Capitolul v - MOBILITATEA ÎNTRE STATELE MEMBRE - Directiva 1883/20-oct-2021 privind condiţiile de intrare şi de şedere a resortisanţilor ţărilor terţe pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate şi de abrogare a Directivei 2009/50/CE a Consiliului

Acte UE

Jurnalul Oficial 382L

În vigoare
Versiune de la: 28 Octombrie 2021
CAPITOLUL V:MOBILITATEA ÎNTRE STATELE MEMBRE
Art. 20: Mobilitatea pe termen scurt
(1)În cazul în care un resortisant al unei ţări terţe care deţine o carte albastră a UE valabilă eliberată de un stat membru care aplică integral acquis-ul Schengen intră şi rămâne într-un al doilea stat membru sau mai multe astfel de state membre, pentru o perioadă de 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile în vederea desfăşurării unei activităţi economice, cel de al doilea stat membru nu solicită nicio autorizaţie pentru desfăşurarea acestei activităţi, alta decât cartea albastră a UE.
(2)Un resortisant al unei ţări terţe care deţine o carte albastră a UE eliberată de un stat membru care nu aplică integral acquis-ul Schengen are dreptul de intrare şi de şedere în scopul desfăşurării unei activităţi economice într-un al doilea stat membru sau mai multe astfel de state membre timp de maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile pe baza cărţii albastre a UE şi a unui document de călătorie valabil. În cazul în care posesorul cărţii albastre a UE trece o frontieră internă la care controalele nu au fost încă eliminate, într-un al doilea stat membru care aplică integral acquis-ul Schengen, al doilea stat membru poate solicita posesorului cărţii albastre a UE să furnizeze dovezi privind scopul economic al şederii. Al doilea stat membru nu solicită nicio autorizaţie pentru exercitarea activităţii economice, alta decât cartea albastră a UE.
Art. 21: Mobilitatea pe termen lung
(1)După 12 luni de şedere legală în primul stat membru ca posesor de carte albastră a UE, resortisantul unei ţări terţe are dreptul să intre, să îşi stabilească reşedinţa şi să lucreze într-un al doilea stat membru în vederea ocupării unui loc de muncă înalt calificat pe baza cărţii albastre a UE şi a unui document de călătorie valabil, în condiţiile prevăzute la prezentul articol.
(2)În cazul în care cartea albastră a UE este eliberată de un stat membru care nu aplică integral acquis-ul Schengen, iar posesorul cărţii albastre a UE trece, în scopul mobilităţii pe termen lung, o frontieră internă la care controalele nu au fost încă eliminate într-un al doilea stat membru care aplică integral acquis-ul Schengen, al doilea stat membru poate solicita posesorului cărţii albastre a UE să prezinte cartea albastră a UE valabilă, eliberată de primul stat membru, precum şi un contract de muncă sau o ofertă fermă de angajare pentru un loc de muncă înalt calificat, pentru o perioadă de cel puţin şase luni în cel de-al doilea stat membru.
(3)Cât mai curând posibil şi în termen de cel mult o lună de la intrarea posesorului cărţii albastre a UE pe teritoriul celui de al doilea stat membru, se depune o cerere pentru eliberarea unei cărţi albastre a UE la autorităţile competente din statul membru respectiv. Cererea respectivă este însoţită de toate documentele care dovedesc îndeplinirea condiţiilor menţionate la alineatul (4) în ceea ce priveşte al doilea stat membru. Statele membre stabilesc dacă cererile trebuie să fie efectuate de către resortisantul unei ţări terţe sau de către angajatorul acestuia. Ca alternativă, statele membre pot să permită depunerea cererii de către oricare dintre cele două părţi.
Posesorului cărţii albastre a UE i se permite să înceapă să lucreze în cel de al doilea stat membru cel târziu după 30 de zile de la data depunerii cererii complete.
Cererea poate fi depusă la autorităţile competente ale celui de al doilea stat membru în timp ce posesorul cărţii albastre a UE îşi are încă reşedinţa pe teritoriul primului stat membru.
(4)În sensul unei cereri astfel cum se menţionează la alineatul (3), solicitantul prezintă:
a)cartea albastră a UE valabilă, eliberată de primul stat membru;
b)un contract de muncă valabil sau, după cum se prevede în dreptul intern, o ofertă fermă de angajare pentru un loc de muncă înalt calificat, pentru o perioadă de cel puţin şase luni în cel de al doilea stat membru;
c)în cazul profesiilor reglementate, documente care atestă îndeplinirea tuturor condiţiilor prevăzute de dreptul intern pentru exercitarea de către cetăţenii Uniunii a profesiei reglementate, precizate în contractul de muncă sau în oferta fermă de angajare, astfel cum sunt prevăzute de dreptul intern;
d)un document de călătorie valabil, astfel cum este prevăzut în dreptul intern;
e)dovezi privind atingerea pragului salarial stabilit în cel de al doilea stat membru în aplicarea articolului 5 alineatul (3) sau, după caz, a articolului 5 alineatul (4) sau (5).
În ceea ce priveşte primul paragraf litera (c), în scopul solicitării unei cărţi albastre a UE într-un al doilea stat membru, posesorii cărţii albastre a UE beneficiază de egalitate de tratament cu cetăţenii Uniunii în ceea ce priveşte recunoaşterea calificărilor profesionale, în conformitate cu dreptul Uniunii şi cu dreptul intern aplicabil.
În cazul profesiilor nereglementate, în cazul în care primul stat membru a eliberat cartea albastră a UE pe baza unor competenţe profesionale superioare pentru ocupaţii care nu sunt enumerate în anexa I, solicitantului i se poate cere să prezinte documentele care atestă calificările profesionale superioare în legătură cu activitatea care urmează să fie desfăşurată, astfel cum se prevede în dreptul celui de al doilea stat membru.
(5)În sensul unei cereri astfel cum se menţionează la alineatul (3), statul membru în cauză îi poate cere solicitantului:
a)pentru profesiile nereglementate, în cazul în care posesorul cărţii albastre a UE a lucrat mai puţin de doi ani în primul stat membru, să prezinte documente care atestă calificările profesionale superioare în legătură cu activitatea care urmează să fie desfăşurată, astfel cum se prevede în dreptul intern;
b)să prezinte dovada că deţine sau, dacă se prevede astfel în dreptul intern, că a solicitat o asigurare de sănătate pentru toate riscurile acoperite în mod obişnuit pentru resortisanţii statului membru în cauză, pentru perioadele în care această asigurare şi drepturile aferente corespunzătoare nu sunt prevăzute în contractul de muncă sau nu derivă din acesta.
(6)Al doilea stat membru refuză o cerere pentru eliberarea unei cărţi albastre a UE în cazul în care:
a)nu este respectat alineatul (4);
b)documentele prezentate au fost obţinute prin fraudă, falsificate sau modificate;
c)locul de muncă nu respectă condiţiile din dreptul aplicabil, prevăzute în contractele colective de muncă sau stabilite prin practicile menţionate la articolul 5 alineatul (2); sau
d)posesorul cărţii albastre a UE reprezintă o ameninţare la adresa ordinii publice, a siguranţei publice sau a sănătăţii publice;
(7)În ceea ce priveşte orice procedură aplicabilă cererii în scopul mobilităţii pe termen lung, garanţiile procedurale prevăzute la articolul 11 alineatele (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător. Fără a se aduce atingere alineatului (4) din prezentul articol, o decizie de respingere a unei cereri în scopul mobilităţii pe termen lung ia în considerare circumstanţele specifice ale fiecărui caz şi respectă principiul proporţionalităţii.
(8)Al doilea stat membru poate respinge o cerere pentru eliberarea unei cărţi albastre a UE pe baza unui control efectuat în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) litera (a) numai în cazul în care respectivul stat membru efectuează astfel de controale în situaţiile în care este primul stat membru.
(9)Al doilea stat membru adoptă oricare dintre următoarele decizii referitoare la o cerere pentru eliberarea unei cărţi albastre a UE:
a)în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile pentru mobilitate prevăzute la prezentul articol, de a elibera o carte albastră a UE şi de a permite şederea resortisantului unei ţări terţe pe teritoriul său în vederea ocupării unui loc de muncă înalt calificat; sau
b)în cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile pentru mobilitate prevăzute la prezentul articol, de a respinge cererea şi de a obliga solicitantul şi membrii familiei acestuia, în conformitate cu procedurile prevăzute în dreptul intern, să părăsească teritoriul acestuia.
Prin derogare de la articolul 11 alineatul (1), al doilea stat membru notifică în scris solicitantului şi primului stat membru decizia sa cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data depunerii cererii complete.
În circumstanţe excepţionale şi justificate corespunzător, legate de complexitatea cererii, statele membre pot prelungi cu 30 de zile termenul menţionat la al doilea paragraf. Statele membre informează solicitantul cu privire la prelungire nu mai târziu de 30 de zile de la data depunerii cererii complete.
În notificarea sa către primul stat membru, al doilea stat membru precizează motivele menţionate la alineatul (6) literele (b) şi (d) pentru respingerea cererii.
(10)În cazul în care cartea albastră a UE eliberată de primul stat membru expiră în cursul procedurii aplicabile cererii, al doilea stat membru poate elibera un permis naţional de şedere temporară sau o autorizaţie echivalentă, care să îi permită solicitantului să îşi continue şederea legală pe teritoriul statului membru respectiv până la adoptarea unei decizii cu privire la cerere de către autorităţile competente.
(11)Începând cu a doua dată la care un posesor de carte albastră a UE şi, după caz, membrii familiei acestuia utilizează posibilitatea de a se muta într-un alt stat membru în temeiul prezentului articol şi al articolului 22, "primul stat membru" este înţeles ca fiind statul membru din care persoana în cauză se mută, iar "al doilea stat membru" este înţeles ca fiind statul membru în care aceasta solicită să îşi stabilească reşedinţa. În pofida alineatului (1) din prezentul articol, un posesor de carte albastră a UE poate să se mute într-un alt stat membru pentru a doua oară după şase luni de şedere legală în primul stat membru ca posesor de carte albastră a UE.
Art. 22: Dreptul de şedere al membrilor familiei în al doilea stat membru
(1)Atunci când un posesor de carte albastră a UE se mută în al doilea stat membru în conformitate cu articolul 21 şi atunci când familia posesorului cărţii albastre a UE a fost deja constituită în primul stat membru, membrii familiei acestuia au dreptul să însoţească ori să i se alăture posesorului cărţii albastre a UE.
În cazurile menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat se aplică Directiva 2003/86/CE şi articolul 17 din prezenta directivă, sub rezerva derogărilor prevăzute la alineatele (2)-(7) din prezentul articol.
În cazul în care familia nu a fost deja constituită în primul stat membru, se aplică articolul 17 din prezenta directivă.
(2)Prin derogare de la articolul 13 alineatul (1) din Directiva 2003/86/CE, membrii familiei posesorului cărţii albastre a UE au dreptul de intrare şi de şedere în al doilea stat membru pe baza permiselor de şedere valabile obţinute în primul stat membru ca membri ai familiei unui posesor de carte albastră a UE.
În cazul în care permisele de şedere ale membrilor familiei sunt eliberate de un stat membru care nu aplică integral acquis-ul Schengen şi membrii familiei unui posesor de carte albastră a UE i se alătură la trecerea unei frontiere interne la care încă nu au fost eliminate controalele cu scopul de a se muta într-un al doilea stat membru care aplică integral acquis-ul Schengen, al doilea stat membru poate solicita ca membrii familiei să prezinte permisele de şedere obţinute în primul stat membru ca membri familiei posesorului cărţii albastre a UE.
(3)Prin derogare de la articolul 5 alineatul (3) din Directiva 2003/86/CE, în cel mult o lună de la intrarea pe teritoriul celui de al doilea stat membru, membrii familiei în cauză sau posesorul cărţii albastre a UE, în conformitate cu dreptul intern, depun la autorităţile competente din statul membru respectiv o cerere de permis de şedere ca membru al familiei.
În cazul în care permisul de şedere al unui membru al familiei eliberat de primul stat membru expiră în cursul procedurii sau nu îi mai conferă posesorului dreptul de şedere legală în cel de al doilea stat membru, al doilea stat membru permite membrului familiei să locuiască pe teritoriul său până când autorităţile competente din cel de al doilea stat membru au luat o decizie cu privire la cerere, dacă este necesar prin eliberarea unui permis naţional de şedere temporară sau a unei autorizaţii echivalente.
(4)Prin derogare de la articolul 5 alineatul (2) şi de la articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2003/86/CE, al doilea stat membru le poate solicita membrilor familiei în cauză să prezinte sau să furnizeze împreună cu cererea de permis de şedere:
a)permisul de şedere din primul stat membru şi un document de călătorie valabil sau copii legalizate ale acestora;
b)dovada că au locuit în primul stat membru ca membri ai familiei posesorului cărţii albastre a UE;
c)documentele justificative menţionate la articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2003/86/CE.
(5)În cazul în care condiţiile prevăzute la prezentul articol sunt îndeplinite şi cererile au fost depuse simultan, al doilea stat membru eliberează permisele de şedere pentru membrii familiei în acelaşi timp cu cartea albastră a UE.
Prin derogare de la articolul 17 alineatul (4), atunci când sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în prezentul articol şi membrii familiei se alătură posesorului cărţii albastre a UE după ce acestuia i s-a acordat cartea albastră a UE, permisele de şedere pentru membrii familiei sunt acordate în cel mult 30 de zile de la data depunerii cererii complete.
În circumstanţe justificate corespunzător, legate de complexitatea cererii, statele membre pot prelungi termenul menţionat la doilea paragraf cu maximum 30 de zile.
(6)Prezentul articol se aplică membrilor familiilor posesorilor cărţii albastre a UE care beneficiază de protecţie internaţională doar atunci când respectivii posesori ai cărţii albastre a UE îşi mută reşedinţa într-un alt stat membru decât statul membru care le-a acordat protecţie internaţională.
(7)Prezentul articol nu se aplică membrilor familiilor posesorilor cărţii albastre a UE care beneficiază de dreptul la liberă circulaţie în temeiul dreptului Uniunii în al doilea stat membru.
Art. 23: Garanţii şi sancţiuni în cazuri de mobilitate
(1)În pofida articolului 8 alineatul (1) litera (a) şi a articolului 8 alineatul (2) litera (a), în cazul în care un posesor de carte albastră a UE se mută în alt stat membru în temeiul articolului 21, primul stat membru nu îi retrage cartea albastră a UE înainte ca al doilea stat membru să ia o decizie cu privire la cererea de mobilitate pe termen lung.
(2)În cazul în care al doilea stat membru respinge cererea pentru eliberarea unei cărţi albastre a UE în conformitate cu articolul 21 alineatul (9) litera (b), primul stat membru în cauză permite, la solicitarea celui de al doilea stat membru, reintrarea posesorului cărţii albastre a UE şi, după caz, a membrilor familiei acestuia, fără formalităţi şi fără întârziere. Aceste dispoziţii se aplică şi în cazul în care cartea albastră a UE eliberată de primul stat membru a expirat sau a fost retrasă în cursul examinării cererii.
(3)Posesorul cărţii albastre a UE sau angajatorul acestuia din cel de al doilea stat membru poate fi ţinut să răspundă pentru costurile legate de reintrarea posesorului cărţii albastre a UE şi a membrilor familiei acestuia, astfel cum este menţionată la alineatul (2).
(4)Statele membre pot prevedea sancţiuni în conformitate cu articolul 14 împotriva angajatorului unui posesor de carte albastră a UE, atunci când angajatorul este responsabil de nerespectarea condiţiilor pentru mobilitate stabilite în prezentul capitol.
(5)În cazul în care un stat membru retrage sau nu reînnoieşte o carte albastră a UE care conţine menţiunea prevăzută la articolul 9 alineatul (5) şi decide să expulzeze resortisantul unei ţări terţe, acesta solicită statului membru indicat în menţiunea respectivă să confirme că persoana în cauză beneficiază în continuare de protecţie internaţională în statul membru respectiv. Statul membru indicat în menţiune răspunde în termen de o lună de la primirea solicitării de informaţii.
În cazul în care resortisantul unei ţări terţe beneficiază în continuare de protecţie internaţională în statul membru indicat în menţiune, acesta este expulzat către statul membru respectiv, care, fără a aduce atingere dreptului Uniunii sau dreptului intern aplicabil şi principiului unităţii familiei, permite imediat reintrarea, fără formalităţi, a persoanei respective şi a membrilor familiei sale.
Prin derogare de la al doilea paragraf din prezentul alineat, statul membru care a adoptat decizia de expulzare îşi rezervă dreptul de a îndepărta, în conformitate cu obligaţiile sale internaţionale, resortisantul unei ţări terţe într-o altă ţară decât statul membru care a acordat protecţia internaţională, în cazul în care resortisantul ţării terţe respectiv îndeplineşte condiţiile prevăzute la articolul 21 alineatul (2) din Directiva 2011/95/UE.
(6)În cazul în care un posesor al unei cărţi albastre a UE sau membrii familiei acestuia traversează frontiera externă a unui stat membru care aplică integral acquis-ul Schengen, statul membru respectiv consultă Sistemul de Informaţii Schengen în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/399. Statul membru respectiv refuză intrarea persoanelor în legătură cu care în Sistemul de Informaţii Schengen s-a emis o semnalare vizând refuzarea intrării şi a şederii.