Tipul de acţiune 2 | |
Tipul de acţiune n |
ANEXA II:Distribuirea anuală a creditelor de angajament pentru perioada 2014-2020 (la preţurile din 2011)
2014 | EUR | 485 097 840 |
2015 | EUR | 485 097 840 |
2016 | EUR | 485 097 840 |
2017 | EUR | 485 097 840 |
2018 | EUR | 485 097 840 |
2019 | EUR | 485 097 840 |
2020 | EUR | 485 097 840 |
Total | EUR | 3 395 684 880 |
ANEXA III:Sumele alocate din fond pentru fiecare stat membru în perioada 2014-2020 (la preţurile din 2011)
State membre | EUR |
Belgia | 65 500 000 |
Bulgaria | 93 000 000 |
Republica Cehă | 20 700 000 |
Danemarca | 3 500 000 |
Germania | 70 000 000 |
Estonia | 7 100 000 |
Irlanda | 20 200 000 |
Grecia | 249 300 000 |
Spania | 499 900 000 |
Franţa | 443 000 000 |
Croaţia | 32 500 000 |
Italia | 595 000 000 |
Cipru | 3 500 000 |
Letonia | 36 400 000 |
Lituania | 68 500 000 |
Luxemburg | 3 500 000 |
Ungaria | 83 300 000 |
Malta | 3 500 000 |
Ţările de Jos | 3 500 000 |
Austria | 16 000 000 |
Polonia | 420 000 000 |
Portugalia | 157 000 000 |
România | 391 300 000 |
Slovenia | 18 200 000 |
Slovacia | 48 900 000 |
Finlanda | 20 000 000 |
Suedia | 7 000 000 |
Regatul Unit | 3 500 000 |
Total | 3 383 800 000 |
ANEXA IV:Criterii de desemnare pentru autoritatea de management şi autoritatea de audit
1.Mediul de control intern
(i)existenţa unei structuri organizatorice care să includă funcţiile autorităţilor de management şi de certificare şi alocarea funcţiilor în cadrul fiecăreia dintre acestea, asigurând respectarea principiului separării funcţiilor, după caz;
(ii)cadru pentru a asigura, în cazul delegării de sarcini către organisme intermediare, definirea responsabilităţilor şi obligaţiilor acestora, verificarea capacităţilor acestora de a efectua sarcini delegate şi existenţa procedurilor de raportare;
(iii)proceduri de raportare şi monitorizare a neregulilor şi de recuperare a sumelor plătite în mod nejustificat;
(iv)plan de alocare a unor resurse umane corespunzătoare care să dispună de competenţele tehnice necesare, la diverse niveluri şi pentru diverse funcţii din cadrul organizaţiei.
2.Gestionarea riscurilor
Ţinând seama de principiul proporţionalităţii, un cadru pentru a asigura că se desfăşoară un exerciţiu corespunzător de gestionare a riscurilor atunci când este necesar şi, în special, în cazul unor schimbări majore ale activităţilor.
3.Activităţi de gestionare şi control
(A)Autoritatea de management
(i)proceduri pentru solicitarea de granturi, evaluarea cererilor, selectarea pentru finanţare, inclusiv instrucţiuni şi orientări care să asigure contribuţia operaţiunilor la realizarea obiectivelor şi rezultatelor specifice ale programului operaţional în conformitate cu dispoziţiile articolului 32 alineatul (3) litera (b) din prezentul regulament;
(ii)proceduri pentru verificările în materie de gestionare, inclusiv verificări administrative în legătură cu fiecare solicitare de rambursare din partea beneficiarilor şi verificări la faţa locului ale operaţiunilor;
(iii)proceduri pentru procesarea cererilor de rambursare din partea beneficiarilor şi autorizarea plăţilor;
(iv)proceduri pentru un sistem de colectare, înregistrare şi stocare în format electronic a datelor cu privire la fiecare operaţiune, care să includă, după caz, date cu privire la fiecare participant şi o defalcare a datelor cu privire la indicatori în funcţie de sex acolo unde este necesar, precum şi de asigurare a conformităţii securităţii sistemelor cu standardele recunoscute la nivel internaţional;
(v)proceduri instituite de autoritatea de management pentru a se asigura că beneficiarii dispun fie de un sistem contabil separat, fie de un cod contabil adecvat pentru toate tranzacţiile referitoare la o operaţiune;
(vi)proceduri pentru instituirea unor măsuri eficace şi proporţionale de combatere a fraudelor;
(vii)proceduri pentru asigurarea unei evidenţe de auditare şi a unui sistem de arhivare corespunzătoare;
(viii)proceduri pentru elaborarea declaraţiei de asigurare de gestiune, pentru a raporta cu privire la controalele efectuate şi la deficienţele identificate, precum şi pentru a elabora rezumatul anual al auditurilor şi controalelor finale;
(ix)proceduri pentru a asigura punerea la dispoziţia beneficiarului a unui document care să prezinte condiţiile în care se acordă sprijin pentru fiecare operaţiune.
(B)Autoritatea de certificare
(i)proceduri pentru certificarea cererilor de plăţi intermediare adresate Comisiei;
(ii)proceduri pentru întocmirea conturilor şi certificarea faptului că acestea sunt autentice, complete şi exacte, precum şi a faptului că cheltuielile respectă dreptul aplicabil, ţinând seama de rezultatele tuturor auditurilor;
(iii)proceduri pentru asigurarea unei evidenţe de auditare corespunzătoare, prin ţinerea unor evidenţe contabile care să cuprindă sumele care pot fi recuperate, sumele care au fost recuperate, precum şi pe cele care au fost retrase pentru fiecare operaţiune în format electronic;
(iv)proceduri, după caz, pentru a asigura faptul că aceasta primeşte informaţii corespunzătoare din partea autorităţii de management cu privire la verificările efectuate şi la rezultatele auditurilor realizate de autoritatea de audit sau sub răspunderea acesteia.
4.Monitorizarea
(A)Autoritatea de management
(i)după caz, proceduri pentru sprijinirea activităţii comitetului de monitorizare;
(ii)proceduri pentru elaborarea şi transmiterea către Comisie a rapoartelor de punere în aplicare anuale şi finale.
(B)Autoritatea de certificare
(i)proceduri pentru îndeplinirea responsabilităţilor sale în materie de monitorizare a rezultatelor verificărilor în materie de gestionare şi a rezultatelor auditurilor efectuate de autoritatea de audit sau sub răspunderea acesteia înainte de transmiterea cererilor de plată către Comisie.
Publicat în Jurnalul Oficial cu numărul 72L din data de 12 martie 2014