Directiva 1883/20-oct-2021 privind condiţiile de intrare şi de şedere a resortisanţilor ţărilor terţe pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate şi de abrogare a Directivei 2009/50/CE a Consiliului
Acte UE
Jurnalul Oficial 382L
În vigoare Versiune de la: 28 Octombrie 2021
Directiva 1883/20-oct-2021 privind condiţiile de intrare şi de şedere a resortisanţilor ţărilor terţe pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate şi de abrogare a Directivei 2009/50/CE a Consiliului
Dată act: 20-oct-2021
Emitent: Consiliul Uniunii Europene;Parlamentul European
PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul 79 alineatul (2) literele (a) şi (b),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naţionale,
având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European (1),
(1)JO C 75, 10.3.2017, p. 75.
având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),
(2)JO C 185, 9.6.2017, p. 105.
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (3),
(3)Poziţia Parlamentului European din 15 septembrie 2021 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) şi Decizia Consiliului din 7 octombrie 2021.
întrucât:
(1)Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată "Europa 2020: O strategie europeană pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii" stabileşte obiectivele Uniunii de a deveni o economie întemeiată pe cunoaştere şi inovare, de a reduce sarcina administrativă a întreprinderilor şi de a îmbunătăţi corelarea ofertei cu cererea de forţă de muncă. Comunicarea respectivă identifică necesitatea unei politici cuprinzătoare în domeniul migraţiei forţei de muncă, precum şi a unei integrări îmbunătăţite a migranţilor. Măsurile pentru facilitarea admisiei lucrătorilor cu înaltă calificare din ţări terţe trebuie analizate în acest context mai amplu.
(2)Concluziile Consiliului European din 26 şi 27 iunie 2014 prevăd că, pentru a rămâne o destinaţie atractivă pentru cei talentaţi şi pentru cei care deţin competenţe, Europa trebuie să fie competitivă în cursa mondială pentru talente. Prin urmare, ar trebui să se dezvolte strategii pentru maximizarea oportunităţilor pentru migraţie legală, inclusiv simplificarea normelor existente.
(3)În comunicarea Comisiei din 13 mai 2015 intitulată "Agenda europeană privind migraţia" se solicită un sistem atractiv la nivelul întregii Uniuni pentru resortisanţii cu înaltă calificare ai ţărilor terţe şi se precizează că este necesară o revizuire a Directivei 2009/50/CE a Consiliului (4) pentru a permite Uniunii să atragă mai eficient talente şi, astfel, să abordeze atât provocările demografice cu care se confruntă Uniunea, cât şi deficitele de forţă de muncă şi de competenţe în sectoare-cheie ale economiei Uniunii. Solicitarea de revizuire a directivei respective este reiterată în comunicarea Comisiei din 23 septembrie 2020 referitoare la "un nou Pact privind migraţia şi azilul", în care se afirmă că reforma cărţii albastre a UE "trebuie să aducă o reală valoare adăugată europeană în ceea ce priveşte atragerea de competenţe prin intermediul unui instrument eficace şi flexibil la nivelul UE".
(4)Directiva 2009/50/CE a Consiliului din 25 mai 2009 privind condiţiile de intrare şi de şedere a resortisanţilor din ţările terţe pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate (JO L 155, 18.6.2009, p. 17).
(4)Parlamentul European, în rezoluţia sa din 12 aprilie 2016 (5), a solicitat o revizuire ambiţioasă şi concretă a Directivei 2009/50/CE, inclusiv a domeniului de aplicare al acesteia.
(5)JO C 58, 15.2.2018, p. 9.
(5)Este necesar să se răspundă provocărilor identificate în comunicarea Comisiei din 22 mai 2014 privind punerea în aplicare a Directivei 2009/50/CE. Uniunea ar trebui să urmărească instituirea unui sistem mai atractiv şi mai eficient la nivelul Uniunii pentru lucrătorii cu înaltă calificare din ţări terţe. Abordarea Uniunii privind atragerea unor astfel de lucrători cu înaltă calificare ar trebui să fie armonizată în continuare, iar cartea albastră a UE ar trebui să devină principalul instrument în această privinţă, cu proceduri mai rapide, criterii de admisie mai flexibile şi favorabile incluziunii şi drepturi mai extinse, inclusiv o mobilitate facilă în interiorul UE. Întrucât acest lucru ar implica modificări substanţiale ale Directivei 2009/50/CE, directiva respectivă ar trebui să fie abrogată şi înlocuită cu o nouă directivă.
(6)Ar trebui să fie stabilit un sistem de admisie clar şi transparent la nivelul Uniunii pentru a atrage şi a păstra lucrători cu înaltă calificare din ţări terţe şi pentru a promova mobilitatea lucrătorilor respectivi. Prezenta directivă ar trebui să se aplice indiferent dacă scopul iniţial al şederii resortisantului ţării terţe este un loc de muncă înalt calificat sau este un alt scop care se modifică ulterior în scopul unui loc de muncă înalt calificat. Este necesar să se ţină seama de priorităţile statelor membre, de cerinţele de pe pieţele forţei de muncă şi de capacităţile de primire ale acestora. Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere competenţei statelor membre de a elibera permise naţionale de şedere altele decât cărţile albastre ale UE pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate. În plus, prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere posibilităţii unui posesor al cărţii albastre a UE de a beneficia de drepturi şi prestaţii suplimentare în temeiul dreptului intern şi care sunt compatibile cu prezenta directivă.
(7)Statele membre ar trebui să asigure condiţii de echivalenţă între cărţile albastre ale UE şi permisele naţionale de şedere pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate, în ceea ce priveşte drepturile procedurale şi dreptul la egalitatea de tratament, procedurile şi accesul la informaţii. În special, statele membre ar trebui să se asigure că nivelul garanţiilor şi drepturilor procedurale acordate posesorilor de cărţi albastre ale UE şi membrilor familiilor acestora nu este mai scăzut decât nivelul garanţiilor şi drepturilor procedurale acordate posesorilor permiselor naţionale de şedere. Statele membre ar trebui, de asemenea, să se asigure că solicitanţii de cărţi albastre ale UE nu se află într-o situaţie mai puţin favorabilă decât solicitanţii de permise naţionale de şedere în ceea ce priveşte procedurile de recunoaştere pentru angajatori şi că nu sunt obligaţi să plătească taxe mai mari pentru prelucrarea cererii lor. Nu în ultimul rând, statele membre ar trebui să desfăşoare acelaşi nivel de activităţi de informare, de promovare şi publicitare pentru cartea albastră a UE ca şi pentru permisele naţionale de şedere, de exemplu prin intermediul informaţiilor publicate pe site-urile naţionale privind migraţia legală, prin campanii de informare şi programe de formare furnizate autorităţilor competente în domeniul migraţiei.
(8)Pentru a consolida şi promova sistemul cărţii albastre a UE şi pentru a atrage lucrători cu înaltă calificare din ţări terţe, statele membre sunt încurajate să-şi intensifice activităţile publicitare şi campaniile de informare cu privire la cartea albastră a UE, inclusiv, după caz, activităţile şi campaniile ce vizează ţări terţe.
(9)În punerea în aplicare a prezentei directive, statele membre nu discriminează pe motive de sex, rasă, culoare, origine etnică sau socială, caracteristici genetice, limbă, religie sau convingere, opinii politice sau de orice altă natură, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere, handicap, vârstă sau orientare sexuală, în conformitate, în special, cu Directivele 2000/43/CE (6) şi 2000/78/CE (7) ale Consiliului. Pentru ca principiul nediscriminării să fie eficace, posesorii cărţii albastre a UE ar trebui să aibă posibilitatea de a introduce o acţiune în justiţie şi de a depune plângeri în conformitate cu dreptul intern în cazul în care se confruntă cu orice fel de discriminare, inclusiv pe piaţa forţei de muncă.
(6)Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalităţii de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică (JO L 180, 19.7.2000, p. 22).
(7)Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă (JO L 303, 2.12.2000, p. 16).
(10)Având în vedere raportul Eurostat din 21 februarie 2020 intitulat "Posturi vacante dificil de ocupat în domeniul TIC – o provocare din ce în ce mai mare" şi concluziile acestuia privind un deficit generalizat de lucrători cu înaltă calificare în sectorul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) pe pieţele forţei de muncă din statele membre, competenţele profesionale superioare ar trebui să fie considerate echivalente cu calificările dobândite în cadrul învăţământului superior în scopul solicitării unei cărţi albastre a UE în legătură cu două posturi superioare: Conducători în servicii de tehnologia informaţiei şi telecomunicaţiilor [Clasificarea internaţională standard a ocupaţiilor (ISCO)-08, 133] şi Specialişti în informatică şi comunicaţii (clasificarea ISCO-08, 25). Având în vedere că pentru obţinerea unei diplome de licenţă este nevoie de cel puţin trei ani, perioada relevantă de experienţă profesională necesară ar trebui să fie de trei ani. Durata perioadei respective este justificată şi în contextul ritmului rapid al evoluţiei tehnologice din sectorul TIC, precum şi al nevoilor în schimbare ale angajatorilor.
(11)Statele membre sunt încurajate să faciliteze evaluarea şi validarea competenţelor profesionale superioare pentru scopurile cărţii albastre a UE.
(12)Se preconizează că lista ocupaţiilor prevăzută într-o anexă la prezenta directivă ar putea fi modificată, în special în urma realizării unor evaluări de către Comisie pentru a determina oportunitatea modificării, pe baza, printre alte surse, a informaţiilor furnizate de statele membre cu privire la cerinţele de pe propriile pieţe ale forţei de muncă, în scopul recunoaşterii experienţei profesionale în temeiul prezentei directive în alte domenii de activitate. Comisia ar trebui să efectueze astfel de evaluări o dată la doi ani.
(13)Pentru ocupaţiile care nu sunt enumerate în anexă, ar trebui să existe posibilitatea ca statele membre să accepte cereri de eliberare a unei cărţi albastre a UE pe baza dovedirii unor competenţe profesionale superioare atestate de cel puţin cinci ani de experienţă profesională la un nivel comparabil cu cel al calificărilor dobândite în învăţământul superior şi care sunt relevante pentru profesia sau sectorul specificat în contractul de muncă sau în oferta fermă de angajare.
(14)Conceptul de loc de muncă înalt calificat presupune că persoana angajată nu numai că are un nivel ridicat de competenţă, demonstrat prin calificări profesionale superioare, ci şi că activitatea pe care urmează să o desfăşoare este considerată în mod inerent ca implicând astfel de competenţe. În timp ce pe piaţa modernă a forţei de muncă nu se cere întotdeauna şi în mod necesar o legătură directă între calificări şi locul de muncă, sarcinile şi îndatoririle legate de contractul de muncă pentru locul de muncă înalt calificat ar trebui să fie atât de specializate şi de complexe, încât nivelul necesar de competenţă pentru îndeplinirea acestor îndatoriri să fie în mod normal asociat cu absolvirea de programe de educaţie şi obţinerea de calificări la nivelurile 6, 7 şi 8 din Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei (ISCED) 2011 sau, după caz, la nivelurile 6, 7 şi 8 în echivalentul extins din Cadrul European al Calificărilor (CEC), în conformitate cu dreptul statului membru în cauză sau, pentru ocupaţii specifice, cu competenţe profesionale superioare comparabile.
(15)Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere dreptului statelor membre de a stabili volumul admiterii pe teritoriul acestora a resortisanţilor ţărilor terţe, provenind din ţări terţe, în căutarea unui loc de muncă, în conformitate cu articolul 79 alineatul (5) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE). Pe această bază, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a considera o cerere pentru eliberarea unei cărţi albastre a UE ca fiind inadmisibilă sau de a o respinge.
(16)Beneficiarii de protecţie internaţională, astfel cum este definită la articolul 2 litera (a) din Directiva 2011/95/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (8), au o serie largă de drepturi, inclusiv accesul la piaţa forţei de muncă din statul membru care le-a acordat protecţie internaţională. Pentru a le spori oportunităţile pe piaţa forţei de muncă din întreaga Uniune, beneficiarii de protecţie internaţională cu înaltă calificare ar trebui să aibă dreptul de a solicita o carte albastră a UE în alte state membre decât cel care le-a acordat protecţie internaţională. În respectivele state membre, aceştia ar trebui să facă obiectul aceloraşi norme ca orice alt resortisant al unei ţări terţe care se încadrează în domeniul de aplicare al prezentei directive, iar prezenta directivă nu ar trebui să influenţeze statutul lor în statul membru care le-a acordat protecţie internaţională. Beneficiarii de protecţie internaţională au, de asemenea, dreptul de a solicita o carte albastră a UE în statul membru care le-a acordat protecţie internaţională. În astfel de cazuri, din motive de claritate juridică şi de coerenţă, nu ar trebui să se aplice dispoziţiile din prezenta directivă privind egalitatea de tratament şi reîntregirea familiei. Aceste drepturi ar trebui să fie reglementate în continuare în conformitate cu acquis-ul în materie de azil şi, după caz, cu Directiva 2003/86/CE a Consiliului (9).
(8)Directiva 2011/95/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind standardele referitoare la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanţii ţărilor terţe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecţie internaţională, la un statut uniform pentru refugiaţi sau pentru persoanele eligibile pentru obţinerea de protecţie subsidiară şi la conţinutul protecţiei acordate (JO L 337, 20.12.2011, p. 9).
(9)Directiva 2003/86/CE a Consiliului din 22 septembrie 2003 privind dreptul la reîntregirea familiei (JO L 251, 3.10.2003, p. 12).
(17)Transferul de responsabilitate în ceea ce priveşte beneficiarii de protecţie internaţională este în afara domeniului de aplicare al prezentei directive. Statutul de protecţie şi drepturile asociate protecţiei internaţionale nu ar trebui să fie transferate într-un alt stat membru pe baza eliberării unei cărţi albastre a UE.
(18)Pentru a facilita mobilitatea independentă în interiorul UE şi activităţile economice ale resortisanţilor cu înaltă calificare ai ţărilor terţe care beneficiază de dreptul la liberă circulaţie, unor astfel de resortisanţi ai ţărilor terţe ar trebui să li se acorde acces la cartea albastră a UE în conformitate cu aceleaşi norme ca oricărui alt resortisant al unei ţări terţe care se încadrează în domeniul de aplicare al prezentei directive. Acest drept se referă la persoanele care beneficiază de dreptul la liberă circulaţie pe baza legăturilor de familie cu un cetăţean al Uniunii în conformitate cu legislaţia relevantă şi ar trebui să se aplice indiferent dacă cetăţeanul Uniunii luat ca referinţă şi-a exercitat sau nu dreptul fundamental la liberă circulaţie şi şedere în temeiul articolului 21 din TFUE şi indiferent dacă resortisantul ţării terţe vizat a fost mai întâi posesor de carte albastră a UE sau beneficiar al dreptului la liberă circulaţie. Astfel de posesori ai cărţii albastre a UE ar trebui, prin urmare, să aibă dreptul să desfăşoare muncă înalt calificată, să efectueze călătorii de afaceri şi să îşi stabilească reşedinţa în diferite state membre, indiferent dacă resortisantul ţării terţe însoţeşte cetăţeanul Uniunii luat ca referinţă. Drepturile pe care astfel de resortisanţi ai ţărilor terţe le dobândesc în calitate de posesori ai cărţii albastre a UE nu ar trebui să aducă atingere drepturilor de care beneficiază în temeiul Directivei 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (10). Din motive de claritate juridică şi de coerenţă, în ceea ce priveşte reîntregirea familiei şi egalitatea de tratament, ar trebui să prevaleze normele prevăzute de Directiva 2004/38/CE. Toate dispoziţiile din prezenta directivă referitoare la persoanele care beneficiază de dreptul la liberă circulaţie ar trebui să se aplice şi resortisanţilor ţărilor terţe care beneficiază de drepturi în materie de liberă circulaţie echivalente cu cele ale cetăţenilor Uniunii în temeiul acordurilor dintre Uniune şi statele sale membre pe de o parte, şi ţări terţe, pe de altă parte, sau dintre Uniune şi ţări terţe.
(10)Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 şi de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE şi 93/96/CEE (JO L 158, 30.4.2004, p. 77).
(19)Prezenta directivă nu ar trebui să se aplice resortisanţilor ţărilor terţe care solicită şederea într-un stat membru în calitate de cercetători în vederea derulării unor proiecte de cercetare, întrucât aceştia intră în domeniul de aplicare a Directivei (UE) 2016/801 a Parlamentului European şi a Consiliului (11) care a introdus o procedură specială de admisie a resortisanţilor ţărilor terţe în scopul desfăşurării unei activităţi de cercetare. Cu toate acestea, resortisanţii ţărilor terţe aflaţi în situaţie de şedere legală care au fost admişi în temeiul Directivei (UE) 2016/801 ar trebui să aibă dreptul de a solicita o carte albastră a UE în temeiul prezentei directive. Posesorii cărţii albastre a UE aflaţi în situaţie de şedere legală ar trebui, de asemenea, să aibă dreptul de a solicita şederea în calitate de cercetători, în temeiul Directivei (UE) 2016/801. Pentru a asigura o astfel de posibilitate, Directiva (UE) 2016/801 ar trebui să fie modificată în consecinţă.
(11)Directiva (UE) 2016/801 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 mai 2016 privind condiţiile de intrare şi de şedere a resortisanţilor ţărilor terţe pentru cercetare, studii, formare profesională, servicii de voluntariat, programe de schimb de elevi sau proiecte educaţionale şi muncă au pair (JO L 132, 21.5.2016, p. 21).
(20)Deşi prezenta directivă nu se aplică resortisanţilor ţărilor terţe care solicită să fie admişi în Uniune prin transfer în cadrul aceleiaşi companii în temeiul Directivei 2014/66/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (12), persoanele transferate în cadrul aceleiaşi companii care se află în situaţie de şedere legală în Uniune ar trebui să aibă dreptul de a solicita o carte albastră a UE în temeiul prezentei directive în alte scopuri decât cele prevăzute în Directiva 2014/66/UE.
(12)Directiva 2014/66/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 mai 2014 privind condiţiile de intrare şi de şedere a resortisanţilor ţărilor terţe în contextul unui transfer în cadrul aceleiaşi companii (JO L 157, 27.5.2014, p. 1).
(21)Este necesar să se prevadă un sistem de admisie flexibil, bazat pe cerere, clar şi echilibrat, întemeiat pe criterii obiective, precum prezentarea de către solicitant a unui contract de muncă sau o ofertă fermă de angajare cu durata de cel puţin şase luni, respectarea dreptului aplicabil, a contractelor colective de muncă sau a practicilor naţionale din ramurile profesionale relevante, un prag salarial care poate fi adaptat de către statele membre la situaţia de pe piaţa forţei de muncă şi deţinerea de către solicitant a unor calificări profesionale superioare sau, după caz, a unor competenţe profesionale superioare.
(22)Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere procedurilor naţionale privind recunoaşterea diplomelor. Pentru a evalua dacă resortisantul ţării terţe vizat posedă calificări dobândite în cadrul învăţământului superior sau calificări echivalente, ar trebui să se facă trimitere la nivelurile 6, 7 şi 8 în clasificarea ISCED 2011 sau, după caz, la nivelurile 6, 7 şi 8 în echivalentul extins din clasificarea CEC, în conformitate cu dreptul statului membru în cauză.
(23)Statele membre sunt încurajate să faciliteze recunoaşterea documentelor care atestă calificările profesionale superioare relevante ale resortisantului ţării terţe vizat şi, în ceea ce priveşte beneficiarii de protecţie internaţională care s-ar putea să nu deţină documentele necesare, să stabilească modalităţi pentru evaluarea adecvată şi validarea calificărilor lor anterioare dobândite în cadrul învăţământului superior sau, după caz, a competenţelor profesionale superioare.
(24)Pentru a se asigura un nivel suficient de armonizare a condiţiilor de admisie pe teritoriul Uniunii, ar trebui să fie stabiliţi un factor inferior şi unul superior pentru determinarea pragului salarial. Limitele inferioare şi superioare pentru stabilirea pragului salarial naţional ar trebui să fie determinate prin înmulţirea factorilor inferiori şi superiori respectivi cu salariul mediu anual brut din statul membru în cauză. Ar trebui să se stabilească un prag salarial, în intervalul dintre limitele inferioare şi superioare, după consultarea partenerilor sociali în conformitate cu practicile naţional. Pragul salarial respectiv ar trebui să stabilească salariul minim pe care ar trebui să îl primească posesorul unei cărţi albastre a UE. Prin urmare, pentru a obţine o carte albastră a UE, solicitanţii ar trebui să câştige un salariu egal cu sau mai mare decât pragul salarial stabilit de statul membru în cauză.
(25)Statele membre ar trebui să poată prevedea un prag salarial mai scăzut pentru anumite profesii, în cazul în care statul membru în cauză consideră că prezintă un deficit deosebit de forţă de muncă disponibilă şi atunci când aceste profesii fac parte din grupele majore 1 şi 2 din ISCO. Pragul salarial respectiv nu ar trebui în niciun caz să fie mai mic decât salariul mediu anual brut în statul membru în cauză.
(26)În conformitate cu priorităţile noii agende pentru competenţe în Europa, stabilite în comunicarea Comisiei din 10 iunie 2016, în special aceea de a îmbunătăţi concordanţa competenţelor şi de a aborda deficitele de competenţe, statele membre sunt încurajate, după caz, după consultarea partenerilor sociali, să alcătuiască liste cu sectoarele de ocupare a forţei de muncă care se confruntă cu un deficit de lucrători cu înaltă calificare.
(27)Statele membre ar trebui să poată prevedea un prag salarial mai scăzut în beneficiul resortisanţilor ţărilor terţe pe o anumită perioadă după absolvire. Perioada respectivă ar trebui să se aplice de fiecare dată când resortisantul unei ţări terţe atinge un nivel de educaţie relevantă în scopul prezentei directive, şi anume nivelul ISCED 2011 6, 7 sau 8 sau, după caz, nivelul CEC 6, 7 sau 8, în conformitate cu dreptul statului membru în cauză. Perioada respectivă ar trebui să se aplice în cazul în care resortisantul ţării terţe solicită acordarea sau reînnoirea unei cărţi albastre a UE în decurs de trei ani de la data obţinerii calificărilor relevante şi, în plus, în cazul în care resortisantul unei ţări terţe solicită reînnoirea unei cărţi albastre a UE în termen de 24 de luni de la eliberarea cărţii albastre a UE iniţiale. După perioadele de graţie respective, care s-ar putea derula în paralel, se aşteaptă, în mod rezonabil, ca tinerii profesionişti să fi dobândit o experienţă profesională suficientă pentru a atinge pragul salarial normal. Un astfel de prag salarial mai scăzut nu ar trebui în niciun caz să fie mai mic decât salariul mediu anual brut în statul membru în cauză.
(28)Ar trebui să se definească condiţiile de intrare şi de şedere a resortisanţilor ţărilor terţe în vederea ocupării unor locuri de muncă înalt calificate, inclusiv criteriile de eligibilitate referitoare la pragul salarial. Nu ar trebui ca pragul salarial stabilit de statul membru să urmărească stabilirea salariilor şi, prin urmare, nu ar trebui să se deroge de la normele sau practicile existente la nivelul statelor membre sau de la contractele colective de muncă, iar acest prag nu ar trebui utilizat în vederea realizării unei armonizări în acest domeniu. Salariul plătit posesorului cărţii albastre a UE nu ar trebui să fie mai mic decât pragul salarial aplicabil, dar poate fi mai mare, după cum este convenit între angajator şi resortisantul ţării terţe, în conformitate cu condiţiile de piaţă, dreptul privind ocuparea forţei de muncă, contractele colective de muncă şi practicile din statul membru în cauză. Prezenta directivă ar trebui să respecte pe deplin competenţele statelor membre, în special în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă, forţa de muncă şi chestiunile sociale.
(29)Statele membre ar trebui să poată impune resortisantului ţării terţe furnizarea unei adrese în momentul depunerii cererii. În cazul în care resortisantul ţării terţe nu îşi cunoaşte încă adresa viitoare, statele membre ar trebui să accepte o adresă temporară, care ar putea fi adresa angajatorului.
(30)Perioada de valabilitate a cărţii albastre a UE ar trebui să fie de cel puţin 24 de luni. Cu toate acestea, în cazul în care durata contractului de muncă este mai scurtă, cartea albastră a UE ar trebui eliberată cel puţin pentru durata contractului de muncă plus trei luni, pentru o perioadă de maximum 24 de luni. În cazul în care resortisantul unei ţări terţe deţine un document de călătorie a cărui perioadă de valabilitate este mai scurtă de 24 de luni sau decât durata contractului de muncă, cartea albastră a UE ar trebui eliberată pentru o perioadă de valabilitate cel puţin egală cu perioada de valabilitate a documentului de călătorie. Resortisanţilor ţărilor terţe ar trebui să li se permită să îşi reînnoiască documentul de călătorie în timp ce deţin o carte albastră a UE.
(31)Statele membre ar trebui să respingă cererile pentru eliberarea unei cărţi albastre a UE şi ar trebui să aibă posibilitatea de a retrage cărţile albastre ale UE sau de a refuza reînnoirea acestora în cazul în care există o ameninţare la adresa ordinii publice, a siguranţei publice sau a sănătăţii publice. O ameninţare pentru sănătatea publică trebuie înţeleasă astfel cum este definită la articolul 2 punctul 21 din Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European şi al Consiliului (13). Orice respingere a unei cereri pe motive de ordine publică sau de siguranţă publică ar trebui să se bazeze pe comportamentul individual al persoanei în cauză, în conformitate cu principiul proporţionalităţii. Bolile sau handicapul suferit după ce resortisantul unei ţări terţe a fost admis pe teritoriul primului stat membru nu ar trebui să constituie unicul motiv al retragerii sau refuzului reînnoirii unei cărţi albastre a UE sau al refuzului eliberării unei cărţi albastre a UE într-un al doilea stat membru. În plus, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a nu retrage sau de a nu refuza să reînnoiască o carte albastră a UE în cazul în care obligaţia de a prezenta un contract de muncă valabil nu este îndeplinită temporar sau pragul salarial aplicabil nu este atins temporar din cauza unei boli, a unui handicap sau a concediului pentru creşterea copilului.
(13)Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) (JO L 77, 23.3.2016, p. 1).
(32)Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a retrage cartea albastră a UE sau de a refuza reînnoirea acesteia în cazul în care posesorul cărţii albastre a UE nu a respectat condiţiile pentru mobilitate prevăzute în prezenta directivă, inclusiv în cazul în care şi-a exercitat în mod abuziv de dreptul la mobilitate, de exemplu în cazul în care posesorul nu a respectat perioada autorizată pentru desfăşurarea unei activităţi economice, nu a depus o cerere de mobilitate pe termen lung în al doilea stat membru în intervalul de timp stabilit sau a solicitat o carte albastră a UE într-un al doilea stat membru şi a început să lucreze înainte de a fi autorizat, deşi era evident că nu vor fi îndeplinite condiţiile pentru mobilitate şi că cererea va fi respinsă.
(33)Orice decizie de a respinge o cerere pentru eliberarea unei cărţi albastre a UE, de a retrage o carte albastră a UE sau de a refuza reînnoirea acesteia ar trebui să ia în considerare circumstanţele specifice ale fiecărui caz şi ar trebui să fie proporţională. În special, în cazul în care motivul respingerii, al retragerii sau al refuzului de reînnoire este legat de conduita angajatorului, o abatere minoră a angajatorului nu ar trebui în niciun caz să constituie singurul motiv pentru a respinge o cerere pentru eliberarea unei cărţi albastre a UE sau pentru a retrage ori a refuza reînnoirea unei cărţi albastre a UE.
(34)O decizie de respingere a unei cereri pentru eliberarea unei cărţi albastre a UE nu aduce atingere dreptului resortisantului ţării terţe vizat de a depune o altă cerere. Depunerea unei noi cereri în acest context nu autorizează resortisantul ţării terţe respectiv să rămână pe teritoriul statului membru în cauză, cu excepţia cazului în care acest lucru este prevăzut de dreptul intern.
(35)Odată ce sunt îndeplinite toate condiţiile de admisie, statele membre ar trebui să elibereze o carte albastră a UE într-un anumit termen specificat. În cazul în care un stat membru eliberează permise de şedere pe teritoriul său şi sunt îndeplinite toate condiţiile din prezenta directivă referitoare la admisie, statul membru ar trebui să îi acorde resortisantului ţării terţe în cauză viza necesară. Ar trebui să se asigure faptul că autorităţile competente cooperează în mod eficient în acest scop. În cazul în care statul membru nu eliberează vize, acesta ar trebui să îi acorde resortisantului ţării terţe în cauză un permis echivalent care permite intrarea.
(36)Normele privind timpul de prelucrare a cererilor pentru eliberarea unei cărţi albastre a UE ar trebui să garanteze în toate cazurile eliberarea rapidă a permiselor. Timpul de prelucrare pentru examinarea unei cereri pentru eliberarea unei cărţi albastre a UE nu ar trebui să includă durata necesară recunoaşterii calificărilor profesionale, după caz, sau durata necesară eliberării unei vize, dacă este cazul. În cazul în care cartea albastră a UE expiră în cursul procedurii de reînnoire, resortisantul unei ţări terţe ar trebui să aibă dreptul de şedere, de muncă şi de a beneficia de drepturile prevăzute în temeiul prezentei directive pe teritoriul statului membru care a eliberat cartea albastră a UE până la luarea unei decizii cu privire la cerere de către autorităţile competente însă resortisantul ţării terţe respectiv nu ar trebui să aibă dreptul de a se muta într-un al doilea stat membru.
(37)În cazul în care un stat membru a stabilit că o cerere pentru eliberarea unei cărţi albastre a UE sau o cerere de mobilitate în interiorul UE trebuie depusă de către angajator, statul membru respectiv nu ar trebui să limiteze garanţiile procedurale de care beneficiază resortisantul ţării terţe vizat în cursul procedurii aplicabile cererii sau drepturile de care se bucură posesorul cărţii albastre a UE în cursul perioadei de angajare ori al procedurii de reînnoire a cărţii albastre a UE.
(38)Formatul cărţii albastre a UE ar trebui să respecte Regulamentul (CE) nr. 1030/2002 al Consiliului (14), permiţând astfel statelor membre să se refere la informaţiile privind condiţiile în care persoana în cauză are drept de muncă. Statele membre ar trebui să fie în măsură să furnizeze informaţii suplimentare pe suport de hârtie sau să stocheze astfel de informaţii în formă electronică, în conformitate cu articolul 4 din regulamentul respectiv şi cu litera (a) punctul 16 din anexa la regulamentul respectiv, pentru a putea oferi informaţii mai exacte privind activitatea profesională desfăşurată. Furnizarea unor astfel de informaţii suplimentare ar trebui să fie opţională pentru statele membre şi nu ar trebui să constituie o cerinţă suplimentară care să compromită permisul unic şi procedura unică de solicitare.
(14)Regulamentul (CE) al Consiliului nr. 1030/2002 din 13 iunie 2002 de instituire a unui model uniform de permis de şedere pentru resortisanţii ţărilor terţe (JO L 157, 15.6.2002, p. 1).
(39)Statul membru în cauză ar trebui să se asigure că solicitanţii au dreptul de a contesta în faţa unei instanţe sau a unui tribunal orice decizie de respingere a unei cereri pentru eliberarea unei cărţi albastre a UE sau orice decizie de refuz al reînnoirii ori de retragere a unei cărţi albastre a UE. Aceasta nu ar trebui să aducă atingere posibilităţii de a desemna o autoritate administrativă care să efectueze un control administrativ prealabil al unor astfel de decizii.
(40)Deoarece prezenta directivă are obiectivul de a aborda deficitul de forţă de muncă şi de competenţe în sectoare-cheie ale pieţelor forţei de muncă, un stat membru ar trebui să aibă posibilitatea de a verifica dacă un post vacant pe care intenţionează să-l ocupe un solicitant de carte albastră a UE, ar putea fi, în schimb, ocupat de populaţia activă naţională sau a Uniunii ori de către resortisanţi ai ţărilor terţe care au reşedinţa legală în statul membru respectiv şi care sunt incluşi deja pe piaţa forţei de muncă din acel stat membru în temeiul dreptului intern sau al Uniunii sau de către rezidenţi pe termen lung în UE care doresc să se deplaseze în acel stat membru pentru ocuparea unui loc de muncă înalt calificat în conformitate cu capitolul III din Directiva 2003/109/CE a Consiliului (15). În cazul în care statele membre decid să recurgă la această posibilitate, ar trebui să o comunice într-un mod clar, accesibil şi transparent solicitanţilor şi angajatorilor, inclusiv în mediul online. Această verificare nu ar trebui să facă parte din procedura de reînnoire a cărţii albastre a UE. În cazul mobilităţii pe termen lung, un stat membru ar trebui să poată lua în considerare situaţia pieţei forţei de muncă numai în cazul în care statul membru respectiv a instituit, de asemenea, controale pentru solicitanţii care vin din ţări terţe.
(15)Directiva 2003/109/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul resortisanţilor ţărilor terţe care sunt rezidenţi pe termen lung (JO L 16, 23.1.2004, p. 44).
(41)În cadrul punerii în aplicare a prezentei directive, statele membre ar trebui să nu implementeze o politică activă de recrutare din ţările în curs de dezvoltare în acele sectoare care se confruntă cu un deficit de personal. Ar trebui dezvoltate politici şi principii etice de recrutare aplicabile angajatorilor din sectorul public şi din cel privat în sectoarele-cheie, de exemplu sectorul sănătăţii. Acest lucru este în conformitate cu angajamentul Uniunii în favoarea Codului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) din 2010 în materie de recrutare internaţională a personalului sanitar, precum şi cu concluziile Consiliului şi ale statelor membre din 14 mai 2007 privind Programul european de acţiune în vederea soluţionării deficitului major de lucrători în domeniul sănătăţii din ţările în curs de dezvoltare (2007-2013), precum şi cu angajamentul Uniunii faţă de sectorul educaţiei. Este oportun să se consolideze principiile şi politicile respective prin dezvoltarea şi aplicarea de mecanisme, orientări şi alte instrumente care să faciliteze, după caz, migraţia circulară şi temporară, dar şi prin alte măsuri de natură să minimizeze impactul negativ şi să maximizeze impactul pozitiv al imigraţiei persoanelor cu înaltă calificare asupra ţărilor în curs de dezvoltare, pentru a se inversa fenomenul de "exod al creierelor" în "câştig intelectual".
(42)Statele membre ar trebui să aibă opţiunea de a aplica o procedură simplificată pentru angajatori. Procedura respectivă ar trebui să permită angajatorilor recunoscuţi să beneficieze de proceduri şi condiţii de admisie simplificate în temeiul prezentei directive. Cu toate acestea, statele membre ar trebui să includă garanţii suficiente împotriva abuzului. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, garanţiile respective trebuie să ţină seama de gravitatea şi de natura abaterii. În cazul în care, la momentul reînnoirii cărţii albastre a UE, angajatorul nu mai este recunoscut, ar trebui să se aplice condiţiile de admisie obişnuite la reînnoirea cărţii albastre a UE, cu excepţia cazului în care resortisantul ţării terţe vizat este angajat de un alt angajator recunoscut.
(43)Pentru a se asigura faptul că criteriile de admisie continuă să fie îndeplinite, statelor membre ar trebui să li se permită să solicite ca, în primele 12 luni de angajare legală ca posesor al cărţii albastre a UE, orice schimbare a angajatorului sau alte schimbări semnificative să fie comunicate autorităţilor competente şi ca autorităţile competente să efectueze o verificare a situaţiei de pe piaţa forţei de muncă. După perioada respectivă de 12 luni, ar trebui să li permită statelor membre să solicite posesorului cărţii albastre a UE să informeze autorităţile competente doar în legătură cu o schimbare a angajatorului sau o schimbare care afectează îndeplinirea criteriilor de admisie prevăzute în prezenta directivă, inclusiv, dacă este necesar, noul contract de muncă. Nu ar trebui efectuată nicio verificare a situaţiei de pe piaţa forţei de muncă. Evaluarea efectuată de statele membre ar trebui să se limiteze la elementele care s-au schimbat.
(44)În vederea promovării spiritului antreprenorial inovator, statele membre ar trebui să poată acorda resortisanţilor ţărilor terţe admişi în temeiul prezentei directive posibilitatea de a desfăşura activităţi independente în paralel cu activitatea în temeiul prezentei directive, fără ca acest lucru să afecteze drepturile de şedere ca posesori ai cărţii albastre a UE. Aceasta nu ar trebui să aducă atingere obligaţiei continue de a îndeplini condiţiile de admisie prevăzute de prezenta directivă şi, prin urmare, posesorul cărţii albastre a UE ar trebui să rămână într-un loc de muncă înalt calificat. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a stabili în dreptul lor intern condiţii privind accesul la o activitate independentă. De asemenea, statele membre ar trebui să aibă dreptul de a limita sfera activităţilor independente permise. Statele membre ar trebui să acorde posesorilor cărţii albastre a UE accesul la activităţi independente în condiţii care nu sunt mai puţin favorabile decât cele prevăzute în cadrul sistemelor naţionale existente. Orice venituri provenite din activităţi independente nu ar trebui să contribuie la atingerea pragului salarial cerut pentru calificarea ca posesor al cărţii albastre a UE.
(45)Pentru a spori contribuţia posesorului cărţii albastre a UE prin calificările sale profesionale superioare, statele membre ar trebui, de asemenea, să poată stabili dispoziţii în dreptul lor intern care să le permită posesorilor cărţii albastre a UE să se implice şi în alte activităţi profesionale care sunt complementare activităţii lor principale ca posesor al cărţii albastre a UE. Orice venit provenit din activităţile profesionale respective nu ar trebui să contribuie la atingerea pragului salarial necesar pentru calificarea ca posesor al cărţii albastre a UE.
(46)Posesorii cărţii albastre a UE ar trebui să beneficieze de egalitate de tratament în ceea ce priveşte ramurile de securitate socială menţionate la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului (16). Prezenta directivă nu armonizează legislaţia în materie de securitate socială a statelor membre. Aceasta se limitează la aplicarea principiului egalităţii de tratament în domeniul securităţii sociale pentru resortisanţii ţărilor terţe care intră în domeniul său de aplicare.
(16)Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială (JO L 166, 30.4.2004, p. 1).
(47)În cazul mobilităţii între state membre se aplică Regulamentul (UE) nr. 1231/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului (17). Prezenta directivă nu ar trebui să confere mai multe drepturi posesorului mobil de carte albastră a UE decât cele deja prevăzute de legislaţia Uniunii în vigoare în domeniul securităţii sociale pentru resortisanţii ţărilor terţe care desfăşoară activităţi transfrontaliere între statele membre.
(17)Regulamentul (UE) nr. 1231/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de extindere a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 şi a Regulamentului (CE) nr. 987/2009 la resortisanţii ţărilor terţe care nu fac obiectul regulamentelor respective exclusiv pe motive de cetăţenie (JO L 344, 29.12.2010, p. 1).
(48)Calificările profesionale dobândite de un resortisant al unei ţări terţe în alt stat membru ar trebui să fie recunoscute în acelaşi mod ca cele ale cetăţenilor Uniunii. Calificările dobândite într-o ţară terţă ar trebui luate în considerare în conformitate cu Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (18). Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere condiţiilor prevăzute de dreptul intern pentru exercitarea profesiilor reglementate. Aceasta nu ar trebui să împiedice statele membre să menţină restricţiile naţionale privind accesul la ocuparea locurilor de muncă ce presupun implicarea cel puţin ocazională în exercitarea autorităţii publice şi a responsabilităţii de salvgardare a interesului general al statului sau să menţină normele naţionale privind activităţile rezervate resortisanţilor statului membru în cauză, cetăţenilor Uniunii sau cetăţenilor altei ţări din Spaţiul Economic European (cetăţean al SEE), inclusiv în cazul mobilităţii către alte state membre, în cazul în care astfel de restricţii sau norme existau deja la data intrării în vigoare a prezentei directive.
(18)Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale (JO L 255, 30.9.2005, p. 22).
(49)Drepturile dobândite de un beneficiar de protecţie internaţională ca posesor de carte albastră a UE nu ar trebui să aducă atingere drepturilor de care se bucură persoana în cauză în temeiul Directivei 2011/95/UE şi în temeiul Convenţiei privind statutul refugiaţilor din 28 iulie 1951, astfel cum a fost modificată prin Protocolul de la New York din 31 ianuarie 1967, (denumită în continuare "Convenţia de la Geneva") în statul membru care a acordat protecţia internaţională. În statul membru respectiv, în vederea evitării conflictului de norme, nu ar trebui să se aplice prevederile din prezenta directivă referitoare la egalitatea de tratament şi la reîntregirea familiei. Persoanele care beneficiază de protecţie internaţională într-un stat membru şi deţin cărţi albastre ale UE în altul ar trebui să beneficieze de aceleaşi drepturi ca orice alt posesor al cărţii albastre a UE în cel de al doilea stat membru, inclusiv egalitatea de tratament cu resortisanţii statului membru de reşedinţă, precum şi de dreptul la reîntregirea familiei. Statutul de beneficiar de protecţie internaţională al unei persoane este independent de faptul că beneficiarul este şi posesor al cărţii albastre a UE şi de valabilitatea acestei cărţi albastre a UE.
(50)Condiţiile favorabile de reîntregire a familiei şi de acces la locuri de muncă pentru soţ sau soţie ar trebui să fie un element fundamental al prezentei directive pentru a atrage mai uşor lucrători cu înaltă calificare din ţări terţe. Pentru atingerea acestui obiectiv ar trebui prevăzute derogări specifice de la Directiva 2003/86/CE, care este aplicabilă în primul şi în al doilea stat membru de reşedinţă. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a restrânge domeniul activităţilor independente pe care le pot desfăşura soţii sau soţiile în aceleaşi condiţii ca cele care se aplică posesorilor cărţii albastre a UE. Condiţiile legate de integrare sau de perioadele de aşteptare nu ar trebui să se aplice înainte de a permite reîntregirea familiei, deoarece este probabil ca lucrătorii cu înaltă calificare şi familiile acestora să aibă un punct de pornire favorabil în ceea ce priveşte integrarea în comunitatea gazdă. În vederea facilitării intrării rapide a lucrătorilor cu înaltă calificare, permisele de şedere pentru membrii familiilor acestora ar trebui să fie eliberate în acelaşi timp cu cartea albastră a UE în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile relevante şi dacă cererile au fost depuse simultan.
(51)Ar trebui prevăzute derogări de la Directiva 2003/109/CE pentru a atrage lucrători cu înaltă calificare din ţări terţe şi pentru a încuraja şederea continuă a acestora în Uniune, permiţând, în acelaşi timp, mobilitatea în interiorul Uniunii, precum şi migraţia circulară. Ar trebui ca posesorilor cărţii albastre a UE care au făcut uz de posibilitatea de a se muta dintr-un stat membru în altul să li se acorde un acces mai uşor la statutul de rezident pe termen lung în UE într-un stat membru, în special permiţându-li-se să cumuleze perioadele de şedere în diferite state membre, cu condiţia să poată demonstra numărul de ani de şedere legală şi continuă prevăzuţi la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2003/109/CE ca posesori ai unei cărţi albastre a UE, ai unui permis naţional pentru ocuparea unui loc de muncă înalt calificat sau ai unei autorizaţii de student sau cercetător în conformitate cu Directiva (UE) 2016/801, sau ca beneficiari de protecţie internaţională. Aceştia ar trebui să demonstreze, de asemenea, doi ani de şedere legală şi continuă ca posesori ai cărţii albastre a UE în perioada premergătoare depunerii cererii relevante pe teritoriul statului membru unde este depusă cererea pentru statutul de rezident pe termen lung al UE într-un stat membru. În conformitate cu Directiva 2003/109/CE, la calcularea celor cinci ani de şedere legală şi continuă pot fi luate în considerare doar jumătate din perioadele de şedere pentru studii, în statele membre în care la calcularea şederii continue sunt luate în considerare perioadele de şedere pentru studii.
(52)Pentru a promova mobilitatea lucrătorilor cu înaltă calificare din ţări terţe între Uniune şi ţările lor de origine, ar trebui prevăzute derogări de la Directiva 2003/109/CE, astfel încât să se permită perioade de absenţă mai lungi decât cele prevăzute de directiva respectivă, după ce lucrătorii cu înaltă calificare din ţări terţe au dobândit statutul de rezident pe termen lung în UE într-un stat membru.
(53)Mobilitatea ocupaţională şi geografică a lucrătorilor cu înaltă calificare din ţări terţe ar trebui recunoscută ca o contribuţie importantă la îmbunătăţirea eficienţei pieţei forţei de muncă din întreaga Uniune, la abordarea deficitelor de competenţe şi la compensarea dezechilibrelor regionale. Ar trebui să se faciliteze mobilitatea în interiorul UE.
(54)Prezenta directivă nu aduce atingere Directivelor 96/71/CE (19) şi 2014/67/UE (20) ale Parlamentului European şi ale Consiliului.
(19)Directiva 96/71/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (JO L 18, 21.1.1997, p. 1).
(20)Directiva 2014/67/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 mai 2014 privind asigurarea respectării aplicării Directivei 96/71/CE privind detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieţei interne ("Regulamentul IMI") (JO L 159, 28.5.2014, p. 11).
(55)Incertitudinea juridică existentă privind călătoriile de afaceri ale lucrătorilor cu înaltă calificare din ţări terţe ar trebui abordată prin definirea noţiunii de călătorii de afaceri şi stabilirea unei liste de activităţi care, în orice caz, ar trebui să fie considerate activităţi economice în toate statele membre. Activităţile respective ar trebui să fie legate în mod direct de interesele angajatorului din primul stat membru şi relevante pentru sarcinile posesorului cărţii albastre a UE pentru angajarea căruia a fost acordată cartea albastră a UE. Celui de-al doilea stat membru nu ar trebui să i se permită să solicite ca posesorii cărţii albastre a UE care desfăşoară activităţi economice să deţină o viză, un permis de muncă sau o altă autorizaţie decât cartea albastră a UE. În cazul în care cartea albastră a UE este eliberată de un stat membru care nu aplică integral acquis-ul Schengen, posesorul acesteia ar trebui să aibă drept de intrare şi de şedere într-un al doilea stat membru sau în mai multe astfel de state membre în scopul desfăşurării de activităţi economice timp de până la 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile.
(56)Ar trebui să se permită posesorilor cărţii albastre a UE să se deplaseze în condiţii simplificate într-un al doilea stat membru, unde intenţionează să solicite o nouă carte albastră a UE pe baza unui contract de muncă sau a unei oferte ferme de angajare. Celui de-al doilea stat membru nu ar trebui să i se permită să solicite posesorilor de carte albastră a UE o altă autorizaţie decât cartea albastră a UE eliberată de primul stat membru. De îndată ce un posesor al unei cărţi albastre a UE depune o cerere completă pentru eliberarea unei noi cărţi albastre a UE într-un al doilea stat membru în termenul prevăzut în prezenta directivă, ar trebui să fie posibil ca statul membru respectiv să permită posesorului cărţii albastre a UE să îşi înceapă activitatea. Posesorii cărţii albastre a UE ar trebui să aibă dreptul de a-şi începe activitatea în cel mult 30 de zile de la depunerea cererii pentru eliberarea unei noi cărţi albastre a UE. Mobilitatea ar trebui să se bazeze pe cerere şi, prin urmare, în al doilea stat membru ar trebui să se solicite întotdeauna un contract de muncă, ar trebui respectate toate condiţiile din dreptul aplicabil prevăzute în contractele colective de muncă sau stabilite prin practicile din ramurile profesionale relevante şi ar trebui ca salariul să respecte pragul stabilit de către al doilea stat membru în conformitate cu prezenta directivă.
(57)În cazul în care posesorii cărţii albastre a UE intenţionează să solicite o carte albastră a UE într-un al doilea stat membru pentru a exercita o profesie reglementată, calificările lor profesionale ar trebui să fie recunoscute în acelaşi mod ca cele ale cetăţenilor Uniunii care îşi exercită dreptul la liberă circulaţie, în conformitate cu Directiva 2005/36/CE şi cu alte dispoziţii aplicabile ale dreptului Uniunii şi ale dreptului intern.
(58)Cu toate că în prezenta directivă sunt prevăzute unele norme speciale privind intrarea şi şederea într-un al doilea stat membru în scopul desfăşurării de activităţi economice, precum şi privind deplasarea în al doilea stat membru pentru a locui şi a munci în temeiul cărţii albastre a UE pe teritoriul său, sunt aplicabile toate celelalte norme care reglementează trecerea frontierelor de către persoane, astfel cum sunt prevăzute în dispoziţiile relevante din acquis-ul Schengen.
(59)În cazul în care cartea albastră a UE este eliberată de un stat membru care nu aplică integral acquis-ul Schengen, iar posesorul cărţii albastre a UE, în cazurile de mobilitate prevăzute în prezenta directivă, traversează o frontieră externă în înţelesul definiţiei din Regulamentul (UE) 2016/399, în teritoriul unui al doilea stat membru, statul membru respectiv ar trebui să aibă dreptul de a solicita dovezi care să ateste faptul că posesorul cărţii albastre a UE se află pe teritoriul acestuia fie pentru activităţi economice, fie pentru a locui şi a munci în temeiul unei cărţi albastre a UE, pe baza unui contract de muncă sau a unei oferte ferme de angajare. În cazul mobilităţii pentru desfăşurarea de activităţi economice, acest al doilea stat membru ar trebui să fie în măsură să solicite dovada faptului că scopul şederii este legat de o activitate economică, cum ar fi invitaţii, bilete de intrare sau documente care descriu activităţile economice ale întreprinderii relevante şi poziţia în întreprinderea respectivă a posesorului cărţii albastre a UE.
(60)În cazul în care posesorul cărţii albastre a UE se mută într-un al doilea stat membru pentru a solicita o carte albastră a UE şi acesta este însoţit de membri ai familiei, statul membru respectiv ar trebui să poată solicita membrilor familiei să-şi prezinte permisele de şedere eliberate în primul stat membru. În plus, în cazul trecerii unei frontiere externe în înţelesul definiţiei din Regulamentul (UE) 2016/399, statele membre care aplică integral acquis-ul Schengen ar trebui să consulte Sistemul de Informaţii Schengen şi să refuze intrarea sau să se opună mobilităţii persoanelor în legătură cu care în acest sistem s-a emis o semnalare în sensul refuzului intrării sau interdicţiei de şedere, astfel cum se menţionează în Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului (21).
(21)Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind instituirea, funcţionarea şi utilizarea Sistemului de Informaţii Schengen din a doua generaţie (SIS II) (JO L 381, 28.12.2006, p. 4).
(61)Atunci când un posesor al cărţii albastre a UE se mută într-un al doilea stat membru pe baza unei cărţi albastre a UE eliberate de primul stat membru şi cel de-al doilea stat membru respinge cererea posesorului cărţii albastre a UE pentru obţinerea unei noi cărţi albastre a UE, prezenta directivă ar trebui să permită celui de al doilea stat membru să solicite ca posesorul cărţii albastre a UE să părăsească teritoriul său. În cazul în care posesorul cărţii albastre a UE încă deţine o carte albastră a UE valabilă eliberată de primul stat membru, al doilea stat membru ar trebui să poată să îi solicite posesorului cărţii albastre a UE să se întoarcă în primul stat membru, în conformitate cu Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (22). În cazul în care cartea albastră a UE eliberată de primul stat membru a fost retrasă sau a expirat în cursul examinării cererii, cel de al doilea stat membru ar trebui să aibă posibilitatea de a decide fie să returneze posesorul cărţii albastre a UE într-o ţară terţă în conformitate cu Directiva 2008/115/CE, fie să solicite primului stat membru să permită reintrarea posesorului cărţii albastre a UE pe teritoriul său şi fără formalităţi inutile sau întârziere. În acest din urmă caz, primul stat membru ar trebui să elibereze posesorului cărţii albastre a UE un document care să permită reintrarea pe teritoriul său.
(22)Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele şi procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanţilor ţărilor terţe aflaţi în situaţie de şedere ilegală (JO L 348, 24.12.2008, p. 98).
(62)În sensul şederii beneficiarilor de protecţie internaţională, este necesar să se asigure că atunci când astfel de beneficiari se mută într-un stat membru, altul decât cel care le-a acordat protecţia internaţională, celălalt stat membru este informat cu privire la situaţia anterioară în ceea ce priveşte protecţia internaţională acordată persoanelor în cauză, pentru a putea să îşi respecte obligaţiile legate de principiului nereturnării.
(63)În cazul în care un stat membru intenţionează să expulzeze o persoană care a dobândit o carte albastră a UE în acel stat membru şi care beneficiază de protecţie internaţională într-un alt stat membru, persoana respectivă ar trebui să beneficieze de protecţie împotriva returnării în conformitate cu Directiva 2011/95/UE şi cu articolul 33 din Convenţia de la Geneva.
(64)În cazul în care expulzarea de pe teritoriul unui stat membru a unui beneficiar de protecţie internaţională este permisă în temeiul Directivei 2011/95/UE, statul membru ar trebui să se asigure că toate informaţiile sunt obţinute din surse pertinente, inclusiv, dacă este cazul, de la statul membru care a acordat protecţia internaţională şi că aceste informaţii sunt evaluate în detaliu pentru a se garanta că decizia de expulzare a beneficiarului respectiv este în conformitate cu articolul 4 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare "Carta").
(65)Ar trebui prevăzute dispoziţii specifice în materie de raportare pentru a se monitoriza punerea în aplicare a prezentei directive, pentru identificarea şi posibila combatere a unui posibil impact în ceea ce priveşte "exodul creierelor" din ţările în curs de dezvoltare şi pentru a se evita deficitul intelectual.
(66)Întrucât obiectivele prezentei directive, şi anume stabilirea unei proceduri de admisie speciale şi adoptarea unor condiţii de intrare şi de şedere aplicabile resortisanţilor ţărilor terţe în vederea ocupării unui loc de muncă înalt calificat şi membrilor familiilor acestora, precum şi stabilirea drepturilor aferente acesteia, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, în special în ceea ce priveşte asigurarea mobilităţii între statele membre şi oferirea unui set unic şi clar de criterii de admisie în statele membre în vederea unei mai bune valorificări a atractivităţii globale a Uniunii, dar, având în vedere amploarea şi efectele sale, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). În conformitate cu principiul proporţionalităţii, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezenta directivă nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.
(67)Prezenta directivă respectă drepturile fundamentale şi principiile recunoscute de Cartă, în conformitate cu articolul 6 din TUE.
(68)În conformitate cu Declaraţia politică comună din 28 septembrie 2011 a statelor membre şi a Comisiei privind documentele explicative, statele membre s-au angajat ca, în cazuri justificate, să transmită alături de notificarea măsurilor lor de transpunere şi unul sau mai multe documente care să explice relaţia dintre componentele unei directive şi părţile corespunzătoare din instrumentele naţionale de transpunere. În ceea ce priveşte prezenta directivă, legiuitorul consideră că este justificată transmiterea unor astfel de documente.
(69)În conformitate cu articolele 1 şi 2 din Protocolul nr. 22 privind poziţia Danemarcei, anexat la TUE şi la TFUE, Danemarca nu participă la adoptarea prezentei directive, aceasta nu este obligatorie pentru respectivul stat membru şi nu i se aplică.
(70)În conformitate cu articolele 1 şi 2 şi cu articolul 4a alineatul (1) din Protocolul nr. 21 privind poziţia Regatului Unit şi a Irlandei cu privire la spaţiul de libertate, securitate şi justiţie, anexat la TUE şi la TFUE, şi fără a se aduce atingere articolului 4 din protocolul respectiv, Irlanda nu participă la adoptarea prezentei directive, aceasta nu este obligatorie pentru respectivul stat membru şi nu i se aplică.
(71)Prin urmare, Directiva 2009/50/CE ar trebui abrogată,
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
-****-
Art. 1: Obiect
Prezenta directivă stabileşte:
(a)condiţiile de intrare şi de şedere pe o perioadă mai mare de trei luni pe teritoriul statelor membre, precum şi drepturile resortisanţilor ţărilor terţe în vederea ocupării unui loc de muncă înalt calificat, precum şi pentru membrii familiilor acestora;
(b)condiţiile de intrare şi de şedere, precum şi drepturile resortisanţilor ţărilor terţe şi ale membrilor familiilor acestora, menţionaţi la litera (a), în alte state membre decât primul stat membru care a acordat o carte albastră a UE.
Art. 2: Definiţii
În sensul prezentei directive:
1."resortisant al unei ţări terţe" înseamnă orice persoană care nu este cetăţean al Uniunii în înţelesul articolului 20 alineatul (1) din TFUE;
2."loc de muncă înalt calificat" înseamnă locul de muncă al unei persoane care:
(a)în statul membru în cauză, este protejată ca lucrător în temeiul dreptului intern privind ocuparea forţei de muncă sau în conformitate cu practicile naţionale, indiferent de raportul juridic, în scopul exercitării unei activităţi, reale şi efective, în beneficiul unei alte persoane sau sub coordonarea altei persoane;
(b)este remunerată pentru activitatea respectivă; şi
(c)are calificările profesionale superioare solicitate;
3."carte albastră a UE" înseamnă un permis de şedere care poartă denumirea "cartea albastră a UE" care conferă posesorului acesteia dreptul de şedere şi de muncă pe teritoriul unui stat membru în condiţiile prezentei directive;
4."primul stat membru" înseamnă statul membru care acordă primul "cartea albastră a UE" unui resortisant al unei ţări terţe;
5."al doilea stat membru" înseamnă orice stat membru în care posesorul cărţii albastre a UE intenţionează să îşi exercite sau îşi exercită dreptul la mobilitate în înţelesul prezentei directive, altul decât primul stat membru;
6."membri ai familiei" înseamnă resortisanţi ai unei ţări terţe care sunt membri ai familiei astfel cum sunt menţionaţi la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2003/86/CE;
7."calificări profesionale superioare" înseamnă calificările atestate prin prezentarea unor calificări dobândite în cadrul învăţământului superior sau prin competenţe profesionale superioare;
8."calificare dobândită în cadrul învăţământului superior" înseamnă orice diplomă, certificat sau alt titlu oficial de calificare eliberat de către o autoritate competentă prin care se atestă absolvirea învăţământului superior postliceal sau a unui ciclu de învăţământ terţiar echivalent, şi anume o serie de cursuri furnizate de o instituţie de învăţământ recunoscută ca instituţie de învăţământ superior sau instituţie de învăţământ terţiar echivalentă de către statul în care se află, în cazul în care studiile necesare pentru a dobândi calificările au o durată de cel puţin trei ani şi corespund cel puţin nivelului 6 din clasificarea ISCED 2011 sau, după caz, nivelului 6 din clasificarea CEC, în conformitate cu dreptul intern;
9."competenţe profesionale superioare" înseamnă:
(a)în ceea ce priveşte ocupaţiile menţionate în anexa I, cunoştinţe, aptitudini şi competenţe atestate prin experienţă profesională de un nivel comparabil cu calificările dobândite în cadrul învăţământului superior, care sunt relevante pentru profesia sau sectorul specificat în contractul de muncă sau în oferta fermă de angajare şi care au fost dobândite pe durata prevăzută în anexa I pentru fiecare ocupaţie relevantă;
(b)în ceea ce priveşte alte ocupaţii, doar în cazul în care sunt prevăzute în dreptul intern sau în procedurile naţionale, cunoştinţe, aptitudini şi competenţe atestate prin cel puţin cinci ani de experienţă profesională de un nivel comparabil cu calificările dobândite în cadrul învăţământului superior şi care sunt relevante pentru profesia sau pentru sectorul specificat în contractul de muncă sau în oferta fermă de angajare;
10."experienţă profesională" înseamnă practicarea efectivă şi în conformitate cu legea a profesiei respective;
11."profesie reglementată" înseamnă o profesie reglementată în sensul definiţiei de la articolul 3 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2005/36/CE;
12."profesie nereglementată" înseamnă o profesie care nu e o profesie reglementată;
13."activitate economică" înseamnă o activitate temporară legată direct de interesele comerciale ale angajatorului şi de sarcinile profesionale ale posesorului cărţii albastre a UE pe baza contractului de muncă în primul stat membru, inclusiv participarea la întâlniri de afaceri interne sau externe, participarea la conferinţe sau seminare, negocierea de acorduri comerciale, efectuarea de activităţi de vânzare sau de marketing, explorarea oportunităţilor de afaceri sau participarea la activităţi de instruire şi pregătire;
14."protecţie internaţională" înseamnă protecţie internaţională în sensul definiţiei de la articolul 2 litera (a) din Directiva 2011/95/UE.
Art. 3: Domeniul de aplicare
(1)Prezenta directivă se aplică resortisanţilor ţărilor terţe care solicită să fie admişi sau care au fost admişi pe teritoriul unui stat membru în vederea ocupării unui loc de muncă înalt calificat în temeiul prezentei directive.
(2)Prezenta directivă nu se aplică resortisanţilor ţărilor terţe:
a)care solicită protecţie internaţională şi sunt în aşteptarea unei decizii privind statutul lor sau care beneficiază de protecţie temporară într-un stat membru în conformitate cu Directiva 2001/55/CE a Consiliului (23);
(23)Directiva 2001/55/CE a Consiliului din 20 iulie 2001 privind standardele minime pentru acordarea protecţiei temporare, în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate, şi măsurile de promovare a unui echilibru între eforturile statelor membre pentru primirea acestor persoane şi suportarea consecinţelor acestei primiri (JO L 212, 7.8.2001, p. 12).
b)care solicită protecţie în conformitate cu dreptul intern, cu obligaţiile internaţionale sau cu practica unui stat membru şi sunt în aşteptarea unei decizii privind statutul lor sau sunt beneficiari ai protecţiei în conformitate cu dreptul intern, cu obligaţiile internaţionale sau cu practica dintr-un stat membru;
c)care solicită drept de şedere într-un stat membru ca cercetători, în înţelesul Directivei (UE) 2016/801, în vederea derulării unui proiect de cercetare;
d)care beneficiază de statutul de rezident pe termen lung în UE într-un stat membru în conformitate cu Directiva 2003/109/CE şi îşi exercită dreptul de şedere în alt stat membru în vederea desfăşurării unei activităţi economice în calitate de angajat sau de lucrător independent;
e)care intră pe teritoriul unui stat membru în baza angajamentelor prevăzute de un acord internaţional de facilitare a intrării şi şederii temporare a anumitor categorii de persoane fizice care desfăşoară o activitate în domeniul comercial sau al investiţiilor, cu excepţia resortisanţilor ţărilor terţe care au fost admişi pe teritoriul unui stat membru ca persoane transferate în cadrul aceleiaşi companii în conformitate cu Directiva 2014/66/UE;
f)a căror expulzare a fost suspendată pentru motive de fapt sau de drept;
g)care intră sub incidenţa Directivei 96/71/CE atât timp cât aceştia sunt detaşaţi pe teritoriul statului membru în cauză; sau
h)care, în temeiul acordurilor dintre Uniune şi statele membre, pe de o parte, şi ţări terţe, pe de altă parte, în calitate de resortisanţi ai ţărilor terţe respective, beneficiază de drepturi de liberă circulaţie echivalente cu cele ale cetăţenilor Uniunii.
(3)Prezenta directivă nu aduce atingere dreptului statelor membre de a elibera permise de şedere, altele decât cartea albastră a UE, pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate. Permisele de şedere respective nu acordă un drept de şedere în alte state membre, astfel cum se prevede în prezenta directivă.
Art. 4: Dispoziţii mai favorabile
(1)Prezenta directivă nu aduce atingere dispoziţiilor mai favorabile ale:
a)dreptului Uniunii, inclusiv ale acordurilor bilaterale sau multilaterale încheiate între Uniune sau între Uniune şi statele membre, pe de o parte, şi una sau mai multe ţări terţe, pe de altă parte; şi
b)acordurilor bilaterale sau multilaterale încheiate între unul sau mai multe state membre şi una sau mai multe ţări terţe.
(2)Prezenta directivă nu aduce atingere dreptului statelor membre de a adopta sau de a menţine dispoziţii mai favorabile în ceea ce priveşte articolul 8 alineatul (5), articolul 11, articolul 15 alineatul (4), articolul 16, articolul 17 şi articolul 18 alineatul (4).
Art. 5: Criterii de admisie
(1)În ceea ce priveşte admisia unui resortisant al unei ţări terţe în temeiul prezentei directive, solicitantul unei cărţi albastre a UE:
a)prezintă un contract de muncă valabil sau, astfel cum se prevede în dreptul intern, o ofertă fermă de angajare pentru un loc de muncă înalt calificat, pentru o perioadă de cel puţin şase luni în statul membru în cauză;
b)în cazul profesiilor nereglementate, prezintă documente care atestă calificările profesionale superioare relevante pentru activitatea care urmează să fie desfăşurată;
c)în cazul profesiilor reglementate, prezintă documente care atestă îndeplinirea tuturor condiţiilor prevăzute de dreptul intern pentru exercitarea de către cetăţenii Uniunii a profesiei reglementate precizate în contractul de muncă sau în oferta fermă de angajare, în conformitate cu dreptul intern;
d)prezintă un document de călătorie valabil, conform dreptului intern, şi, dacă este necesar, o cerere de viză, o viză valabilă sau, după caz, un permis de şedere valabil sau o viză de lungă şedere valabilă;
e)prezintă dovada că deţine sau, dacă este prevăzut în dreptul intern, că a solicitat o asigurare de sănătate pentru toate riscurile acoperite în mod obişnuit pentru resortisanţii statului membru în cauză, pentru perioadele în care o astfel de asigurare sau drepturile aferente corespunzătoare nu sunt prevăzute în contractul de muncă sau nu derivă din acesta.
(2)Statele membre solicită să fie îndeplinite condiţiile din dreptul aplicabil, prevăzute în contractele colective de muncă sau stabilite prin practicile din ramurile profesionale relevante pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate.
(3)În plus faţă de cerinţele prevăzute la alineatele (1) şi (2), valoarea salariului anual brut care rezultă din salariul lunar sau anual indicat în contractul de muncă sau în oferta fermă de angajare nu este mai mică decât pragul salarial stabilit şi publicat în acest scop de către statul membru în cauză.
Pragul salarial menţionat la primul paragraf este stabilit de statul membru în cauză, după consultarea partenerilor sociali în conformitate cu practicile naţionale. Pragul salarial respectiv este cel puţin egal cu salariul mediu anual brut în statul membru în cauză, dar nu mai mult de 1,6 ori mai mare decât acesta.
(4)Prin derogare de la alineatul (3), în vederea angajării în profesii în care este în mod deosebit nevoie de lucrători resortisanţi ai ţărilor terţe şi care intră în categoria grupurilor majore 1 şi 2 din clasificarea ISCO, un stat membru poate aplica un prag salarial mai scăzut reprezentând cel puţin 80 % din pragul salarial stabilit de statul membru respectiv în conformitate cu alineatul (3), cu condiţia ca pragul salarial mai scăzut să nu fie mai mic decât salariul mediu anual brut din statul membru respectiv.
(5)Prin derogare de la alineatul (3), în ceea ce priveşte resortisanţii ţărilor terţe care deţin o calificare dobândită în cadrul învăţământului superior cu cel mult trei ani înainte de depunerea cererii pentru eliberarea unei cărţi albastre a UE, un stat membru poate aplica un prag salarial mai scăzut reprezentând cel puţin 80 % din pragul salarial stabilit de statul membru respectiv în conformitate cu alineatul (3), cu condiţia ca pragul salarial mai scăzut să nu fie mai mic decât salariul mediu anual brut din statul membru în cauză.
În cazul în care cartea albastră a UE eliberată în cursul perioadei de trei ani este reînnoită, pragul salarial menţionat la primul paragraf continuă să se aplice dacă:
a)perioada iniţială de trei ani nu a expirat; sau
b)nu s-a scurs o perioadă de 24 de luni de la eliberarea primei cărţi albastre a UE.
(6)În cazul în care o cerere pentru eliberarea unei cărţi albastre a UE se referă la un resortisant al unei ţări terţe care deţine un permis naţional de şedere, în scopul ocupării unui loc de muncă înalt calificat, eliberat de acelaşi stat membru, statul membru respectiv nu trebuie:
a)să îi ceară solicitantului să prezinte documentele prevăzute la alineatul (1) litera (b) sau (c) în cazul în care calificările profesionale superioare relevante au fost deja verificate în contextul cererii de permis naţional de şedere;
b)să îi ceară solicitantului să prezinte dovezile prevăzute la alineatul (1) litera (e) din prezentul articol, cu excepţia cazului în care cererea este depusă în contextul unei schimbări a locului de muncă, caz în care articolul 15 se aplică în mod corespunzător;
c)să aplice articolul 7 alineatul (2) litera (a), cu excepţia cazului în care cererea este depusă în contextul schimbării locului de muncă, caz în care articolul 15 se aplică în mod corespunzător.
(7)Statele membre pot solicita ca resortisantul ţării terţe vizat să furnizeze adresa sa de pe teritoriul lor.
În cazul în care dreptul unui stat membru impune furnizarea unei adrese în momentul depunerii cererii, iar resortisantul ţării terţe vizat nu cunoaşte adresa sa viitoare, statele membre acceptă o adresă temporară. În acest caz, resortisantul ţării terţe furnizează adresa sa permanentă cel târziu la momentul eliberării cărţii albastre a UE în temeiul articolului 9.
Art. 6: Volumul admiterii
Prezenta directivă nu aduce atingere dreptului statelor membre de a stabili volumul admiterii resortisanţilor ţărilor terţe în conformitate cu articolul 79 alineatul (5) din TFUE.
Art. 7: Motive de respingere a unei cereri pentru eliberarea unei cărţi albastre a UE
(1)Statele membre resping o cerere pentru eliberarea unei cărţi albastre a UE în cazul în care:
a)nu se respectă articolul 5;
b)documentele prezentate au fost dobândite în mod fraudulos sau au fost falsificate ori modificate;
c)resortisantul ţării terţe vizat este considerat că reprezintă o ameninţare la adresa ordinii publice, a siguranţei publice sau a sănătăţii publice; sau
d)activitatea angajatorului a fost înfiinţată sau se derulează în scopul principal de a facilita intrarea resortisanţilor ţărilor terţe.
(2)Statele membre pot respinge o cerere pentru eliberarea unei cărţi albastre a UE:
a)în cazul în care autorităţile competente ale statului membru, după ce verifică situaţia de pe piaţa forţei de muncă, de exemplu, acolo unde există un nivel ridicat de şomaj, concluzionează că locul de muncă vacant în cauză poate fi ocupat de populaţia activă naţională sau a Uniunii sau de către resortisanţii ţărilor terţe care au reşedinţa legală în acel stat membru şi care sunt incluşi deja pe piaţa forţei de muncă a statului respectiv în temeiul dreptului intern sau al Uniunii, sau de rezidenţi pe termen lung în UE care doresc să se mute în statul membru respectiv în scopul ocupării unui loc de muncă înalt calificat în conformitate cu capitolul III din Directiva 2003/109/CE;
b)în cazul în care angajatorul nu şi-a îndeplinit obligaţiile legale în ceea ce priveşte securitatea socială, impozitarea, drepturile lucrătorilor sau condiţiile de lucru;
c)în cazul în care întreprinderea angajatorului este în curs de lichidare sau a fost lichidată în temeiul legislaţiei naţionale în materie de insolvenţă sau nu desfăşoară activităţi economice;
d)în cazul în care angajatorul a fost sancţionat pentru angajarea unor resortisanţi ai ţărilor terţe aflaţi în situaţie de şedere ilegală, în conformitate cu articolul 9 din Directiva 2009/52/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (24), sau pentru nedeclararea angajării sau pentru angajare ilegală, în conformitate cu dreptul intern; sau
(24)Directiva 2009/52/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 iunie 2009 de stabilire a standardelor minime privind sancţiunile şi măsurile la adresa angajatorilor de resortisanţi din ţări terţe aflaţi în situaţie de şedere ilegală (JO L 168, 30.6.2009, p. 24).
e)pentru a asigura un proces de recrutare etic în profesiile afectate de lipsa de lucrători calificaţi în ţările de origine, inclusiv în baza unui acord care enumeră profesiile în acest scop, încheiat fie între Uniune şi statele membre, pe de o parte, şi una sau mai multe ţări terţe, pe de altă parte, fie între statele membre, pe de o parte, şi una sau mai multe ţări terţe, pe de altă parte.
(3)Fără a aduce atingere alineatului (1), orice decizie de respingere a unei cereri ia în considerare circumstanţele specifice fiecărui caz şi respectă principiul proporţionalităţii.
Art. 8: Motive de retragere sau refuz de reînnoire a cărţii albastre a UE
(1)Un stat membru retrage sau refuză să reînnoiască o carte albastră a UE în cazul în care:
a)cartea albastră a UE sau documentele prezentate au fost dobândite prin fraudă, falsificate ori modificate;
b)resortisantul ţării terţe vizat nu mai deţine un contract de muncă valabil pentru un loc de muncă înalt calificat;
c)resortisantul ţării terţe vizat nu mai deţine calificările prevăzute la articolul 5 alineatul (1) litera (b) sau (c); sau
d)salariul resortisantului ţării terţe vizat nu mai respectă pragul salarial stabilit în conformitate cu articolul 5 alineatul (3), (4) sau (5), după caz.
(2)Un stat membru poate retrage sau refuza să reînnoiască o carte albastră a UE:
a)din motive care ţin de ordinea publică, de siguranţa publică sau de sănătatea publică;
b)dacă este cazul, atunci când angajatorul nu şi-a îndeplinit obligaţiile legale în ceea ce priveşte securitatea socială, impozitarea, drepturile lucrătorilor sau condiţiile de lucru;
c)în cazul în care posesorul unei cărţi albastre a UE nu are resurse suficiente pentru a se întreţine pe el şi, dacă este cazul, pe membrii familiei sale fără a recurge la sistemul de asistenţă socială al statului membru respectiv;
d)în cazul în care posesorul cărţii albastre a UE îşi are reşedinţa în respectivul stat membru în alte scopuri decât cele pentru care a fost autorizată şederea;
e)în cazul în care nu mai sunt îndeplinite condiţiile din dreptul aplicabil, prevăzute în contractele colective de muncă sau stabilite prin practicile aplicabile din ramurile profesionale relevante pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate;
f)în cazul în care posesorul cărţii albastre a UE nu a respectat procedurile relevante, astfel cum se prevede la articolul 15 alineatul (2) litera (a) sau la articolul 15 alineatul (3) sau (4);
g)în cazul în care posesorul cărţii albastre a UE nu mai deţine un document de călătorie valabil, cu condiţia ca, înainte de a retrage cartea albastră a UE, statul membru respectiv să fi stabilit un termen rezonabil pentru ca posesorul cărţii albastre a UE să poată obţine şi prezenta un document de călătorie valabil; sau
h)în cazul în care posesorul cărţii albastre a UE nu respectă condiţiile privind mobilitatea prevăzute în capitolul V;
În sensul primului paragraf litera (c), un stat membru evaluează dacă resursele sunt suficiente în raport cu natura şi caracterul lor constant şi poate lua în considerare nivelul salariilor minime la nivel naţional, nivelul minim al venitului sau nivelul minim al pensiilor naţionale, precum şi numărul membrilor familiei posesorului cărţii albastre a UE. O astfel de evaluare ia în considerare contribuţiile membrilor familiei la venitul gospodăriei.
(3)Prin derogare de la alineatul (2) primul paragraf litera (f) de la prezentul articol, lipsa unei comunicări necesare în temeiul articolului 15 alineatul (2) litera (a) sau în temeiul articolului 15 alineatele (3) sau (4) nu este considerată un motiv suficient pentru retragerea sau pentru refuzul reînnoirii cărţii albastre a UE, dacă posesorul cărţii albastre a UE poate dovedi că respectiva comunicare nu a fost primită de autorităţile competente dintr-un motiv în afara controlului acestuia.
(4)Prin derogare de la alineatul (1) literele (b) şi (d), statele membre pot decide să nu retragă o carte albastră a UE sau să nu refuze reînnoirea acesteia în cazul în care posesorul cărţii albastre a UE, temporar şi, în orice caz, pentru maximum 12 luni, nu îndeplineşte criteriile de admisie stabilite la articolul 5 alineatul (1) litera (a) sau la articolul 5 alineatul (3) sau, după caz, la articolul 5 alineatul (4) sau (5), ca urmare a unei boli, a unui handicap sau a concediului pentru creşterea copilului.
(5)Prin derogare de la alineatul (1) literele (b) şi (d) şi de la alineatul (2) primul paragraf litera (c), nu se retrage cartea albastră a UE sau nu se refuză înnoirea acesteia în caz de şomaj al posesorului cărţii albastre a UE, cu excepţia cazului în care:
a)posesorul cărţii albastre a UE cumulează o perioadă de şomaj de peste trei luni şi deţine o carte albastră a UE de mai puţin de doi ani; sau
b)posesorul cărţii albastre a UE cumulează o perioadă de şomaj de peste şase luni şi deţine o carte albastră a UE de cel puţin doi ani.
Statele membre pot permite perioade mai lungi de şomaj înainte de a retrage sau de a refuza reînnoirea cărţii albastre a UE.
(6)În cazul în care un stat membru intenţionează să retragă sau să nu reînnoiască o carte albastră a UE în conformitate cu alineatul (2) primul paragraf litera (b) sau (e), autoritatea competentă îl informează în prealabil pe posesorul cărţii albastre a UE în acest sens şi stabileşte un termen rezonabil de cel puţin trei luni pentru ca posesorul cărţii albastre a UE să-şi caute un nou loc de muncă, sub rezerva condiţiilor prevăzute la articolul 15 alineatele (1), (2) şi (3). Perioada de căutare a unui loc de muncă este de cel puţin şase luni în cazul în care posesorul cărţii albastre a UE a fost angajat anterior timp de cel puţin doi ani.
(7)Fără a aduce atingere alineatului (1), orice decizie de a retrage o carte albastră a UE sau de a refuza reînnoirea acesteia ţine seama de circumstanţele specifice ale fiecărui caz şi respectă principiul proporţionalităţii.
Art. 9: Cartea albastră a UE
(1)În cazul în care un resortisant al unei ţări terţe îndeplineşte criteriile stabilite la articolul 5 şi dacă nu există motive de respingere a cererii în temeiul articolului 7, acestuia i se eliberează o carte albastră a UE.
În cazul în care un stat membru eliberează permise de şedere pe teritoriul său, iar resortisantul unei ţări terţe îndeplineşte toate condiţiile de admisie prevăzute în prezenta directivă, statul membru respectiv îi eliberează acestuia viza necesară pentru obţinerea unei cărţi albastre a UE.
(2)Statele membre stabilesc o perioadă standard de valabilitate a cărţii albastre a UE, care trebuie să fie de cel puţin 24 de luni. În cazul în care contractul de muncă al posesorului cărţii albastre a UE prevede o perioadă mai scurtă, cartea albastră a UE este valabilă cel puţin pentru durata contractului de muncă plus trei luni, dar nu mai mult decât perioada standard menţionată în prima teză. Cu toate acestea, în cazul în care perioada de valabilitate a documentului de călătorie al posesorului cărţii albastre a UE este mai scurtă decât perioada de valabilitate a cărţii albastre a UE care s-ar aplica în temeiul primei sau a celei de a doua teze, cartea albastră a UE este valabilă cel puţin pentru perioada de valabilitate a documentului de călătorie.
(3)Cartea albastră a UE se eliberează de către autorităţile competente ale statului membru respectiv în conformitate cu modelul uniform stabilit de Regulamentul (CE) nr. 1030/2002. În conformitate cu litera (a) punctul 12 din anexa la regulamentul respectiv, statele membre pot indica pe cartea albastră a UE condiţiile de acces pe piaţa forţei de muncă prevăzute la articolul 15 alineatul (1) din prezenta directivă. Statele membre introduc menţiunea "carte albastră a UE" în spaţiul rezervat pentru rubrica "tip de permis" de pe permisul de şedere.
Statele membre pot furniza informaţii suplimentare referitoare la raportul de muncă al posesorului cărţii albastre a UE pe suport de hârtie sau pot stoca aceste date în formă electronică, în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1030/2002 şi cu litera (a) punctul 16 din anexa la respectivul regulament.
(4)În cazul în care un stat membru eliberează o carte albastră a UE unui resortisant al unei ţări terţe căruia i-a acordat protecţie internaţională, acesta va înscrie următoarea menţiune pe cartea albastră a UE eliberată resortisantului ţării terţe, la rubrica "menţiuni": "protecţie internaţională acordată de [numele statului membru] la [data]". În cazul în care statul membru respectiv retrage protecţia internaţională de care beneficiază posesorul de carte albastră a UE, acesta eliberează, atunci când este cazul, o nouă carte albastră a UE care nu conţine menţiunea respectivă.
(5)În cazul în care un stat membru eliberează o carte albastră a UE unui resortisant al unei ţări terţe care beneficiază de protecţie internaţională în alt stat membru, statul membru care a eliberat cartea albastră a UE înscrie următoarea menţiune pe cartea albastră a UE eliberată resortisantului ţării terţe vizat la rubrica "menţiuni": "protecţie internaţională acordată de [numele statului membru] la [data]".
Înainte de a înscrie menţiunea respectivă, statul membru notifică statului membru care urmează să fie indicat în menţiunea respectivă faptul că intenţionează să elibereze cartea albastră a UE şi solicită statului membru respectiv să confirme dacă posesorul cărţii albastre a UE beneficiază în continuare de protecţie internaţională. Statul membru care urmează să fie indicat în menţiune răspunde în termen de cel mult o lună de la primirea solicitării de informaţii. În cazul în care protecţia internaţională a fost retrasă printr-o decizie definitivă, statul membru care eliberează cartea albastră a UE nu înscrie menţiunea respectivă.
În cazul în care, în conformitate cu instrumentele internaţionale relevante sau cu dreptul intern, responsabilitatea pentru protecţia internaţională a posesorului de carte albastră a UE a fost transferată statului membru după ce acesta a eliberat o carte albastră a UE în conformitate cu primul paragraf, statul membru respectiv modifică menţiunea în mod corespunzător în termen de trei luni de la data transferului.
(6)În cazul în care un stat membru eliberează o carte albastră a UE în baza unor competenţe profesionale superioare pentru ocupaţii care nu sunt enumerate în anexa I, statul membru care a eliberat cartea albastră a UE înscrie următoarea menţiune pe cartea albastră a UE respectivă la rubrica "menţiuni": ["Ocupaţie care nu este enumerată în anexa I"].
(7)În perioada sa de valabilitate, cartea albastră a UE conferă posesorului acesteia:
a)dreptul de intrare, de reintrare şi de şedere pe teritoriul statului membru care a eliberat cartea albastră a UE; şi
b)drepturile prevăzute în prezenta directivă.
Art. 10: Cereri de admisie
(1)Statele membre stabilesc dacă cererile pentru eliberarea unei cărţi albastre a UE urmează a fi efectuate de către resortisantul din ţara terţă sau de către angajatorul acestuia. Ca alternativă, statele membre pot să permită depunerea cererii de către oricare dintre cele două părţi.
(2)O cerere pentru eliberarea unei cărţi albastre a UE este luată în considerare şi analizată fie atunci când resortisantul respectiv îşi are reşedinţa în afara teritoriului statului membru în care doreşte să fie admis, fie atunci când acesta este deja rezident pe teritoriul statului membru în cauză, deţinând un permis de şedere valabil sau o viză de lungă şedere.
(3)Prin derogare de la alineatul (2), un stat membru poate accepta, în conformitate cu dreptul său intern, cererea pentru eliberarea unei cărţi albastre a UE depusă de resortisantul unei ţări terţe care nu deţine un permis de şedere sau o viză de lungă şedere valabilă, însă se află în mod legal pe teritoriul acestuia.
Art. 11: Garanţii procedurale
(1)Autorităţile competente ale statului membru în cauză adoptă o decizie cu privire la cererea pentru eliberarea unei cărţi albastre a UE şi notifică în scris solicitantul, în conformitate cu procedurile de notificare prevăzute de dreptul statului membru respectiv. Decizia respectivă se adoptă şi se notifică cât mai curând posibil, dar cel târziu în termen de 90 de zile de la data depunerii cererii complete.
În cazul în care angajatorul a fost recunoscut în conformitate cu articolul 13, decizia privind cererea pentru eliberarea unei cărţi albastre a UE se adoptă şi se notifică cât mai curând posibil, dar cel târziu în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii complete.
(2)În cazul în care documentele prezentate sau informaţiile furnizate în sprijinul cererii sunt necorespunzătoare sau incomplete, autorităţile competente îi comunică solicitantului documentele sau informaţiile suplimentare care sunt necesare şi stabilesc un termen rezonabil pentru prezentarea sau furnizarea acestora. Termenul specificat la alineatul (1) se suspendă până la primirea de către autorităţi a documentelor sau a informaţiilor suplimentare necesare. În cazul în care documentele sau informaţiile suplimentare necesare nu au fost furnizate în termenul respectiv, cererea poate fi respinsă.
(3)Orice decizie de respingere a unei cereri pentru eliberarea unei cărţi albastre a UE, de retragere a unei cărţi albastre a UE sau de a refuza reînnoirea cărţii albastre a UE se notifică în scris resortisantului ţării terţe vizat şi, dacă este cazul, angajatorului acestuia, în conformitate cu procedurile de notificare prevăzute de dreptul intern relevant. În notificare se menţionează motivele deciziei şi autoritatea competentă la care poate fi depusă o contestaţie, precum şi termenul de depunere a contestaţiei. Statele membre prevăd o cale eficace de atac, în conformitate cu dreptul intern.
(4)Un solicitant poate depune o cerere de reînnoire înainte de expirarea cărţii albastre a UE. Statele membre pot stabili un termen maxim de 90 de zile înainte de data expirării cărţii albastre a UE pentru depunerea unei cereri de reînnoire.
(5)În cazul în care perioada de valabilitate a cărţii albastre a UE expiră în cursul procedurii de reînnoire, statele membre permit resortisantului unei ţări terţe să rămână pe teritoriul lor ca şi cum ar fi posesor al unei cărţi albastre a UE până când autorităţile competente iau o decizie cu privire la cererea de reînnoire.
(6)În cazul în care statele membre eliberează permise naţionale de şedere pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate, acestea acordă posesorilor de carte albastră a UE aceleaşi garanţii procedurale ca cele prevăzute în cadrul sistemelor lor naţionale, în cazul în care acestea sunt mai favorabile decât cele prevăzute la alineatele (1)-(5).
Art. 12: Taxe
Statele membre pot solicita plata unor taxe de prelucrare a cererilor, în conformitate cu prezenta directivă. Nivelul taxelor impuse de un stat membru pentru prelucrarea cererilor nu este disproporţionat sau excesiv.
În cazul în care statele membre eliberează permise de şedere naţionale pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate, acestea nu impun solicitanţilor de carte albastră a UE taxe mai mari decât cele impuse solicitanţilor de permise naţionale.
Art. 13: Angajatori recunoscuţi
(1)Statele membre pot să prevadă proceduri de recunoaştere pentru angajatori în conformitate cu dreptul intern sau cu practicile administrative naţionale în scopul unei proceduri simplificate pentru obţinerea unei cărţi albastre a UE.
În cazul în care un stat membru prevede astfel de proceduri de recunoaştere, acesta furnizează informaţii clare şi transparente angajatorilor în cauză referitoare la, printre altele, condiţiile şi criteriile de recunoaştere, perioada de valabilitate a recunoaşterii şi consecinţele nerespectării condiţiilor de recunoaştere, inclusiv posibilitatea de a retrage sau de a refuza reînnoirea recunoaşterii, precum şi sancţiunile care se aplică.
Procedurile de recunoaştere nu implică sarcini administrative sau costuri disproporţionate sau excesive pentru angajatori, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii.
(2)Procedura simplificată include prelucrarea cererilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) al doilea paragraf. Solicitanţii sunt scutiţi de prezentarea sau furnizarea uneia sau mai multor dovezi prevăzute la articolul 5 alineatul (1) litera (b) sau (e) sau la articolul 5 alineatul (7).
(3)Statele membre pot refuza recunoaşterea unui angajator în temeiul alineatului (1) în cazul în care a fost impusă o sancţiune angajatorului respectiv pentru:
a)angajarea de resortisanţi ai ţărilor terţe aflaţi în situaţie de şedere ilegală în conformitate cu Directiva 2009/52/CE;
b)muncă nedeclarată sau angajare ilegală conform dreptului intern; sau
c)neîndeplinirea obligaţiilor legale în ceea ce priveşte securitatea socială, impozitarea, drepturile lucrătorilor sau condiţiile de lucru.
Orice decizie de a refuza recunoaşterea unui angajator ia în considerare circumstanţele specifice ale fiecărui caz, inclusiv timpul trecut de la impunerea sancţiunii, şi respectă principiul proporţionalităţii.
(4)Statele membre pot să refuze reînnoirea sau să decidă retragerea recunoaşterii unui angajator, în cazul în care angajatorul nu şi-a îndeplinit obligaţiile care îi revin în temeiul prezentei directive sau în cazul în care recunoaşterea a fost dobândită prin fraudă.
(5)În cazul în care statele membre eliberează permise naţionale de şedere pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate şi instituie proceduri de recunoaştere pentru angajatori care facilitează eliberarea unor astfel de permise de şedere, acestea aplică aceleaşi proceduri de recunoaştere şi în cazul cererilor pentru eliberarea unei cărţi albastre a UE, în cazul în care procedurile de recunoaştere pentru eliberarea unor astfel de permise sunt mai favorabile decât cele prevăzute la alineatele (1)-(4).
Art. 14: Sancţiuni împotriva angajatorilor
(1)Statele membre impun sancţiuni împotriva angajatorilor care nu şi-au respectat obligaţiile în temeiul prezentei directive. Sancţiunile trebuie să fie efective, proporţionale şi cu efect de descurajare.
(2)Statele membre prevăd măsuri pentru prevenirea eventualelor abuzuri faţă de prevederile prezentei directive. Măsurile respective includ monitorizarea, evaluarea şi, dacă este cazul, inspecţii în conformitate cu dreptul intern sau cu practicile administrative naţionale.
Art. 15: Accesul pe piaţa forţei de muncă
(1)Posesorii cărţii albastre a UE beneficiază de acces la locuri de muncă înalt calificate în statul membru în cauză în condiţiile prevăzute la prezentul articol.
(2)În primele 12 luni de angajare legală a persoanei în cauză ca posesor al cărţii albastre a UE, un stat membru poate:
a)să impună ca o schimbare a angajatorului sau o schimbare care poate afecta îndeplinirea criteriilor de admisie prevăzute la articolul 5 să fie comunicată autorităţilor competente din statul membru respectiv, în conformitate cu procedurile prevăzute în dreptul intern; şi
b)să supună orice schimbare a angajatorului unei verificări a situaţiei de pe piaţa forţei de muncă, cu condiţia ca statul membru respectiv să efectueze o astfel de verificare în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) litera (a).
Dreptul posesorului cărţii albastre a UE de a schimba locul de muncă poate fi suspendat pentru o perioadă de maximum 30 de zile, cât timp statul membru în cauză verifică dacă sunt îndeplinite condiţiile de admisie prevăzute la articolul 5 şi dacă locul de muncă vacant în cauză nu a putut fi ocupat de persoanele enumerate la articolul 7 alineatul (2) litera (a). Statul membru în cauză se poate opune schimbării locului de muncă în termenul de 30 de zile menţionat.
(3)După expirarea perioadei de 12 luni menţionată la alineatul (2), statele membre pot impune numai ca o schimbare a angajatorului sau o schimbare care afectează îndeplinirea criteriilor de admisie, astfel cum sunt stabilite la articolul 5, să fie comunicată în conformitate cu procedurile prevăzute în dreptul intern. Această cerinţă nu suspendă dreptul posesorului cărţii albastre a UE de a ocupa şi de a se angaja la noul loc de muncă.
(4)În timpul unei perioade de şomaj, posesorului cărţii albastre a UE i se permite să caute şi să ocupe un loc de muncă în conformitate cu prezentul articol. Posesorul cărţii albastre a UE comunică data de început şi, dacă este cazul, de sfârşit a perioadei de şomaj autorităţilor competente ale statului membru de rezidenţă în conformitate cu procedurile naţionale relevante.
(5)Fără a aduce atingere criteriilor de admisie prevăzute la articolul 5, statele membre le pot permite posesorilor cărţii albastre a UE să se angajeze în activităţi independente în paralel cu activitatea desfăşurată într-un loc de muncă înalt calificat conform condiţiilor prevăzute de dreptul intern. Aceasta nu afectează competenţa statelor membre de a limita domeniul de aplicare al activităţilor independente permise.
Orice astfel de activitate independentă este subsidiară în raport cu activitatea principală a persoanei în cauză ca posesor al cărţii albastre a UE.
(6)În cazul în care statele membre eliberează permise naţionale de şedere pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate, acestea garantează posesorilor cărţii albastre a UE accesul la activităţi independente în condiţii nu mai puţin favorabile decât cele prevăzute în cadrul sistemului naţional relevant.
(7)Fără a aduce atingere criteriilor de admisie prevăzute la articolul 5, statele membre le pot permite posesorilor cărţii albastre a UE să se angajeze în alte activităţi profesionale decât activitatea lor principală desfăşurată în calitate de posesori ai cărţii albastre a UE în conformitate cu condiţiile prevăzute de dreptul intern.
(8)Prin derogare de la alineatul (1), un stat membru poate menţine restricţiile privind accesul la ocuparea locurilor de muncă, în conformitate cu dreptul intern sau cu dreptul Uniunii în vigoare, cu condiţia ca aceste activităţi profesionale să presupună implicarea cel puţin ocazională în exercitarea autorităţii publice şi a responsabilităţii de salvgardare a interesului general al statului sau ca activităţile respective să fie rezervate resortisanţilor statului membru respectiv, cetăţenilor Uniunii sau cetăţenilor SEE.
(9)Prezentul articol nu aduce atingere principiului preferinţei acordate cetăţenilor Uniunii, după caz, în temeiul actelor de aderare relevante.
Art. 16: Egalitatea de tratament
(1)Posesorii cărţii albastre a UE beneficiază de un tratament egal cu cel al resortisanţilor statului membru emitent al cărţii albastre a UE, în ceea ce priveşte:
a)condiţiile de încadrare în muncă, inclusiv vârsta minimă de încadrare în muncă şi condiţiile de muncă, inclusiv remunerarea şi concedierea, programul de lucru, concediul şi zilele libere, precum şi cerinţele în materie de sănătate şi siguranţă la locul de muncă;
b)libertatea de asociere, afiliere şi participare la o organizaţie sindicală sau patronală sau la orice organizaţie ai cărei membri desfăşoară o ocupaţie specifică, inclusiv drepturile şi avantajele conferite de astfel de organizaţii, fără a se aduce atingere dispoziţiilor de drept intern privind ordinea publică şi siguranţa publică;
c)pregătirea şi formarea profesională;
d)recunoaşterea diplomelor, a certificatelor şi a altor calificări profesionale, în conformitate cu procedurile naţionale aplicabile;
e)ramurile de securitate socială, astfel cum sunt menţionate la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004; şi
f)accesul la bunuri şi servicii, precum şi furnizarea de bunuri şi servicii puse la dispoziţia publicului, inclusiv procedurile de obţinere a unei locuinţe, precum şi serviciile de informare şi consiliere furnizate de oficiile forţelor de muncă.
(2)În ceea ce priveşte alineatul (1) litera (c), statele membre pot restricţiona egalitatea de tratament în ceea ce priveşte bursele şi împrumuturile pentru studii şi întreţinere sau alte subvenţii şi împrumuturi legate de educaţia şi formarea profesională la nivel secundar şi superior. Accesul la învăţământul universitar şi postuniversitar poate fi supus unor condiţii prealabile specifice în conformitate cu dreptul intern.
În ceea ce priveşte alineatul (1) litera (f), statele membre pot restricţiona egalitatea de tratament în ceea ce priveşte procedurile de obţinere a unei locuinţe. Acest lucru nu aduce atingere libertăţii contractuale în conformitate cu dreptul Uniunii şi cu dreptul intern.
(3)Posesorii cărţii albastre a UE care se mută într-o ţară terţă sau urmaşii acestora care au reşedinţa într-o ţară terţă şi care obţin drepturi de pe urma unui posesor al unei cărţi albastre a UE beneficiază de pensii obligatorii pentru limită de vârstă, invaliditate şi deces pe baza locului de muncă precedent al posesorului cărţii albastre a UE, care au fost dobândite în conformitate cu legislaţia menţionată la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004, în aceleaşi condiţii şi la aceleaşi niveluri ca resortisanţii statelor membre în cauză atunci când aceştia se mută într-o ţară terţă.
(4)Dreptul la egalitatea de tratament prevăzut la alineatul (1) nu aduce atingere dreptului unui stat membru de a retrage sau de a refuza reînnoirea cărţii albastre a UE în conformitate cu articolul 8.
(5)Prezentul articol nu se aplică posesorilor de carte albastră a UE care beneficiază de dreptul la liberă circulaţie în temeiul dreptului Uniunii în statul membru în cauză.
(6)Prezentul articol se aplică posesorilor de carte albastră a UE care beneficiază de protecţie internaţională doar în cazul în care îşi au reşedinţa într-un alt stat membru decât statul membru care le-a acordat protecţie internaţională.
(7)În cazul în care statele membre eliberează permise naţionale de şedere pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate, acestea acordă posesorilor de carte albastră a UE aceleaşi drepturi în materie de egalitate de tratament ca cele acordate posesorilor de permise naţionale de şedere, în cazul în care acestea sunt mai favorabile decât cele prevăzute în prezentul articol.
Art. 17: Membrii familiei
(1)Se aplică Directiva 2003/86/CE, cu derogările stabilite de prezentul articol.
(2)Prin derogare de la articolul 3 alineatul (1) şi articolul 8 din Directiva 2003/86/CE, reîntregirea familiei nu este condiţionată de cerinţa ca posesorul cărţii albastre a UE să aibă perspective întemeiate de a obţine dreptul de şedere permanentă, să deţină un permis de şedere cu o perioadă de valabilitate mai mare sau egală cu un an sau să fi avut o perioadă minimă de şedere.
(3)Prin derogare de la articolul 4 alineatul (1) al treilea paragraf şi de la articolul 7 alineatul (2) al doilea paragraf din Directiva 2003/86/CE, condiţiile de integrare şi măsurile menţionate la articolele respective pot fi aplicate numai după ce persoanelor respective li s-a acordat dreptul de reîntregire a familiei.
(4)Prin derogare de la articolul 5 alineatul (4) primul paragraf din Directiva 2003/86/CE, în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile pentru reîntregirea familiei şi cererile complete au fost depuse simultan, deciziile privind cererile referitoare la membrii familiei se adoptă şi se notifică în acelaşi timp cu decizia privind cererea pentru eliberarea unei cărţi albastre a UE. În cazul în care membrii familiei se alătură posesorului de carte albastră a UE după ce acestuia i s-a acordat cartea albastră a UE şi în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile pentru reîntregirea familiei, decizia se adoptă şi se notifică cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 90 de zile de la data depunerii cererii complete. Articolul 11 alineatele (2) şi (3) din prezenta directivă se aplică în mod corespunzător.
(5)Prin derogare de la articolul 13 alineatele (2) şi (3) din Directiva 2003/86/CE, durata de valabilitate a permiselor de şedere ale membrilor familiei este aceeaşi cu cea a cărţii albastre a UE, în măsura în care perioada de valabilitate a documentelor lor de călătorie permite acest lucru.
(6)Prin derogare de la articolul 14 alineatul (2) din Directiva 2003/86/CE, statele membre nu aplică nicio limită de timp în ceea ce priveşte accesul pe piaţa forţei de muncă pentru membrii familiei. Prin derogare de la articolul 14 alineatul (1) litera (b) din directiva respectivă şi fără a aduce atingere restricţiilor menţionate la articolul 15 alineatul (8) din prezenta directivă, membrii familiei au acces la ocuparea unui loc de muncă şi la o activitate independentă în conformitate cu cerinţele aplicabile prevăzute în dreptul intern în statul membru în cauză.
(7)Prin derogare de la articolul 15 alineatul (1) din Directiva 2003/86/CE, în vederea calculării duratei de şedere necesară pentru dobândirea permisului de şedere autonom, se cumulează şederea în diferite state membre. Statele membre pot solicita doi ani de şedere legală şi continuă pe teritoriul statului membru în cazul în care se depune o cerere pentru un permis de şedere autonom imediat anterior datei de depunere a cererii în cauză.
(8)Prezentul articol nu se aplică membrilor familiilor posesorilor cărţii albastre a UE care beneficiază de dreptul la liberă circulaţie în temeiul dreptului Uniunii în statul membru în cauză.
(9)Prezentul articol se aplică membrilor familiilor posesorilor cărţii albastre a UE care beneficiază de protecţie internaţională doar atunci când respectivii posesori ai cărţii albastre a UE au reşedinţa într-un alt stat membru decât statul membru care le-a acordat protecţie internaţională.
(10)În cazul în care statele membre eliberează permise naţionale de şedere pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate, acestea acordă posesorilor cărţii albastre a UE şi membrilor familiilor acestora aceleaşi drepturi ca cele acordate posesorilor de permise naţionale de şedere şi membrilor familiilor acestora, în cazul în care acestea sunt mai favorabile decât cele prevăzute în prezentul articol.
Art. 18: Statutul de rezident pe termen lung în UE al posesorilor de carte albastră a UE
(1)Se aplică Directiva 2003/109/CE, cu derogările stabilite de prezentul articol.
(2)Prin derogare de la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2003/109/CE, posesorul de carte albastră a UE care a recurs la posibilitatea prevăzută de articolul 21 din prezenta directivă poate cumula perioade de şedere în diferite state membre în vederea îndeplinirii cerinţei privind durata de şedere, cu condiţia ca posesorul de carte albastră a UE să acumuleze:
a)numărul de ani de şedere legală şi continuă necesari în temeiul articolului 4 alineatul (1) din Directiva 2003/109/CE ca posesor al unei cărţi albastre a UE, al unui permis naţional de şedere pentru ocuparea unui loc de muncă înalt calificat, al unei autorizaţii ca cercetător sau, după caz, al unei autorizaţii ca student în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) al doilea paragraf din Directiva 2003/109/CE sau ca beneficiar de protecţie internaţională pe teritoriul statelor membre; şi
b)doi ani de şedere legală şi continuă ca posesor de carte albastră a UE pe teritoriul statului membru unde este depusă cererea pentru statutul de rezident pe termen lung în UE imediat anterior datei de depunere a cererii în cauză.
(3)În scopul calculării duratei de şedere legală şi continuă pe teritoriul Uniunii menţionate la alineatul (2) litera (a) din prezentul articol şi prin derogare de la articolul 4 alineatul (3) primul paragraf din Directiva 2003/109/CE, perioadele de absenţă de pe teritoriul statului membru în cauză nu întrerup durata de şedere legală şi continuă pe teritoriul Uniunii, în cazul în care aceste absenţe durează mai puţin de 12 luni consecutive şi dacă în total nu depăşesc 18 luni în cadrul duratei respective.
(4)Prin derogare de la articolul 9 alineatul (1) litera (c) din Directiva 2003/109/CE, statele membre prelungesc la 24 de luni consecutive perioada de absenţă de pe teritoriul Uniunii care este permisă unui rezident pe termen lung în UE care deţine un permis de şedere pe termen lung conţinând menţiunea prevăzută la articolul 19 alineatul (2) din prezenta directivă, precum şi membrilor familiei acestuia cărora le-a fost acordat statutul de rezident pe termen lung în UE.
(5)Articolul 16 alineatul (1) litera (f), articolul 16 alineatul (3), articolul 20 şi, după caz, articolele 17 şi 22 se aplică posesorilor unui permis de şedere pe termen lung care conţine menţiunea prevăzută la articolul 19 alineatul (2).
(6)În cazul în care rezidentul pe termen lung în UE care deţine un permis de şedere pe termen lung conţinând menţiunea prevăzută la articolul 19 alineatul (2) din prezenta directivă îşi exercită dreptul său de a se muta pe teritoriul unui al doilea stat membru în temeiul capitolului III din Directiva 2003/109/CE, nu se aplică articolul 14 alineatele (3) şi (4) din directiva respectivă. Al doilea stat membru poate aplica măsuri în conformitate cu articolul 21 alineatul (8) din prezenta directivă.
Art. 19: Permisul de şedere pe termen lung
(1)Statele membre eliberează posesorilor cărţii albastre a UE care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 18 din prezenta directivă pentru dobândirea statutului de rezident pe termen lung în UE un permis de şedere în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1030/2002.
(2)În permisele de şedere menţionate la alineatul (1), la rubrica "menţiuni", statele membre introduc menţiunea "fost posesor de carte albastră a UE".
Art. 20: Mobilitatea pe termen scurt
(1)În cazul în care un resortisant al unei ţări terţe care deţine o carte albastră a UE valabilă eliberată de un stat membru care aplică integral acquis-ul Schengen intră şi rămâne într-un al doilea stat membru sau mai multe astfel de state membre, pentru o perioadă de 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile în vederea desfăşurării unei activităţi economice, cel de al doilea stat membru nu solicită nicio autorizaţie pentru desfăşurarea acestei activităţi, alta decât cartea albastră a UE.
(2)Un resortisant al unei ţări terţe care deţine o carte albastră a UE eliberată de un stat membru care nu aplică integral acquis-ul Schengen are dreptul de intrare şi de şedere în scopul desfăşurării unei activităţi economice într-un al doilea stat membru sau mai multe astfel de state membre timp de maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile pe baza cărţii albastre a UE şi a unui document de călătorie valabil. În cazul în care posesorul cărţii albastre a UE trece o frontieră internă la care controalele nu au fost încă eliminate, într-un al doilea stat membru care aplică integral acquis-ul Schengen, al doilea stat membru poate solicita posesorului cărţii albastre a UE să furnizeze dovezi privind scopul economic al şederii. Al doilea stat membru nu solicită nicio autorizaţie pentru exercitarea activităţii economice, alta decât cartea albastră a UE.
Art. 21: Mobilitatea pe termen lung
(1)După 12 luni de şedere legală în primul stat membru ca posesor de carte albastră a UE, resortisantul unei ţări terţe are dreptul să intre, să îşi stabilească reşedinţa şi să lucreze într-un al doilea stat membru în vederea ocupării unui loc de muncă înalt calificat pe baza cărţii albastre a UE şi a unui document de călătorie valabil, în condiţiile prevăzute la prezentul articol.
(2)În cazul în care cartea albastră a UE este eliberată de un stat membru care nu aplică integral acquis-ul Schengen, iar posesorul cărţii albastre a UE trece, în scopul mobilităţii pe termen lung, o frontieră internă la care controalele nu au fost încă eliminate într-un al doilea stat membru care aplică integral acquis-ul Schengen, al doilea stat membru poate solicita posesorului cărţii albastre a UE să prezinte cartea albastră a UE valabilă, eliberată de primul stat membru, precum şi un contract de muncă sau o ofertă fermă de angajare pentru un loc de muncă înalt calificat, pentru o perioadă de cel puţin şase luni în cel de-al doilea stat membru.
(3)Cât mai curând posibil şi în termen de cel mult o lună de la intrarea posesorului cărţii albastre a UE pe teritoriul celui de al doilea stat membru, se depune o cerere pentru eliberarea unei cărţi albastre a UE la autorităţile competente din statul membru respectiv. Cererea respectivă este însoţită de toate documentele care dovedesc îndeplinirea condiţiilor menţionate la alineatul (4) în ceea ce priveşte al doilea stat membru. Statele membre stabilesc dacă cererile trebuie să fie efectuate de către resortisantul unei ţări terţe sau de către angajatorul acestuia. Ca alternativă, statele membre pot să permită depunerea cererii de către oricare dintre cele două părţi.
Posesorului cărţii albastre a UE i se permite să înceapă să lucreze în cel de al doilea stat membru cel târziu după 30 de zile de la data depunerii cererii complete.
Cererea poate fi depusă la autorităţile competente ale celui de al doilea stat membru în timp ce posesorul cărţii albastre a UE îşi are încă reşedinţa pe teritoriul primului stat membru.
(4)În sensul unei cereri astfel cum se menţionează la alineatul (3), solicitantul prezintă:
a)cartea albastră a UE valabilă, eliberată de primul stat membru;
b)un contract de muncă valabil sau, după cum se prevede în dreptul intern, o ofertă fermă de angajare pentru un loc de muncă înalt calificat, pentru o perioadă de cel puţin şase luni în cel de al doilea stat membru;
c)în cazul profesiilor reglementate, documente care atestă îndeplinirea tuturor condiţiilor prevăzute de dreptul intern pentru exercitarea de către cetăţenii Uniunii a profesiei reglementate, precizate în contractul de muncă sau în oferta fermă de angajare, astfel cum sunt prevăzute de dreptul intern;
d)un document de călătorie valabil, astfel cum este prevăzut în dreptul intern;
e)dovezi privind atingerea pragului salarial stabilit în cel de al doilea stat membru în aplicarea articolului 5 alineatul (3) sau, după caz, a articolului 5 alineatul (4) sau (5).
În ceea ce priveşte primul paragraf litera (c), în scopul solicitării unei cărţi albastre a UE într-un al doilea stat membru, posesorii cărţii albastre a UE beneficiază de egalitate de tratament cu cetăţenii Uniunii în ceea ce priveşte recunoaşterea calificărilor profesionale, în conformitate cu dreptul Uniunii şi cu dreptul intern aplicabil.
În cazul profesiilor nereglementate, în cazul în care primul stat membru a eliberat cartea albastră a UE pe baza unor competenţe profesionale superioare pentru ocupaţii care nu sunt enumerate în anexa I, solicitantului i se poate cere să prezinte documentele care atestă calificările profesionale superioare în legătură cu activitatea care urmează să fie desfăşurată, astfel cum se prevede în dreptul celui de al doilea stat membru.
(5)În sensul unei cereri astfel cum se menţionează la alineatul (3), statul membru în cauză îi poate cere solicitantului:
a)pentru profesiile nereglementate, în cazul în care posesorul cărţii albastre a UE a lucrat mai puţin de doi ani în primul stat membru, să prezinte documente care atestă calificările profesionale superioare în legătură cu activitatea care urmează să fie desfăşurată, astfel cum se prevede în dreptul intern;
b)să prezinte dovada că deţine sau, dacă se prevede astfel în dreptul intern, că a solicitat o asigurare de sănătate pentru toate riscurile acoperite în mod obişnuit pentru resortisanţii statului membru în cauză, pentru perioadele în care această asigurare şi drepturile aferente corespunzătoare nu sunt prevăzute în contractul de muncă sau nu derivă din acesta.
(6)Al doilea stat membru refuză o cerere pentru eliberarea unei cărţi albastre a UE în cazul în care:
a)nu este respectat alineatul (4);
b)documentele prezentate au fost obţinute prin fraudă, falsificate sau modificate;
c)locul de muncă nu respectă condiţiile din dreptul aplicabil, prevăzute în contractele colective de muncă sau stabilite prin practicile menţionate la articolul 5 alineatul (2); sau
d)posesorul cărţii albastre a UE reprezintă o ameninţare la adresa ordinii publice, a siguranţei publice sau a sănătăţii publice;
(7)În ceea ce priveşte orice procedură aplicabilă cererii în scopul mobilităţii pe termen lung, garanţiile procedurale prevăzute la articolul 11 alineatele (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător. Fără a se aduce atingere alineatului (4) din prezentul articol, o decizie de respingere a unei cereri în scopul mobilităţii pe termen lung ia în considerare circumstanţele specifice ale fiecărui caz şi respectă principiul proporţionalităţii.
(8)Al doilea stat membru poate respinge o cerere pentru eliberarea unei cărţi albastre a UE pe baza unui control efectuat în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) litera (a) numai în cazul în care respectivul stat membru efectuează astfel de controale în situaţiile în care este primul stat membru.
(9)Al doilea stat membru adoptă oricare dintre următoarele decizii referitoare la o cerere pentru eliberarea unei cărţi albastre a UE:
a)în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile pentru mobilitate prevăzute la prezentul articol, de a elibera o carte albastră a UE şi de a permite şederea resortisantului unei ţări terţe pe teritoriul său în vederea ocupării unui loc de muncă înalt calificat; sau
b)în cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile pentru mobilitate prevăzute la prezentul articol, de a respinge cererea şi de a obliga solicitantul şi membrii familiei acestuia, în conformitate cu procedurile prevăzute în dreptul intern, să părăsească teritoriul acestuia.
Prin derogare de la articolul 11 alineatul (1), al doilea stat membru notifică în scris solicitantului şi primului stat membru decizia sa cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data depunerii cererii complete.
În circumstanţe excepţionale şi justificate corespunzător, legate de complexitatea cererii, statele membre pot prelungi cu 30 de zile termenul menţionat la al doilea paragraf. Statele membre informează solicitantul cu privire la prelungire nu mai târziu de 30 de zile de la data depunerii cererii complete.
În notificarea sa către primul stat membru, al doilea stat membru precizează motivele menţionate la alineatul (6) literele (b) şi (d) pentru respingerea cererii.
(10)În cazul în care cartea albastră a UE eliberată de primul stat membru expiră în cursul procedurii aplicabile cererii, al doilea stat membru poate elibera un permis naţional de şedere temporară sau o autorizaţie echivalentă, care să îi permită solicitantului să îşi continue şederea legală pe teritoriul statului membru respectiv până la adoptarea unei decizii cu privire la cerere de către autorităţile competente.
(11)Începând cu a doua dată la care un posesor de carte albastră a UE şi, după caz, membrii familiei acestuia utilizează posibilitatea de a se muta într-un alt stat membru în temeiul prezentului articol şi al articolului 22, "primul stat membru" este înţeles ca fiind statul membru din care persoana în cauză se mută, iar "al doilea stat membru" este înţeles ca fiind statul membru în care aceasta solicită să îşi stabilească reşedinţa. În pofida alineatului (1) din prezentul articol, un posesor de carte albastră a UE poate să se mute într-un alt stat membru pentru a doua oară după şase luni de şedere legală în primul stat membru ca posesor de carte albastră a UE.
Art. 22: Dreptul de şedere al membrilor familiei în al doilea stat membru
(1)Atunci când un posesor de carte albastră a UE se mută în al doilea stat membru în conformitate cu articolul 21 şi atunci când familia posesorului cărţii albastre a UE a fost deja constituită în primul stat membru, membrii familiei acestuia au dreptul să însoţească ori să i se alăture posesorului cărţii albastre a UE.
În cazurile menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat se aplică Directiva 2003/86/CE şi articolul 17 din prezenta directivă, sub rezerva derogărilor prevăzute la alineatele (2)-(7) din prezentul articol.
În cazul în care familia nu a fost deja constituită în primul stat membru, se aplică articolul 17 din prezenta directivă.
(2)Prin derogare de la articolul 13 alineatul (1) din Directiva 2003/86/CE, membrii familiei posesorului cărţii albastre a UE au dreptul de intrare şi de şedere în al doilea stat membru pe baza permiselor de şedere valabile obţinute în primul stat membru ca membri ai familiei unui posesor de carte albastră a UE.
În cazul în care permisele de şedere ale membrilor familiei sunt eliberate de un stat membru care nu aplică integral acquis-ul Schengen şi membrii familiei unui posesor de carte albastră a UE i se alătură la trecerea unei frontiere interne la care încă nu au fost eliminate controalele cu scopul de a se muta într-un al doilea stat membru care aplică integral acquis-ul Schengen, al doilea stat membru poate solicita ca membrii familiei să prezinte permisele de şedere obţinute în primul stat membru ca membri familiei posesorului cărţii albastre a UE.
(3)Prin derogare de la articolul 5 alineatul (3) din Directiva 2003/86/CE, în cel mult o lună de la intrarea pe teritoriul celui de al doilea stat membru, membrii familiei în cauză sau posesorul cărţii albastre a UE, în conformitate cu dreptul intern, depun la autorităţile competente din statul membru respectiv o cerere de permis de şedere ca membru al familiei.
În cazul în care permisul de şedere al unui membru al familiei eliberat de primul stat membru expiră în cursul procedurii sau nu îi mai conferă posesorului dreptul de şedere legală în cel de al doilea stat membru, al doilea stat membru permite membrului familiei să locuiască pe teritoriul său până când autorităţile competente din cel de al doilea stat membru au luat o decizie cu privire la cerere, dacă este necesar prin eliberarea unui permis naţional de şedere temporară sau a unei autorizaţii echivalente.
(4)Prin derogare de la articolul 5 alineatul (2) şi de la articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2003/86/CE, al doilea stat membru le poate solicita membrilor familiei în cauză să prezinte sau să furnizeze împreună cu cererea de permis de şedere:
a)permisul de şedere din primul stat membru şi un document de călătorie valabil sau copii legalizate ale acestora;
b)dovada că au locuit în primul stat membru ca membri ai familiei posesorului cărţii albastre a UE;
c)documentele justificative menţionate la articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2003/86/CE.
(5)În cazul în care condiţiile prevăzute la prezentul articol sunt îndeplinite şi cererile au fost depuse simultan, al doilea stat membru eliberează permisele de şedere pentru membrii familiei în acelaşi timp cu cartea albastră a UE.
Prin derogare de la articolul 17 alineatul (4), atunci când sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în prezentul articol şi membrii familiei se alătură posesorului cărţii albastre a UE după ce acestuia i s-a acordat cartea albastră a UE, permisele de şedere pentru membrii familiei sunt acordate în cel mult 30 de zile de la data depunerii cererii complete.
În circumstanţe justificate corespunzător, legate de complexitatea cererii, statele membre pot prelungi termenul menţionat la doilea paragraf cu maximum 30 de zile.
(6)Prezentul articol se aplică membrilor familiilor posesorilor cărţii albastre a UE care beneficiază de protecţie internaţională doar atunci când respectivii posesori ai cărţii albastre a UE îşi mută reşedinţa într-un alt stat membru decât statul membru care le-a acordat protecţie internaţională.
(7)Prezentul articol nu se aplică membrilor familiilor posesorilor cărţii albastre a UE care beneficiază de dreptul la liberă circulaţie în temeiul dreptului Uniunii în al doilea stat membru.
Art. 23: Garanţii şi sancţiuni în cazuri de mobilitate
(1)În pofida articolului 8 alineatul (1) litera (a) şi a articolului 8 alineatul (2) litera (a), în cazul în care un posesor de carte albastră a UE se mută în alt stat membru în temeiul articolului 21, primul stat membru nu îi retrage cartea albastră a UE înainte ca al doilea stat membru să ia o decizie cu privire la cererea de mobilitate pe termen lung.
(2)În cazul în care al doilea stat membru respinge cererea pentru eliberarea unei cărţi albastre a UE în conformitate cu articolul 21 alineatul (9) litera (b), primul stat membru în cauză permite, la solicitarea celui de al doilea stat membru, reintrarea posesorului cărţii albastre a UE şi, după caz, a membrilor familiei acestuia, fără formalităţi şi fără întârziere. Aceste dispoziţii se aplică şi în cazul în care cartea albastră a UE eliberată de primul stat membru a expirat sau a fost retrasă în cursul examinării cererii.
(3)Posesorul cărţii albastre a UE sau angajatorul acestuia din cel de al doilea stat membru poate fi ţinut să răspundă pentru costurile legate de reintrarea posesorului cărţii albastre a UE şi a membrilor familiei acestuia, astfel cum este menţionată la alineatul (2).
(4)Statele membre pot prevedea sancţiuni în conformitate cu articolul 14 împotriva angajatorului unui posesor de carte albastră a UE, atunci când angajatorul este responsabil de nerespectarea condiţiilor pentru mobilitate stabilite în prezentul capitol.
(5)În cazul în care un stat membru retrage sau nu reînnoieşte o carte albastră a UE care conţine menţiunea prevăzută la articolul 9 alineatul (5) şi decide să expulzeze resortisantul unei ţări terţe, acesta solicită statului membru indicat în menţiunea respectivă să confirme că persoana în cauză beneficiază în continuare de protecţie internaţională în statul membru respectiv. Statul membru indicat în menţiune răspunde în termen de o lună de la primirea solicitării de informaţii.
În cazul în care resortisantul unei ţări terţe beneficiază în continuare de protecţie internaţională în statul membru indicat în menţiune, acesta este expulzat către statul membru respectiv, care, fără a aduce atingere dreptului Uniunii sau dreptului intern aplicabil şi principiului unităţii familiei, permite imediat reintrarea, fără formalităţi, a persoanei respective şi a membrilor familiei sale.
Prin derogare de la al doilea paragraf din prezentul alineat, statul membru care a adoptat decizia de expulzare îşi rezervă dreptul de a îndepărta, în conformitate cu obligaţiile sale internaţionale, resortisantul unei ţări terţe într-o altă ţară decât statul membru care a acordat protecţia internaţională, în cazul în care resortisantul ţării terţe respectiv îndeplineşte condiţiile prevăzute la articolul 21 alineatul (2) din Directiva 2011/95/UE.
(6)În cazul în care un posesor al unei cărţi albastre a UE sau membrii familiei acestuia traversează frontiera externă a unui stat membru care aplică integral acquis-ul Schengen, statul membru respectiv consultă Sistemul de Informaţii Schengen în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/399. Statul membru respectiv refuză intrarea persoanelor în legătură cu care în Sistemul de Informaţii Schengen s-a emis o semnalare vizând refuzarea intrării şi a şederii.
Art. 24: Accesul la informaţii şi monitorizare
(1)Statele membre pun la dispoziţia solicitanţilor de cărţi albastre ale UE, într-o formă uşor accesibilă, informaţii privind documentele justificative necesare în vederea depunerii unei cereri şi informaţii referitoare la condiţiile de intrare şi de şedere aplicabile resortisanţilor unei ţări terţe care intră sub incidenţa prezentei directive şi membrilor familiilor acestora, inclusiv privind drepturile, obligaţiile şi garanţiile procedurale. Sunt incluse informaţii cu privire la pragurile salariale stabilite în statul membru în cauză în conformitate cu articolul 5 alineatele (3), (4) şi (5), precum şi cu privire la taxele aplicabile.
De asemenea, sunt incluse informaţii privind:
a)activităţile economice în care se poate angaja pe teritoriul statului membru în cauză un posesor de carte albastră a UE dintr-un alt stat membru, astfel cum se menţionează la articolul 20; şi
b)procedurile aplicabile pentru obţinerea unei cărţi albastre a UE şi a permiselor de şedere pentru membrii familiei într-un al doilea stat membru, astfel cum se menţionează la articolele 21 şi 22.
În cazul în care statele membre decid să introducă măsuri legislative sau de reglementare în conformitate cu articolul 6 sau să utilizeze posibilitatea prevăzută la articolul 7 alineatul (2) litera (a), acestea comunică informaţiile cu privire la astfel de decizii în acelaşi mod. Informaţiile privind verificarea situaţiei pieţei forţei de muncă în temeiul articolului 7 alineatul (2) litera (a) precizează, după caz, sectoarele, ocupaţiile şi regiunile în cauză.
(2)În cazul în care statele membre eliberează permise naţionale de şedere pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate, acestea asigură acelaşi acces la informaţiile privind cartea albastră a UE ca şi la cele privind permisele naţionale de şedere.
(3)Statele membre transmit Comisiei următoarele informaţii, cel puţin o dată pe an şi ori de câte ori acestea se modifică:
a)factorul stabilit pentru a determina pragurile salariale anuale în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) sau, după caz, cu articolul 5 alineatul (4) sau (5), precum şi valorile nominale rezultate;
b)lista profesiilor pentru care se aplică un prag salarial mai scăzut în conformitate cu articolul 5 alineatul (4);
c)lista activităţilor economice permise în sensul articolului 20;
d)informaţii privind măsurile legislative sau de reglementare menţionate la articolul 6, după caz;
e)informaţii privind o verificare a situaţiei de pe piaţa forţei de muncă prevăzută la articolul 7 alineatul (2) litera (a), după caz.
În cazul în care statele membre resping cereri pentru eliberarea unei cărţi albastre a UE pe baza unor consideraţii etice de recrutare în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) litera (e), acestea comunică şi justifică astfel de respingeri Comisiei şi celorlalte state membre, în fiecare an, cu privire la ţările şi profesiile vizate.
Statele membre informează Comisia cu privire la acordurile cu ţări terţe încheiate în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) litera (e).
Art. 25: Statistici
(1)Până la 18 noiembrie 2025, şi ulterior anual, statele membre, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 862/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului (25), transmit Comisiei statistici privind numărul resortisanţilor ţărilor terţe cărora le-a fost acordată cartea albastră a UE şi numărul celor ale căror cereri au fost respinse în cursul anului calendaristic precedent, precizând cererile considerate inadmisibile în baza articolului 6 din prezenta directivă sau care au fost respinse în temeiul articolului 7 alineatul (2) litera (a) din prezenta directivă, precum şi statistici privind numărul resortisanţilor ţărilor terţe ale căror cărţi albastre ale UE au fost reînnoite sau retrase în cursul anului calendaristic precedent. Statisticile respective sunt defalcate pe cetăţenie, durata de valabilitate a permiselor, sexul şi vârsta solicitanţilor şi, atunci când aceste informaţii sunt disponibile, ocupaţie, dimensiunea întreprinderii angajatorului şi sectorul economic. Statisticile privind resortisanţii ţărilor terţe cărora li s-a acordat o carte albastră a UE sunt defalcate în continuare pe persoane care beneficiază de protecţie internaţională, persoane care beneficiază de dreptul la liberă circulaţie şi persoane care au dobândit statutul de rezident pe termen lung în UE într-un stat membru în conformitate cu articolul 18 din prezenta directivă.
(25)Regulamentul (CE) nr. 862/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 iulie 2007 privind statisticile comunitare din domeniul migraţiei şi protecţiei internaţionale şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 311/76 al Consiliului privind elaborarea de statistici cu privire la lucrătorii străini (JO L 199, 31.7.2007, p. 23).
Statisticile privind membrii familiei admişi sunt comunicate în acelaşi mod, cu excepţia informaţiilor referitoare la ocupaţia acestora şi sectorul economic.
În cazul posesorilor de carte albastră a UE şi al membrilor familiilor acestora cărora li s-au acordat permise de şedere într-un al doilea stat membru în conformitate cu articolele 21 şi 22 din prezenta directivă, informaţiile furnizate menţionează, în plus, statul membru în care şi-au avut anterior reşedinţa.
(2)În scopul punerii în aplicare a articolului 5 alineatele (3), (4) şi (5) din prezenta directivă, se face trimitere la datele transmise de statele membre către Eurostat în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (26) şi, după caz, la datele naţionale.
(26)Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 mai 2013 privind Sistemul european de conturi naţionale şi regionale din Uniunea Europeană (JO L 174, 26.6.2013, p. 1).
Art. 26: Lista ocupaţiilor din anexa I
(1)Ocupaţiile pentru care cunoştinţele, abilităţile şi competenţele atestate printr-un număr necesar de ani de experienţă profesională relevantă sunt considerate echivalente cu cunoştinţele, aptitudinile şi competenţele atestate de calificările din învăţământul superior în scopul solicitării unei cărţi albastre a UE sunt enumerate în anexa I.
(2)Până la 18 noiembrie 2026, şi ulterior la fiecare doi ani, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului un raport privind evaluarea listei de ocupaţii din anexa I, luând în considerare evoluţia nevoilor pieţei forţei de muncă. Rapoartele respective se întocmesc după consultarea autorităţilor naţionale, pe baza unei consultări publice care include partenerii sociali. Pe baza rapoartelor respective, dacă este cazul, Comisia poate prezenta propuneri legislative de modificare a anexei I.
Art. 27: Raportarea
Până la 18 noiembrie 2026, şi ulterior la fiecare patru ani, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului un raport privind aplicarea prezentei directive în statele membre.
Rapoartele respective evaluează, în special, impactul articolelor 5 şi 13 şi al capitolului V. Comisia propune modificările pe care le consideră necesare.
Comisia evaluează, în special, relevanţa pragului salarial prevăzut la articolul 5 şi a derogărilor prevăzute la articolul respectiv, ţinând seama, printre altele, de diversitatea situaţiilor economice, sectoriale şi geografice.
Art. 28: Cooperarea între punctele de contact
(1)Statele membre numesc puncte de contact a căror responsabilitate este de a primi şi a transmite informaţiile necesare pentru punerea în aplicare a articolelor 18, 20, 21 şi 24 şi cooperează efectiv unele cu altele.
(2)Punctele de contact menţionate la alineatul (1) din prezentul articol cooperează efectiv în special în ceea ce priveşte mecanismele de validare cu părţile interesate din sectorul educaţiei, al formării, al ocupării forţei de muncă şi al tineretului, precum şi din alte domenii de politică relevante, necesare pentru punerea în aplicare a articolului 5 alineatul (1) litera (b).
(3)Statele membre asigură cooperarea adecvată în vederea schimbului de informaţii menţionat la alineatul (1). Statele membre acordă prioritate schimbului de informaţii prin mijloace electronice.
Art. 29: Modificarea Directivei (UE) 2016/801
La articolul 2 alineatul (2) din Directiva (UE) 2016/801, litera (g) se înlocuieşte cu următorul text:
"(g) care solicită drept de şedere într-un stat membru în vederea ocupării unui loc de muncă înalt calificat în înţelesul Directivei (UE) 2021/1883 a Parlamentului European şi a Consiliului (*)
(*)Directiva (UE) 2021/1883 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 octombrie 2021 privind condiţiile de intrare şi de şedere a resortisanţilor ţărilor terţe pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate şi de abrogare a Directivei 2009/50/CE a Consiliului (JO L 382, 28.10.2021, p. 1)."
Art. 30: Abrogarea Directivei 2009/50/CE
Directiva 2009/50/CE se abrogă de la 19 noiembrie 2023.
Trimiterile la directiva abrogată se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă şi se citesc în conformitate cu tabelul de corespondenţă din anexa II.
Art. 31: Transpunere
(1)Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 18 noiembrie 2023. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul dispoziţiilor respective.
Atunci când statele membre adoptă dispoziţiile respective, acestea conţin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoţite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Acestea conţin, de asemenea, o menţiune care precizează că trimiterile, în acte cu putere de lege şi acte administrative în vigoare, la directiva abrogată prin prezenta directivă se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a unei astfel de trimiteri şi de formulare a acestei menţiuni.
(2)Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziţii de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
Art. 32: Intrarea în vigoare
Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
-****-
Adoptată la Strasbourg, 20 octombrie 2021.
Pentru Parlamentul European Preşedintele D.M. SASSOLI Pentru Consiliu Preşedintele A. LOGAR |
ANEXA I:Lista ocupaţiilor menţionate la articolul 2 punctul 9
Manageri şi profesionişti în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, care au dobândit cel puţin trei ani de experienţă profesională relevantă în termen de şapte ani înainte de depunerea cererii pentru eliberarea unei cărţi albastre a UE, aparţinând următoarelor grupuri din clasificarea ISCO-08:
1.Conducători în servicii de tehnologia informaţiei şi telecomunicaţiilor;
2.Specialişti în informatică şi comunicaţii.
ANEXA II:Tabel de Corespondenţă
Directiva 2009/50/CE | Prezenta directivă |
Articolul 1 | Articolul 1 |
Articolul 2 litera (a) | Articolul 2 punctul 1. |
Articolul 2 litera (b) | Articolul 2 punctul 2. |
Articolul 2 litera (c) | Articolul 2 punctul 3. |
Articolul 2 litera (d) | Articolul 2 punctul 4. |
Articolul 2 litera (e) | Articolul 2 punctul 5. |
Articolul 2 litera (f) | Articolul 2 punctul 6. |
Articolul 2 litera (g) | Articolul 2 punctele 7 şi 9 |
Articolul 2 litera (h) | Articolul 2 punctul 8. |
Articolul 2 litera (i) | Articolul 2 punctul 10 |
Articolul 2 litera (j) | Articolul 2 punctul 11 |
- | Articolul 2 punctul 12 |
- | Articolul 2 punctul 13 |
- | Articolul 2 punctul 14 |
Articolul 3 alineatul (1) | Articolul 3 alineatul (1) |
Articolul 3 alineatul (2),teza introductivă | Articolul 3 alineatul (2) teza introductivă |
Articolul 3 alineatul (2) litera (a) | Articolul 3 alineatul (2) litera (a) |
Articolul 3 alineatul (2) litera (b) | - |
Articolul 3 alineatul (2) litera (c) | Articolul 3 alineatul (2) litera (b) |
Articolul 3 alineatul (2) litera (d) | Articolul 3 alineatul (2) litera (c) |
Articolul 3 alineatul (2) litera (e) | - |
Articolul 3 alineatul (2) litera (f) | Articolul 3 alineatul (2) litera (d) |
Articolul 3 alineatul (2) litera (g) | Articolul 3 alineatul (2) litera (e) |
Articolul 3 alineatul (2) litera (h) | - |
Articolul 3 alineatul (2) litera (i) | Articolul 3 alineatul (2) litera (f) |
Articolul 3 alineatul (2) litera (j) | Articolul 3 alineatul (2) litera (g) |
Articolul 3 alineatul (2) ultimul paragraf | Articolul 3 alineatul (2) litera (h) |
Articolul 3 alineatul (3) | Articolul 7 alineatul (2) litera (e) |
Articolul 3 alineatul (4) | Articolul 3 alineatul (3) |
Articolul 4 alineatul (1) teza introductivă | Articolul 4 alineatul (1) teza introductivă |
Articolul 4 alineatul (1) litera (a) | Articolul 4 alineatul (1) litera (a) |
Articolul 4 alineatul (1) litera (b) | Articolul 4 alineatul (1) litera (b) |
Articolul 4 alineatul (2) | Articolul 4 alineatul (2) |
Articolul 5 alineatul (1) teza introductivă | Articolul 5 alineatul (1) teza introductivă |
Articolul 5 alineatul (1) litera (a) | Articolul 5 alineatul (1) litera (a) |
Articolul 5 alineatul (1) litera (b) | Articolul 5 alineatul (1) litera (c) |
Articolul 5 alineatul (1) litera (c) | Articolul 5 alineatul (1) litera (b) |
Articolul 5 alineatul (1) litera (d) | Articolul 5 alineatul (1) litera (d) |
Articolul 5 alineatul (1) litera (e) | Articolul 5 alineatul (1) litera (e) |
Articolul 5 alineatul (1) litera (f) | Articolul 7 alineatul (1) litera (c) |
Articolul 5 alineatul (2) | Articolul 5 alineatul (7) primul paragraf |
Articolul 5 alineatul (3) | Articolul 5 alineatul (3) |
Articolul alineatul (5)(4) | Articolul 5 alineatul (2) |
Articolul 5 alineatul (5) | Articolul 5 alineatul (4) |
- | Articolul 5 alineatul (5) |
- | Articolul 5 alineatul (6) |
- | Articolul 5 alineatul (7) al doilea paragraf |
Articolul 5 alineatul (6) | - |
Articolul 6 | Articolul 6 |
Articolul 7 alineatul (1) | Articolul 9 alineatul (1) |
Articolul 7 alineatul (2) | Articolul 9 alineatul (2) |
Articolul 7 alineatul (3) | Articolul 9 alineatul (3) |
Articolul 7 alineatul (4) | Articolul 9 alineatul (7) |
- | Articolul 9 alineatul (4) |
- | Articolul 9 alineatul (5) |
- | Articolul 9 alineatul (6) |
Articolul 8 alineatul (1) | Articolul 7 alineatul (1) literele (a) şi (b) |
- | Articolul 7 alineatul (1) litera (d) |
Articolul 8 alineatul (2) | Articolul 7 alineatul (2) litera (a) |
Articolul 8 alineatul (3) | - |
Articolul 8 alineatul (4) | Articolul 7 alineatul (2) litera (e) |
Articolul 8 alineatul (5) | Articolul 7 alineatul (2) litera (d) |
- | Articolul 7 alineatul (2) litera (b) |
- | Articolul 7 alineatul (2) litera (c) |
- | Articolul 7 alineatul (3) |
Articolul 9 alineatul (1) teza introductivă | Articolul 8 alineatul (1) teza introductivă |
Articolul 9 alineatul (1) litera (a) | Articolul 8 alineatul (1) litera (a) |
Articolul 9 alineatul (1) litera (b) | Articolul 8 alineatul (1) literele (b), (c) şi (d); articolul 8 alineatul (2) literele (d), (e) şi (g) |
Articolul 9 alineatul (1) litera (c) | Articolul 8 alineatul (2) litera (f) |
Articolul 9 alineatul (2) | Articolul 8 alineatul (3) |
Articolul 9 alineatul (3) teza introductivă | Articolul 8 alineatul (2) teza introductivă |
Articolul 9 alineatul (3) litera (a) | Articolul 8 alineatul (2) litera (a) |
- | Articolul 8 alineatul (2) litera (b) |
Articolul 9 alineatul (3) litera (b) | Articolul 8 alineatul (2) litera (c) |
Articolul 9 alineatul (3) litera (c) | - |
Articolul 9 alineatul (3) litera (d) | - |
- | Articolul 8 alineatul (2) litera (h) |
- | Articolul 8 alineatul (4) |
- | Articolul 8 alineatul (6) |
- | Articolul 8 alineatul (7) |
Articolul 10 alineatul (1) | Articolul 10 alineatul (1) |
Articolul 10 alineatul (2) | Articolul 10 alineatul (2) |
Articolul 10 alineatul (3) | Articolul 10 alineatul (3) |
Articolul 10 alineatul (4) | - |
Articolul 11 alineatul (1) primul paragraf | Articolul 11 alineatul (1) primul paragraf |
Articolul 11 alineatul (1) al doilea paragraf | - |
- | Articolul 11 alineatul (1) al doilea paragraf |
Articolul 11 alineatul (2) | Articolul 11 alineatul (2) |
Articolul 11 alineatul (3) | Articolul 11 alineatul (3) |
- | Articolul 11 alineatul (4) |
- | Articolul 11 alineatul (5) |
- | Articolul 11 alineatul (6) |
- | Articolul 12 |
- | Articolul 13 |
- | Articolul 14 |
Articolul 12 alineatul (1) | - |
- | Articolul 15 alineatul (1) |
Articolul 12 alineatul (2) | Articolul 15 alineatele (2) şi (3) |
Articolul 12 alineatele (3) şi (4) | Articolul 15 alineatul (8) |
Articolul 12 alineatul (5) | Articolul 15 alineatul (9) |
- | Articolul 15 alineatele (5), (6) şi (7) |
Articolul 13 alineatul (1) | Articolul 8 alineatul (5) |
Articolul 13 alineatele (2) şi (4) | Articolul 15 alineatul (4) |
Articolul 13 alineatul (3) | - |
Articolul 14 alineatul (1) teza introductivă | Articolul 16 alineatul (1) teza introductivă |
Articolul 14 alineatul (1) litera (a) | Articolul 16 alineatul (1) litera (a) |
Articolul 14 alineatul (1) litera (b) | Articolul 16 alineatul (1) litera (b) |
Articolul 14 alineatul (1) litera (c) | Articolul 16 alineatul (1) litera (c) |
Articolul 14 alineatul (1) litera (d) | Articolul 16 alineatul (1) litera (d) |
Articolul 14 alineatul (1) litera (e) | Articolul 16 alineatul (1) litera (e) |
Articolul 14 alineatul (1) litera (f) | Articolul 16 alineatul (3) |
Articolul 14 alineatul (1) litera (g) | Articolul 16 alineatul (1) litera (f) |
Articolul 14 alineatul (1) litera (h) | - |
Articolul 14 alineatul (2) teza introductivă, litera (a) şi ultimul paragraf | Articolul 16 alineatul (2) |
Articolul 14 alineatul (2) litera (b) | - |
Articolul 14 alineatul (3) | Articolul 16 alineatul (4) |
Articolul 14 alineatul (4) | - |
- | Articolul 16 alineatele (5), (6) şi (7) |
Articolul 15 alineatul (1) | Articolul 17 alineatul (1) |
Articolul 15 alineatul (2) | Articolul 17 alineatul (2) |
Articolul 15 alineatul (3) | Articolul 17 alineatul (3) |
Articolul 15 alineatul (4) | Articolul 17 alineatul (4) |
Articolul 15 alineatul (5) | Articolul 17 alineatul (5) |
Articolul 15 alineatul (6) | Articolul 17 alineatul (6) |
Articolul 15 alineatul (7) | Articolul 17 alineatul (7) |
Articolul 15 alineatul (8) | - |
- | Articolul 17 alineatele (8), (9) şi (10) |
Articolul 16 alineatul (1) | Articolul 18 alineatul (1) |
Articolul 16 alineatul (2) | Articolul 18 alineatul (2) |
Articolul 16 alineatul (3) | Articolul 18 alineatul (3) |
Articolul 16 alineatul (4) | Articolul 18 alineatul (4) |
Articolul 16 alineatul (5) | - |
Articolul 16 alineatul (6) | Articolul 18 alineatul (5) |
- | Articolul 18 alineatul (6) |
Articolul 17 alineatul (1) | Articolul 19 alineatul (1) |
Articolul 17 alineatul (2) | Articolul 19 alineatul (2) |
- | Articolul 20 |
Articolul 18 alineatul (1) | Articolul 21 alineatul (1) |
- | Articolul 21 alineatul (2) |
Articolul 18 alineatul (2) | Articolul 21 alineatul (3) primul şi al doilea paragraf |
Articolul 18 alineatul (3) | Articolul 21 alineatul (3) al treilea paragraf |
Articolul 18 alineatul (4) | Articolul 21 alineatul (9) şi articolul 23 alineatul (2) |
Articolul 18 alineatul (5) | Articolul 21 alineatul (10) |
Articolul 18 alineatul (6) | Articolul 23 alineatul (3) |
Articolul 18 alineatul (7) | - |
Articolul 18 alineatul (8) | Articolul 21 alineatul (11) |
- | Articolul 21 alineatele (4)-(8) |
Articolul 19 alineatul (1) | Articolul 22(1) primul paragraf |
- | Articolul 22 alineatul (2) |
Articolul 19 alineatul (2) | Articolul 22 alineatul (3) |
Articolul 19 alineatul (3) | Articolul 22 alineatul (4) |
Articolul 19 alineatul (4) | - |
Articolul 19 alineatul (5) | Articolul 22 alineatul (1) al doilea paragraf |
Articolul 19 alineatul (6) | Articolul 22 alineatul (1) al treilea paragraf |
- | Articolul 22 alineatele (5), (6), şi (7) |
- | Articolul 23 alineatele (1), (4), (5) şi (6) |
- | Articolul 24 alineatul (1) primul şi al doilea paragraf |
Articolul 20 alineatul (1) | Articolul 24 alineatul (1) al treilea paragraf |
- | Articolul 24 alineatele (2) şi (3) |
Articolul 20 alineatul (2) | Articolul 25 alineatul (1) |
Articolul 20 alineatul (3) | Articolul 25 alineatul (2) |
- | Articolul 26 |
Articolul 21 | Articolul 27 |
Articolul 22 alineatul (1) | Articolul 28 alineatul (1) |
- | Articolul 28 alineatul (2) |
Articolul 22 alineatul (2) | Articolul 28 alineatul (3) |
- | Articolul 29 |
- | Articolul 30 |
Articolul 23 | Articolul 31 |
Articolul 24 | Articolul 32 |
Articolul 25 | Articolul 33 |
Publicat în Jurnalul Oficial cu numărul 382L din data de 28 octombrie 2021