Capitolul 3 - Corecţiile şi recuperările financiare - Regulamentul 223/11-mar-2014 privind Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane

Acte UE

Jurnalul Oficial 72L

În vigoare
Versiune de la: 1 Martie 2024
CAPITOLUL 3:Corecţiile şi recuperările financiare
Art. 53: Corecţiile financiare efectuate de statele membre
(1)Statele membre sunt principalele responsabile pentru investigarea neregulilor şi efectuarea corecţiilor financiare necesare, precum şi pentru realizarea recuperărilor. În cazul unei nereguli sistemice, statul membru îşi extinde investigaţiile la toate operaţiunile care ar putea fi afectate.
(2)Statele membre efectuează corecţiile financiare necesare în raport cu neregulile individuale sau sistemice constatate în legătură cu operaţiuni sau cu programe operaţionale. Corecţiile financiare constau în anularea totală sau parţială a contribuţiei publice la o operaţiune sau la un program operaţional. Statul membru ţine seama de natura şi de gravitatea neregulilor şi a pierderii financiare pentru fond şi aplică o corecţie proporţională. Corecţiile financiare sunt înregistrate în conturi de către autoritatea de management pentru anul contabil în care este decisă anularea.
(3)Contribuţia din fond anulată în conformitate cu alineatul (2) poate fi reutilizată de către statul membru în programul operaţional în cauză, în condiţiile respectării dispoziţiilor de la alineatul (4).
(4)Contribuţia anulată în conformitate cu alineatul (2) nu poate fi reutilizată pentru nicio operaţiune care a făcut obiectul corecţiei sau, în cazul în care este efectuată o corecţie financiară pentru o neregulă sistemică, pentru nicio operaţiune afectată de nereguli sistemice.
(5)O corecţie financiară nu aduce atingere obligaţiei statelor membre de a continua recuperările în temeiul prezentului articol.
Art. 54: Corecţiile financiare efectuate de Comisie
(1)Comisia realizează corecţii financiare, prin intermediul actelor de punere în aplicare, anulând total sau parţial contribuţia Uniunii la un program operaţional şi efectuând recuperări de la statul membru pentru a exclude de la finanţare din partea Uniunii cheltuielile care nu respectă legislaţia aplicabilă;
(2)O încălcare a legislaţiei aplicabile determină o corecţie financiară numai în raport cu cheltuielile care au fost declarate Comisiei şi în cazul în care este îndeplinită una dintre următoarele condiţii:
a)încălcarea a afectat selectarea de către organismul responsabil a unei operaţiuni pentru a beneficia de sprijin din fond sau în cazurile în care, din cauza naturii încălcării, este imposibil să se stabilească acest impact, dar există un risc justificat ca încălcarea să fi avut un astfel de efect;
b)încălcarea a afectat valoarea cheltuielilor declarate în vederea rambursării din bugetul Uniunii sau în cazurile în care, din cauza naturii încălcării, este imposibil să se stabilească acest impact, dar există un risc justificat ca încălcarea să fi avut un astfel de efect.
(3)Atunci când ia o decizie cu privire la o corecţie financiară în temeiul alineatului (1), Comisia respectă principiul proporţionalităţii, ţinând seama de natura şi de gravitatea încălcării legislaţiei aplicabile şi de implicaţiile financiare ale acesteia pentru bugetul Uniunii. Comisia informează sistematic Parlamentul European şi Consiliul cu privire la deciziile luate privind aplicarea de corecţii financiare.
Art. 55: Criterii pentru corecţiile financiare efectuate de Comisie
(1)Comisia efectuează corecţii financiare prin intermediul actelor de punere în aplicare, anulând, integral sau parţial, contribuţia Uniunii la un program operaţional în conformitate cu articolul 54, dacă, după efectuarea verificărilor necesare, ajunge la concluzia că:
a)există o deficienţă gravă în funcţionarea eficace a sistemului de gestionare şi control al programului operaţional, care a periclitat contribuţia din partea Uniunii care a fost deja plătită pentru programul operaţional;
b)statul membru nu şi-a îndeplinit obligaţiile în temeiul articolului 53 înaintea deschiderii procedurii de corecţie în temeiul prezentului alineat;
c)cheltuielile conţinute într-o cerere de plată prezintă nereguli şi nu au fost corectate de statul membru înainte de deschiderea procedurii de corecţie în temeiul prezentului alineat.
Comisia îşi întemeiază deciziile privind corecţiile financiare pe cazurile individuale de nereguli identificate şi ţine cont de caracterul sistemic al unei nereguli. În cazul în care nu este posibil să se cuantifice cu exactitate valoarea cheltuielilor care prezintă nereguli şi care au beneficiat de contribuţie din fond, Comisia aplică o corecţie financiară forfetară sau extrapolată.
(2)Comisia, atunci când decide asupra unei corecţii în temeiul alineatului (1), respectă principiul proporţionalităţii, ţinând cont de natura şi de gravitatea neregulii, precum şi de amploarea şi de implicaţiile financiare ale deficienţelor sistemelor de gestionare şi control constatate în cazul programului operaţional.
(3)În cazul în care Comisia îşi întemeiază poziţia pe rapoarte ale altor auditori decât cei ai serviciilor sale, ea îşi formulează propriile concluzii în ceea ce priveşte consecinţele financiare după examinarea măsurilor luate de statul membru în cauză în temeiul articolului 53 alineatul (2), a notificărilor trimise în temeiul articolului 30 alineatul (2), precum şi a răspunsurilor din partea statului membru.
(4)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 62 pentru stabilirea unor norme detaliate privind criteriile de determinare a deficienţelor grave în funcţionarea eficace a sistemelor de gestionare şi control, inclusiv principalele tipuri de astfel de deficienţe, criteriile de determinare a nivelului corecţiei financiare care trebuie aplicată şi criteriile de aplicare a unor corecţii financiare forfetare sau extrapolate.
Art. 56: Procedura pentru corecţiile financiare efectuate de Comisie
(1)Înainte de a lua o decizie privind o corecţie financiară, Comisia lansează procedura prin informarea statului membru cu privire la concluziile provizorii ale verificărilor sale, solicitând statului membru să-şi transmită observaţiile în termen de două luni.
(2)În cazul în care Comisia propune o corecţie financiară pe baza unei extrapolări sau a unei rate forfetare, statul membru are posibilitatea să demonstreze, prin verificarea documentelor în cauză, că amploarea reală a neregulii este mai mică decât cea apreciată de Comisie. De comun acord cu Comisia, statul membru poate limita sfera de cuprindere a verificării respective la o proporţie corespunzătore sau la un eşantion adecvat din respectiva documentaţie. Cu excepţia cazurilor justificate corespunzător, termenul acordat pentru această verificare nu depăşeşte o perioadă suplimentară de două luni după termenul de două luni menţionat la alineatul (1).
(3)Comisia ia în considerare orice dovadă furnizată de statul membru în termenele prevăzute la alineatele (1) şi (2).
(4)În cazul în care nu acceptă concluziile provizorii ale Comisiei, statul membru este invitat de Comisie să participe la o audiere, cu scopul de a permite Comisiei să se asigure că dispune de toate informaţiile şi observaţiile relevante pentru a formula concluzii privind aplicarea corecţiei financiare.
(5)În cazul unui acord, fără a aduce atingere alineatului (7) de la prezentul articol, statul membru poate reutiliza fondul în conformitate cu articolul 53 alineatul (3).
(6)În scopul aplicării corecţiilor financiare, Comisia ia o decizie, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, în termen de şase luni de la data audierii sau de la data primirii informaţiilor suplimentare, în cazul în care statul membru este de acord să transmită astfel de informaţii suplimentare în urma audierii. Comisia ia în considerare toate informaţiile şi observaţiile transmise în cursul procedurii. În cazul în care nu are loc nicio audiere, termenul de şase luni se calculează începând cu două luni de la data trimiterii de către Comisie a scrisorii de invitaţie la audiere.
(7)În cazul în care Comisia, în cadrul exercitării responsabilităţilor ce îi revin conform articolului 36, sau Curtea de Conturi Europeană detectează nereguli care demonstrează existenţa unei deficienţe grave în funcţionarea sistemelor de gestionare şi control, corecţia financiară aferentă reduce sprijinul acordat din fond programului operaţional.
Primul paragraf nu se aplică în cazul unei deficienţe grave în funcţionarea eficace a unui sistem de gestionare şi control care, înainte de a fi detectată de Comisie sau de Curtea de Conturi Europeană:
a)a fost identificată în declaraţia de gestiune, raportul anual de control sau opinia de audit prezentată Comisiei în conformitate cu articolul 59 alineatul (5) din Regulamentul financiar sau în alte rapoarte de audit ale autorităţii de audit prezentate Comisiei şi au fost luate măsuri adecvate; sau
b)a făcut obiectul unor măsuri adecvate de remediere aplicate de statul membru.
Evaluarea deficienţelor grave în funcţionarea eficace a unui sistem de gestionare şi control se bazează pe legislaţia aplicabilă în momentul în care au fost depuse declaraţiile de gestiune, rapoartele anuale de control şi opiniile de audit relevante.
Atunci când decide asupra unei corecţii financiare, Comisia:
(a)respectă principiul proporţionalităţii, ţinând seama de natura şi de gravitatea deficienţei grave în funcţionarea eficace a unui sistem de gestionare şi control şi de implicaţiile sale financiare pentru bugetul Uniunii;
(b)pentru aplicarea unei corecţii forfetare sau extrapolate, exclude cheltuielile neconforme detectate anterior de statul membru care au făcut obiectul unor ajustări în conturi în conformitate cu articolul 50 alineatul (10) şi cheltuielile supuse unei evaluări continue privind natura legală şi regulamentară a acestora în conformitate cu articolul 49 alineatul (2);
(c)ţine seama de corecţiile forfetare sau extrapolate aplicate cheltuielilor de statele membre pentru alte deficienţe grave atunci când determină riscul rezidual pentru bugetul Uniunii.
Art. 57: Rambursarea
(1)Orice sumă care trebuie restituită către bugetul Uniunii este plătită înainte de scadenţa indicată în ordinul de recuperare întocmit în conformitate cu articolul 73 din Regulamentul financiar. Data scadenţei este ultima zi a celei de-a doua luni următoare lunii în care a fost emis ordinul.
(2)Orice întârziere a rambursării generează dobândă de întârziere, plătibilă de la data scadenţei până la data rambursării efective. Rata acestei dobânzi este cu un punct procentual şi jumătate mai mare decât rata aplicată de Banca Centrală Europeană în cadrul principalelor sale operaţiuni de refinanţare în prima zi lucrătoare din luna în care este cuprinsă data scadenţei.
Art. 58: Controlul proporţional al programelor operaţionale
(1)Operaţiunile pentru care totalul cheltuielilor eligibile nu depăşeşte 150 000 EUR fac obiectul unui singur audit efectuat fie de autoritatea de audit, fie de Comisie înainte de transmiterea conturilor pentru anul contabil în care s-a finalizat operaţiunea. Alte operaţiuni fac obiectul unui singur audit pe an contabil efectuat fie de autoritatea de audit, fie de Comisie, înainte de transmiterea conturilor pentru anul contabil în care s-a finalizat operaţiunea. Operaţiunile nu fac obiectul niciunui audit efectuat de Comisie sau de autoritatea de audit într-un anumit exerciţiu dacă în exerciţiul respectiv s-a efectuat deja un audit de către Curtea de Conturi Europeană, cu condiţia ca rezultatele activităţii de audit realizate de Curtea de Conturi Europeană cu privire la operaţiunile respective să poată fi utilizate de autoritatea de audit sau de Comisie pentru a-şi îndeplini sarcinile care le revin.
(2)Auditul unei operaţiuni sprijinite printr-un PO I poate acoperi toate etapele implementării sale şi toate nivelurile lanţului de distribuţie, cu excepţia unică a controlului destinatarilor finali efectivi, cu excepţia cazului în care o evaluare a riscurilor stabileşte un risc specific de neregulă sau fraudă.
(3)Pentru programele operaţionale pentru care cea mai recentă opinie de audit indică faptul că nu există deficienţe semnificative, Comisia poate conveni cu autoritatea de audit, în cadrul reuniunii menţionate la articolul 37 alineatul (2), că nivelul activităţii de audit necesare poate fi redus, astfel încât acesta să fie proporţional cu riscul determinat. În astfel de cazuri, Comisia nu efectuează propriile sale audituri la faţa locului decât în cazul în care există probe care sugerează deficienţe în sistemul de gestionare şi control care afectează cheltuielile declarate Comisiei în anul contabil pentru care conturile au fost acceptate de Comisie.
(4)Pentru programele operaţionale în cazul cărora Comisia ajunge la concluzia că se poate baza pe opinia autorităţii de audit, aceasta poate conveni cu autoritatea de audit să limiteze auditurile Comisiei la faţa locului la auditarea activităţii autorităţii de audit, cu excepţia cazului în care există dovezi ale unor deficienţe în activitatea autorităţii de audit pentru un an contabil pentru care conturile au fost acceptate de Comisie.
(5)În pofida alineatului (1), autoritatea de audit şi Comisia pot efectua audituri ale operaţiunilor în cazul în care o evaluare a riscurilor sau un audit al Curţii de Conturi Europene detectează un anumit risc de nereguli sau de fraudă, în cazul existenţei unor dovezi ale unor deficienţe grave în funcţionarea eficace a sistemului de gestionare şi control al programului operaţional în cauză, precum şi în perioada menţionată la articolul 51 alineatul (1). Pentru a evalua activitatea unei autorităţi de audit, Comisia poate verifica evidenţa de auditare a autorităţii de audit sau poate lua parte la auditurile la faţa locului ale autorităţii de audit şi poate efectua audituri ale operaţiunilor atunci când acest lucru este necesar, în conformitate cu standardele de audit acceptate la nivel internaţional, pentru a obţine asigurări cu privire la funcţionarea eficace a autorităţii de audit.