Capitolul 5 - INSTRUMENTE DE APĂRARE COMERCIALĂ - Acordul 2953/13-dec-2023 INTERIMAR PRIVIND COMERŢUL ÎNTRE UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI REPUBLICA CHILE
Acte UE
Jurnalul Oficial seria L
În vigoare Versiune de la: 18 Martie 2024
CAPITOLUL 5:INSTRUMENTE DE APĂRARE COMERCIALĂ
Art. 5.1: Dispoziţii generale
(1)Părţile îşi afirmă drepturile şi obligaţiile care le revin în temeiul Acordului antidumping şi al Acordului SMC.
(2)În sensul prezentei secţiuni, regulile de origine preferenţiale prevăzute în capitolul 3 nu se aplică.
Art. 5.2: Transparenţă
(1)Investigaţiile şi măsurile antidumping şi antisubvenţie ar trebui utilizate în deplină conformitate cu cerinţele relevante ale OMC prevăzute în Acordul antidumping şi în Acordul SMC şi ar trebui să se bazeze pe un sistem echitabil şi transparent.
(2)Fiecare parte asigură, cât mai curând posibil după instituirea de măsuri provizorii şi, în orice caz, înainte de luarea unei decizii finale, comunicarea completă a tuturor faptelor şi considerentelor esenţiale pe care îşi întemeiază decizia de aplicare a măsurilor definitive. O astfel de comunicare nu aduce atingere articolului 6.5 din Acordul antidumping, şi nici articolului 12.4 din Acordul SMC. Fiecare parte comunică faptele şi considerentele esenţiale în scris şi acordă părţilor interesate suficient timp pentru a-şi prezenta observaţiile cu privire la acestea.
(3)Fiecărei părţi interesate i se acordă posibilitatea de a fi audiată pentru a-şi exprima punctul de vedere în cursul unei investigaţii antidumping sau antisubvenţie, cu condiţia ca acest lucru să nu întârzie inutil desfăşurarea investigaţiei.
Art. 5.3: Luarea în considerare a interesului public
Fiecare parte ia în considerare situaţia industriei sale naţionale, a importatorilor şi a asociaţiilor reprezentative ale acestora, a utilizatorilor reprezentativi şi a organizaţiilor de consumatori reprezentative, în măsura în care aceştia au furnizat informaţii relevante autorităţilor de investigaţie în intervalul de timp relevant. O parte poate decide să nu aplice măsuri antidumping sau compensatorii pe baza unor astfel de informaţii.
Art. 5.4: Regula taxei celei mai mici
În cazul în care o parte impune o taxă antidumping asupra mărfurilor celeilalte părţi, valoarea acestei taxe nu depăşeşte marja de dumping. Ori de câte ori este posibil, taxa antidumping ar trebui să fie mai mică decât această marjă în cazul în care o astfel de taxă mai mică ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul adus industriei naţionale.
Art. 5.6: Dispoziţii generale
Părţile îşi afirmă drepturile şi obligaţiile care le revin în temeiul articolului XIX din GATT 1994, al Acordului privind măsurile de salvgardare şi al articolului 5 din Acordul privind agricultura.
Art. 5.7: Transparenţă şi instituirea de măsuri definitive
(1)În pofida articolului 5.6, partea care deschide o investigaţie globală privind salvgardarea sau care intenţionează să aplice măsuri de salvgardare globale transmite imediat, la cererea celeilalte părţi şi cu condiţia ca aceasta din urmă să aibă un interes substanţial, o notificare scrisă conţinând toate informaţiile pertinente care conduc la deschiderea unei investigaţii globale privind salvgardarea sau la aplicarea unor măsuri de salvgardare globale, inclusiv cu privire la constatările provizorii, dacă este cazul. Prezenta dispoziţie nu aduce atingere articolului 3 alineatul (2) din Acordul privind măsurile de salvgardare.
(2)Atunci când instituie măsuri de salvgardare globale definitive, fiecare parte depune eforturi pentru a le institui într-un mod care afectează cel mai puţin comerţul bilateral, cu condiţia ca partea afectată de măsuri să aibă un interes substanţial, astfel cum este definit la alineatul (4).
(3)În sensul alineatului (2), dacă o parte consideră că sunt îndeplinite cerinţele legale pentru instituirea de măsuri de salvgardare globale definitive şi intenţionează să aplice astfel de măsuri, aceasta notifică cealaltă parte şi acordă posibilitatea de a organiza consultări bilaterale, cu condiţia ca cealaltă parte să aibă un interes substanţial, astfel cum este definit la alineatul (4). În cazul în care nu se ajunge la o soluţie satisfăcătoare în termen de 15 zile de la notificare, partea importatoare poate adopta măsurile de salvgardare globale adecvate pentru a remedia problema.
(4)În sensul prezentului articol, se consideră că o parte are un interes substanţial atunci când se numără printre cei mai mari cinci furnizori ai mărfii importate în cea mai recentă perioadă de trei ani, fie ca volum absolut, fie ca valoare absolută.
SUBSECŢIUNEA 1:DISPOZIŢII GENERALE
Art. 5.9: Definiţii
În sensul prezentei secţiuni:
(a)"industrie naţională" înseamnă, în ceea ce priveşte o marfă importată, totalitatea producătorilor de mărfuri similare sau direct concurente care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul unei părţi sau producătorii ale căror producţii colective de mărfuri similare sau direct concurente constituie o proporţie majoră din producţia internă totală a acestor mărfuri;
(b)"perioadă de tranziţie" înseamnă:
(i)o perioadă de şapte ani de la data intrării în vigoare a prezentului acord; sau
(ii)pentru orice marfă pentru care lista din anexa 2 a părţii care aplică o măsură de salvgardare bilaterală prevede o perioadă de eliminare a tarifelor de şapte ani, perioada de eliminare a tarifelor pentru marfa respectivă plus doi ani.
Art. 5.10: Aplicarea unei măsuri de salvgardare bilaterale
(1)În pofida secţiunii B, în cazul în care, ca urmare a reducerii sau eliminării unei taxe vamale în conformitate cu prezentul acord, o marfă originară din una dintre părţi este importată pe teritoriul celeilalte părţi în cantităţi atât de mari, în termeni absoluţi sau în raport cu producţia internă, şi în astfel de condiţii încât cauzează sau ameninţă să cauzeze un prejudiciu grav producătorilor interni de mărfuri similare sau direct concurente, partea importatoare poate lua măsuri de salvgardare bilaterale adecvate în condiţiile şi în conformitate cu procedurile prevăzute în prezenta secţiune.
(2)În cazul în care sunt îndeplinite condiţiile de la alineatul (1), partea importatoare poate aplica una dintre următoarele măsuri de salvgardare bilaterale:
a)suspendarea reducerii suplimentare a nivelului taxei vamale pentru marfa în cauză, prevăzută în prezentul acord; sau
b)creşterea nivelului taxei vamale pentru marfa în cauză la un nivel care să nu depăşească valoarea cea mai mică dintre:
(i)nivelul taxei vamale aplicat naţiunii celei mai favorizate pentru marfa în cauză în vigoare la data aplicării măsurii; sau
(ii)nivelul taxei vamale aplicat naţiunii celei mai favorizate pentru marfa în cauză în vigoare în ziua imediat anterioară datei intrării în vigoare a prezentului acord.
Art. 5.11: Standarde pentru măsurile de salvgardare bilaterale
(1)O măsură de salvgardare bilaterală nu poate fi aplicată:
a)decât în măsura în care şi pe perioada necesară pentru prevenirea sau remedierea unui prejudiciu grav sau a unei ameninţări de producere a unui prejudiciu grav pentru industria naţională;
b)pe o perioadă mai mare de doi ani; perioada poate fi prelungită cu încă doi ani dacă autoritatea de investigaţie competentă a părţii importatoare determină, în conformitate cu procedurile prevăzute în prezenta secţiune, faptul că măsura continuă să fie necesară pentru prevenirea sau remedierea unui prejudiciu grav sau a unei ameninţări de producere a unui prejudiciu grav pentru industria naţională, cu condiţia ca perioada totală de aplicare a măsurii de salvgardare bilaterale, inclusiv perioada de aplicare iniţială şi orice prelungire a acesteia, să nu depăşească patru ani; sau
c)după expirarea perioadei de tranziţie, astfel cum este definită la articolul 5.9 litera (b).
(2)Atunci când una dintre părţi încetează să aplice o măsură de salvgardare bilaterală, nivelul taxei vamale este nivelul care ar fi fost în vigoare pentru marfa în cauză în conformitate cu lista sa din anexa 2.
(3)Pentru a facilita adaptarea industriei în cauză într-o situaţie în care durata preconizată a unei măsuri de salvgardare bilaterale depăşeşte un an, partea care aplică măsura o liberalizează progresiv la intervale regulate în cursul perioadei de aplicare.
Art. 5.12: Măsuri de salvgardare bilaterale provizorii
(1)În circumstanţe critice în care o întârziere ar antrena un prejudiciu dificil de remediat, o parte poate aplica o măsură de salvgardare bilaterală cu titlu provizoriu, fără îndeplinirea cerinţelor de la articolul 5.21 alineatul (1), sub rezerva unei determinări preliminare a existenţei unor elemente de probă evidente conform cărora importurile unei mărfi originare din cealaltă parte au crescut ca urmare a reducerii sau eliminării unei taxe vamale în temeiul prezentului acord şi că aceste importuri produc sau ameninţă să producă un prejudiciu grav industriei naţionale.
(2)Durata oricărei măsuri de salvgardare bilaterale provizorii nu depăşeşte 200 de zile, perioadă în care partea care aplică măsura respectă normele procedurale relevante prevăzute în subsecţiunea 2. Partea care aplică măsura de salvgardare bilaterală provizorie rambursează cu promptitudine orice majorare tarifară în cazul în care investigaţia descrisă în subsecţiunea 2 nu duce la constatarea că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la articolul 5.10 alineatul (1). Durata măsurii de salvgardare bilaterale provizorii se consideră ca făcând parte din perioada descrisă la articolul 5.11 alineatul (1) litera (b).
(3)Partea care aplică o măsură de salvgardare bilaterală provizorie informează cealaltă parte cu privire la adoptarea unor astfel de măsuri provizorii şi, la cererea celeilalte părţi, sesizează imediat Comitetul pentru comerţ în vederea examinării.
Art. 5.13: Compensaţie şi suspendarea concesiilor
(1)O parte care aplică o măsură de salvgardare bilaterală se consultă cu partea ale cărei produse fac obiectul măsurii pentru a conveni asupra unei compensaţii adecvate de liberalizare a comerţului sub forma unor concesii cu efecte comerciale substanţial echivalente. Partea care aplică o măsură de salvgardare bilaterală oferă posibilitatea unor astfel de consultări în termen de cel mult 30 de zile după aplicarea măsurii de salvgardare bilaterale.
(2)În cazul în care consultările menţionate la alineatul (1) nu conduc la obţinerea unui acord privind compensaţia de liberalizare a comerţului în termen de 30 de zile de la începerea consultărilor, partea ale cărei mărfuri fac obiectul măsurii de salvgardare bilaterale poate suspenda aplicarea concesiilor care au efecte substanţial echivalente asupra comerţului celeilalte părţi.
(3)Partea ale cărei mărfuri fac obiectul măsurii de salvgardare bilaterale notifică în scris cealaltă parte cu cel puţin 30 de zile înainte de a suspenda aplicarea concesiilor în conformitate cu alineatul (2).
(4)Obligaţia de a oferi compensaţii în temeiul alineatului (1) şi dreptul de a suspenda aplicarea concesiunilor în temeiul alineatului (2):
a)nu pot fi exercitate pentru primele 24 de luni în care o măsură de salvgardare bilaterală este în vigoare, cu condiţia ca măsura respectivă să fi fost aplicată ca urmare a unei creşteri absolute a importurilor; şi
b)încetează la data încetării măsurii de salvgardare bilaterale.
Art. 5.14: Intervalul de timp dintre două măsuri bilaterale de salvgardare şi aplicarea neparalelă a măsurilor de salvgardare
(1)O parte nu aplică o măsură bilaterală de salvgardare astfel cum este menţionată în prezenta secţiune pentru importul unei mărfi care a făcut deja obiectul unei astfel de măsuri, cu excepţia cazului în care s-a scurs o perioadă egală cu jumătate din perioada în care s-a aplicat măsura de salvgardare pentru perioada imediat precedentă. O măsură bilaterală de salvgardare care a fost aplicată de mai multe ori pentru aceeaşi marfă nu poate fi prelungită cu încă doi ani, astfel cum se prevede la articolul 5.11 alineatul (1) litera (b).
(2)O parte nu aplică, în privinţa aceleiaşi mărfi şi în cursul aceleiaşi perioade:
a)o măsură de salvgardare bilaterală sau o măsură de salvgardare bilaterală provizorie în temeiul prezentului acord; şi
b)o măsură de salvgardare globală în conformitate cu articolul XIX din GATT 1994 şi cu Acordul privind măsurile de salvgardare.
Art. 5.15: Regiunile ultraperiferice (11) ale Uniunii Europene
(11)La data intrării în vigoare a prezentului acord, regiunile ultraperiferice ale Uniunii Europene sunt: Guadelupa, Guyana Franceză, Martinica, Réunion, Mayotte, Saint-Martin, Insulele Azore, Madeira şi Insulele Canare. Prezentul articol se aplică, de asemenea, unei ţări sau unui teritoriu de peste mări care îşi schimbă statutul în cel de regiune ultraperiferică printr-o decizie a Consiliului European în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 355 alineatul (6) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, de la data adoptării deciziei respective. În cazul în care, în urma procedurii respective, o regiune ultraperiferică a Uniunii Europene încetează să mai aibă acest statut, prezentul articol încetează să se aplice ţării sau teritoriului de peste mări respectiv de la data deciziei Consiliului European în acest sens. Uniunea Europeană notifică Chile cu privire la orice schimbare survenită cu privire la teritoriile considerate regiuni ultraperiferice ale Uniunii Europene.
(1)În cazul în care o marfă originară din Chile este importată pe teritoriul uneia sau mai multor regiuni ultraperiferice ale Uniunii Europene în cantităţi atât de mari şi în astfel de condiţii încât cauzează sau ameninţă să cauzeze o deteriorare gravă a situaţiei economice a regiunii ultraperiferice în cauză, Uniunea Europeană poate aplica, după examinarea soluţiilor alternative, în mod excepţional, măsuri de salvgardare bilaterale limitate la teritoriul regiunii în cauză.
(2)În sensul alineatului (1), "deteriorare gravă" înseamnă dificultăţi majore într-un sector economic care produce mărfuri similare sau direct concurente. Determinarea deteriorării grave se bazează pe factori obiectivi, inclusiv pe următoarele:
a)creşterea volumului importurilor, în termeni absoluţi sau în raport cu producţia internă şi cu importurile din alte surse; şi
b)efectul importurilor menţionate la alineatul (1) asupra situaţiei industriei sau a sectorului economic vizat, inclusiv, printre altele, asupra nivelului vânzărilor, a producţiei, a situaţiei financiare şi a ocupării forţei de muncă.
(3)Fără a se aduce atingere alineatului (1), alte dispoziţii din prezenta secţiune aplicabile măsurilor de salvgardare bilaterale se aplică, de asemenea, oricăror măsuri de salvgardare adoptate în temeiul prezentului articol. Orice menţiune referitoare la un "prejudiciu grav" din alte dispoziţii ale prezentei secţiuni se interpretează ca "deteriorare gravă" atunci când se aplică în legătură cu regiunile ultraperiferice ale Uniunii Europene.
SUBSECŢIUNEA 2:NORME PROCEDURALE APLICABILE MĂSURILOR DE SALVGARDARE BILATERALE
Art. 5.16: Legislaţia aplicabilă
Pentru aplicarea măsurilor de salvgardare bilaterale, autoritatea de investigaţie competentă a fiecărei părţi respectă dispoziţiile prezentei subsecţiuni. În cazurile care nu sunt reglementate de prezenta subsecţiune, autoritatea de investigaţie competentă aplică normele stabilite în temeiul dreptului părţii din care face parte autoritatea respectivă.
Art. 5.17: Deschiderea unei proceduri de salvgardare
(1)O autoritate de investigaţie competentă a unei părţi poate deschide o procedură privind măsuri de salvgardare bilaterale (denumită în continuare "procedura de salvgardare") la cererea scrisă (12) a industriei naţionale sau în numele acesteia sau, în circumstanţe excepţionale, din proprie iniţiativă.
(12)Pentru Uniunea Europeană, această cerere poate fi depusă de unul sau mai multe state membre în numele industriei naţionale.
(2)Se consideră că cererea a fost făcută de către sau în numele industriei naţionale în cazul în care este susţinută de producători naţionali a căror producţie colectivă reprezintă mai mult de 50 % din producţia naţională totală de mărfuri similare sau direct concurente, produse de partea din industria naţională care îşi exprimă fie sprijinul, fie opoziţia faţă de cerere. Cu toate acestea, o autoritate de investigaţie competentă nu deschide o investigaţie în cazul în care producătorii interni care îşi exprimă sprijinul pentru cerere reprezintă mai puţin de 25 % din producţia internă totală de mărfuri similare sau direct concurente, produse de industria naţională.
(3)Odată ce o autoritate de investigaţie competentă a iniţiat investigaţia, cererea scrisă menţionată la alineatul (1) este pusă la dispoziţia părţilor interesate, cu excepţia informaţiilor confidenţiale pe care le conţine.
(4)După deschiderea unei proceduri de salvgardare, autoritatea de investigaţie competentă publică un aviz de deschidere a procedurii de salvgardare în jurnalul oficial al părţii respective. Avizul va indica:
a)entitatea care a depus cererea scrisă, dacă este cazul;
b)marfa importată care face obiectul procedurii de salvgardare;
c)subpoziţia şi numărul poziţiei tarifare la care este clasificată marfa importată;
d)tipul de măsură propusă care urmează să fie aplicată;
e)audierea publică în temeiul articolului 5.20 litera (a) sau termenul în care părţile interesate pot depune o cerere de audiere în temeiul articolului 5.20 litera (b);
f)locul în care cererea scrisă şi orice alte documente neconfidenţiale depuse în cursul procedurii pot fi examinate; şi
g)numele, adresa şi numărul de telefon ale biroului care trebuie contactat pentru informaţii suplimentare.
(5)În ceea ce priveşte o procedură de salvgardare iniţiată în conformitate cu alineatul (1) pe baza unei cereri scrise, autoritatea de investigaţie competentă în cauză nu publică avizul prevăzut în temeiul alineatului (4) fără a evalua mai întâi cu atenţie dacă cererea scrisă îndeplineşte cerinţele legislaţiei sale interne şi cerinţele prevăzute la alineatele (1) şi (2) şi dacă include elemente de probă rezonabile care să demonstreze că importurile unei mărfi originare din cealaltă parte au crescut ca urmare a reducerii sau eliminării unei taxe vamale în temeiul prezentului acord şi că importurile respective cauzează sau ameninţă să cauzeze presupusul prejudiciu grav.
Art. 5.18: Investigaţia
(1)O parte aplică o măsură de salvgardare bilaterală numai după ce a fost efectuată o investigaţie de către autoritatea sa de investigaţie competentă în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) şi cu articolul 4 alineatul (2) litera (c) din Acordul privind măsurile de salvgardare; în acest scop, articolul 3 alineatul (1) şi articolul 4 alineatul (2) litera (c) din Acordul privind măsurile de salvgardare sunt încorporate în prezentul acord şi fac parte integrantă din acesta, mutatis mutandis.
(2)În cadrul investigaţiei menţionate la alineatul (1), partea respectă cerinţele prevăzute la articolul 4 alineatul (2) litera (a) din Acordul privind măsurile de salvgardare. În acest scop, articolul 4 alineatul (2) litera (a) din Acordul privind măsurile de salvgardare este încorporate în prezentul acord şi face parte integrantă din acesta, mutatis mutandis.
(3)În cazul în care o parte notifică, în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol şi cu articolul 3 alineatul (1) din Acordul privind măsurile de salvgardare, că aplică sau prelungeşte o măsură de salvgardare bilaterală, notificarea respectivă trebuie să includă:
a)elemente de probă privind existenţa unui prejudiciu grav sau a unei ameninţări de prejudiciu grav cauzate de creşterea importurilor unei mărfi originare din cealaltă acord, ca urmare a reducerii sau eliminării unei taxe vamale în temeiul prezentului acord; investigaţia demonstrează, pe baza unor elemente de probă obiective, existenţa unei legături de cauzalitate între creşterea importurilor mărfii în cauză şi prejudiciul grav sau ameninţarea unui prejudiciu grav; factorii cunoscuţi, alţii decât creşterea importurilor, sunt, de asemenea, examinaţi pentru a se asigura că prejudiciul grav sau ameninţarea unui prejudiciu grav cauzat de acei alţi factori nu este atribuită creşterii importurilor;
b)o descriere precisă a mărfii originare care face obiectul măsurii de salvgardare bilaterale, inclusiv a poziţiei sau a subpoziţiei sale din cadrul codului SA, pe care se bazează listele de angajamente tarifare din anexa 2;
c)o descriere exactă a măsurii de salvgardare bilaterale;
d)data introducerii măsurii de salvgardare bilaterale, durata preconizată a acesteia şi, dacă este cazul, un calendar pentru liberalizarea progresivă a măsurii, în conformitate cu articolul 5.11 alineatul (3); şi
e)în cazul prelungirii unei măsuri de salvgardare bilaterale, elemente de probă care arată că industria naţională în cauză se adaptează.
(4)La cererea unei părţi a cărei marfă face obiectul unei proceduri de salvgardare în temeiul prezentei secţiuni, partea care desfăşoară procedura respectivă iniţiază consultări cu partea solicitantă pentru a examina o notificare în temeiul alineatului (1) sau orice anunţ public sau raport emis de autoritatea de investigaţie competentă în legătură cu procedura de salvgardare.
(5)Fiecare parte se asigură că autoritatea sa de investigaţie competentă finalizează orice investigaţie în temeiul prezentului articol în termen de 12 luni de la data deschiderii acesteia.
Art. 5.19: Informaţii confidenţiale
(1)Orice informaţie de natură confidenţială sau care este furnizată cu titlu confidenţial este tratată ca fiind confidenţială de către autoritatea de investigaţie competentă, dacă se prezintă motive întemeiate în acest sens. Astfel de informaţii nu sunt divulgate fără permisiunea părţii interesate care le-a furnizat.
(2)Părţile interesate care furnizează informaţii confidenţiale sunt rugate să furnizeze rezumate neconfidenţiale ale acestora sau, în cazul în care părţile respective precizează că informaţiile nu pot fi rezumate, să prezinte motivele pentru care nu pot fi rezumate. Rezumatele trebuie să fie suficient de detaliate pentru a permite o înţelegere rezonabilă a conţinutului informaţiilor transmise cu titlu confidenţial. Cu toate acestea, dacă autoritatea de investigaţie competentă constată că o cerere de tratament confidenţial nu este justificată şi dacă partea interesată în cauză nu doreşte nici să facă publice informaţiile, nici să autorizeze divulgarea lor în mod generalizat sau sub formă de rezumat, autoritatea de investigaţie competentă poate să nu ţină seama de aceste informaţii, cu excepţia cazului în care se poate demonstra, într-un mod considerat satisfăcător de autoritatea respectivă, pe baza unor informaţii din surse adecvate, că informaţiile sunt corecte.
Art. 5.20: Audieri
În cursul fiecărei proceduri de salvgardare, autoritatea de investigaţie competentă:
(a)organizează o audiere publică, după un preaviz rezonabil, pentru a permite tuturor părţilor interesate şi oricărei asociaţii reprezentative a consumatorilor să se prezinte în persoană sau să fie reprezentate prin avocat pentru a prezenta elemente de probă şi pentru a fi audiate cu privire la un presupus prejudiciu grav sau la ameninţarea cu producerea unui prejudiciu grav, precum şi cu privire la măsurile reparatorii adecvate; sau
(b)oferă tuturor părţilor interesate posibilitatea de a fi audiate, în cazul în care acestea au depus, în termenul stabilit în avizul de deschidere menţionat la articolul 5.17 alineatul (4), o cerere scrisă prin care să demonstreze că este posibil să fie afectate de rezultatul investigaţiei şi că există motive speciale pentru ca acestea să fie audiate oral.
Art. 5.21: Notificări, examinare în cadrul Comitetului pentru comerţ şi publicări
(1)În cazul în care o parte consideră că există una dintre circumstanţele prevăzute la articolul 5.10 alineatul (1) sau la articolul 5.15 alineatul (1), aceasta înaintează de îndată chestiunea spre examinare Comitetului pentru comerţ. Comitetul pentru comerţ poate formula orice recomandare necesară pentru remedierea situaţiilor apărute. În cazul în care Comitetul pentru comerţ nu a formulat nicio recomandare în vederea remedierii circumstanţelor sau nu s-a ajuns la nicio altă soluţie satisfăcătoare în termen de 30 de zile de la data la care partea sesizează Comitetul pentru comerţ, partea importatoare poate adopta măsurile de salvgardare bilaterale adecvate pentru a remedia circumstanţele în conformitate cu prezenta secţiune.
(2)În sensul alineatului (1), partea importatoare furnizează părţii exportatoare toate informaţiile relevante, inclusiv elementele de probă privind existenţa unui prejudiciu grav sau a unei ameninţări de producere a unui prejudiciu grav pentru producătorii interni ai mărfurilor similare şi direct concurente, cauzat de creşterea importurilor, o descriere precisă a mărfii implicate şi măsura de salvgardare bilaterală propusă, data propusă pentru instituire şi durata preconizată.
(3)Partea care adoptă măsura de salvgardare bilaterală publică în jurnalul său oficial constatările şi concluziile motivate la care a ajuns cu privire la toate aspectele pertinente de fapt şi de drept, inclusiv descrierea produsului importat şi a situaţiei care a dus la instituirea de măsuri în conformitate cu articolul 5.10 alineatul (1) sau cu articolul 5.15 alineatul (1), legătura de cauzalitate dintre această situaţie şi creşterea importurilor, precum şi forma, nivelul şi durata măsurilor.
Art. 5.22: Acceptarea documentelor în limba engleză în cadrul procedurilor de salvgardare
Pentru a facilita depunerea documentelor în cadrul procedurilor de salvgardare, autoritatea de investigaţie competentă a părţii responsabile de procedură acceptă documentele prezentate în limba engleză de către părţile interesate, cu condiţia ca părţile respective să transmită ulterior, într-un termen mai lung stabilit de autoritatea competentă, o traducere a documentelor în limba procedurii de salvgardare.