Ghid din 2015 de bună practică pentru proiectarea instalaţiilor de ventilare/climatizare în clădiri - Indicativ GEx 011 - 2015

M.Of. 834 bis

În vigoare
Versiune de la: 9 Noiembrie 2015
Ghid din 2015 de bună practică pentru proiectarea instalaţiilor de ventilare/climatizare în clădiri - Indicativ GEx 011 - 2015
Dată act: 9-nov-2015
Emitent: Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice

CUPRINS

Prevederi generale

PARTEA I: Criterii de proiectare a instalaţiilor de ventilare şi climatizare în clădiri

I.1. Elemente generale de intrare pentru calculul instalaţiilor de ventilate/climatizate

I.1.1. Parametrii interiori de calcul pentru clădirile climatizate

a) calitatea aerului interior

b) temperatura interioară de calcul,

c) umiditatea aerului interior

- instalaţii cu controlul umidităţii

- instalaţii fără controlul umidităţii

I.1.2. Parametrii interiori de calcul pentru clădirile ventilate

a. calitatea aerului interior

b. temperatura interioară de calcul,

I.1.3. Parametrii exteriori de calcul pentru clădirile ventilate/climatizate

a) pentru sezonul de răcire

a) temperatura exterioară de calcul,

b) variaţia diurnă a temperaturii exterioare pentru o zi tip,

c) umiditatea aerului exterior,

d) radiaţia solară.

b) pentru sezonul de încălzire

1. temperatura exterioară de calcul,

2. umiditatea aerului exterior.

I.1.4. Caracteristici termotehnice ale elementelor de închidere

a) amortizarea oscilaţiei de temperatură prin elementele cu inerţie termică,

b) întârzierea fluxului de căldură prin elementele cu inerţie termică.

I.1.5. Exemple de alegere a parametrilor de intrare pentru calculul instalaţiilor de ventilate/climatizate

I.1.6. Exemple de determinare a amortizării oscilaţiei de temperatură şi întârzierii fluxului de căldură

I.2. Reguli generale privind calculul sarcinii termice de încălzire/răcire a unei clădiri

1.2.1. Sarcina termică pentru sezonul de încălzire

1.2.2. Sarcina termică pentru sezonul de răcire

1.2.3. Exemple de determinare a sarcinii termice

I.3. Stabilirea debitele de aer în spaţiile ventilate/climatizate

1.3.1. Debitul de aer proaspăt pentru ventilare

1.3.2. Debitul de aer evacuat

1.3.3. Debitul de calcul pentru climatizare

- instalaţii cu controlul umidităţii

- instalaţii fără controlul umidităţii

1.3.4. Exemple de determinare a debitului de aer

I.4. Dimensionarea conductelor de aer

1.4.1. Dimensionarea geometrica conductelor de aer şi determinarea pierderilor de presiune

1.4.2. Exemple de dimensionare a conductelor de aer şi de determinarea pierderilor de presiune

I.5. Soluţii de ventilare/climatizare pentru diferite categorii de clădiri

1.5.1. Locuinţe

1.5.2. Birouri

a) Exemplu de climatizare sistem cu agent frigorific de tip VRV.

b) Exemplu de ventilare prin sisteme separate de ventilare

1.5.3. Hoteluri

a) Exemplu de ventilare mecanică cu două circuite (dublu flux).

b) Exemplu de climatizare "aer-apă", cu ventiloconvectoare.

1.5.4. Restaurante şi bucătării

a) Exemplu de ventilare/climatizare sala de mese sistem "numai aer", cu debit de aer

constant sau variabil (VAV);

b) Exemplu de ventilare bucătărie în sistem de ventilare generală

1.5.5. Piscine

a) Exemplu de ventilare şi climatizare/dezumidificare centralizată

1.5.6. Centre comerciale

a) Exemplu de ventilare "numai aer". Şi climatizare de tip pompe de căldură pe bucla de apă;

1.5.7. Clădiri pentru învăţământ

I.6. Protecţia antiseismică - Măsuri specifice de protecţie antiseismică a echipamentelor şi componentelor din instalaţiile de ventilare şi climatizare.

I.7. Protecţie acustică - Măsuri pentru realizarea condiţiilor tehnice de protecţie împotriva zgomotului produs de instalaţiile de ventilare şi climatizare din clădiri

Partea II: Reguli de bună practică pentru executarea şi exploatarea lucrărilor de instalaţii de ventilare/climatizare. Cerinţe generate prin proiectul tehnic.

II.1. Reguli de bună practică pentru executarea, verificarea şi recepţia lucrărilor de instalaţii de ventilare şi climatizare.

II.2. Reguli de bună practică pentru supravegherea, întreţinerea şi urmărirea comportării în exploatare a instalaţiilor de ventilare/climatizare.

II.3. Documentaţia tehnică pentru execuţie şi exploatare în cadrul unui proiect tehnic pentru instalaţii de ventilare şi climatizare

Anexe

- Anexa 1: Acte legislative, Reglementări tehnice specifice, Standarde (române, europene sau internaţionale), Lucrări de specialitate

- Anexa 2: Elemente ale documentaţiilor tehnico-economice pentru instalaţiile de ventilare şi

climatizare.

- Anexa I.1. Date climatice de calcul pentru climatizare - vara

- Anexa I.2. Valorile intensităţii radiaţiei solare directe ID, şi difuze Id

- Anexa I.3. Valorile temperaturii exterioare de calcul iarna

- Anexa I.4. Aria utilă de pardoseală pentru o persoană, pentru determinarea gradului de ocupare a încăperilor

- Anexa I.5. Degajarea de căldură a unei

- Anexa I.6. Valori de calcul pentru puterea instalată a instalaţiei de iluminat

- Anexa I.7. Număr de schimburi orare de aer

- Anexa I.8. Viteze uzuale ale aerului în conducte

- Anexa I.9. Pierderea de sarcină unitară pentru canale

- Anexa I.10. Coeficienţii pierderilor locale pentru canale de aer

- Anexa II.1. Gruparea elementelor componente ale instalaţiilor de ventilare şi climatizare în funcţie de modul de instalare al echipamentelor şi de tipul de prindere/fixare la suport.

- Anexa II.2. Tipuri de fixare a echipamentelor funcţie de modul de instalare şi de funcţiunea în instalaţii de ventilare climatizare, pentru minimizarea distrugerilor în cazul unui cutremur.

PARTEA 0:Prevederi generale
1.Obiect şi domeniu de aplicare
1.1.Prezentul Ghid de buna practica explicitează prevederile Normativului pentru proiectarea executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare, denumit în continuare Normativ, din clădiri civile - rezidenţiale şi nerezidenţiale, şi are ca obiect:
a)explicitarea limitelor de exigenţă pentru ventilarea/climatizarea spaţiilor din clădiri în funcţie de destinaţie şi amplasament, în concordanţă cu condiţiile climatice locale, specifice României;
b)explicitarea, prin exemple de calcul, a aplicării prevederilor Normativului, pentru diferite categorii de clădiri, în vederea realizării cerinţelor interioare de confort la data elaborării documentaţiei;
c)detalierea modului de calcul şi de dimensionare a instalaţiilor şi echipamentelor de ventilare/climatizare, în vederea respectării cerinţelor esenţiale prevăzute de legislaţia naţională în domeniul construcţiilor.
1.2.Ghidul de bună practică detaliază cerinţele pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea sistemelor de ventilare naturală, mecanică şi climatizare aplicabile următoarelor tipuri de clădiri, indiferent de forma de proprietate:
a)clădiri civile noi,
b)clădiri civile existente, supuse unor lucrări de intervenţie precum consolidare, extindere, refuncţionalizare sau modernizare, reparaţii capitale.
1.3.Ghidul de buna practica nu cuprinde explicitări referitoare la instalaţiile de ventilare care nu sunt cuprinse în Normativ.
2.Terminologie
Terminologia şi notaţiile utilizate în acest ghid de buna practica sunt în concordanţă cu termenii şi definiţiile folosite în Normativ.
3.Simboluri şi prescurtări
Simbolurile şi unităţile de măsură pentru principalii termeni utilizaţi sunt indicaţi în Normativul pentru proiectarea executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare.
PARTEA I:Proiectarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare în clădiri
CAPITOLUL 1:I.1. Date generale de intrare pentru calculul instalaţiilor de ventilare/climatizare
SUBCAPITOLUL 1:I.1.1. Parametrii interiori de calcul pentru clădirile climatizate
(1)a. Calitatea aerului interior Calitatea aerului interior se asigură, în funcţie de destinaţia încăperii, de tipul surselor de poluare şi de activitatea care se desfăşoară în încăpere.
Calitatea aerului interior determină categoria de ambianţă interioară a clădirilor sau încăperilor.
Tabelul I.1. Categorii de ambianţă interioară funcţie de clasa de calitate a aerului interior (din Normativ).

Categoria ambianţei

Clasa de calitate

Caracteristici şi domeniu de aplicare recomandat

I

IDA 1

Calitate ridicată a aerului interior/Nivel ridicat recomandat pentru spaţiile ocupate de persoane foarte sensibile şi fragile, care au exigenţe specifice, ca de exemplu bolnavi, persoane cu handicap, copii mici, persoane în vârstă

II

IDA 2

Calitate medie a aerului interior/Nivel normal recomandat clădirilor noi sau renovate

III

IDA 3

Calitate moderată a aerului interior/Nivel moderat acceptabil, recomandat în clădiri existente

IV

IDA 4

Calitate scăzută a aerului interior/Nivel în afara celor de mai sus; recomandat a fi acceptat pentru perioade limitate de timp

(2)b. Temperatura interioară de calcul
Temperatura interioară de calcul pentru climatizare de confort, pentru clădiri cu destinaţii curente, se alege în funcţie de tipul de clădire sau încăpere şi de categoria de ambianţă a acestora. Pentru temperatura interioară de calcul pentru climatizare de confort din normativ, a se vor utiliza datele din tabelul A.3 din standardul naţional în vigoare SR EN 15251:2007.
Pentru perioada de răcire, temperatura aerului se va alege astfel încât diferenţa dintre temperatura exterioară şi cea interioară de calcul să nu depăşească 10°C.
Corpul uman se comportă ca un motor termic convertind energia din alimente în lucru mecanic şi în căldură reziduală acestea constituind rata metabolică. Rata metabolică se exprimă în met (M) care are o valoare constantă de 58,2 W/m2.
(3)c. Umiditatea aerului interior
1.C.1. Instalaţii cu controlul umidităţii
Controlul umidităţii se realizează numai în clădiri în care tipul activităţii necesită acest fapt (exemplu: muzee, laboratoare speciale, anumite săli din spitale, hale cu diferite procese tehnologice) sau la cererea scrisă a beneficiarului.
Pentru valori ale umidităţii relative recomandate pentru clădirile în care este necesar controlul umidităţii, a se vor utiliza datele cuprinse în tabelul B.3 din standardul naţional în vigoare SR EN 15251:2007.
Pentru climatizare în scop tehnologic, parametrii interiori de calcul sunt fixaţi în funcţie de procesele tehnologice din încăpere.
2.C.2. Instalaţii fără controlul umidităţii
Pentru instalaţiile fără reglarea umidităţii, se pot adopta valorile din tabelul B.3 din standardul naţional în vigoare SR EN 15251:2007 dar numai ca reper pentru calculul debitului de aer şi pentru trasarea proceselor de tratare complexă în diagrama de aer umed h-x.
SUBCAPITOLUL 2:I.1.2. Parametrii interiori de calcul pentru clădirile ventilate
a.Calitatea aerului interior
Calitatea aerului interior se determina ca la cap. I.1.1.a.
b.Temperatura interioară de calcul
Pentru clădirile ventilate natural sau mecanic, fără tratarea aerului, temperatura interioară se adoptă funcţie de temperatura exterioară de calcul, prin adoptarea unei diferenţe de temperatură de maxim 5°C.
SUBCAPITOLUL 3:I.1.3. Parametrii exteriori de calcul pentru clădirile ventilate/climatizate
(1)1.1.3.1. pentru sezonul de răcire
a)temperatura exterioară de calcul,
Temperatura exterioară de calcul pentru sezonul de răcire se adoptă ca valoarea maximă de temperatură orară a anului climatic mediu, pentru localitatea în care se amplasează clădirea climatizată. Valorile pentru reşedinţele de judeţ sunt prezentate în Anexa 1.1. (conform Anexa 2 din Normativ).
b)variaţia diurnă a temperaturii exterioare pentru o zi tip
Conform Normativului, variaţia diurnă a temperaturii exterioare pentru o zi tip, se determină pentru fiecare oră din zi, având o variaţie cosinusoidală şi având ca maximum valoarea temperaturii exterioare de calcul cu o amplitudine faţă de valoarea medie a zilei egală cu 7°C. Pentru zona de coastă a Mării Negre, amplitudinea se va considera de 4°C.
c)umiditatea aerului exterior,
Umiditatea relativă de calcul pentru perioada de vară sunt prezentate în Anexa I.1. (conform Anexa 2 din normativ).
d)radiaţia solară.
Radiaţia solară se ia în calcul prin valoarea directă şi cea difuză, fiind în funcţie de ora din zi şi orientarea elementului pentru care se face calculul. Valorile de calcul ale acestora sunt pentru România cele care corespund meridianului care trece prin Bucureşti şi pentru 450 latitudine N. Valorile de calcul sunt prezentate în Anexa I.2. (conform Anexa 3 din Normativ).
(2)1.1.3.2. pentru sezonul de încălzire
a)temperatura exterioară de calcul
Pentru perioada de iarnă temperatura exterioară de calcul se adoptă conform SR 1907-1:20141 în funcţie de zona climatică în care este localitatea.
1Pentru zonarea climatică se utilizează harta de zonare a teritoriului României, din punct de vedere al temperaturilor exterioare de referinţă.
b)umiditatea aerului exterior.
Umiditatea relativă de calcul pentru sezonul rece se consideră 80%.
SUBCAPITOLUL 4:I.1.4. Caracteristici termotehnice ale elementelor de închidere
Caracteristicile termotehnice ale elementelor de închidere se determina pe baza caracteristicilor materialelor de construcţie componente. În funcţie de structura constructivă şi de natura materialelor componente se pot determina amortizarea şi defazarea oscilaţiilor de temperatură, mărimi care influenţează partea variabilă a fluxului termic pătruns în interior prin elementele inerţiale.
a)Amortizarea oscilaţiei de temperatură prin elementele cu inerţie termică
Amortizarea oscilaţiilor de temperatură, notată cu , reprezintă raportul dintre amplitudinea de variaţie a temperaturii la faţa interioară a peretelui şi cea din aerul exterior. Calculul amortizării oscilaţiilor de temperatură se efectuează conform STAS 6648-1:1982 şi, după caz, STAS 6648-1:2014, "Instalaţii de ventilare şi climatizare. Calculul aporturilor de căldură din exterior şi al sarcinii termice de răcire (sensibilă) de calcul al încăperilor unei clădiri climatizate. Prescripţii fundamentale".
b)Întârzierea fluxului de căldură prin elementele cu inerţie termică.
Prin întârzierea fluxului de căldură prin elementele cu inerţie termică, pe scurt denumită defazare notată cu , se înţelege intervalul de timp în ore, între apariţia cauzelor reale, la faţa exterioară a elementului inerţial şi ora la care apare la faţa interioară fluxul cauzat de aceste condiţii. Calculul întârzierii/defazării se efectuează conform SR 6648-1:1982 şi, după caz, STAS 6648-1:2014, "Instalaţii de ventilare şi climatizare. Parametrii climatici exteriori".
SUBCAPITOLUL 5:I.1.5. Exemple de alegere a parametrilor de intrare pentru calculul instalaţiilor de ventilare/climatizare
a)Parametri interiori de calcul pentru localitatea Bucureşti:
- perioada de încălzire a anului pentru spaţii cu destinaţia de birouri din categoria a II-a:
Temperatura interioară de calcul = 20°C
Umiditatea relativă = 60 %
- perioada de răcire a anului:
- - pentru instalaţii de ventilare:
Temperatura interioară de calcul se adopta cu 3°C (maxim 5°C) mai mare decât temperatura de calcul exterioară: ti = 35,3 + 3 = 38,3°C.
Temperatura interioară de calcul se poate determina ţinând seama de variaţia temperaturii exterioare, de inerţia termică a clădiri şi de aporturile de căldură din exterior şi interior putând fi calculată conform precizărilor din SR EN ISO 13779/2007 "Ventilarea clădirilor cu altă destinaţie decât cea de locuit. Cerinţe de performanţă pentru instalaţiile de ventilare şi de condiţionare a aerului din încăperi".
Umiditatea relativă = 60 %
- - pentru instalaţii de climatizare de confort:
Temperatura interioară de calcul se adoptă conform tabelului 5.1 din normativ sau conform precizărilor din SR EN 15251:2007. Corespunzător categoriei II (nivel normal recomandat clădirilor noi sau renovate)
Temperatura interioară de calcul = 23 - 26°C. Având în vedere că temperatura exterioară de calcul este 35,3°C se adoptă valoarea maximă adică 26°C care se încadrează în diferenţa maximă de 10°C între interior şi exterior.
Umiditatea relativă = 60 %
b)Parametri exteriori de calcul pentru localitatea Bucureşti:
- perioada de încălzire a anului (SR 1907)
Temperatura exterioară de calcul = -15°C
Umiditatea relativă = 80 %
- perioada de răcire a anului:
Temperatura exterioară de calcul = 35,3°C
Umiditatea relativă = 35 %
Variaţia diurnă a temperaturii exterioare pentru o zi tip:
--- Amplitudinea = 7°C
- - Temperatura maximă a zilei tip =
- - Temperatura medie a zilei tip = 35,3 - 7 = 28,3°C
- - Relaţia de calcul a variaţiei diurne:
te = tem + Az x cos 2/24 ( - M) [°C]

Ora

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

Variaţia diurnă a temperaturii

[oC]

21,5

21,3

21,5

22,2

23,4

24,8

26,5

28,3

30,1

31,8

33,3

34,4

Ora

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

Variaţia diurnă a temperaturii

[oC]

35,1

35,3

35,1

34,4

33,3

31,8

30,1

28,3

26,5

24,8

23,4

22,2

Radiaţia solară directă şi difuză [W/m2] prezentate în Anexa I.2. (conform Anexa 3 din normativ)
SUBCAPITOLUL 6:I.1.6. Exemple de determinare a amortizării oscilaţiei de temperatură şi întârzierii fluxului de căldură
Datele referitoare la caracteristicile termice ale structurilor, cuprinse în tabelele I.2 - I.5 sunt următoare:
d - grosimea stratului de material, în [m],
- coeficientul de conducţie termică, [W/m, °C],
c - căldura specifică a materialului în [J/kg, °C]
- densitatea materialului (masa specifică), în [kg/m3],
R - rezistenţa termică a structurii, în [m2, °C/W]
Pentru pereţii monostrat s-a neglijat influenţa tencuielii.
Tabelul I.2. Pereţi monostrat - structură şi caracteristici

Tipul materialului

d

(m)

(W/m, °C)

c

(J/kg, °C)

(kg/m3)

R

(m2, °C/W)

Tip 1

cărămidă (argilă arsă)

0,375

0,8

877

1800

0,47

Tip 2

B.C.A.

0,3

0,27

877

600

1,1

Tip 3

cărămidă tip 1

0,29

0,7

877

1800

0,42

Tip 4

cărămidă tip 2

0,375

0,7

877

1800

0,54

Tabelul I.3. Pereţi multistrat - structură şi caracteristici

Tipul materialului

d

(m)

(W/m, °C)

c

(J/kg, °C)

(kg/m3)

R

(m2, °C/W)

Tip 5

Int. tencuială ipsos

0,02

0,35

1000

1500

1,9

beton

0,14

1,75

653

2100

polistiren

0,07

0,04

1380

25

beton

0,06

1,75

653

2100

Ext. tencuială ciment

0,02

1,15

1000

1700

Tip 6

Int. beton

0,07

1,75

653

2100

2

vată de sticlă

0,08

0,041

670

200

beton

0,05

1,75

653

2100

Ext. tencuială ciment

0,02

1,15

1000

1700

Tip 7

Int. tencuială ipsos

0,025

0,35

1000

1500

1,9

Cărămidă

0,25

0,84

800

1700

polistiren

0,06

0,04

1380

25

Ext. tencuială ciment

0,025

1,15

1000

1700

Tip 8

Int. tencuială ipsos

0,02

0,35

1000

1500

1,74

BCA (GBN 50)

0,45

0,27

877

600

Ext. tencuială ciment

0,03

1,15

1000

1700

Tip 9

Tablă oţel

0.005

58

480

7850

2,5

Poliuretan celular

0.10

0.04

1460

30

Tablă oţel

0.005

58

480

7850

Tip 10

Tablă oţel

0.005

58

480

7850

3,75

Poliuretan celular

0.15

0.04

1460

30

Tablă oţel

0.005

58

480

7850

Tabelul I.4. Terasă cu strat termoizolant pe beton de pantă - structură şi caracteristici

Tipul materialului

d

(m)

(W/m, °C)

c

(J/kg, °C)

(kg/m3)

Tip 11

Pietriş

0,04

0,7

920

2000

Hidroizolaţie bituminoasă

0,01

0,17

840

1050

Şapa din mortar de ciment

0,025

0,93

1000

1700

Polistiren extrudat

0,15

0,04

1380

25

Beton de pantă (10-16 cm)

0,1

1,62

840

2400

Placă beton armat (8-14 cm)

0,1

1,74

840

2500

Tip 12

Pietriş

0,04

0,7

920

2000

Hidroizolaţie bituminoasă

0,01

0,17

840

1050

Şapă din mortar de ciment

0,025

0,93

1000

1700

Vată minerală

0,154

0,41

670

200

Beton de pantă (10-16 cm)

0,1

1,62

840

2400

Placă beton armat (8-14 cm)

0,1

1,74

840

2500

Tabelul I.5. Terasă cu strat termoizolant în trepte - structură şi caracteristici

Tipul materialului

d

(m)

(W/m, °C)

c

(J/kg, °C)

(kg/m3)

Tip 11

Pietriş

0,04

0,7

920

2000

Hidroizolaţie bituminoasă

0,01

0,17

840

1050

Şapă din mortar de ciment

0,035

0,93

1000

1700

B.C.A.

1,023

0,27

877

600

Beton de pantă (10-16 cm)

0,1

1,62

840

2400

Placă beton armat (8-14 cm)

0,1

1,74

840

2500

Tip 1

Nr strat

Denumire

D

s

R

R*s=x

ch x i

sh x i

Mi

Mf

i

i

i

m

kg/mc

W/mC

W/mpC

mpC/W

1

CĂRĂMIDĂ

0.075

1800

0.8

9.63

0.094

0.902

0.973+0.404i

0.547+0.719i

0.587-0.587i

0.787-0.007i

1.716+0.504i

1.788

1.091

2

0.075

0.8

9.63

0.094

0.902

0.973+0.404i

0.547+0.719i

0.787-0.007i

0.976+0.061i

1.409+0.966i

1.708

2.296

3

0.075

0.8

9.63

0.094

0.902

0.973+0.404i

0.547+0.719i

0.976+0.061i

1.015+0.011i

1.462+1.139i

1.853

2.528

4

0.075

0.8

9.63

0.094

0.902

0.973+0.404i

0.547+0.719i

1.015+0.011i

1.004-0.003i

1.520+1.140i

1.900

2.458

5

0.075

0.8

9.63

0.094

0.902

0.973+0.404i

0.547+0.719i

1.004-0.003i

0.999-0.001i

1.524+1.124i

1.888

2.426

 

=

10.798

 

=

0.049

Tip 2

Nr strat

Denumire

D

s

R

R*s=x

ch x i

sh x i

Mi

Mf

i

i

i

m

kg/mc

W/mC

W/mpC

mpC/W

1

BCA

0.075

600

0.27

3.38

0.278

0.939

0.969+0.432i

0.559+0.748i

1.673-1.167i

0.889-0.207i

2.777+1.030i

2.786

0.412

2

0.075

0.27

3.38

0.278

0.939

0.973+0.404i

0.547+0.719i

0.889-0.207i

0.933+0.005i

1.608+0.929i

1.857

2.001

3

0.075

0.27

3.38

0.278

0.939

0.973+0.404i

0.547+0.719i

0.933+0.005i

0.995+0.018i

1.479+1.077i

1.830

2.404

4

0.075

 

0.27

3.38

0.278

0.939

0.973+0.404i

0.547+0.719i

0.995+0.018i

1.004+0.002i

1.504+1.130i

1.881

2.461

 

=

7.279

 

=

0.056

Tip 3

Nr strat

Denumire

D

s

R

R*s=x

ch x i

sh x i

Mi

Mf

i

i

i

m

kg/mc

W/mC

W/mpC

mpC/W

1

CĂRĂMIDĂ TIP 1

0.073

1800

0.7

7.85

0.104

0.813

0.982+0.328i

0.508+0.633i

0.721-0.721i

0.783-0.092i

1.804+0.418i

1.852

0.870

2

0.073

0.7

7.85

0.104

0.813

0.982+0.328i

0.508+0.633i

0.783-0.092i

0.936+0.050i

1.438+0.777i

1.634

1.892

3

0.073

0.7

7.85

0.104

0.813

0.982+0.328i

0.508+0.633i

0.936+0.0500i

1.006+0.025i

1.425+0.946i

1.711

2.237

4

0.073

0.7

7.85

0.104

0.813

0.982+0.328i

0.508+0.633i

1.006+0.025i

1.008+0.001i

1.477+0.978i

1.771

2.234

 

=

7.233

 

=

0.109

Tip 4

Nr strat

Denumire

D

s

R

R*s=x

ch x i

sh x i

Mi

Mf

i

i

i

m

kg/mc

W/mC

W/mpC

mpC/W

1

CĂRĂMIDĂ TIP 2

0.094

1800

0.7

7.85

0.134

1.051

0.939+0.602i

0.612+0.925i

0.721-0.721i

0.839-0.006i

2.047+0.827i

2.208

1.467

2

0.094

0.7

7.85

0.134

1.051

0.939+0.602i

0.612+0.925i

0.839-0.006i

0.997+0.036i

1.458+1.374i

2.003

2.887

3

0.094

0.7

7.85

0.134

1.051

0.939+0.602i

0.612+0.925i

0.997+0.036i

1.007+0.0005i

1.515+1.547i

2.165

3.040

4

0.094

0.7

7.85

0.134

1.051

0.939+0.602i

0.612+0.925i

1.007+0.0005i

l.OOO-O.OOli

1.555+1.534i

2.184

2.974

 

=

10.367

 

=

0.048

Tip 5

Nr strat

Denumire

D

s

R

R*s=x

ch x i

sh x i

Mi

Mf

i

i

i

m

kg/mc

W/mC

W/mpC

mpC/W

1

Int. tencuială ipsos

0.020

1500

0.35

8.24

0.057

0.471

0.998+0.11i

0.32+0.344i

0.686-0.686i

0.721-0.245i

1.453+0.126i

1.458

0.330

2

beton

0.070

2100

1.75

16.25

0.040

0.650

0.993+0.211i

0.427+0.491i

0.365-0.124i

0.720+0.166i

1.209+0.337i

1.255

1.038

3

0.070

1.75

16.25

0.040

0.650

0.993+0.211i

0.427+0.491i

0.720+0.166i

0.986+0.148i

1.218+0.636i

1.374

1.838

4

polistiren

0.070

25

0.04

0.29

1.750

0.508

0.997+0.125i

0.339+0.368i

55.265-8.337i

1.527-1.227i

22.799+17.636i

28.824

2.515

5

beton

0.060

2100

1.75

16.25

0.034

0.557

0.996+0.151i

0.369+0.408i

0.027-0.021i

0.441+0.317i

1.014+0.154i

1.026

0.576

6

Ext. tencuială ciment

0.020

1700

1.15

10.08

0.017

0.175

1+0.015i

0.12+0.121i

0.711+0.512i

0.882+0.488i

1.023+0.162i

1.036

0.600

 

=

6.897

 

=

0.013

Tip 6

Nr strat

Denumire

D

s

R

R*s=x

ch x i

sh x i

Mi

Mf

i

i

i

m

kg/mc

W/mC

W/mpC

mpC/W

1

Int. beton

0.070

2100

1.75

16.25

0.040

0.650

0.993+0.211i

0.427+0.491i

0.348-0.348i

0.653+0.050i

1.312+0.233i

1.333

0.671

2

vată de sticlă

0.080

200

0.041

0.47

1.951

0.917

0.972+0.413i

0.551+0.728i

22.594+1.749i

1.019-0.527i

12.148+17.825i

21.566

3.716

3

beton

0.050

2100

1.75

16.25

0.029

0.464

0.998+0.11i

0.32+0.344i

0.0294-0.0152i

0.379+0.284i

1.012+0.115i

1.019

0.432

4

Ext. tencuială ciment

0.020

1700

1.15

10.08

0.017

0.175

l+0.015i

0.12+0.121i

0.57+0.428i

0.732+0.450i

1.016+0.135i

1.025

0.505

 

=

4.324

 

=

0.033

Tip 7

Nr strat

Denumire

D

s

R

R*s=x

ch x i

sh x i

Mi

Mf

i

i

i

m

kg/mc

W/mC

W/mpC

mpC/W

1

Int. tencuială ipsos

0.025

1500

0.35

8.24

0.071

0.589

0.995+0.174i

0.393+0.441i

0.686-0.686i

0.739-0.175i

1.567+0.206i

1.580

0.499

2

cărămidă

0.083

1700

0.84

8.99

0.099

0.892

0.974+0.395i

0.543+0.709i

0.677-0.161i

0.908+0.071i

1.455+0.787i

1.654

1.894

3

0.083

0.84

8.99

0.099

0.892

0.974+0.395i

0.543+0.709i

0.908+0.071i

1.012+0.032i

1.416+1.077i

1.779

2.484

4

0.083

0.84

8.99

0.099

0.892

0.974+0.395i

0.543+0.709i

1.012+0.032i

1.009-0.0007i

1.500+1.130i

1.879

2.467

5

polistiren

0.060

25

0.04

0.29

1.500

0.435

0.999+0.093i

0.295+0.313i

31.305-0.023i

1.752-1.378i

10.241+9.884i

14.233

2.932

6

Ext. tencuială ciment

0.025

1700

1.15

10.08

0.022

0.219

l+0.022i

0.147+0.15i

0.049-0.038i

0.196+0.107i

1.012+0.023i

1.012

0.087

 

=

10.363

 

=

0.008

Tip 8

Nr strat

Denumire

D

s

R

R*s=x

ch x i

sh x i

Mi

Mf

i

i

i

m

kg/mc

W/mC

W/mpC

mpC/W

1

Int. tencuială ipsos

0.020

1500

0.35

8.24

0.057

0.471

0.998+0.11i

0.32+0.344i

0.686-0.686i

0.721-0.245i

1.453+0.126i

1.458

0.330

2

BCA

0.075

600

0.27

3.38

0.278

0.939

0.968+0.441

0.563+0.758i

1.759-0.597i

0.948-0.169i

2.410+1.438i

2.807

2.054

3

0.075

0.27

3.38

0.278

0.939

0.968+0.441

0.563+0.758i

0.948-0.169i

0.953-0.001i

1.629+1.064i

1.946

2.210

4

0.075

0.27

3.38

0.278

0.939

0.968+0.441

0.563+0.758i

0.953-0.001i

0.996+0.012i

1.505+1.162i

1.901

2.511

5

0.075

0.27

3.38

0.278

0.939

0.968+0.441

0.563+0.758i

0.996+0.012i

1.002+0.001i

1.519+1.203i

1.938

2.559

6

0.075

0.27

3.38

0.278

0.939

0.968+0.441

0.563+0.758i

1.002+0.001i

1.0006-0.0006i

1.531+1.202i

1.946

2.542

7

0.075

0.27

3.38

0.278

0.939

0.968+0.441

0.563+0.758i

1.000-0.0006i

0.999-0.0001i

1.531+1.199i

1.945

2.538

8

Ext. tencuială ciment

0.030

1700

1.15

10.08

0.026

0.263

l+0.034i

0.182+0.186i

0.334-0.00006i

0.499+0.140i

1.060+0.096i

1.064

0.345

 

=

15.090

 

=

0.008

Tip 9

Nr strat

Denumire

D

s

R

R*s=x

ch x i

sh x i

Mi

Mf

i

i

i

m

kg/mc

W/mC

W/mpC

mpC/W

1

Tablă oţel

0.005

7850

58

125.66

0.000

0.011

1

0.007+0.007i

0.045-0.045i

0.051-0.037i

1

1.001

0.000

2

Poliuretan celular

0.100

30

0.04

0.36

2.500

0.900

0.973+0.404i

0.547+0.719i

18.139-13.255i

0.989-0.537i

20.425+6.195i

21.344

1.125

3

Tablă oţel

0.005

7850

58

125.66

0.000

0.011

1

0.007+0.007i

0.002-0.001i

0.009+0.005i

1.000+0.000009i

1.000

0.000

 

=

1.125

 

=

0.047

Tip 10

Nr strat

Denumire

D

s

R

R*s=x

ch x i

sh x i

Mi

Mf

i

i

i

m

kg/mc

W/mC

W/mpC

mpC/W

1

Tablă oţel

0.005

7850

58

125.66

0.000

0.011

1

0.007+0.007i

0.045-0.045i

0.051-0.037i

1

1.001

0.000

2

Poliuretan celular

0.075

30

0.04

0.36

1.875

0.675

0.992+0.224i

0.437+0.508i

18.139-13.255i

1.175-0.821i

15.652+3.646i

16.071

0.874

3

0.075

0.04

0.36

1.875

0.675

0.992+0.224i

0.437+0.508i

1.175-0.821i

0.873-0.232i

1.923+0.462i

1.978

0.901

4

Tablă oţel

0.005

7850

58

125.66

0.000

0.011

1

0.007+0.007i

0.002-0.0006i

0.009+0.006i

l.000+0.00001i

1.000

0.000

 

=

1.775

 

=

0.031

Tip 11

Nr strat

Denumire

D

s

R

R*s=x

ch x i

sh x i

Mi

Mf

i

i

i

m

kg/mc

W/mC

W/mpC

mpC/W

1

Pietriş

0.040

2000

0.7

10.25

0.057

0.586

0.995+0.168i

0.387+0.435i

0.551-0.551i

0.695-0.107i

1.447+0.194i

1.460

0.509

2

Hidroizolaţie bituminoasă

0.010

1050

0.17

3.28

0.059

0.193

l+0.018i

0.134+0.135i

2.173-0.336i

1.641-0.448i

1.336+0.266i

1.362

0.751

3

Şapa din mortar de ciment

0.025

1700

0.93

10.08

0.027

0.271

l+0.037i

0.189+0.193i

0.533-0.145i

0.643-0.004i

1.128+0.112i

1.134

0.378

4

Polistiren extrudat

0.150

25

0.04

0.29

3.750

1.088

0.939+0.602i

0.612+0.925i

22.384-0.144i

0.932-0.374i

14.771+21.219i

25.854

3.677

5

Beton de pantă (10-16 cm)

0.100

2400

1.62

15.36

0.062

0.948

0.968+0.441i

0.563+0.758i

0.017-0.007i

0.782+0.413i

0.983+0.450i

1.081

1.640

6

Placă beton armat (8-14 cm)

0.100

2500

1.74

16.25

0.057

0.934

0.969+0.432i

0.559+0.748i

0.739+0.391i

1.117+0.092i

1.089+1.203i

1.623

3.190

 

=

10.145

 

=

0.010

Tip 12

Nr strat

Denumire

D

s

R

R*s=x

ch x i

sh x i

Mi

Mf

i

i

i

m

kg/mc

W/mC

W/mpC

mpC/W

1

Pietriş

0.040

2000

0.7

10.25

0.057

0.586

0.995+0.168i

0.387+0.435i

0.551-0.551i

0.695-0.107i

1.447+0.194i

1.460

0.509

2

Hidroizolaţie bituminoasă

0.010

1050

0.17

3.28

0.059

0.193

l+0.018i

0.134+0.135i

2.173-0.336i

1.641-0.448i

1.336+0.266i

1.362

0.751

3

Şapă din mortar de ciment

0.025

1700

0.93

10.08

0.027

0.271

l+0.037i

0.189+0.193i

0.533-0.145i

0.643-0.004i

1.128+0.112i

1.134

0.378

4

Vată minerală

0.154

200

0.041

0.37

3.756

1.390

0.834+0.969i

0.636+1.271i

22.384-0.144i

0.884-0.203i

15.253+29.327i

33.056

4.168

5

Beton de pantă (10-16 cm)

0.100

2400

1.62

15.36

0.062

0.948

0.968+0.441i

0.563+0.758i

0.016-0.003i

0.784+0.415i

0.980+0.451i

1.080

1.646

6

Placă beton armat (8-14 cm)

0.100

2500

1.74

16.25

0.057

0.934

0.969+0.432i

0.559+0.748i

0.74+0.393i

1.118+0.092i

1.088+1.205i

1.624

3.193

 

=

10.645

 

=

0.008

Tip 13

Nr strat

Denumire

D

s

R

R*s=x

ch x i

sh x i

Mi

Mf

i

i

i

m

kg/mc

W/mC

W/mpC

mpC/W

1

Pietriş

0.040

2000

0.7

10.25

0.057

0.586

0.995+0.168i

0.387+0.435i

0.551-0.551i

0.695-0.107i

1.447+0.194i

1.460

0.509

2

Hidroizolaţie bituminoasă

0.010

1050

0.17

3.28

0.059

0.193

l+0.018i

0.134+0.135i

2.173-0.336i

1.641-0.448i

1.336+0.266i

1.362

0.751

3

Şapă din mortar de ciment

0.035

1700

0.93

10.08

0.038

0.379

0.999+0.072i

0.262+0.275i

0.533-0.145i

0.688+0.037i

1.178+0.1805i

1.192

0.579

4

BCA

0.085

600

0.27

3.38

0.316

1.067

0.939+0.602i

0.612+0.925i

2.200+0.119i

0.999-0.159i

2.175+2.710i

3.476

3.417

5

BCA

0.085

600

0.27

3.38

0.316

1.067

0.939+0.602i

0.612+0.925i

0.999-0.159i

0.967-0.002i

1.698+1.428i

2.219

2.671

6

BCA

0.085

600

0.27

3.38

0.316

1.067

0.939+0.602i

0.612+0.925i

0.967-0.002i

0.999+0.007i

1.533+1.494i

2.141

2.951

7

BCA

0.085

600

0.27

3.38

0.316

1.067

0.939+0.602i

0.612+0.925i

0.999+0.007i

1.001+0.0001i

1.544+1.530i

2.174

2.984

8

BCA

0.085

600

0.27

3.38

0.316

1.067

0.939+0.602i

0.612+0.925i

1.001+0.0001i

1.000-0.0003i

1.551+1.528i

2.177

2.971

9

BCA

0.085

600

0.27

3.38

0.316

1.067

0.939+0.602i

0.612+0.925i

1.000-0.0003i

0.999-9.675i

1.551+1.526i

2.176

2.969

10

BCA

0.085

600

0.27

3.38

0.316

1.067

0.939+0.602i

0.612+0.925i

0.999-9.675i

0.999+0.00001i

1.550+1.526i

2.176

2.969

11

BCA

0.085

600

0.27

3.38

0.316

1.067

0.939+0.602i

0.612+0.925i

0.999+0.00001i

1.000+5.1351

1.550+1.527i

2.177

2.970

12

BCA

0.085

600

0.27

3.38

0.316

1.067

0.939+0.602i

0.612+0.925i

1.000+5.1351

1.000-6.181i

1.551+1.527i

2.177

2.970

13

BCA

0.085

600

0.27

3.38

0.316

1.067

0.939+0.602i

0.612+0.925i

1.000-6.181i

0.999-2.654i

1.551+1.526i

2.177

2.970

14

BCA

0.085

600

0.27

3.38

0.316

1.067

0.939+0.602i

0.612+0.925i

0.999-2.654i

0.999+2.7411

1.550+1.526i

2.177

2.970

15

BCA

0.085

600

0.27

3.38

0.316

1.067

0.939+0.602i

0.612+0.925i

0.999+2.7411

1.000+1.345i

1.550+1.527i

2.177

2.970

16

Beton de pantă (10-16 cm)

0.100

2400

1.62

15.36

0.062

0.948

0.968+0.441i

0.563+0.758i

0.22-0.000i

0.875+0.295i

1.091+0.607i

1.248

1.939

17

Placă beton armat (8-14 cm)

0.100

2500

1.74

16.25

0.057

0.934

0.969+0.432i

0.559+0.748i

0.827+0.279i

1.076+0.063i

1.222+1.206i

1.717

2.975

 

=

42.537

 

=

0.000

CAPITOLUL 2:I.2. Reguli generale privind calculul sarcinii termice de încălzire/răcire a unei clădiri
SUBCAPITOLUL 1:I.2.1. Sarcina termica pentru sezonul de încălzire
Sarcina termică de încălzire se determină ca fiind diferenţa dintre degajările de căldură din interiorul zonei climatizate şi necesarul de căldură pentru încălzire al acesteia.
Sursele de căldură în interiorul zonei climatizate pe durata perioadei de încălzire sunt următoarele: ocupanţi, iluminat electric, maşini, utilaje dispozitive acţionate electric, echipamente electronice de birou, corpuri de încălzire, mâncare, materiale.
Necesarul de căldură pentru încălzire al zonei climatizate se stabileşte în conformitate cu metodologia indicată în SR 1907-1,2:1997, iar pentru clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero, se utilizează SR 1907-1, 2:2014
SUBCAPITOLUL 2:I.2.2. Sarcina termica pentru sezonul de răcire
Sarcina termică de calcul pentru perioada de răcire se determina prin însumarea fluxurilor de căldură transmise dinspre zonele adiacente (exteriorul clădirii sau încăperile vecine) spre zona climatizată şi a degajărilor de căldură de la sursele interioare. Sarcina termică de calcul pentru perioada de răcire se determină pe baza calculului orar, efectuat pentru ziua tip, alegându-se valoarea maximă orară.
În încăperile în care se degajă umiditate, se calculează separat sarcina termică pentru căldura sensibilă şi sarcina de căldură latentă sau sarcina termică totală şi cea latentă.
SUBCAPITOLUL 3:I.2.3. Exemple de determinare a sarcinii termice
Sarcina termică de răcire pentru un birou cu dimensiunile şi orientarea, date în fig. I.1. amplasat la ultimul nivel.
Fig. I.1.
Metoda orară
- Aporturi de căldură prin elementele opace exterioare - perete exterior
Calculul s-a efectuat conform STAS 6648-1:1982 şi, după caz, se va utiliza STAS 6648-1:2014. Relaţia de calcul folosită este:
= As [h (sm - i) + i x x (s - sm)] [W]
În care s-au folosit următoarele valori pentru peretele exterior orientat spre sud:

Mărime

As

a1

a2

A

mediu

ext.calc

int

IDmed

Idmed

sm

k

hi

[m2]

ore

[h]

-

-

 

°C

°C

°C

[W/m2]

[W/m2]

[°C]

[W/m2K ]

[W/m2K]

-

Valoare

33,84

5

1

1

7

28,3

35,3

26

89

59

32,9

0,56

8

0,01

Valorile rezultate pentru fiecare oră din zi sunt:

Ora

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

Aporturi de căldură prin perete Sud [W]

171

166

161

157

154

152

152

152

154

157

168

177

Ora

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

Aporturi de căldură prin perete Sud [W]

191

215

244

254

263

259

253

228

207

195

187

175

- Aporturi de căldură prin elementele opace exterioare - acoperiş
Calculul s-a efectuat conform STAS 6648-1:1982 şi, după caz, se va utiliza STAS 6648-1:2014. Relaţia de calcul folosită este:
= As [h (sm - i) + i x x (s - sm)] [W]
În care s-au folosit următoarele valori pentru peretele exterior orientat spre sud:

Mărime

As

a1

a2

A

mediu

ext.cal

int

IDmed

Idmed

sm

k

hi

[m2]

ore

[h]

-

-

 

°C

°C

°C

[W/m2]

[W/m2]

[°C]

[W/m2K ]

[W/m2K]

-

Valoare

36

9

1

1

7

28,3

35,3

26

247

59

44,9

0,22

5,8

0,01

Valorile rezultate pentru fiecare oră din zi sunt:

Ora

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

Aporturi de căldură prin acoperiş [W]

191

170

147

128

126

125

124

125

126

128

131

135

Ora

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

Aporturi de căldură prin acoperiş [W]

139

142

161

184

204

224

238

246

247

242

231

214

- Aporturi de căldură prin elementele vitrate exterioare
Calculul s-a efectuat conform STAS 6648-1:1982 şi, după caz, se va utiliza STAS 6648-1:2014. Relaţia de calcul folosită este:
QI = c1c2c3 (Ai x a1 x a2 x IDmax + At x Idmax) [W]
În care s-au folosit următoarele valori pentru fereastra exterioară orientată spre sud:

Mărime

At

c1

c2

c3

A

mediu

ext.calc

int

IDmed

Idmed

sm

k

[m2]

-

-

-

[°C]

[°C]

[°C]

[°C]

[W/m2]

[W/m2]

[°C]

[W/m2K]

Valoare

2,16

0,52

0,6

0,85

7

28,3

35,3

26

89

59

32,9

1,96

Valorile rezultate pentru fiecare oră din zi sunt:

Ora

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

Aporturi de căldură prin fereastră Sud [W]

-11

-14

-17

-19

-20

5

20

110

171

256

301

337

Ora

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

Aporturi de căldură prin fereastră Sud [W]

345

333

281

225

88

69

22

12

5

-1

-4

-8

- Aporturi de căldură prin elementele interioare - pereţi interiori
F = AF k x [W]
Temperatura interioară din holul neclimatizat este cu 5°C mai mare decât temperatura medie a aerului exterior:
F = 6,0 x 2,5 x 1,72 x (33,3 - 26) =188 [W]
- Degajări de căldură de la ocupanţi
Conform Anexa I.4. (Anexa 4 din I5/2010) pentru birou mic ocuparea este de 8 - 12 m2/persoană. Rezultă un număr de 4 persoane. Degajarea specifică de căldură conform Anexa I.5. (Anexa 5 din I5/2010) este de 125 W/persoană.
ocupanţi = 4 x 125 = 500 [W]
- Degajări de căldură de la iluminat
Considerăm iluminat fluorescent, la un nivel de iluminat de 400 lux conform Anexa I.6. (Anexa 5 din I5/2010). În aceste condiţii puterea specifică a instalaţiei de iluminat este de 10 W/m2.
iluminat = 36 x 10 = 360 [W]
- Degajări de căldură de la echipamentele de birou
Se consideră dotarea standard a biroului cu 4 calculatoare şi 1 imprimantă laser. Degajarea specifică de căldură este de 100-400 W/calculator şi 250 W/imprimantă.
PC = 4 x 100 + 250 = 650 [W]

Ora

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

Aporturi de căldură prin perete Sud [W]

171

166

161

157

154

152

152

152

154

157

168

177

Aporturi de căldură prin acoperiş [W]

191

170

147

128

126

125

124

125

126

128

131

135

Aporturi de căldură prin fereastră Sud [W]

-11

-14

-17

-19

-20

5

20

110

171

256

301

337

Degajări de căldură de la ocupanţi [W]

500

Degajări de căldură de la iluminat [W]

360

Degajări de căldură de la echipamente [W]

650

Sarcina termică totală [W]

1861

1832

1801

1776

1770

1792

1806

1897

1961

2051

2110

2159

Ora

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

Aporturi de căldură prin perete Sud [W]

191

215

244

254

263

259

253

228

207

195

187

175

Aporturi de căldură prin acoperiş [W]

139

142

161

184

204

224

238

246

247

242

231

214

Aporturi de căldură prin fereastră Sud [W]

345

333

281

225

88

69

22

12

5

-1

-4

-8

Degajări de căldură de la ocupanţi [W]

500

Degajări de căldură de la iluminat [W]

360

Degajări de căldură de la echipamente [W]

650

Sarcina termică totală [W]

2185

2200

2196

2173

2065

2062

2023

1996

1969

1946

1924

1891

Sarcina maximă de răcire rezultă la ora 14 când spaţiul este ocupat, dimensionarea instalaţiei de climatizare făcându-se pentru această valoare.
CAPITOLUL 3:I.3. Stabilirea debitele de aer în spaţiile ventilate/climatizate
SUBCAPITOLUL 1:1.3.1. Debitul de aer proaspăt pentru ventilare
Pentru încăperile civile nerezidenţiale cu prezenţa umană, debitul de aer proaspăt pentru ventilare se determină în funcţie de categoria de ambianţă, de numărul şi de activitatea ocupanţilor precum şi de emisiile poluante ale clădirii şi sistemelor:
q = N qp + A qB
unde: N - numărul de persoane,
qp - debitul de aer proaspăt pentru o persoană, din tabelul I.6,
A - aria suprafeţei pardoselii [m2],
qB - debitul de aer proaspăt, pentru 1 m2 de suprafaţă, din tabelul I.7.
Tabelul I.6 Debitul de aer proaspăt pentru o persoană, într-un mediu în care nu se fumează (din SR EN 15251:2007).

Categoria de ambianţă

Debit pentru o persoană [m3/h/pers]

I

36

II

25

III

15

IV

< 15

Tabelul I.7 Debitul de aer proaspăt pentru 1 m de suprafaţă, (din SR EN 15251:2007).

Categoria de ambianţă

Debit pe m2 de suprafaţă [m3/(h.m2)]

clădiri foarte puţin poluante

clădiri puţin poluante

Altele

I

1,8

3,6

7,2

II

1,26

2,52

5,0

III

1,1

1,44

2,9

IV

mai mici decât valorile pentru categoria III

În zonele de fumători, debitele de aer proaspăt se dublează faţă de valorile din tabel. Aceste debite asigură condiţii de confort pentru ocupanţi, nu şi condiţii de sănătate.
Pentru încăperile din clădirile civile şi industriale în care există emisii de poluanţi, debitul de aer proaspăt pentru ventilare se determină pentru asigurarea valorilor de concentraţie admisă în zona ocupată:
q = G/(Ci - Ce)
unde: G - debitul de poluant (mg/h)
Ci - concentraţia admisă în aerul interior [mg/m3],
Ce - concentraţia în aerul exterior [mg/m3],
Dacă în încăpere se degajă mai mulţi poluanţi, calculul se face pentru fiecare poluant în parte şi dacă poluanţii nu au acţiune sinergică asupra organismului, se alege valoarea cea mai mare de debit rezultată; dacă poluanţii au o acţiune sinergică şi nu sunt recomandări specifice referitoare la acei poluanţi, debitul de aer rezultă ca sumă a debitelor calculate pentru fiecare poluant în parte.
Pentru clădirile din învăţământ instalaţiile de ventilare asigură debitele minime de aer proaspăt pentru un ocupant (tabel I.8.):
Tabelul I.8 Debitul de aer proaspăt pentru clădirile din învăţământ, (din SR EN 15251:2007).

Categoria clădirii

Debitul minim de aer proaspăt

Grădiniţe, şcoli sau colegii

15 m3/h/pers

Încăperi din licee, seminarii, camere de cazare, birouri, săli de reuniuni

18 m3/h/pers

Săli de mese

22 m3/h/pers

Bucătării colective în funcţie de numărul de mese la care servirea se face simultan

10 - 20 m3/h/masă

Grupuri sanitare izolate

30 m3/h/pers

În cazul instalaţiei de ventilare pentru încăperi fără ocupare umană şi fără o destinaţie clară, debitele de aer proaspăt pentru ventilare se determină prin raportare la aria pardoselii conform tabel I.9.
Tabelul I.19. Debite de aer exterior pentru încăperi cu altă destinaţie decât ocuparea umană (din SR EN 13779:2007)

Categorie

Debit de aer exterior [m3/(h/m2)]

Domeniu tipic

Valoare prin lipsă

IDA 1

*

*

IDA 2

> 2,5

3

IDA 3

1,3-2,5

2

IDA 4

< 1,3

1

* pentru IDA 1 această metodă nu se aplică.
SUBCAPITOLUL 2:1.3.2. Debitul de aer evacuat
Debitele extrase din locuinţe se stabilesc în condiţii climatice medii de iarnă.
Aceste debitele trebuie să poată fi asigurate de sistem, simultan sau fiecare în parte.
Tabelul I.10. Debite de aer pentru ventilarea locuinţelor

Număr de încăperi principale în locuinţă

Debite extrase exprimate în m3/h

Bucătărie

Sală de baie sau de duş comună sau nu cu un grup sanitar

Altă sală de duş

Grup sanitar

unic

multiplu

1

75

15

-

-

-

2

90

15

15

15

15

3

105

30

15

15

15

4

120

30

15

30

15

5 sau mai multe

135

30

15

30

15

Este permisă reducerea debitelor definite anterior cu condiţia ca debitul minim extras să fie cel puţin egale cu valorile date în tabelul I.11.
Tabelul I.11. Debite minime pentru ventilarea locuinţelor

Mărimea

Număr de încăperi principale

1

2

3

4

5

6

7

debit total minim [m3/h]

35

60

75

90

105

120

135

debit minim în bucătărie [m3/h]

20

30

45

45

45

45

45

SUBCAPITOLUL 3:1.3.3. Debitul de aer pentru climatizare
Debitul de aer se va determina pentru situaţia de răcire a încăperii.
Dacă instalaţia de climatizare asigură şi ventilarea încăperii, se calculează debitul de aer proaspăt şi debitul de aer pentru asigurarea confortului; instalaţia se va dimensiona la debitul cel mai mare, care devine debit de calcul, o parte din debitul de aer putându-se recircula.
- instalaţii cu controlul umidităţii
În încăperile în care nu se realizează controlul umidităţii, debitul de aer se poate stabili numai pe baza sarcinii termice de căldură sensibilă a încăperii, S, folosind diferenţa de temperatură dintre aerul din zona ocupată IDA şi cel introdus, SUP:
qv = S/[ca x (IDA - SUP)]
- instalaţii fără controlul umidităţii
În încăperile în care se realizează controlul umidităţii, debitul de aer se va stabili pe baza sarcinii termice de căldură totală a încăperii t (sensibilă şi latentă), folosind diferenţa de entalpie dintre aerul din zona ocupată, hIDA şi cel introdus, hIDA:
qv = t/(hIDA - hSUP)
În situaţia circulaţiei aerului după schema "prin amestec", pentru a aprecia dacă debitul de aer este corespunzător, se utilizează metoda schimburilor orare recomandate. Aceste schimburi orare pot fi utilizate pentru alegerea ventiloconvectoarelor. În tabelul din Anexa I.7. (Anexa 7 din normativ), se indică numărul de schimburi orare de aer [h-1], pentru diferite destinaţii de încăperi.
SUBCAPITOLUL 4:1.3.4. Exemple de determinare a debitului de aer
Debitul de aer pentru o clădire de locuit
Înălţimea încăperilor este de 2,5 m.
Rezultă următoarele volume:

Încăperea

Cameră de zi

Dormitor

Birou

Bucătărie

Cameră de baie

Grup sanitar

Volume în [m3]

50

50

32,5

40

15

7,5

Conform tabel I.9. (tabel 8.1.1. din I5/2010) debitele de aer pentru ventilarea locuinţelor se aleg astfel:

Încăpere

Bucătărie

Cameră de baie

Grup sanitar

Total

Debite extrase exprimate în [m3/h]

105

30

15

150

Se verifică dacă debitul rezultat se încadrează în valoarea minimă conform tabel I.11. (tabel 8.1.2. din I5/2010) Bucătăria se prevede cu hotă cu circulaţie forţată, având un ventilator de evacuare cu debitul de 105 m3/h. camera de baie şi grupul sanitar se prevăd cu ventilare mecanică cu ventilator de evacuare montat în peretele exterior.
Pentru asigurarea ventilaţiei naturale în camera de zi, dormitor şi birou se prevăd fante autoreglabile sau higroreglabile, montate în rama ferestrelor iar în uşile dinspre hol se prevăd grile de transfer sau din montaj sub foaia de uşă poate rămâne o fantă de trecere a aerului.
Debitul de aer pentru o şcoală
Suprafaţa sălilor de clasă este de 240 m2 în care se află 60 elevi. Cancelaria are o suprafaţă de 36 m şi un număr de 12 cadre didactice. Clădirea se încadrează în categoria de ambianţă II.
- Debitul minim de aer proaspăt pentru spaţiile de învăţământ (utilizând datele din tabel I.7. şi I.6.)
qsăli = 60 x 15 + 240 x 2,52 = 1500 m3/h
- Debitul minim de aer proaspăt pentru spaţiile de birouri (utilizând datele din tabel I.7. şi I.6.)
qbirouri = 12 x 18 + 36 x 2,52 = 307 m3/h
- Debitul total minim de aer proaspăt
qşcoală = 2500 + 307 = 2807 m3/h
Pentru şcoli, în scopul creşterii eficienţei energetice, se recomandă utilizarea sistemelor de ventilare dublu flux cu recuperarea căldurii din aerul evacuat în timpul iernii. În acest caz se prevede şi un sistem de evacuare a aerului viciat care va avea debitul de aer egal cu debitul de aer proaspăt introdus
Debitul de aer pentru instalaţie de ventilare perioada de vară

250000

kJ/h

  

W

50

kg/h

  

= /W =

5000

kJ/kg

  

E =

32

°C

  

xE =

10

°C

  

=

3

°C

  

I =

35

°C

  

I =

38

°C

  

xI =

0.0133

kg/kg

  

hI =

69,1

kJ/kg

  

hC =

62,6

kJ/kg

  

C =

1,135

kg/m3

  

qv = /(hI - hC) =

38.461

kg/h

33.886

mc/h

qv = W/(xI - xC) =

38.416

kg/h

33.846

mc/h

Debitul de aer pentru instalaţie de climatizare perioada de vară

300000

kJ/h

  

W

75

kg/h

  

= /W =

4000

kJ/kg

  

I =

25

°C

  

I =

60

°C

  

=

4

°C

  

c = i - =

21

°C

  

xI =

0.012

kg/kg

  

xC =

0.00928

kg/kg

  

hI =

55,8

kJ/kg

  

hC =

45,0

kJ/kg

  

C =

1,165

kg/m3

  

qv = /(hI - hC) =

27.778

kg/h

23.844

mc/h

qv = W/(xI - xC) =

27.574

kg/h

23.669

mc/h

CAPITOLUL 4:I.4. Dimensionarea conductelor de aer
SUBCAPITOLUL 1:I.4.1. Dimensionarea geometrica a conductelor de aer şi determinarea pierderilor de presiune
- Secţiunea conductelor de aer se determină în funcţie de debitul transportat, alegând o viteză de aer recomandată conform Anexa I.8. (Anexa 8 din normativ)
Pentru un sistem de conducte de introducere/evacuare se determină căderile de presiune (pierderile totale de sarcină) p, în funcţie de pierderile liniare şi locale:
 [Pa]
unde:
l - lungimea tronsonului de conductă, în metri;
R - pierderea de sarcină liniară unitară pe tronsonul respectiv, în Pa/m, conform Anexa I. 9.;
Z - pierderea de sarcină locală pe un anumit tronson, în Pa;
i - numărul de tronsoane pe traseul care se calculează.
Valorile R, pentru stabilirea pierderile de sarcină liniare trebuie alese în funcţie de natura şi rugozitatea materialului conductei de aer. Pentru conducte cu secţiune diferită de cea circulară, valorile R se determină funcţie de diametrul echivalent, de, relativ la viteză:
de = 2ab/(a+b)
Pierderea de sarcină locală se calculează cu relaţia:
Z = î x (v2 x )/2 [Pa]
unde:
î - suma coeficienţilor de rezistenţă locală pe fiecare tronson de conductă conform Anexa I.10;
v - viteza aerului pe tronsonul de conductă, în m/s,
- densitatea aerului din conductă, în kg/m3.
Stabilirea coeficienţilor de rezistenţă locală î ţine seama de forma geometrică a fiecărei piese speciale.
Calculul pierderilor de sarcină trebuie făcut pentru fiecare circuit de aer în care vehicularea aerului este asigurată de un ventilator sau de un coş de ventilare naturală (tiraj natural). Acest circuit trebuie urmărit de la intrarea până la evacuarea aerului în sistem; se urmăreşte pe cât posibil echilibrarea aeraulică a circuitelor.
SUBCAPITOLUL 2:I.4.2. Exemple de dimensionare a conductelor de aer şi de determinarea pierderilor de presiune
Se dimensionează reţeaua de conducte de aer pentru schema din figura I.2:
Fig. I.2. Schema de calcul pentru dimensionarea conductelor de aer pentru exemplul dat
SECŢIUNEA 1:A. Metoda vitezelor descrescătoare
Se aleg viteze descrescătoare de la CTA spre ultima gură de refulare de pe traseul cel mai dezavantajat şi de la CTA spre priza de aer proaspăt, respectându-se pentru viteza reală rezultată valorile din Anexa I.8, cu privire la vitezele recomandate pentru conductele de aer.
1.Tronson 1
Debit de aer: V = 1000 [m3/h]
Lungime: l = 2,8 [m]
Viteză: v = 6 [m/s] - conform Anexei I.8
- Secţiune adoptată: 160 x 300 [mm]
Diametrul echivalent:de = 208,7 [mm]
Pierderea de sarcina unitară: R = 4,5 [Pa/m] - conform Nomogramei din Anexa I.9
Pierderea de sarcină liniară: Rxl = 12,60 [Pa]
Pierderea de sarcină locală: Z = x v2/2 x = 35,16 [Pa]
Densitatea aerului: = 1,2 kg/m3
= grila de refulare + curba 90 ° = 1,75
grila de refulare = 0,6 - Conform Anexei I.10, fig. 160
curba 90 ° = 1,75 - Conform Anexei I.10, fig. 10
Pierderea de sarcină totală: (Rxl + Z) = 47,76 [Pa]
2.Tronson 2
Debit de aer: V = 2000 [m3/h]
Lungime: l = 4,7 [m]
Viteză: v = 7 [m/s] - conform Anexei I.8
- Secţiune adoptată: 200 x 400 [mm]
Diametrul echivalent: de = 266,67 [mm]
Pierderea de sarcina unitară: R = 4 [Pa/m] - conform Nomogramei din Anexa I.9
Pierderea de sarcină liniară: Rxl = 18,80 [Pa]
Pierderea de sarcină locală: Z = x v2/2 x = 153,94 [Pa]
Densitatea aerului: = 1,2 kg/m3
= ramificaţie cu cot + cot dublu = 5,32
ramificaţie cu cot = 0,38 - Conform Anexei I.10, fig. 90
cot dublu = 4,94 - Conform Anexei I.10, fig. 40
Pierderea de sarcină totală: (Rxl + Z) = 172,74 [Pa]
3.Tronson 3
Debit de aer: V = 4000 [m3/h]
Lungime: l = 1,5 [m]
Viteză: v = 8 [m/s] - conform Anexei I.8
- Secţiune adoptată: 260 x 550 [mm]
Diametrul echivalent: de = 353,09 [mm]
Pierderea de sarcina unitară: R = 3 [Pa/m] - conform Nomogramei din Anexa I.9
Pierderea de sarcină liniară: Rxl = 4,5 [Pa]
Pierderea de sarcină locală: Z = x v2/2 x = 27,17 [Pa]
Densitatea aerului: = 1,2 kg/m3
= ramificaţie cu cot + difuzor = 0,75
ramificaţie cu cot = 0,38 - Conform Anexei I.10, fig. 90
difuzor = 0,37 - Conform Anexei I.10, fig. 51
Pierderea de sarcină totală: (Rxl + Z) = 31,67 [Pa]
4.Tronson 4 - CTA
Debit de aer: V = 4000 [m3/h]
Pierderea de sarcină totală: 100 [Pa]
5.Tronson 5 - Conducta de aer proaspăt
Debit de aer: V = 4000 [m3/h]
Lungime: l = 2,8 [m]
Viteză: v = 6 [m/s] - conform Anexei I.8
- Secţiune adoptată: 400 x 500 [mm]
Diametrul echivalent: de = 444,44 [mm]
Pierderea de sarcina unitară: R = 1,4 [Pa/m] - conform Nomogramei din Anexa I.9
Pierderea de sarcină liniară: Rxl = 3,92 [Pa]
Pierderea de sarcină locală: Z = x v2/2 x = 11,41 [Pa]
= confuzor + curba 90 ° = 0,616
confuzor = 0,126 - Conform Anexei I.10, fig. 73
curba 90 ° = 0,49 - Conform Anexei I.10, fig. 10
Pierderea de sarcină totală: (Rxl + Z) = 15,33 [Pa]
6.Tronson 6 - Priza de aer proaspăt
Debit de aer: V = 4000 [m3/h]
Viteză: v = 3,5 [m/s] - conform Anexei I.8
- Secţiune adoptată: 400 x 800 [mm]
Se adopta 4 grile de aspiraţie 400 x 200 mm pe cele 4 laturi ale canalului de aer proaspăt. (Anexa I.10, fig. 124)
Diametrul echivalent: de = 444,44 [mm]
Pierderea de sarcină locală: Z = x v2/2 x = 19,53 [Pa]
Densitatea aerului: = 1,2 kg/m3
= 2,7 - Conform Anexei I.10, fig. 124
Pierderea de sarcină totală: (Rxl + Z) = 19,53 [Pa]
În final rezultă pierderea totală de presiune pentru CTA: (Tabel I.12)
P = P1+P2+P3+P4+P5+P6 = 387,03 [Pa]
Tab. I.12 Calculul pierderii de sarcină pe canalele principale de aer - metoda vitezelor descrescătoare

Nr. Crt.

Nr. Tronson

Debit

l

Viteza

Sect. iniţială

axb iniţial

axb adoptat

Sect. rezultată

Diam echiv

Sect. echiv.

Viteza reală

R

Rxl

Z

Rl+Z

(Rl+Z)

[mc/h]

[mc/s]

[m]

[m/s]

[mp]

a [mm]

b [mm]

a [mm]

b [mm]

[mp]

[mm]

[mp]

[m/s]

Pa/m

[Pa]

 

[Pa]

[Pa]

[Pa]

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

13

14

15

16

17

18

19

20

21

1

Trl

1000,000

0,278

2,8

6,00

0,046296

152,15

304,29

160

300

0,0480

208,70

0,0342

5,79

4,5

12,60

1,75

35,16

47,76

387,03

2

Tr2

2000,000

0,556

4,7

7,00

0,079365

199,20

398,41

200

400

0,0800

266,67

0,0558

6,94

4

18,80

5,32

153,94

172,74

3

Tr3

4000,000

1,111

1,5

8,00

0,138889

263,52

527,05

260

550

0,1430

353,09

0,0979

7,77

3

4,50

0,75

27,17

31,67

4

CTA

4000,000

1,111

               

100,00

5

Tr5 AP

4000,000

1,111

2,8

6,00

0,185185

304,29

608,58

400

500

0,2000

444,44

0,1551

5,56

1,4

3,92

0,616

11,41

15,33

6

TrG PA

4000,000

1,111

0

3,50

0,317460

398,41

796,82

400

800

0,3200

533,33

0,2233

3,47

0,5

0,00

2,7

19,53

19,53

                    
                    
                    
SECŢIUNEA 2:B. Metoda vitezelor constante
Se aleg viteze constante de la CTA spre ultima gură de refulare de pe traseul cel mai dezavantajat şi de la CTA spre priza de aer proaspăt, adoptându-se secţiunile corespunzătoare pentru respectarea valorilor din Anexa I.8, cu privire la vitezele recomandate pentru conductele de aer.
1.Tronson 1
Debit de aer: V = 1000 [m3/h]
Lungime: l = 2,8 [m]
Viteză: v = 6 [m/s] - conform Anexei I.8
- Secţiune adoptată: 160 x 300 [mm]
Diametrul echivalent: de = 208,7 [mm]
Pierderea de sarcina unitară: R = 4,5 [Pa/m] - conform Nomogramei din Anexa I.9
Pierderea de sarcină liniară: Rxl = 12,60 [Pa]
Pierderea de sarcină locală: Z = x v2/2 x = 35,16 [Pa]
Densitatea aerului: = 1,2 kg/m3
= grila de refulare + curba 90 ° = 1,75
grila de refulare = 0,6 - Conform Anexei I.10, fig. 160
curba 90 ° = 1,75 - Conform Anexei I.10, fig. 10
Pierderea de sarcină totală: Rxl + Z = 47,76 [Pa]
2.Tronson 2
Debit de aer: V = 2000 [m3/h]
Lungime: l = 4,7 [m]
Viteză: v = 6 [m/s] - conform Anexei I.8
- Secţiune adoptată: 240 x 400 [mm]
Diametrul echivalent: de = 300,00 [mm]
Pierderea de sarcina unitară: R = 2,2 [Pa/m] - conform Nomogramei din Anexa I.9
Pierderea de sarcină liniară: Rxl = 10,34 [Pa]
Pierderea de sarcină locală: Z = x v2/2 x = 106,90 [Pa]
Densitatea aerului: = 1,2 kg/m3
= ramificaţie cu cot + cot dublu = 5,32
ramificaţie cu cot = 0,38 - Conform Anexei I.10, fig. 90
cot dublu = 4,94 - Conform Anexei I.10, fig. 40
Pierderea de sarcină totală: (Rxl + Z) = 117,24 [Pa]
3.Tronson 3
Debit de aer: V = 4000 [m3/h]
Lungime: l = 1,5 [m]
Viteză: v = 6 [m/s] - conform Anexei I.8
- Secţiune adoptată: 320 x 600 [mm]
Diametrul echivalent: de = 417,39 [mm]
Pierderea de sarcina unitară: R = 1,7 [Pa/m] - conform Nomogramei din Anexa I.9
Pierderea de sarcină liniară: Rxl = 2,55 [Pa]
Pierderea de sarcină locală: Z = x v2/2 x = 15,07 [Pa]
= ramificaţie cu cot + difuzor = 0,75
ramificaţie cu cot = 0,38 - Conform Anexei I.10, fig. 90
difuzor = 0,37 - Conform Anexei I.10, fig. 51
Pierderea de sarcină totală: (Rxl + Z) = 17,62 [Pa]
4.Tronson 4 - CTA
Debit de aer: V = 4000 [m3/h]
Pierderea de sarcină totală: 100 [Pa]
5.Tronson 5 - Conducta de aer proaspăt
Debit de aer: V = 4000 [m3/h]
Lungime: l = 2,8 [m]
Viteză: v = 3,5 [m/s] - conform Anexei I.8
- Secţiune adoptată: 400 x 800 [mm]
Diametrul echivalent: de = 533,33 [mm]
Pierderea de sarcina unitară: R = 0,55 [Pa/m] - conform Nomogramei din Anexa I.9
Pierderea de sarcină liniară: Rxl = 1,54 [Pa]
Pierderea de sarcină locală: Z = x v2/2 x = 4,46 [Pa]
Densitatea aerului: = 1,2 kg/m3
= confuzor + curba 90 ° = 0,616
confuzor = 0,126 - Conform Anexei I.10, fig. 73
curba 90 ° = 0,49 - Conform Anexei I.10, fig. 10
Pierderea de sarcină totală: (Rxl + Z) = 6,00 [Pa]
6.Tronson 6 - Priza de aer proaspăt
Debit de aer: V = 4000 [m3/h]
Viteză: v = 3,5 [m/s] - conform Anexei I.8
- Secţiune adoptată: 400 x 800 [mm]
Se adopta 4 grile de aspiraţie 400 x 200 mm pe cele 4 laturi ale canalului de aer proaspăt. (Anexa I.10, fig. 124)
Diametrul echivalent: de = 533,33 [mm]
Pierderea de sarcină locală: Z = x v2/2 x = 19,53 [Pa]
Densitatea aerului: = 1,2 kg/m3
= 2,7 - Conform Anexei I.10, fig. 124
Pierderea de sarcină totală: (Rxl + Z) = 19,53 [Pa]
În final rezultă pierderea totală de presiune pentru CTA: (Tabel I.13)
P = P1+P2+P3+P4+P5+P6 = 308,15 [Pa]
Tab. I.13 Calculul pierderii de sarcină pe canalele principale de aer - metoda vitezelor constante

Nr. Crt.

Nr. Tronson

Debit

l

Viteza

Sect. iniţială

axb iniţial

axb adoptat

Sect. rezultată

Diam echiv

Sect. echiv.

Viteza reală

R

Rxl

Z

Rl+Z

(Rl+Z)

[mc/h]

[mc/s]

[m]

[m/s]

[mp]

a [mm]

b [mm]

a [mm]

b [mm]

[mp]

[mm]

[mp]

[m/s]

Pa/m

[Pa]

 

[Pa]

[Pa]

[Pa]

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

13

14

15

16

17

18

19

20

21

1

Trl

1000,000

0,278

2,8

6,00

0,046296

152,15

304,29

160

300

0,0480

208,70

0,0342

5,79

4,5

12,60

1,75

35,16

47,76

308,15

2

Tr2

2000,000

0,556

4,7

6,00

0,092593

215,17

430,33

240

400

0,0960

300,00

0,0707

5,79

2,2

10,34

5,32

106,90

117,24

3

Tr3

4000,000

1,111

1,5

6,00

0,185185

304,29

608,58

320

600

0,1920

417,39

0,1368

5,79

1,7

2,55

0,75

15,07

17,62

4

CTA

4000,000

1,111

               

100,00

5

Tr5 AP

4000,000

1,111

2,8

3,50

0,317460

398,41

796,82

400

800

0,3200

533,33

0,2233

3,47

0,55

1,54

0,616

4,46

6,00

6

Tr6 PA

4000,000

1,111

0

3,50

0,317460

398,41

796,82

400

800

0,3200

533,33

0,2233

3,47

0,55

0,00

2,7

19,53

19,53

                    
                    
                    
SECŢIUNEA 3:C. Metoda secţiunilor constante
Se aleg secţiuni constante de la CTA spre ultima gură de refulare de pe traseul cel mai dezavantajat şi de la CTA spre priza de aer proaspăt, respectându-se valorile din Anexa I.8, cu privire la vitezele recomandate pentru conductele de aer.
1.Tronson 3
Debit de aer: V = 4000 [m3/h]
Lungime: l = 1,5 [m]
Viteză: v = 8 [m/s] - conform Anexei I.8
- Secţiune adoptată: 260 x 550 [mm]
Diametrul echivalent: de = 353,09 [mm]
Pierderea de sarcina unitară: R = 3 [Pa/m] - conform Nomogramei din Anexa I.9
Pierderea de sarcină liniară: Rxl = 4,5 [Pa]
Pierderea de sarcină locală: Z = x v2/2 x = 27,17 [Pa]
= ramificaţie cu cot + difuzor = 0,75
ramificaţie cu cot = 0,38 - Conform Anexei I.10, fig. 90
difuzor = 0,37 - Conform Anexei I.10, fig. 51
Pierderea de sarcină totală: (Rxl + Z) = 31,67 [Pa]
2.Tronson 2
Debit de aer: V = 2000 [m3/h]
Lungime: l = 4,7 [m]
Viteză: v = 4 [m/s] - conform Anexei I.8
- Secţiune adoptată: 260 x 550 [mm]
Diametrul echivalent: de = 353,09 [mm]
Pierderea de sarcina unitară: R = 1 [Pa/m] - conform Nomogramei din Anexa I.9
Pierderea de sarcină liniară: Rxl = 4,70 [Pa]
Pierderea de sarcină locală: Z = x v2/2 x = 48,18 [Pa]
Densitatea aerului: = 1,2 kg/m3
= ramificaţie cu cot + cot dublu = 5,32
ramificaţie cu cot = 0,38 - Conform Anexei I.10, fig. 90
cot dublu = 4,94 - Conform Anexei I.10, fig. 40
Pierderea de sarcină totală: (Rxl + Z) = 52,88 [Pa]
3.Tronson 1
Debit de aer: V = 1000 [m3/h]
Lungime: l = 2,8 [m]
Viteză: v = 2 [m/s] - conform Anexei I.8
- Secţiune adoptată: 260 x 550 [mm]
Diametrul echivalent: de = 353,09 [mm]
Pierderea de sarcina unitară: R = 0,3 [Pa/m] - conform Nomogramei din Anexa I.9
Pierderea de sarcină liniară: Rxl = 0,84 [Pa]
Pierderea de sarcină locală: Z = x v2/2 x = 3,96 [Pa]
Densitatea aerului: = 1,2 kg/m3
= grila de refulare + curba 90 ° = 1,75
grila de refulare = 0,6 - Conform Anexei I.10, fig. 160
curba 90 ° = 1,15 - Conform Anexei I.10, fig. 10
Pierderea de sarcină totală: (Rxl + Z) = 4,80 [Pa]
4.Tronson 4 - CTA
Debit de aer: V = 4000 [m3/h]
Pierderea de sarcină totală: 100 [Pa]
5.Tronson 5 - Conducta de aer proaspăt
Debit de aer: V = 4000 [m3/h]
Lungime: l = 2,8 [m]
Viteză: v = 3,5 [m/s] - conform Anexei I.8
- Secţiune adoptată: 400 x 800 [mm]
Diametrul echivalent: de = 533,33 [mm]
Pierderea de sarcina unitară: R = 0,55 [Pa/m] - conform Nomogramei din Anexa I.9
Pierderea de sarcină liniară: Rxl = 1,54 [Pa]
Pierderea de sarcină locală: Z = x v2/2 x = 4,46 [Pa]
Densitatea aerului: = 1,2 kg/m3
= confuzor + curba 90 ° = 0,616
confuzor = 0,126 - Conform Anexei I.10, fig. 73
curba 90 ° = 0,49 - Conform Anexei I.10, fig. 10
Pierderea de sarcină totală: (Rxl + Z) = 6,00 [Pa]
6.Tronson 6 - Priza de aer proaspăt
Debit de aer: V = 4000 [m3/h]
Viteză: v = 3,5 [m/s] - conform Anexei I.8
- Secţiune adoptată: 400 x 800 [mm]
Se adopta 4 grile de aspiraţie 400 x 200 mm pe cele 4 laturi ale canalului de aer proaspăt. (Anexa 1.10, fig. 124)
Diametrul echivalent: de = 533,33 [mm]
Pierderea de sarcină locală: Z = x v2/2 x = 19,53 [Pa]
Densitatea aerului: = 1,2 kg/m3
= 2,7 - Conform Anexei I.10, fig. 124
Pierderea de sarcină totală: (Rxl + Z) = 19,53 [Pa]
În final rezultă pierderea totală de presiune pentru CTA: (Tabel I.14)
P = P1+P2+P3+P4+P5+P6 = 214,90 [Pa]
Tab. I.14 Calculul pierderii de sarcină pe canalele principale de aer - metoda secţiunilor constante

Nr. Crt.

Nr. Tronson

Debit

l

Viteza

Sect. iniţială

axb iniţial

axb adoptat

Sect. rezultată

Diam echiv

Sect. echiv.

Viteza reală

R

Rxl

Z

Rl+Z

(Rl+Z)

[mc/h]

[mc/s]

[m]

[m/s]

[mp]

a [mm]

b [mm]

a [mm]

b [mm]

[mp]

[mm]

[mp]

[m/s]

Pa/m

[Pa]

 

[Pa]

[Pa]

[Pa]

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

13

14

15

16

17

18

19

20

21

1

Tr3

4000,000

1,111

1,5

8,00

0,138889

263,52

527,05

260

550

0,1430

353,09

0,0979

7,77

3

4,50

0,75

27,17

31,67

214,90

2

Tr2

2000,000

0,556

4,7

4,00

0,138889

263,52

527,05

260

550

0,1430

353,09

0,0979

3,89

1

4,70

5,32

48,18

52,88

3

Trl

1000,000

0,278

2,8

2,00

0,138889

263,52

527,05

260

550

0,1430

353,09

0,0979

1,94

0,3

0,84

1,75

3,96

4,80

4

CTA

4000,000

1,111

              

0,00

100,00

5

Tr5 AP

4000,000

1,111

2,8

3,50

0,317460

398,41

796,82

400

800

0,3200

533,33

0,2233

3,47

0,55

1,54

0,62

4,48

6,02

6

Tr6 PA

4000,000

1,111

0

3,50

0,317460

398,41

796,82

400

800

0,3200

533,33

0,2233

3,47

0,55

0,00

2,7

19,53

19,53

                    
                    
                    
CAPITOLUL 5:I.5. Soluţii de ventilare/climatizare pentru diferite categorii de clădiri
SUBCAPITOLUL 1:1.5.1. Locuinţe
(1)_
Ventilarea locuinţelor trebuie să fie organizată, să fie generală şi permanentă cel puţin în timpul perioadei în care temperatura exterioară nu permite deschiderea frecventă a ferestrelor.
Circulaţia aerului trebuie să se realizeze prin introducerea aerului în încăperile principale (cameră de zi, dormitoare, birou) şi extragerea (evacuarea) în încăperile de serviciu (bucătărie, băi, grupuri sanitare).
Sistemul de ventilare trebuie să cuprindă minim: prize de aer (orificii de introducere) în toate încăperile principale, realizate prin orificii în faţade, guri de extragere a aerului din încăperile de serviciu, cel puţin în bucătării, săli de baie sau de duş şi în grupuri sanitare şi conducte verticale cu tiraj natural sau cu dispozitive mecanice.
În instalaţiile colective de ventilare, dacă o încăpere de serviciu este prevăzută cu o gură de evacuare mecanică a aerului, toate celelalte încăperi de serviciu trebuie să fie prevăzute de asemenea cu câte o gură de evacuare. În instalaţii mai complexe se pot prevedea şi alte aparate şi dispozitive.
Aerul trebuie să poată circula liber, din încăperile principale către încăperile de serviciu (prin spaţiile de sub uşi sau prin grile).
Sistemele de ventilare, mecanice sau naturale, se dimensionează astfel încât debitele extrase recomandate, să fie realizate în condiţii climatice medii de iarnă.
Debitele de aer extrase trebuie compensate prin dispozitive de introducere şi prin permeabilitatea faţadei.
În instalaţiile colective de extracţie, nu se admite racordarea hotelor de bucătărie la conducta comuna.
Fiecare încăpere principala trebuie sa aibă minim un dispozitiv de introducere a aerului. Pentru casele individuale izolate, construcţia şi echipamentele trebuie să satisfacă următoarele condiţii minime:
- bucătăria are o gură de extracţie realizată cu o conductă verticală cu tiraj natural sau printr-un dispozitiv mecanic;
- încăperile de serviciu sunt prevăzute cu o gură de extracţie realizată cu un conductă verticală cu extracţie mecanică sau prin tiraj natural sau sa aibă o deschidere exterioară obturabilă;
- fiecare încăpere principală posedă o priză de aer realizată printr-un orificiu în faţadă, o conductă cu tiraj natural sau un dispozitiv mecanic.
În cazul instalării echipamentelor cu combustie în locuinţă, sistemul de ventilare trebuie să poată asigura debitele de aer necesare pentru buna lor funcţionare.
(2)În funcţie de tipul clădirii, de nivelul de confort cerut de beneficiar şi de cerinţele referitoare la economia de energie, sistemele de ventilare pentru locuinţelor pot fi:
a)în clădiri colective:
1.ventilare naturală organizată
2.ventilare hibridă (cu extracţie asistată prin inducţie sau cu ventilator de aspiraţie)
3.ventilare mecanică cu un circuit (monoflux):
4.ventilare mecanică cu două circuite (dublu flux).
b)în clădiri individuale:
1.ventilare naturală organizată
2.ventilare mecanică cu un circuit (monoflux):
3.ventilare mecanică cu două circuite (dublu flux).
(3)_
În sistemele mecanice cu două circuite se prevăd recuperatoare de căldură statice sau termodinamice.
Clădirile de locuit pot fi prevăzute cu sisteme de climatizare locale sau generale; în acest caz ventilarea trebuie asigurată obligatoriu, prin aducerea de aer proaspăt în sistemul de climatizare sau prin sistem de ventilare independent de cel de climatizare.
Extracţia aerului din instalaţie se poate realiza fie direct din ventilator, fie prin intermediul unei conducte de extracţie; gura de evacuare trebuie sa fie astfel amplasata încât sa nu permită recircularea prin exterior a aerului evacuat şi sa nu depăşească nivelul admis de zgomot.
Canalele de extracţie a aerului prin tiraj natural pot fi individuale sau colective (deservesc mai multe încăperi). Conducta colectivă este alcătuit dintr-o conductă colectoare şi racorduri individuale la cota de plafon, care deservesc o singură încăpere; fac excepţie băile şi grupurile sanitare alăturate.
O conductă colectivă care racordează bucătăriile nu poate deservi încăperi de altă natură.
SUBCAPITOLUL 2:1.5.2. Birouri
(1)_
Alegerea parametrilor aerului interior se face în funcţie de categoria de ambianţă cerută prin tema de proiect pentru clădirea/zona de birouri ce urmează a se realiza.
Sarcina termică se va determina luând în considerare sursele de căldură, ţinând cont de simultaneitatea de funcţionarea a acestora.
Pentru climatizarea clădirilor de birouri se pot utiliza următoarele sisteme de climatizare:
- "numai aer", cu debit de aer constant sau variabil (VAV);
- "aer-apă", cu ventilo-convectoare, ejecto-convectoare, plafoane de răcire sau grinzi de răcire;
- sisteme cu agent frigorific de tip VRV.
În cazul utilizării sistemelor de climatizare de tip aer-apă sau cu a celor de tip VRV, dacă acestea funcţionează numai în recirculare, este obligatorie utilizarea unor instalaţii de introducere a debitului
Se recomandă utilizarea instalaţiilor de introducere a aerului proaspăt cu recuperare de căldură conţinută în aerul evacuat; în acest caz sistemul de recuperare nu trebuie să permită transferul de poluanţi din aerul extras în aerul proaspăt.
Introducerea aerului proaspăt sau amestecat (în funcţie de sistemul de climatizare) se realizează prin guri de aer, direct în încăperile climatizate.
Extragerea aerului proaspăt se face prin guri amplasate în încăperile climatizate. O parte a debitului de aer poate fi transferată prin grile de transfer, către grupurile sanitare.
Ventilarea grupurilor sanitare se realizează prin aspiraţie. Aerul de compensare va fi preluat din zonele de birouri prin grile de transfer. La grupuri sanitare mari, se poate realiza şi introducere de aer în încăperile tampon.
(2)Exemplu instalaţie de climatizare şi ventilare pentru birouri
1.c) Soluţii de climatizare:
Descrierea clădirii/obiectivului
- Suprafaţa totală -450 mp, înălţime utilă 2.8 m.
- Locaţie Zona iasi text calcul iarna -18°C, text de calcul vara 34°C cu 39 %,
- Număr niveluri P + 2;
- Număr de birouri 10;
- Număr de persoane 30, activitate sedentară 1.2 met;
Clădirea are o structură pe cadre din beton armat, având suprafeţe vitrate - perete cortină U = 1,7 W/mp K şi pereţi tip sandwich din vată minerală cu grosimea de R0 = 4,5 mp K/W
Clădirea este dotată cu electronice de birou pentru care s-a luat în calcul o valoare a degajărilor de căldură de 100 W/persoană.
Calitatea aerului interior - IDA 1 calitate ridicată a aerului interior;
Clădirea se încadrează în categoria foarte puţin poluantă, materiale de construcţie utilizate sunt cu preponderenţă sticlă pentru pereţii interiori şi exteriori şi materialele ceramice pentru pardoseli. În clădire nu este permis fumatul.
Calitatea aerului extras din încăpere - ETA 1;
Calitatea aerului exterior ODA 2;
Calitatea aerului introdus SUP 1;
Presiunea aerului interior - sistem de ventilaţie mecanică echilibrat debitul de aer evacuat este egal cu debitul de aer introdus.
Tipul de tratare a aerului introdus - tratare complexă a aerului cu filtrare, încălzire sau răcire, fără controlul umidităţii.
Categoria de ambianţă interioară nivel II - nivel normal
Temperatura operativă minimă pentru încălzire cu îmbrăcăminte 1 clo -20°C
Temperatura operativă maximă pentru răcire cu îmbrăcăminte 0,5 clo -26°C
Viteza maximă a aerului în zona de şedere 0,2 m/s;
Nivel maxim de presiune acustică 35 dB (A).
Instalaţia de climatizare nu asigură şi ventilarea clădirii existând un sistem separat de ventilare.
Sistemul de climatizare utilizat este "sus-sus" şi în încăperi nu se realizează şi controlul umidităţii.
Descrierea soluţiei adoptate:
S-a adoptat sistemul de climatizare cu recircularea aerului cu unităţi interne în detentă directă, de tip VRV (volum variabil de agent frigorific).
Sistemul VRV al clădirii este compus din 12 unităţi interioare necarcasate şi o unitate externă cu capacitatea totală de 50 Kw, conform schemei ataşate.
Conductele de agent frigorific sunt dimensionate conform programului de calcul, instalaţia fiind de tip ramificat cu dispozitive de ramificaţie specifice de tip refnet.
Fiecare unitate de interior are o valvă de expansiune electronică, care reglează cantitatea de agent frigorific primit de la un traseu comun, în funcţie de sarcină termică de pe fiecare unitate.
Sistemul menţine o temperatura setată cu o precizie mai mare +/- 0,5°C, fără fluctuaţii.
Fiecare unitate internă are un debit de aer recirculat selectat în mod manual sau automat în gama celor trepte de turaţie disponibile.
Sistemul poate funcţiona şi în modul pompă de căldură în perioada rece a anului.
Unitatea exterioară a fost amplasată într-o zonă umbrită special amenajată.
În fiecare încăpere a fost selectată o unitate internă de climatizare de tip extraplată necarcasată racordabilă la tubulatură.
Sistemul de circulaţie a aerului în încăpere este prin amestec, aerul fiind introdus în direcţia opusă a aerului recirculat.
Pentru introducerea aerului în încăpere s-au prevăzut difuzoare de perete iar pentru evacuarea aerului grile montate în scafe.
Între unitatea internă VRV şi unităţile terminale, au fost montate tubulaturi circulare din tablă zincată şi racorduri flexibile cu lungimea de maxim 1 ml.
La racordarea tubulaturilor la unităţile de climatizare au fost montate racordurile elastice.
Conductele de agent frigorific au fost izolate cu izolaţie de tip manşoane de K-flex iar brăţările de fixare au manşoane din cauciuc.
Condensul unităţilor interioare a fost realizat din conducte din PVC 32 pe o reţea independentă, ramificată fiind racordată la instalaţia de canalizare prin intermediul sifoanelor cu gardă hidraulică.
Conductele de agent frigorific montate în tavanele false nu pot fi vizitate, în schimb pentru unităţile interne VRV au fost poziţionate pe tavanul fals, trape din gipscarton 600x600 mm pentru întreţinere şi service.
Alegerea echipamentelor
Temperatura evaporatorului unităţii interne pentru freon R410A la o presiune de 9,6 bar este de 6°C.
Pentru această temperatură a evaporatorului producătorul indică o valoare medie a raportului căldură sensibilă/căldură totală de 0,8-0,85, pentru condiţiile de temperatură şi umiditate din zona de confort.
Pentru selectarea unei unităţi interioare sunt necesare următoarele date:
- capacitatea de răcire sensibilă a încăperii;
- se adoptă temperatura şi umiditatea aerului la aspiraţia unităţii interne IDA;
- treapta de viteză în care se doreşte să funcţioneze unitatea internă;
- se determină temperatura aerului refulat astfel încât aceasta să nu fie mai mică cu cel mult 8-10°C decât temperatura de aspiraţie.
Debitul de aer s-a stabilit pe baza sarcinii termice de căldură sensibilă a încăperii, S, folosind diferenţa de temperatură dintre aerul din zona ocupată IDA şi cel introdus SUP:
q = s/ca/(IDA - SUP)
Se calculează debitul de aer şi căderea de presiune disponibilă pentru reţeaua de canale;
Se verifică dacă debitul de aer şi căderea de presiune disponibilă necesare la ieşirea din unitatea internă, se încadrează în apropierea diagramei de funcţionare a ventilatorului pentru treapta de viteză dorită.
Se verifică caracteristicile jetului de aer refulat şi nivelul de zgomot pentru debitele şi temperaturile calculate.
Alegerea unităţii externe se face alegând maximul orar al tuturor unităţilor interne, la care se aplică un coeficient pentru gradul de asigurare dorit.
Se alege unitate externă cu valoarea cea mai apropiată imediat superior.
Valori determinate
a.Necesarul de căldură pentru încălzire este de 40 Kw
b.Sarcina termică de răcire este de 55 Kw
Distribuţia unităţilor interne în clădire

Name

Tipul unităţii interne FCU

Tint C/U.r

Cap răcire totală

Cap răcire totală

Cap încălzire

Debite de aer

°C

kW

kW

kW

l/s

PARTER - SALĂ CONFERINŢĂ

FXDQ63P7

25.0/50%

4.9

3.8

3.4

217-275

PARTER - SHOWROOM

FXDQ63P7

25.0/50%

4.9

3.8

3.4

217-275

PARTER - SHOWROOM

FXDQ63P7

25.0/50%

4.9

3.8

3.4

217-275

ETAJ 1 - CONTABILITATE

FXDQ40P7

25.0/50%

3.1

2.5

2.2

142-175

ETAJ 1 - SALĂ DISCUŢII

FXDQ40P7

25.0/50%

3.1

2.5

2.2

142-175

ETAJ 1 - SECRETARIAT

FXDQ50P7

25.0/50%

3.9

3.1

2.7

167-208

ETAJ 1 - MANAGER

FXDQ50P7

25.0/50%

3.9

3.1

2.7

167-208

ETAJ 1 - DIRECTOR

FXDQ63P7

25.0/50%

4.9

3.8

3.4

217-275

ETAJ 2 - PROIECTARE

FXDQ63P7

25.0/50%

4.9

3.8

3.4

217-275

ETAJ 2 - COMERCIAL

FXMQ80P7

25.0/50%

6.3

4.9

4.4

267-325

ETAJ 2 - PRODUCŢIE

FXMQ80P7

25.0/50%

6.3

4.9

4.4

267-325

TERASĂ - RECUPERATOR DE CĂLDURĂ

VKM100G

25.0/50%

4.9

3.7

3.4

228-264

Total

  

56.1

43.8

39.0

 
UNITATE EXTERIOARĂ

Tip

Model

Procent putere inst unitate exterioara faţă de interioară

Temp de calcul exterioară în mod răcire

Capacitate răcire

Temp de calcul exterioară în mod încălzire

Capacitate încălzire

%

°C

kW

°C

kW

Out 1

RXYQ22P

130

34

64.0

-18

39.0

2.d) Soluţii de ventilare:
Descrierea clădirii/obiectivului
- Suprafaţa totală -450 mp, înălţime utilă 2.8 m.
Locaţie Zona Iaşi Text calcul -18°C, Temp ext de calcul vara 34°C cu 39 %,
- Număr niveluri P + 2;
- Număr de birouri 10;
- Număr de persoane 30, activitate sedentară 1.2 met;
Tipul de instalaţie de ventilare - instalaţie de ventilare mecanică dublu flux cu recuperator de căldură.
Clădirea are o structură pe cadre din beton armat, având suprafeţe vitrate - perete cortină U = 1,7 W/mp K şi pereţi tip sandwich din vată minerală cu grosimea de R0 = 4,5 mp K/W
Calitatea aerului interior - IDA 1 calitate ridicată a aerului interior;
Clădirea se încadrează în categoria foarte puţin poluantă, materiale de construcţie utilizate sunt cu preponderenţă sticla pentru pereţii interiori şi exteriori şi materialele ceramice pentru pardoseli. În clădire nu este permis fumatul.
Calitatea aerului extras din încăpere - ETA 1;
Calitatea aerului exterior ODA 2;
Calitatea aerului introdus SUP 1;
Presiunea aerului interior - sistem de ventilaţie mecanică echilibrat debitul de aer evacuat este egal cu debitul de aer introdus.
Tipul de tratare a aerului introdus - tratare complexă a aerului cu filtrare, încălzire sau răcire, fără controlul umidităţii.
Categoria de ambianţă interioară nivel II - nivel normal
Temperatura aer introdus în mod încălzire T sup 20°C
Temperatura în mod răcire T sup 26°C
Viteza maximă a aerului în zona de şedere 0,2 m/s;
Nivel maxim de presiune acustică 35 dB (A).
Descrierea sistemului
S-a adoptat sistemul de ventilare mecanică dublu flux cu recuperator de căldură.
Introducerea aerului proaspăt se realizează în fiecare birou, evacuarea aerului realizându-se din holurile centrale şi din grupurile sanitare.
Pentru transferul aerului dintre birouri şi holuri şi între holuri şi grupurile sanitare au fost prevăzute spaţii sub uşi de 1 cm.
Debitul de aer introdus la nivelul întregii clădiri este egal cu debitul de aer evacuat cu o precizie de 5%.
Aerul viciat evacuat din birouri şi căile de circulaţie este din categoria ETA 1.
S-a prevăzut un sistem de evacuare separat pentru aerul viciat din grupurile sanitare care este din categoria ETA 3.
Pentru încăperea SALA DE CONFERINŢĂ - încăpere cu un grad de funcţionare temporar s-a prevăzut un sistem de control al debitului de aer în funcţie de gradul de ocupare al încăperii.
S-au prevăzut canale de aer din tablă zincată rectangulare şi circulare iar tubulaturile de introducere au fost izolate cu izolaţie din vată minerală de 30 mm.
Pentru introducerea aerului în încăpere s-au prevăzut difuzoare de perete.
Pentru evacuarea aerului din grupurile sanitare s-au utilizat valve de evacuare circulare.
Pentru evacuarea aerului din holurile de circulaţie şi din sala de conferinţă s-au utilizat grile montate în scafe.
ALEGEREA ECHIPAMENTELOR.
Debitul de aer de calcul introdus în clădire este de 1770 mc/h
Debitul de aer de calcul evacuat din clădire este de 1770 mc/h din care 340 mc/h aer viciat din grupurile sanitare.

Denumire încăpere

Suprafaţă încăpere

(mp)

Nr. de pers.

Debit de aer introdus

(mc/h)

Debit de aer evacuat

(mc/h)

Debit de aer transferat

(mc/h)

Clasificare Presiune-depresiune

PARTER - SALĂ CONFERINŢĂ

Neocupat/ocupat

34

0

18

61

710

61

710

 

PC3

PARTER-SHOWROOM

110

6

414

 

414

PC5

CASA SCĂRII

8

  

395

 

PC1

GRUP SANITAR PARTER

6

  

80

 

PC1

ETAJ 1 - CONTABILITATE

34

2

133

 

133

PC5

ETAJ 1 - SALĂ DISCUŢII

19

4

178

 

178

PC5

ETAJ 1 - SECRETARIAT

19.6

1

71

 

71

PC5

ETAJ 1 - MANAGER

25.2

2

117

 

117

PC5

GRUP SANITAR MANAGER

4

  

60

 

PC1

ETAJ 1 - DIRECTOR

23

1

77

 

77

PC5

HOL ETAJ 1 - CASA SCĂRII

23

  

517

 

PC1

GRUP SANITAR ETAJ 1

8.5

  

100

 

PC1

ETAJ 2 - PROIECTARE

33.5

3

168

 

168

PC5

ETAJ 2 - COMERCIAL

36.5

5

246

 

246

PC5

ETAJ 2 - PRODUCŢIE

38.5

5

249

 

249

PC5

ŞEF ECHIPĂ

10

1

54

 

54

PC5

HOL ETAJ 2 - CASA SCĂRII

18

  

517

 

PC1

GRUP SANITAR ETAJ 2

8.5

  

100

 

PC1

TOTAL CLĂDIRE BIROURI

459

30

1770

1770

1770

PC3

Debit de aer proaspăt pentru ventilare este de 1770 mc/h;
Alegerea recuperatorului de căldură.
DATE DE INTRARE;
Debit de aer introdus şi căderea statică disponibilă; Tipul filtrelor pentru introducerea aerului F7.
Tipul filtrelor pentru evacuarea aerului G4.
Eficienţa minimă a recuperatorului de căldură 50 % în perioada rece a anului.
Temperatura aerului refulat după bateria de încălzire/răcire 20/26°C.
Numărul de trepte pentru ventilatoarele de introducere şi evacuare ale recuperatorului - 3 trepte;
Se verifică dacă debitul şi căderea de presiune necesare se regăsesc în apropierea uneia din cele trei curbe de funcţionare ale ventilatorului.
Se stabileşte punctul de funcţionare pentru treapta de viteză selectată.
Se calculează capacitatea de răcire sensibilă necesară pentru încălzirea aerului de la temperatura după recuperatorul de căldură şi temperatura de refulare dorită - sarcina de răcire sensibilă.
Se calculează capacitatea de încălzire a bateriei necesară pentru încălzirea aerului de la temperatura după recuperatorul de căldură şi temperatura de refulare dorită.
Se compară capacităţile de calcul dorite cu cele disponibile ale bateriei selectate.
Se aleg accesoriile de montaj şi de funcţionare dorite în funcţie de locul de montaj. Se verifică posibilităţile de montaj în funcţie de dimensiunile de gabarit.
SUBCAPITOLUL 3:1.5.3. Hoteluri
Pentru hotelurile de 1 şi 2 stele se asigură ventilarea spaţiilor de cazare şi anexe cu unul din următoarele sisteme:
- ventilare mecanică cu un singur circuit (simplu flux), cu guri de aer higroreglabile sau debit constant şi evacuare mecanică, fără tratarea aerului introdus;
- ventilare mecanică cu două circuite (dublu flux), cu încălzirea aerului introdus. În cazul ventilării dublu flux este indicată utilizarea sistemelor cu recuperare a căldurii; în acest caz sistemul de recuperare nu trebuie să permită transferul de poluanţi din aerul extras în aerul proaspăt.
Organizarea ventilării controlate a spaţiilor de cazare se face după principiul general: introducere de aer proaspăt în camera de hotel şi extracţia aerului viciat prin sala de baie şi evacuarea sa în exterior.
Ventilarea spaţiilor de primire (recepţie) se face în suprapresiune în raport cu încăperile alăturate.
Pentru hotelurile de 3 sau mai multe stele se asigură climatizarea spaţiilor de cazare precum şi a spaţiilor de primire (recepţie) şi a circulaţiilor, a spaţiilor pentru comerţ şi servicii precum şi a spaţiilor pentru sport şi divertisment.
Pot fi exceptate hotelurile de 3 stele care sunt amplasate în zone montane şi au sistem de încălzire pentru iarna. În acest caz se va realiza ventilarea spaţiilor.
Climatizarea spaţiilor din hotel se realizează cu unul din următoarele sisteme de climatizare:
- climatizare "numai aer" cu debit de aer variabil;
- climatizare "aer - agent frigorific" de tip Multi-Split sau VRV;
- climatizare "aer-apă", cu ventiloconvectoare sau pompe de căldură pe bucla de apă.
Unităţile interioare în cazul sistemului "aer - agent frigorific" şi unităţile terminale din cazul sistemului "aer - apă" pot fi aparente sau montate în tavanul fals. În acest caz se recomandă ca racordarea acestora la gurile de introducere şi aspiraţie să se facă cu plenumuri şi conducte de aer.
Amplasarea unităţilor de tavan se va face pe cât posibil în afara spaţiilor climatizate iar în cazul camerelor de cazare în holurile acestora.
În cazul sistemelor "aer - agent frigorific" şi "aer-apă" se prevede o instalaţie de ventilare. Introducerea aerului de ventilare se va face funcţie de sistemul de climatizare adoptat:
- La sistemele de climatizare "aer - agent frigorific" cu unităţi interioare tip Multi-Split sau VRV necanalizabile şi la sistemul "aer - apă" cu unităţi terminale aparente, introducerea aerului de ventilare se face în încăperile climatizare.
- La sistemele de climatizare "aer - agent frigorific" cu unităţi VRV canalizabile sau la sistemul "aer-apă" cu aparate terminale canalizabile, introducerea aerului de ventilare se face în apropierea plenumului de aspiraţia al acestora sau direct în plenum.
Extragerea aerului de ventilare se face prin camerele de baie, spaţii anexe, precum vestiare sau grupuri sanitare comune şi se va realiza cu instalaţii cu ventilator unic sau cu ventilatoare locale cu clapetă antiretur.
Exemplu instalaţie de climatizare şi ventilare pentru hoteluri
Soluţia propusă asigură ventilarea - climatizarea a unei camere de hotel cu camera de baie aferentă este în sistem dublu flux.
În camera de hotel se introduce aerul tratat (rece vara şi cald iarna) preparat într-un aparat de climatizare, tip ventiloconvector montat în tavan fals al încăperii. Aerul viciat este evacuat cu ajutorul ventilatorului montat în ghena de la baie. Trecerea aerului din cameră în baie se face prin grilele cu jaluzele fixe montate la baza uşilor, prin circulaţia naturală a aerului.
Se face un calcul de aporturi de căldură pentru perioada de vară şi de aporturi şi de pierderi iarna, precum şi a debitului de aer pentru spaţiile respective pe baza căruia se aleg echipamentele, se dimensionează canalele, gurile de refulare şi aspiraţie.
Cameră hotel

- Debit de aer introdus

qv = 150 m3/h

- Debit de aer proaspăt

qvap = 90m3/h

- Debit de aer recirculat

qvap = 60 m3/h

- Capacitate de răcire

Qr = 2050 W

- Temperatura agentului de răcire a aerului vara

7/12°C pentru text = 32°C, = 40% (tur/retur) şi tint = 27°C, = 48 %

- Capacitatea de încălzire

Qi = 2900 W

- Temperatura agentului de încălzire aer iarna

pentru ti = 20°C (tur/retur) 80/60°C

Cameră de baie

- Debit aer evacuat

Dev = 90 m3/h

Aparatul de climatizare de tipul ventiloconvector, funcţionează cu un amestec de aer proaspăt şi aer recirculat. Debitul de aer proaspăt necesar este absorbit din coloana de aer proaspăt ce trece prin ghena aflată în sasul camerei de hotel.
Bateria de răcire a aparatului de climatizare este alimentată cu agent de răcire de la o unitate exterioară, răcitorul de apă (chiller) şi bateria de încălzire cu agent de încălzire de la centrală.
Ventilatorul de evacuare a aerului viciat din baie, ales, este de tipul ventilatoarelor de debite mici, dotate cu gură de aspiraţie şi racord la ghena de evacuare corespunzător.
SUBCAPITOLUL 4:1.5.4. Restaurante şi bucătării
(1)Pentru ventilarea/climatizarea restaurantelor se vor folosi instalaţii independente pentru sala de mese şi bucătărie.
(2)Climatizarea sălilor de mese se va realiza cu:
a)sisteme de climatizare "numai aer" cu debit de aer constant sau variabil;
b)sisteme de climatizare "aer-apă";
c)sisteme de climatizare cu "aer-agent frigorific".
(3)_
Sala de mese se ventilează/climatizează în regim de suprapresiune faţă de bucătărie şi spaţiile sanitare dar în depresiune faţă de holul de intrare. Regimul de suprapresiune va fi corelat cu cel al încăperilor anexe învecinate astfel încât pe ansamblul restaurantului, debitele de aer să fie echilibrate. Dacă sala de mese este compartimentată cu spaţii pentru fumători şi nefumători, spaţiul pentru nefumători trebuie să fie în suprapresiune faţă de cel pentru fumători.
În cazul utilizării sistemului de climatizare "numai aer" se recomandă sistemul de distribuţie prin deplasare sau prin amestec de tip "jos-sus". Dacă aceste sisteme de distribuţie nu se pot utiliza, se va utiliza sistemul de distribuţie prin amestec de tip "sus-jos-sus" sau "sus-sus".
La toate sistemele, dispozitivele de introducere şi de extragere a aerului vor fi astfel alese şi amplasate încât să nu existe scurtcircuitarea aerului introdus.
Dacă debitul de aer necesar preluării căldurii şi umidităţii este mai mare decât debitul de aer proaspăt, debitul de aer suplimentar nu va fi recirculat.
În cazul utilizării sistemelor de climatizare "aer-apă" sau cu "agent frigorific", pentru introducerea aerului proaspăt (de ventilare) necesar, se prevede un sistem de tip "numai aer".
Agregatele de tratare a aerului pentru climatizare vor avea ventilatoare cu două turaţii pentru situaţiile de încărcare termică redusă.
Ventilarea grupurilor sanitare se va face prin extracţie (aspiraţie).
Ventilatoarele de extracţie vor fi amplasate pe acoperiş sau în camere tehnice de la ultimul nivel. Ele vor respecta condiţiile de nivel de zgomot impus pentru clădirea climatizată şi pentru clădirile învecinate.
Se recomandă ca instalaţiile folosite pentru ventilarea sau climatizare să fie astfel proiectate încât să poată fi folosite şi pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi în caz de incendiu.
Pentru ventilarea bucătăriilor se va folosi un regim de depresiune sau un regim echilibrat de presiune.
Pentru reducerea consumurilor energetice, echiparea bucătăriei se va face astfel ca utilajele cu degajare importantă de căldură să fie grupate şi dimensionate la cerinţele reale ale restaurantului.
Pentru bucătăriile mici se poate utiliza ventilarea naturală.
Ventilarea bucătăriile mari se va realiza cu ajutorul hotelor amplasate deasupra utilajelor de preparare a hranei. Se recomandă utilizarea hotelor cu inducţie pentru a reduce consumul de energie.
Hotele, conductele de evacuare şi alte dispozitive de captare trebuie să fie realizate din materiale din clasa A1 de reacţie la foc.
Hotele şi conductele de evacuare se amplasează la cel puţin 0,5 m faţă de elemente şi materiale alcătuite din materiale combustibile.
Hotele, conductele de evacuare şi alte dispozitive de captare se izolează faţă de elementele şi materialele combustibile situate la mai puţin de 1,00 m.
Aerul evacuat de la bucătării trebuie întotdeauna trecut printr-o primă treaptă cu filtru special pentru grăsimi, care să poată fi înlocuit şi curăţat cu uşurinţă.
Se recomandă recuperarea căldurii din aerul evacuat cu recuperatoare cu tuburi termice sau cu fluid intermediar. Nu este admisă folosirea recuperatoarelor rotative din cauza riscului de transfer de poluanţi.
(4)Exemplu instalaţie de climatizare şi ventilare pentru restaurante şi bucătării
Soluţia propusă asigură climatizarea unei săli de restaurant şi ventilarea bucătăriei aferente restaurantului.
Schema funcţională este cu ventilarea centralizată în flux dublu şi climatizarea salii restaurantului şi a bucătăriei alăturate.
Tratarea aerului se face într-un agregat de climatizare montat în tavanul fals.
Instalaţia funcţionează cu aer proaspăt care este încălzit iarna sau răcit vara cu ajutorul bateriei de încălzire/răcire aflată în agregat. Aparatul de climatizare mai este echipat cu un filtru de aer şi un ventilator cu turaţie variabilă pentru vehicularea aerului.
Aerul tratat este distribuit în încăpere cu ajutorul canalelor şi a gurilor de refulare, anemostate cu refularea aerului pe mai multe direcţii înglobate în tavanul fals.
Aerul viciat este evacuat din încăpere prin gurile cu jaluzele fixe montate la baza uşii ce duce spre bucătărie sau printr-o instalaţie de evacuare mecanică prevăzută cu canale cu guri de absorbţie a aerului viciat legată la un ventilator de evacuare în exterior.
Bateria de încălzire/răcire aflată în agregat este racordată la centrala sau punctul termic aferent clădirii ce prepară agentul termic de încălzire şi la unitatea exterioară - răcitorul de apă, ce furnizează agentul de răcire.
Extracţia aerului viciat din bucătărie se face cu ajutorul unei hote, dotată cu filtre, montată deasupra sursei ce degajă aer cald încărcat cu particule de grăsimi, mirosuri, umiditate.
Pentru reţinerea acestor particule hotele sunt dotate cu filtre de grăsimi. Ventilatorul de evacuare a aerului viciat poate fi centrifugal sau helicoidal cu montare pe canal sau în acoperiş, tip turelă cu jet vertical. El este racordat la hotă printr-un canal de evacuare.
Tubulaturile de evacuare ale hotelor trebuie să fie realizate din materiale care să asigure o rezistenţă la foc de minimum EI60 h0 sau să fie funcţie de modul de montare, vertical sau orizontal, conform prevederilor art. 8.7.15. alin. (15) din normativ.
De asemenea, la trecerile prin pereţi şi planşee, precum şi în interiorul încăperilor cu altă destinaţie, conductele de evacuare trebuie să fie realizate din materiale din clasa A1 de reacţie la foc şi să asigure rezistenţa la foc egală cu cea a elementelor străpunse, dar nu mai puţin de EI 60h0 io sau EI 60ve io, funcţie de modul de montare, vertical sau orizontal.
Ventilatoarele de evacuare trebuie să fie rezistente la foc F300 60. Racordurile dintre ventilatoarele de evacuare şi conducte trebuie să fie din clasa de reacţie la foc A2-s1,d0.
Compensarea aerului evacuat din bucătărie se face prin ventilare naturală, cu ajutorul gurilor cu jaluzele fixe practicate în uşile ce dau spre sala restaurantului.
Pentru evitarea pătrunderii mirosurilor din bucătărie în sala restaurantului, trebuie realizată o suprapresiune în sala restaurantului şi o depresiune în bucătărie.
SUBCAPITOLUL 5:1.5.5. Piscine
(1)Parametrii aerului interior pentru piscinele interioare sunt:
a)pentru piscine obişnuite:
- temperatura apei din bazinul piscinei tapă = 26°C;
- temperatura aerului interior ti = 28°C;
- umiditatea relativă i = 60%;
b)pentru situaţia în care beneficiarul doreşte o temperatură mai ridicată:
- temperatura apei din bazinul piscinei tapă = 30°C;
- temperatura aerului interior va fi: ti = 32 °C;
- umiditatea relativă maximă i = 45%
c)în cazul piscinelor medicale:
- temperatura apei din bazinul piscinei tapă = 36°C;
- temperatura interioară ti = 28°C;
- umiditatea relativă maximă i = 50%.
(2)_
Piscinele acoperite se dotează cu instalaţii de climatizare şi/sau de dezumidificare, capabile să menţină parametrii interiori în limitele dorite.
Sistemele de dezumidificare ale piscinelor mici vor fi independente, mobile sau fixe şi vor avea instalaţii frigorifice încorporate.
Pentru piscinele mari, agregatele de tratare vor utiliza maşini frigorifice încorporate care vor fi folosite simultan pentru dezumidificare şi reîncălzirea aerului tratat.
Agregatele vor folosi aer proaspăt şi vor avea recuperatoare de căldură pentru utilizarea eficientă a anergiei.
Debitul de aer pentru dezumidificare se calculează pentru condiţii medii de iarnă.
Distribuţia aerului la piscine se realizează de regulă de tip jos-sus introducerea aerului făcându-se prin partea de jos a încăperii şi dacă este posibil pe sub ferestre pentru a combate curenţii reci din dreptul ferestrelor iar extracţia aerului se face la partea superioară a încăperii şi atunci când e posibil se va face şi o extracţie din apropierea bazinului pentru a elimina mirosurile neplăcute.
Dezumidificatoarele fixe sau mobile, de dimensiuni mici, aspira aerul pe jos şi refulează pe sus.
Conductele de aer se execută din materiale rezistente la umiditate (tablă zincată, tablă acoperită, tablă inox, PVC, poliuretan placat cu aluminiu, etc.).
Conductele de extracţie trebuie izolate termic pentru a se evita condensarea vaporilor de apă în conductă.
Conductele de introducere se amplasează în apropierea bazinului astfel încât gurile de refulare sa fie în zona de lucru, cât mai aproape de suprafaţa apei din bazin.
Bazinul piscinei se va acoperi cu folie de material plastic în perioadele de nefolosire, pentru a reduce evaporarea şi consumurile energetice.
Pentru realizarea unui confort superior se recomandă realizarea unei încălziri prin pardoseală, în zona de intrare şi ieşire din bazin pentru a elimina senzaţia de rece şi pentru a usca mai repede pardoseala.
(3)Exemplu instalaţie de climatizare şi ventilare pentru piscine
Instalaţia de ventilare a fost concepută pentru deservirea independentă a sălii de competiţii şi respectiv a corpului anexă.
Pentru flexibilizare funcţională şi economie de energie în exploatare, la fiecare entitate a fost prevăzută câte o centrală de tratare a aerului.
Centrala de tratare a aerului care deserveşte sala bazinului este de tip dublu flux alcătuită din următoarele elemente:
- recuperator de căldură prin plăci prevăzut cu filtru de aer pe partea de aspiraţie aer viciat;
- ventilator de evacuare a aerului viciat;
- filtru de aer pe partea de aspiraţie a aerului proaspăt;
- baterie de încălzire a aerului proaspăt montată după recuperatorul de căldură;
- ventilator de introducerea a aerului proaspăt;
- elemente de protecţie antiîngheţ a bateriei de încălzire.
Centrala de tratare a aerului care deserveşte corpul anexă este de tip simplu flux alcătuită din următoarele elemente:
- filtru de aer pe partea de aspiraţie a aerului proaspăt;
- baterie de încălzire a aerului proaspăt;
- ventilator de introducerea a aerului proaspăt;
- elemente de protecţie antiîngheţ a bateriei de încălzire.
Centralele de tratare vor fi amplasate în spaţiul special amenajat la subsolul corpului anexă.
Capacităţile nominale ale centralelor de tratare au fost determinate în funcţie de debitul de aer proaspăt necesar pentru asigurarea evacuării umidităţii din sala bazinului şi diluţiei noxelor în tot spaţiul ventilat, în ipoteza de solicitare/ocupare maximă, respectiv:
- pentru sala bazinului - 20.000 mc/h, cu capacitatea de încălzire de 235.820 Kcal/h.
- pentru corpul anexă - 10.000 mc/h, cu capacitatea de încălzire de 183.110 Kcal/h.
Introducerea aerului în sala bazinului se face printr-o reţea de canale de distribuţie amplasată la subsol la care sunt racordate gurile de refulare tip fantă care introduc aerul la partea inferioară a sălii şi gurile de refulare a aerului de tip pe canal care introduc aerul tratat la partea superioară a sălii.
Evacuarea aerului viciat din sala bazinului este asigurată printr-un canal colector amplasat la subsol la care sunt racordate canale secundare dispuse de-a lungul grinzilor transversala. Aspiraţia aerului din sală se face prin intermediul gurilor de aspiraţie de tip pe canal. Aerul proaspăt este preluat din exterior cu o priză de aer montată în spaţiul verde iar evacuarea aerului viciat se face deasupra clădirii printr-un canal de evacuare montat în curtea de lumină, izolat termic.
Pentru corpul anexă s-a prevăzut un canal de distribuţie a aerului proaspăt şi un canal de colectare a aerului viciat montate pe verticală în curtea de lumină izolate termic. La aceste canale sunt racordate reţelele de distribuţie şi de evacuare pe fiecare nivel în parte. Reţelele de distribuţie şi de evacuare sunt montate la plafon, la acestea fiind racordate grilele de refulare respectiv de aspiraţie. În grupurile sanitare aerul este refulat în zona lavoarelor şi este aspirat din zona cabinelor WC şi a cabinelor de dus. Trecerea aerului între spaţii se realizează cu grile de transfer montate în uşi.
Aerul proaspăt este preluat din exterior cu o priză de aer montată în spaţiul verde iar evacuarea aerului viciat se face deasupra clădirii printr-un ventilator tip turelă.
Toate canalele de ventilaţie vor fi executate din tablă cu termoizolaţie pentru asigurarea protecţiei termice şi evitarea formării condensului.
Agentul termic pentru încălzirea aerului este apă caldă 90/70°C primit printr-un circuit separat de celelalte utilităţi.
SUBCAPITOLUL 6:1.5.6. Centre comerciale
(1)_
Centrele comerciale vor fi climatizate în toate spaţiile de vânzare şi de acces al publicului. Anexele acestora vor fi ventilate natural sau mecanic conform specificului propriu.
Climatizarea acestor spaţii se poate face cu un singur tip de sistem de climatizare sau prin combinarea mai multor tipuri de sisteme.
Este recomandată climatizarea spaţiilor de vânzare cu sisteme de climatizare monozonă de tipul "numai aer". Tratarea aerului vehiculat se poate realiza cu agregate de tip ROOF TOP sau cu ajutorul unor agregate amplasate în încăperi speciale sau chiar în spaţiul deservit.
Acelaşi sistem de climatizare folosit în spaţiile mari se va folosi şi în spaţiile de acces ale publicului.
Climatizare spaţiilor comerciale mici se va realiza cu sisteme descentralizate de tip VRV, multisplit, pompe de căldură pe bucla de apă. Pentru aerul proaspăt necesar se prevede o instalaţie de ventilare. Introducerea aerului de ventilare se face funcţie de sistemul de climatizare adoptat.
Sistemele de climatizare numai aer pot fi folosite şi pentru evacuarea fumului şi a gazelor fierbinţi în caz de incendiu, dacă se respectă condiţiile impuse pentru instalaţiile de desfumare.
Se vor lua măsuri ca sistemele de climatizare folosite să nu interacţioneze sau să perturbe funcţionarea instalaţiilor de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi ale centrului comercial.
Toate spaţiile comerciale vor avea aport de aer proaspăt, pentru ventilare. Acesta poate fi tratat cu o instalaţie centralizată sau local. Debitul minim de aer proaspăt va fi stabilit pe baza unui indice de suprafaţă sau pe baza unui număr de vizitatori estimat, cu ajutorul debitului specific.
În scopul economiei de energie, se recomandă ca debitul de aer proaspăt să fie variabil, aservit concentraţiei de CO2 din aerul evacuat.
Aerul viciat din spaţiile comerciale mici, va fi evacuat în totalitate prin grupurile sanitare sau o parte a debitului prin grupurile sanitare şi restul prin guri de transfer către spaţiile de circulaţie de unde va fi evacuat centralizat, cu instalaţia de climatizare a zonelor de acces.
(2)Exemplu instalaţie de climatizare şi ventilare pentru spaţii comerciale
Descrierea clădirii/obiectivului
- Imobil categoria de importanţă C.
- Grad de ocupare: 1 persoane/5m2 pardoseala
- Temperatura aerului interior: 22-26°C
- Temperatura aerului exterior:
- vara: 36°C cu 38 % U.R.
- iarna: -18°C
- Viteza medie a aerului:
- vara: 0,25 m/s în zona de şedere
- iarna: 0,3 m/s în zona de şedere
- Presiunea sonoră maximă: 40 dB (A)
- Raţia de aer proaspăt necesară: 30 m3/h (persoană)
- Viteza maximă tronson principal de tubulatură 8 m/s
- Viteza maximă canal secundar 4 m/s
Descrierea soluţiilor
Spaţiile de închiriat au fost prevăzute cu instalaţii de climatizare cu pompe de căldură, de tip buclă de apă, cu pompe de căldură pentru fiecare spaţiu în parte, racordate la un sistem centralizat de distribuţie a agentului termic.
Parametrii pentru care sunt dimensionate elementele sistemului de distribuţie a agentului termic sunt pentru perioada caldă pentru schimbătorul de căldură dintre turnurile de răcire şi pompele de căldură, avem un debit primar de 300 mc/h la temperaturile de 30/35°C iar în secundar avem un debit de 250 mc/h la temperaturile 33/39°C.
Aerul proaspăt necesar persoanelor este asigurat din centralele de tratare a aerului aferente fiecărui nivel în parte având un debit de aer asigurat de 30 mc/h x pers.
Spaţiile de circulaţie comune, holuri, culoare au fost prevăzute cu instalaţii de climatizare cu centrale de tratare dublu flux.
Centralele de tratare au în componenţă:
Introducere
- filtre de aer G4;
- camera de amestec aer proaspăt - aer tratat;
- recuperator de căldură în plăci cu camera de amestec şi clapet de by-pass recuperator
- baterii de răcire/încălzire cu separator de picături, vane cu trei căi şi pompe de circulaţie
- ventilator de introducere aer tratat
- atenuator de zgomot.
Evacuare
- filtre de aer G4;
- atenuator de zgomot;
- ventilator de evacuare aer viciat;
- recuperator de căldură în plăci;
Automatizarea centralelor de tratare va permite;
- introducerea aerului tratat în funcţie de temperatura interioară şi exterioară;
- deschiderea clapeţilor de aer proaspăt aer recirculat în funcţie de calitatea aerului interior;
- protecţia la îngheţ a recuperatorului şi a bateriei de încălzire;
- trecerea automată cald/rece;
Pentru etajul 4 şi accesul principal din parter au fost prevăzute şi ventiloconvectoare cu o singură baterie funcţionând cu agent termic apă rece 7/12°C.
Aceste echipamente sunt amplasate în zonele pe care le deservesc, fiind pozate deasupra tavanului fals.
Pentru răcirea încăperilor situate la etajul 3 zona birouri se folosesc ventiloconvectoare de parapet.
Pentru producerea agentului termic apă rece 7/12°C au fost prevăzute două agregate de producere a apei răcite de 600 KW fiecare.
Pentru evacuarea căldurii aferente pompelor de căldură ale spaţiilor închiriate s-au prevăzut două turnuri de răcire în circuit închis, cu răcire evaporative având fiecare capacitatea de 900 Kw.
Turnurile de răcire şi agregatele de producere a apei răcite vor fi montate pe terasă.
Distribuţia aerului
Canalele de aer se vor confecţiona din tablă zincată izolantă termic şi fonic cu vată minerală
Prizele de aer proaspăt au fost prevăzute pe faţada clădirii pentru o viteză a aerului de 3 m/s iar canalele de aer proaspăt de la priza de aer şi până la centrala de tratare vor fi izolate cu vată minerală bazaltică cu grosimea de 100 mm.
Aerul viciat este evacuat de către centralele de tratare direct în exterior prin grilele de exterior, iar canalele de evacuare de la centrala de tratare şi până la grilele de exterior vor fi izolate cu vată minerală de 30 mm.
Tubulaturile de introducere a aerului tratat se vor izola cu vată minerală de 30 mm. Tubulaturile de evacuare a aerului viciat nu se vor izola.
Pentru grupurile sanitare s-au prevăzut coloane separate de evacuare a aerului viciat.
Pentru spaţiile de alimentaţie publică din etaj 4 se vor monta tubulaturi de evacuare a aerului de la hote direct către terasa clădirii.
Tubulaturile de evacuare ale hotelor trebuie să fie realizate din materiale care să asigure o rezistenţă la foc de minimum EI 60ho sau să fie funcţie de modul de montare, vertical sau orizontal, conform prevederilor art. 8.7.15. alin. (15) din normativ.
CENTRALIZATOR DATE DE CALCUL
 

Suprafaţa

Volum

Nr. pers

Debit evacuat

Debit introdus

Putere frigorifică

Putere încălzire

AHU răcire

AHU încălzire

 

mp

mc

 

mc/h

mc/h

KW

KW

Kw

Kw

Demisol

3149

10045

652

26818

19753

316

256

137

168

Parter

2031

8530

406

14217

19217

269

299

138

166

Etaj 1

2471

10336

427

15796

15796

262

310

113

136

Etaj 2

2409

10077

404

14995

14995

250

302

108

129

Etaj 3

3925

14066

696

20438

20438

424

422

147

176

Etaj 4

3569

15115

1056

52168

58468

346

326

374

362

Total

17555

68169

3640

144431

148666

1868

1915

1.017

1.137

SUBCAPITOLUL 7:1.5.7. Clădiri pentru învăţământ
Clădirile din învăţământ se prevăd cu instalaţii de ventilare mecanică sau naturală care să asigure calitatea aerului interior, pentru a se evita scăderea vigilenţei, oboseala şi în consecinţă nereuşită şcolară a elevilor.
Instalaţia de ventilare mecanică se poate realiza pentru întreaga clădire sau pentru anumite zone ale acesteia.
La ventilarea mecanică dublu flux, introducerea şi extracţia aerului se realizează de regulă astfel încât să se poată recupera căldura din aerul evacuat. În acest caz:
Conductele de aer folosite în spaţiile comune se execută din materiale incombustibile.
Pentru distribuţia aerului în interiorul sălilor ocupate de elevi se poate utiliza sistemul de ventilare prin amestec sau prin deplasare, cu guri de aer specifice fiecărui sistem de ventilare ales. Pot fi utilizate de asemenea conductele de aer textile cu distribuţie uniformă a aerului.
La ventilarea mecanică simplu flux, se recomandă ca introducerea aerului proaspăt să se facă natural prin guri higroreglabile amplasate în tâmplăria ferestrelor din sălile ocupate de elevi şi/sau în pereţii acestora iar extragerea aerului să se facă prin suprapresiune către coridoare, de unde aerul să fie evacuat către exterior cu ajutorul ventilatoarelor.
Ventilarea prin deschiderea ferestrelor se va folosi doar la clădirile existente, dacă acestea nu pot fi dotate cu instalaţii de ventilare mecanică.
CAPITOLUL 6:I.6. Proiectare seismică
SUBCAPITOLUL 1:Prevederi generale privind măsuri specifice de proiectare seismică a echipamentelor şi componentelor din instalaţiile de ventilare/climatizare
1.I.6.1. Proiectarea seismică a componentelor unei instalaţii pentru ventilare şi climatizare din cadrul unui proiect tehnic se face în toate cazurile de proiectantul de specialitate în colaborare cu proiectantul structurii, funcţie de cerinţele proiectului tehnic şi de destinaţia clădirilor. Specialistul proiectant al instalaţiilor de ventilare/climatizare va furniza proiectantului structurii datele/tema de proiectare a instalaţiilor: desene şi date privind caracteristicile instalaţiilor de ventilare şi climatizare, detalii specifice de funcţionare, rolul şi clasificarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare în funcţionarea clădirii conform prevederilor privind gruparea instalaţiilor în categorii seismice, problemele ridicate la întreruperea funcţionării/alimentarii cu apă, cu gaze naturale sau cu energie electrică care prezintă risc pentru siguranţa vieţii.
2.I.6.2. Cerinţele generale privind prevederea măsurilor specifice de proiectare seismică a echipamentelor şi elementelor componente ale instalaţiilor de ventilare şi climatizare sunt cele cuprinse în Codul de proiectare seismică.
3.I.6.3. Măsurile prevăzute în acest subcapitol se referă la protecţia componentelor din alcătuirea instalaţiilor în general faţă de efectele cutremurului. Prevederile referitoare la performanţele seismice aşteptate ale componentelor instalaţiilor de ventilare şi climatizare în particular, pot fi diferenţiate în funcţie de performanţa seismică impusă clădirii prin tema de proiectare.
4.1.6.4. Condiţiile generale de proiectare seismică pentru sistemele de instalaţii sunt cele prevăzute în paragraful 10.6.2 şi 10.6.3 în acord cu datele incluse în documentele tehnice de livrare ale furnizorului şi cu zona seismică în care sunt amplasate (Anexa A6, Harta de zonare seismică, P100-1).
5.1.6.5. Pentru satisfacerea cerinţelor de performanţă seismică, categoriile de componente din alcătuirea instalaţiilor de ventilare şi climatizare, trebuie să fie proiectate şi executate astfel încât, sub acţiunea forţelor şi deplasărilor produse de efectele cutremurului, să rămână stabile şi să-şi păstreze integritatea fizică şi, după caz, să-şi păstreze funcţionalitatea.
6.1.6.6. _
(1)Calculul seismic al elementelor componente pentru instalaţii de ventilare şi climatizare este obligatoriu cel puţin pentru componentele menţionate în Cod de proiectare seismică P100-1, cap. 10.
(2)Prin excepţie de la prevederea de la (1) calculul nu este necesar pentru elementele şi subansamblurile de construcţie şi de instalaţii/echipamente care sunt produse pentru utilizare în zone seismice, pe baza unor standarde recunoscute internaţional (de exemplu, tavane suspendate, pardoseli înălţate etc.). Pentru acestea, proiectantul şi verificatorul proiectului vor verifica numai compatibilitatea acceleraţiei seismice a amplasamentului cu acceleraţia seismică de proiectare declarată de producător sau stabilită printr-un procedeu recunoscut de calificare seismică (harta de zonare seismică, Anexa A6, P100-1).
(3)În situaţia menţionată la (2) alegerea modului de fixare, dimensionarea prinderilor şi a elementelor de reazem se va face conform instrucţiunilor tehnice ale furnizorului. Aceste instrucţiuni vor fi utilizate şi de proiectantul structurii, pentru asigurarea condiţiilor din reglementările tehnice în vigoare în România privind caracteristicile geometrice şi mecanice de rezistenţă şi de deformabilitate ale materialelor. În lipsa instrucţiunilor, dimensionarea prinderilor şi a elementelor de reazem se va face prin calcul conform recomandărilor din Cod de proiectare seismică P100-1.
(4)Proiectarea seismică a instalaţiilor de ventilare şi climatizare se va face respectând prevederile Codului de proiectare seismică, în acord cu gruparea instalaţiilor în categorii seismice şi clasa de importanţă şi de expunere a clădirii.
7.I.6.7. Prin tema de proiectare se va preciza funcţiunea echipamentelor şi componentelor din alcătuirea instalaţiilor de ventilare şi climatizare în clădire, în raport cu rolul lor în funcţionarea ansamblului instalaţiei şi modul de prindere. Se vor preciza, cel puţin:
a)pentru elementele instalaţiilor de climatizare şi ventilare amplasate exterior, ca elemente ataşate anvelopei construcţiei sau instalate pe acoperişul clădirii (detalii Anexa II.1):
- dacă sunt montate în consolă sau dacă sunt ancorate de structura principală sub nivelul centrului de greutate
- dacă sunt ancorate peste nivelul centrului de greutate
- dacă echipamentele sunt montate în exterior vertical sau orizontal direct pe perete sau suspendat
- dacă elementele ataşate anvelopei sunt amplasate pe faţadele către spaţiile publice (strada) sau către alte spaţii în care este posibilă prezenţa unui număr mare de persoane (curţi interioare ale şcolilor, atriumuri, etc.) Când este posibil, se va evita amplasarea lor pe aceste faţade sau instalarea lor pe acoperişul clădirii;
Exemple cu detalii, în Anexa II.1, fig. 2, fig. 6c, 7a-c:
- coşuri de fum şi canale de ventilaţie (indiferent de materialul din care sunt executate), coşuri cu tiraj asistat prin încălzire/umidificare a aerului, folosind energie solară;
- turnuri solare, turnuri de vânt;
- utilaje, echipamente electromecanice şi rezervoare instalate pe acoperişul clădirii;
- aparate de aer condiţionat, ventilatoare sau ventilo convectoare, instalate pe faţadele clădirilor.
b)pentru elementele instalaţiilor de ventilare şi climatizare amplasate în interiorul construcţiei:
b1.pentru conducte de aer, centrale de tratarea a aerului, condensatoare, ventilatoare, evaporatoare, filtre de aer, baterii de răcire, ş.a.
- tipul de echipament şi metoda de instalare
- condiţiile probabile de instalare, inclusiv poziţia/excentricităţile de montare/înălţimea
- masa şi rigiditatea echipamentelor; greutatea maximă în exploatare
- tipul de fixare/ancorare şi caracteristicile mecanice ale prinderilor Exemple cu detalii de montaj, în Anexa II.1, fig. 3-5.
b2.pentru sistemele de conducte care sunt fixate pe două tronsoane adiacente dacă sunt montate în clădiri din clasele de importanţă-expunere IVşi III;
c)alte caracteristici pentru echipamente din instalaţii de ventilare climatizare
- echipamente izolate cu neopren împotriva vibraţiilor
- echipamente izolate cu arcuri împotriva vibraţiilor
- echipamente neizolate împotriva vibraţiilor
- echipamente montate pe conducte
8.1.5.8. În cazul echipamentelor montate pe izolatori de vibraţii, prevăzute cu dispozitive pentru limitarea deplasărilor orizontale şi verticale, vor fi acceptate în proiect prin prevederile din Caietul de sarcini pentru execuţie, numai numai acele produse pentru lucrări de instalaţii de ventilare-climatizare care corespund prevederilor proiectului şi care respectă legislaţia specifică aplicabilă, în vigoare, domeniului produse pentru construcţii.
9.1.5.9. Principiile generale de proiectare pentru prinderi şi legături sunt cele precizate în Codul de proiectare seismică.
Exemple şi moduri de fixare sunt recomandate în Anexa I.5.1 şi Anexa II.2
10.1.5.10. Se vor avea în vedere cel puţin măsurile şi condiţiile generale privind proiectarea rezemărilor prevăzute la subcap. 10.6.2, art. de la (3) la (9) şi subcap. 10.6.3.3, art. de la (1) la (4).
11.1.5.11. Verificarea siguranţei la acţiunea seismică, include şi verificarea condiţiilor de stabilitate, de rezistenţă şi de rigiditate, conform reglementării tehnice privind proiectarea seismică a clădirilor - pentru elementele de prindere care asigură stabilitatea la răsturnare a elementelor ataşate anvelopei, precum şi a boilerelor şi vaselor de presiune.
12.1.5.12. Asigurarea calităţii la proiectare şi în execuţie
(1)Documentaţia de execuţie trebuie să conţină toate informaţiile necesare (note de calcul, desene, detalii, etc.) pentru verificarea dimensionării, detalii constructive şi de montaj a componentelor instalaţiilor de ventilare şi climatizare şi ale prinderilor acestora în ceea ce priveşte:
- mărimea forţelor şi deplasărilor seismice de proiectare;
- verificarea stabilităţii şi a rezistenţei componentelor;
- rezistenţa şi detalierea constructivă a prinderilor.
(2)Elementele din documentaţie menţionate la (1) vor fi supuse verificării conform Legii nr. 10/1995, cu modificările ulterioare.
CAPITOLUL 7:I.7. Protecţie acustică
Măsuri pentru realizarea condiţiilor tehnice de protecţie împotriva zgomotului produs de instalaţiile de ventilare şi climatizare din clădiri
SUBCAPITOLUL 1:I.7.1. Principii generale
(1)Protecţia faţă de zgomot este definită prin reglementarea tehnică privind proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonica şi a tratamentelor acustice în clădiri, de şase condiţii tehnice specifice:
- Protecţia faţă de zgomotul aerian provenit din exteriorul clădirii.
- Protecţia faţă de zgomotul aerian provenit dintr-un alt spaţiu închis.
- Protecţia împotriva zgomotului de impact.
- Protecţia faţă de zgomotul produs de echipamentele şi instalaţiile tehnice ale clădirii.
- Protecţia împotriva zgomotului reverberat excesiv şi zgomotului produs în spaţiul respectiv.
- Protecţia mediului înconjurător faţă de zgomotul produs de surse din interiorul clădirilor şi construcţiilor, sau în legătură cu acestea.
(2)În cazul spaţiilor în care sunt amplasate echipamente din componenţa instalaţiilor de ventilare/climatizare, caracterizate de niveluri de zgomot mari, se vor respecta prevederile reglementărilor tehnice referitoare la măsurile de izolare fonică, în scopul asigurării condiţiilor admisibile de confort acustic, prevăzute în actele normative în vigoare sau în reglementări speciale cu caracter limitat.
(3)La proiectarea instalaţiilor de ventilare/climatizare a aerului, se impune din primele faze de proiectare corelarea cu prevederile reglementărilor tehnice referitoare la măsurile de izolare fonică, pentru adoptarea unor măsuri eficiente de protecţie împotriva zgomotului produs.
(4)De asemenea, se va urmări cu prioritate evitarea unor erori de execuţie care pot compromite eficienţa măsurilor proiectate.
(5)În baza prevederilor Normativului (art. 4.1, art. 4.1.14. şi 4.1.15), pentru concepţia instalaţiilor de ventilare şi climatizare, zgomotul din spaţiile interioare va fi evaluat prin nivelul de presiune acustică ponderat A.
(6)Zgomotul din instalaţiile în funcţiune va fi limitat la valorile recomandate de SR EN 15251. Dacă ocupanţii pot controla funcţionarea echipamentelor (ex. treapta de turaţie a ventiloconvectoarelor), nivelul de presiune acustică, în timpul funcţionării echipamentului, poate depăşi valorile din tabel cu maxim 5 dB (A).
SUBCAPITOLUL 2:I.7.2. Elemente de proiectare
(1)I.7.2.1. La stabilirea măsurilor de protecţie împotriva zgomotului se vor respecta prevederile din reglementărilor tehnice referitoare la măsurile de izolare fonică, ţinându-se seama de următoarele aspecte caracteristice:
- propagarea zgomotului, provenit din funcţionarea normală a instalaţiilor de ventilare/climatizare în clădiri, din centrala IV/C către celelalte încăperi;
- propagarea zgomotului de-a lungul canalelor de ventilaţie, funcţie de particularităţile traseului (prizele de aer, caracteristicile geometrice ale conductelor, gurile de refulare etc.).
- principalele surse de zgomot amplasate în centralele de ventilare (ventilatoarele, motoarele electrice de antrenare, compresoarele, electropompele).
- elementele de închidere care separă centrala de ventilare/climatizare de încăperile adiacente dimensionate încât să fie îndeplinite condiţiile privind izolarea împotriva zgomotului aerian; se recomandă STAS 6156-86, tabelul 4.
- păstrarea integrităţii izolaţiei hidrofuge şi împiedecarea transmiterii zgomotului şi vibraţiilor la planşeul clădirii, la montarea echipamentelor plasate pe terase, (conform Normativului, cap. 10, art. 10.25).
(2)I.7.2.2. Dacă în faza de proiectare a centralei de ventilare/climatizare nu se cunoaşte nivelul de zgomot produs de echipamentele din dotare, acesta va fi determinat, în mod acoperitor, pe bază de calcul.
1.Când valorile rezultate sunt mai mari decât 87 dB(A), se vor adopta măsuri de reducere a nivelului de zgomot în următoarea ordine:
a)optimizarea, din punct de vedere acustic, a echipamentelor;
b)carcasarea sau ecranarea acustică a surselor de zgomot, conform prevederilor reglementărilor tehnice referitoare la măsurile de izolare fonică;
c)tratarea fonoabsorbantă a încăperii.
2.Când echipamentele de ventilare se montează direct în spaţii productive, prin proiectare se vor alege agregate al căror nivel caracteristic de zgomot aerian să fie mai mic sau cel mult egal cu nivelul admisibil pentru spaţiul considerat.
(3)I.7.2.3. La alegerea echipamentelor se va ţine seama şi de următoarele:
a)alegerea ventilatoarelor se face pe baza datelor de catalog, astfel încât, punctul lor de funcţionare să fie situat în dreptul sau în apropierea punctului de randament maxim. Se vor avea în vedere diagramele furnizate de producători privind variaţia nivelului de zgomot (sau de putere acustică) a ventilatoarelor centrifugale sau axiale în funcţie de randament sau de raportul V/Vopt - volumul de aer debitat (m3/h)/volumul de aer optim (m3/h).
b)carcasele ventilatoarelor trebuie verificate astfel încât, circulaţia aerului prin ventilator să nu creeze vibraţii caracterizate de amplitudini ale vitezelor mai mari de 0,7 mm/s. Dacă această valoare este depăşită, carcasele vor fi rigidizate cu straturi amortizoare de vibraţii;
c)echipamentele cu piese în rotaţie amplasate pe arbori drepţi sau cotiţi trebuie astfel alese încât să nu existe mase neechilibrate, antrenarea în mişcarea de rotaţie sa se facă fără şocuri iar lagărele să nu prezinte defecţiuni.
d)dacă în faza de proiectare nu se cunoaşte nivelul global de putere acustică a echipamentelor, acesta se determină, în mod acoperitor, prin calcul.
(4)I.7.2.4. În cazul motoarelor electrice care produc zgomot cu nivel L >= 90 dB (A), reducerea nivelului de zgomot, produs de funcţionarea normală a acestora, se va realiza prin carcasare acustică, conform recomandărilor reglementărilor tehnice referitoare la măsurile de izolare fonică.
(5)I.7.2.5. Reducerea nivelului de zgomot în centralele de ventilare, climatizare, condiţionare, prin aplicarea de tratamente fonoabsorbante, se face având în vedere prevederile reglementărilor tehnice referitoare la măsurile de izolare fonică.
(6)I.7.2.6. Pentru amortizarea vibraţiilor, se vor lua următoarele măsuri:
a)echipamentele se vor amplasa pe suporturi sau sisteme de amortizare, dimensionate corespunzător: elemente elastice (vibroizolatoare de cauciuc, arcuri elicoidale din oţel, covoare din cauciuc cu profil variabil), intercalate între agregate, aparate şi fundaţia pe care se aşează;
b)racordarea dintre agregate/aparate şi tubulatura de ventilaţie se va face pe aspiraţie/refulare, cu elemente elastice de legătură (exemplu racorduri de cauciuc sau pânză cauciucată care au impedanţa acustică sensibil mai mică decât cea a tablei de oţel);
c)elementele elastice vor corespunde după caz, cu numărul, dimensiunile, forma duritatea, constanta elastică, rezultate din calcul sau indicate de firma producătoare, în concordanţă cu mărimea greutatea, centrul de greutate debitul, situaţia aparatului, când amortizarea vibraţiilor nu s-a realizat prin construcţie.
d)fixarea canalelor de ventilare de elementele de construcţii se va face prin dispozitive elastice (sisteme de rezemare antivibratile), de susţinere verticală sau orizontală a canalelor, cu asigurarea măsurilor de protecţie antiseismică pentru componentele nestructurale ale instalaţiei de ventilare şi climatizare (cap. I.5.1 Protecţia antiseismică, din prezentul ghid).
e)trecerea canalelor de ventilare prin pereţi se va face conform detaliilor de execuţie din proiectul tehnic.
(7)I.7.2.7. Pentru o funcţionare normală a instalaţiei de ventilare din punct de vedere acustic, vitezele de circulaţie a jetului de aer în canale nu trebuie să depăşească valorile din tabelul I.7.1.
Tabel I.7.1

Viteze de circulaţie maxime admise a aerului în canalele de ventilare din încăperi obişnuite şi social-culturale

Nr. crt.

Tipul canalelor

Viteze de circulaţie maxime admisibile (m/s)

Încăperi obişnuite

Săli audiţie publică, Biblioteci, saloane de spital

Clădiri industriale

0

1

2

3

4

1

Canal principal (direct de la ventilator)

5-8

3,6-6

8-12

2

Canal secundar (ramificaţie)

3-5

2,5-4

5-8

3

Ramificaţii

1-3

1-3

3-5

4

Guri de refulare şi aspiraţie (secţiune liberă)

2-3

2,5

3-5

5

Canalul prizei de aer

4-6

3-5

6-8

6

Priza de aer

3-4

2,5-3

4-6

(8)I.7.2.8. Atenuarea nivelului de zgomot aerodinamic datorită condiţiilor de propagare a jetului de aer în lungul canalelor de ventilare, se obţine atât pe cale naturală (tronsoane drepte, coturi, schimbări bruşte de secţiune, ramificaţii) cât şi cu ajutorul unor procedee speciale.
1.Se va calcula atenuarea naturală a nivelului de zgomot în reţeaua de canale, inclusiv la gurile de introducere şi evacuare, iar în cazul atenuării nesatisfăcătoare, se va adopta unul dintre procedeele speciale sau măsurile următoare (conform prevederilor reglementărilor tehnice referitoare la măsurile de izolare fonică):
a)căptuşirea canalelor cu materiale fonoabsorbante;
b)introducerea pe trasee a unor camere de detentă şi atenuare; Camerele de detentă se obţin printr-o lărgire bruscă a canalului de ventilare, pe o anumită lungime.
c)introducerea pe trasee a diferite tipuri de atenuatoare, atât pe aspiraţie cât şi pe evacuare, amplasate între sursa de zgomot (ventilatoare, electropompe, motoare) şi încăperi; Atenuatoarele sunt elemente constructive cu suprafeţe tratate intens fonoabsorbant care se montează pe traseul canalului de ventilare, în special paralel cu direcţia jetului de aer.
d)utilizarea de tuburi elastice fonoizolate.
2.Atenuarea totală rezultată din însumarea atenuării naturale a nivelului de zgomot în reţeaua de canale, şi a celei artificiale (prin procedeele speciale), trebuie să fie egală cu diferenţa dintre nivelul de zgomot produs de sursa (ventilatoare, generator de abur, altele) şi nivelul de zgomot din încăpere.
(9)I.7.2.9. Calculul atenuărilor nivelului de zgomot aerodinamic datorate condiţiilor de propagare a jetului de aer în lungul canalelor de ventilare se face conform reglementărilor tehnice referitoare la măsurile de izolare fonică. Se admite calculul simplificat al atenuării zgomotului (pentru frecvenţa de 250 Hz). În cazul unor clădiri sau spaţii cu cerinţe acustice specifice (săli de audiţii, operă, studiouri de emisie, înregistrare, etc.) calculul se va face pentru întreaga gama de frecvenţă.
(10)I.7.2.10. La refularea sau absorbţia aerului într-o (dintr-o) încăpere prin intermediul unei guri de ventilare (considerată fără grilă), se obţin atenuări acustice care se determină potrivit reglementării tehnice privind proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice în clădiri.
(11)I.7.2.11. În cazul în care gura de ventilare este prevăzută cu grilă, la trecerea jetului de aer la nivelul grilei se dezvoltă un zgomot al cărui nivel global poate fi calculat conform reglementărilor tehnice referitoare la măsurile de izolare fonică.
(12)I.7.2.12. De asemenea, în cazul anemostatelor amplasate pe plafon, nivelul global de zgomot, corespunzător trecerii jetului de aer, poate fi calculat conform reglementărilor tehnice referitoare la măsurile de izolare fonică.
Nivelul global al zgomotului la refularea sau absorbţia aerului într-o (dintr-o) încăpere se determină însumând energetic nivelele obţinute ca mai sus cu cel precizat la I.7.2.11.
(13)I.7.2.13. O atenţie deosebită se va acorda împiedicării transmiterii, prin canalele de ventilare, a zgomotului între două încăperi caracterizate de regimuri acustice diferite (prin măsurări de fonoizolare). În aceste situaţii, pereţii canalelor de ventilare trebuie să aibă indicele de izolare R'w cel puţin egal cu cel corespunzător peretelui despărţitor dintre cele două încăperi. Se vor avea în vedere în acest sens, recomandările cuprinse în reglementările tehnice referitoare la măsurile de izolare fonică, privind posibilităţile de izolare între încăperi cu regimuri acustice diferite, traversate de canale de ventilare, inclusiv prin diafonie.
(14)I.7.2.14. La proiectarea lucrărilor de instalaţii de ventilare/climatizare, măsurile de apărare împotriva incendiilor la lucrări de izolări şi tratamente acustice, se vor adopta conform reglementarilor tehnice specifice, în vigoare.
PARTEA II:Reguli de bună practică pentru executarea şi exploatarea lucrărilor de instalaţii de ventilare/climatizare. Cerinţe generate prin proiectul tehnic
1.II.1. Reguli de bună practică pentru executarea, verificarea şi recepţia lucrărilor de instalaţii de ventilare şi climatizare
2.II.2. Reguli de bună practică pentru supravegherea, întreţinerea şi urmărirea comportării în exploatare a instalaţiilor de ventilare/climatizare
3.II.3. Documentaţia tehnică pentru execuţie şi exploatare în cadrul unui proiect tehnic pentru instalaţii de ventilare şi climatizare
ANEXA nr. I1:Date climatice de calcul pentru climatizare - vara

Nr. Crt.

Localitate

Temperatură

[°C]

Umiditate relativă

[%]

1

Alba-Iulia

34,3

28

2

Alexandria

38

25

3

Arad

36,7

23

4

Bacău

36,4

22

5

Baia Mare

34,3

37

6

Bistriţa

32,7

36

7

Botoşani

35

27

8

Brăila

36,3

26

9

Braşov

32,8

35

10

Bucureşti

35,3

35

11

Buzău

35,4

26

12

Călăraşi

37,5

23

13

Cluj

31,5

35

14

Craiova

36,5

35

15

Constanţa

30,6

53

16

Deva

33,1

27

17

Drobeta Turnu Severin

36

23

18

Focşani

34,2

44

19

Galaţi

33,2

41

20

Giurgiu

38,6

24

21

Iaşi

36

37

22

Miercurea Ciuc

34,7

39

23

Oradea

36,6

32

24

Piteşti

31,8

27

25

Ploieşti

34,3

23

26

Piatra Neamţ

33,1

38

27

Reşiţa

35

23

28

Râmnicu Vâlcea

36,3

37

29

Slatina

32,2

39

30

Slobozia

32,8

41

31

Satu Mare

34,7

41

32

Sfântu Gheorghe

33

34

33

Sibiu

34

33

34

Suceava

32,5

23

35

Târgu Jiu

33,3

43

36

Târgu Mureş

34,1

41

37

Timişoara

36,4

25

38

Târgovişte

33,5

36

39

Tulcea

35,4

33

40

Vaslui

35

43

41

Zalău

34,5

31

ANEXA nr. I2:Valorile intensităţii radiaţiei solare directe ID, şi difuze Id [W/m2]

Ora

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

medie

ID

N

53

3

-

-

-

-

-

-

-

-

-

3

53

5

NE

33

3

40

2

30

1

13

0

4

-

-

-

-

-

-

-

-

49

E

38

3

56

8

57

5

49

8

33

8

14

4

-

-

-

-

-

-

-

105

SE

18

8

37

0

46

8

51

4

48

5

39

3

24

1

58

-

-

-

-

-

113

S

-

-

41

15

9

31

6

35

4

39

4

35

4

31

6

15

9

41

-

-

89

SV

-

-

-

-

-

58

24

1

39

3

48

5

51

4

46

8

37

0

18

8

113

V

-

-

-

-

-

-

-

14

4

33

8

49

8

57

5

56

8

38

3

105

NV

-

-

-

-

-

-

-

-

8

13

0

30

1

40

2

33

3

49

Ori

z

89

24

1

38

1

52

3

64

7

71

1

73

4

71

1

64

7

53

2

38

1

24

1

89

247

Id

53

80

10

3

12

3

13

6

14

6

14

7

14

6

13

6

12

3

10

3

80

53

59

ANEXA nr. I3:
Valorile temperaturii exterioare de calcul iarna sunt cele cuprinse în SR 1907:2014
ANEXA nr. I4:Aria utilă de pardoseală pentru o persoană, pentru determinarea gradului de ocupare a încăperilor (din SR EN ISO 13779:2007)

Destinaţia încăperii

aria pardoselii pentru o persoană

[m2/persoană]

domeniu tipic

valori prin lipsă

Birou mare

de la 7 la 20

12

Birou mic

de la 8 la 12

10

Sală de şedinţe

de la 2 la 5

3,0

Magazin

de la 3 la 8

4,0

Sală de clasă

de la 2 la 5

2,5

Salon de spital

de la 5 la 15

10

Cameră de hotel

de la 5 la 20

10

Restaurant

de la 1,2 la 5

1,5

ANEXA nr. I5:Degajarea de căldură a unei persoane (pentru o temperatură a aerului din încăperi de 24°C şi pentru o suprafaţă medie a corpului uman de 1,8 m2 (din SR EN ISO 13779:2007)

Activitate

căldură totală

căldură sensibilă [W/persoană]

[met]*

[W/persoană]

Repaos

0,8

80

55

Aşezat, relaxat

1,0

100

70

Activitate sedentară (birou, şcoală, laborator)

1,2

125

75

In picioare, activitate uşoară (magazine, laboratoare, industrie uşoară)

1,6

170

85

In picioare, activitate medie (vânzător, lucru la utilaj)

2,0

210

105

Mers cu viteza: 2 km/h

3 km/h

4 km/h

5 Km/h

1,9

2,4

2,8

3,4

200

250

300

360

100

105

110

120

* 1 met = 58 W/m2
ANEXA nr. I6:Valori de calcul pentru puterea instalată a instalaţiei de iluminat
1.Tabel 1. Valori de proiectare pentru nivelul de iluminat (din SR EN ISO 13779:2007)

Destinaţie

nivelul de iluminat [lux]

domeniu tipic

valori prin lipsă

Birou cu fereastră

de la 300 la 500

400

Birou fără fereastră

de la 400 la 600

500

Magazin

de la 300 la 500

400

Sală de clasă

de la 300 la 500

400

Salon de spital

de la 200 la 300

200

Cameră de hotel

de la 200 la 300

200

Restaurant

de la 200 la 300

200

Încăpere nelocuită

de la 50 la 100

50

2.Tabel 2. Valori de proiectare pentru puterea instalaţiei de iluminat (instalaţii eficiente)

Nivel de iluminat [lux]

puterea specifică a instalaţiei de iluminat [W/m2]

domeniu tipic

valori prin lipsă

50

de la 2,5 la 3,2

3

100

de la 3,5 la 4,5

4

200

de la 5,5 la 7,0

6

300

de la 7,5 la 8,5

8

400

de la 9,0 la 12,5

10

500

de la 11,0 la 15,0

12

ANEXA nr. I7:Număr de schimburi orare de aer, n

Destinaţia clădirii/încăperii

n [h-1]

Teatre

4 - 6

Magazine:

- mici

- medii

- universale

 

6 - 8

4 - 6

4 - 6

Cinematografe:

- sala de spectacol

- cabina de proiecţie

 

4 - 6

5 - 8

Biblioteci

4 - 5

Săli de dans:

- fumatul permis

- fumatul interzis

 

6 - 8

12 - 16

Restaurante, săli de mese:

- fumatul permis

- fumatul interzis

 

5 - 10

8 - 12

Garderobe

4-6

Bucătării comerciale (restaurante, cantine, spitale, şcoli, cazărmi):

- mici (înălţime 3 - 4 m)

- mijlocii (înălţime 4 - 6 m)

- mari (înălţime peste 6 m)

- curăţat zarzavat, spălat vase

 

20

15

10

5 - 8

Spălătorii, călcătorii

10 - 15

Băi publice (cu abur sau cu aer cald)

4

WC - uri publice:

- pisoar

- scaun WC

 

25 m3/h

50 m3/h

Bucătării locuinţe

15 - 20

Spitale:

- cu cerinţe deosebite privind lipsa germenilor patogeni

- săli de operaţie

- anexe ale sălilor de operaţie

- saloane de bolnavi

- cu cerinţe mari privind lipsa germenilor patogeni

- săli de operaţie

- anexe ale sălilor de operaţie

- săli de operaţie pentru urgenţe

- săli de reanimare

- tratament intensiv

- săli de naşteri

- staţionar pentru prematuri

- staţionar pentru nou născuţi

- staţionar pentru sugari

- cu cerinţe normale privind lipsa germenilor patogeni

- saloane pentru bolnavi

- săli de zi

- coridoare

- săli pentru intervenţii şi tratamente

- diagnostic Röntgen

- săli de radioterapie

- săli de masaj

- săli de gimnastică

- săli de odihnă

- staţia de sterilizare centrală

- prosectură

 

 

60

45

45

 

60

30

45

20

30

30

25

25

15

 

10

15

10

18

18

18

15

10

10

20

30

30

Cabinete dentare

6

Piscine:

- sala bazinului: 10 m3/(h, m2 suprafaţă apă)

- sala duşurilor (maxim)

- camere de îmbrăcare

 

3 - 4

25 - 30

8 - 10

Săli de sport

2-3

Birouri, săli de şedinţe

4 - 8

Şcoli

6 - 8

Aule

8- 10

Laboratoare:

- mici

- mari

 

8 - 12

6 - 8

Garaje

4-5

ANEXA nr. I8:Viteze uzuale ale aerului în conducte

Tipul conductei

Tipul instalaţiei de ventilare/climatizare

instalaţii din clădiri civile [m/s]

instalaţii din clădiri industriale [m/s]

Priza de aer

2 - 4

4 - 6

Conducta de aer proaspăt

4 - 6

6 - 8

Conducta principală de distribuţie sau de colectare

4 - 8

8-12

Conducte secundare

2-5

5-8

ANEXA nr. I9:Pierderea de sarcină unitară pentru canale netede R şi pentru canale rugoase R
ANEXA nr. I10:Coeficienţii de rezistenţă locală


ANEXA nr. II1:Gruparea elementelor componente ale instalaţiilor de ventilare şi climatizare în funcţie de modul de instalare al echipamentelor şi de tipul de prindere/fixare la suport
(1)Precizările incluse în această anexă, se recomandă a fi utilizate atât în alcătuirea temei de proiectare cât şi în alcătuirea caietelor de sarcini pentru execuţie, deoarece:
a)se pot provoca prejudicii la clădiri, dispozitive, echipamente, dacă nu sunt urmate instrucţiunile de instalare ale echipamentului şi nu este prevăzut tipul adecvat de fixare/prindere la suport/ancorare respectiv conexiunea la structura clădirii sau la elemente nestructurale, din punct de vedre al protecţiei antiseismice;
b)ar trebui să fie cunoscute întotdeauna instrucţiunile scrise ale producătorului înainte de a se face instalarea.
(2)Gruparea elementelor componente ale instalaţiilor de ventilare şi climatizare în funcţie de modul de instalare al echipamentelor şi de tipul de fixare la suport, din perspectiva realizării unei protecţii antiseismice eficiente, conţine cel puţin elementele specificate în această anexă şi în anexa I.5.3.
(3)În sensul de mai sus, în baza specificaţiilor existente, modurile în care se pot instala echipamentele mecanice care fac parte din instalaţiile de ventilare şi climatizare şi conductele de aer, includ cel puţin:
1.Montare rigidă pe pardoseală/montare pe suport
- direct pe pardoseală sau montare pe suport în puncte de fixare
- utilizând la montaj, forme structurale suplimentare din oţel care transferă sarcina de încărcare la pardoseala clădirii
- folosind bare de protecţie pentru a restricţiona deplasările orizontale
- pe suport supraînălţat de la pardoseală - exemplu unităţi/aparate de aer condiţionat pentru spaţii cu tehnică de calcul/computere, care vehiculează aer prin spaţiul generat prin supraînălţare.
- fixare într-un singur punct - numai pentru echipamente uşoare
- folosind bare laterale de stabilizare sau/şi o placă orizontală (cadru suport şi placă de asamblare) - recomandate pentru rezervoare verticale de dedurizarea apei (din camerele de tratare cu apă), turnuri de răcire, exemplu detaliu foto 2c, 2d
- montare pe pardoseală prin izolatori de vibraţii.
2.Montare pe acoperiş sau terase prin fixare rigidă
- direct pe terasă sau montare pe suport, cu ancore din cablu seismic, în puncte de fixare (ex. Fig. 1a, b, c)
- folosind montanţi de nivel
- utilizând borduri seismice încorporate sau prefabricate
- fixarea echipamentului pe un cadru de lemn
- folosind borduri izolatoare seismic prefabricate sau diferite tipuri de sisteme izolatoare de vibraţii
- fixarea echipamentului pe arcuri amortizoare pe un cadru suport profilat
3.Montare suspendat
- fixarea rigidă la structura clădirii cu tije filetate verticale cu cablu orizontal de susţinere - exemplu fig. 3
- fixarea rigidă la structura clădirii folosind bare de sprijin laterale sau în unghi - exemplu fig. 4, 5
- folosind tije filetate verticale şi limitatoare orizontale de cablu
4.Montare pe perete direct sau prin montare pe cadre cu izolatori de vibraţii, exemplu fig. 6a-d, 7a-c.
(4)Elemente ale instalaţiilor de climatizare şi ventilare amplasate în exterior, ca elemente ataşate anvelopei construcţiei sau instalate pe acoperişul clădirii (detalii)
ANEXA nr. II2:
Tabelul de mai jos, conţine, pentru categoriile de echipamente prezentate în conţinutul ghidului de buna practica, în Partea I, o selecţie funcţie de modul lor de instalare precizat de producător şi de funcţiunea în instalaţie, privind cel puţin unul dintre tipurile posibile de fixare, inclusiv utilizarea dispozitivelor seismice de fixare (sisteme pentru amortizarea vibraţiilor, sisteme de suspendare prin cabluri, tije sau bare, sisteme de fixare pe acoperiş/terase, profiluri şi cadre din oţel) recomandate pentru minimizarea distrugerilor în cazul unui cutremur.

Tip de echipament

Modul de instalare a echipamentului

Tip de fixare, rezemare pe suport

Agregate de tratare a aerului (fig. 3.30, cap. I.4.1)

- pentru montaj în interior (Air Handling Unit AHU)

Echipament cu o bază rigidă: Montate direct pe pardoseală

Rigidă

Conectat prin profil metalic în unghi, montat la podea

Rigidă, prin profil metalic în unghi

Suspendat de structură, cu tije şi cabluri

Tije, bare şi cabluri

Suspendat de structură, prin profil metalic în unghi

Suspendat, prin profil metalic în unghi

Suspendat de structură, cu sisteme pentru amortizarea vibraţiilor, tije şi cabluri

tije amortizoare seismice de vibraţii şi cabluri

Agregate de tratare a aerului (greutate limitată) pentru montaj pe acoperiş (Rooftop units)

Montate direct la structura terasei, printr-un suport seismic prefabricat din foaie metalică, pe profile I, L, T.

suport seismic prefabricat

Montate direct printr-un suport din lemn pentru acoperiş

suport pentru acoperiş

Agregate de tratare a aerului (greutate limitată) pentru montaj pe acoperiş (Rooftop units)

Montate printr-un suport seismic prefabricat, după caz, cu sau fără izolatori de vibraţii pe suport metalic, din profile I

suport seismic izolat, montat pe suport metalic, din profile I

Montate pe pardoseală pe izolatori de vibraţii, utilizând arcuri de compresie sau arcuri deschise şi amortizoare

izolat de vibraţii, montat la pardoseala

Camere de tratare cu apă (cap. I.3.8)

- Orizontale, fig. 3.17, 3.19

Montate direct pe pardoseală sau suport de beton

Rigidă

Montate pe pardoseală, prin profil metalic în unghi

Rigidă, prin profil metalic în unghi

- Verticale, fig. 3.18

Montate pe perete, prin profil metalic în unghi

Rigidă, prin profil metalic în unghi

Sisteme de climatizare cu agent frigorific (cap. 1.2.1.3):

- Dulapuri locale de climatizare (fig. 2.36 - 2.38)

- Instalaţii generale de climatizare de acoperiş (fig. 2.40)

- Baterii de răcire (cap. I.3.7)

Montate direct pe pardoseală sau suport de beton

Rigidă

Montate pe pardoseală pe izolatori de vibraţii, utilizând arcuri comprimate sau arcuri deschise şi amortizoare

Izolat de vibraţii, montat la podea

Montate pe acoperiş, după caz, cu sau fără izolatori de vibraţii, pe suport metalic, din profile I

Suport metalic, din profile I

Aparate locale de climatizare de fereastră (fig. 2.34)

Montate pe perete, prin profil metalic în unghi

Rigidă, prin profil metalic în unghi ex. Anexa I.5.1, fig. 7a-c

Ventilatoare (cap. I.3.5, figuri în tab. 3.5 tipuri ventilatoare):

Centrifugal e sau suflante industriale

Montate direct pe plafon sau la pardoseală sau

Montate pe pardoseală pe izolatori de vibraţii, utilizând arcuri de restricţionare sau arcuri deschise şi amortizoare

Rigidă

Rigidă, prin profil metalic în unghi

Axiale cu elice

Montate direct pe perete sau cu izolatori de vibraţii

Montat pe perete

Axiale cu palete, de tubulatură,

Suspendat de structură, cu tije şi cabluri

Tije, bare şi cabluri

Suspendat de structură, prin profil metalic în unghi

Suspendat, prin profil metalic în unghi

Suspendat de structură, cu sisteme pentru amortizarea vibraţiilor, tije şi cabluri

Tije amortizoare seismice de vibraţii şi cabluri

Ventilatoare de acoperiş

Montate direct la structura terasei, printr-un suport metalic, pe profile I, L, T.

Suport seismic prefabricat

Montat direct printr-un suport din lemn pentru acoperiş

Suport pentru acoperiş

Cu izolatori de vibraţii, pe suport metalic, din profile I

suport metalic, din profile I

Conducte (canale) de aer şi accesorii

- canale rectangulare suspendate

- canale cu secţiune circulară suspendate (inclusiv ovală)

Suspendate, cu tije sau profile în unghi, prin cabluri sau bare laterale rigide

Canale rectangulare suspendate, prin tije verticale cu ancorare prin cabluri, exemplu anexa 1.5.1, fig. 4, 5, 6

Izolat de vibraţii, cu tijă de susţinere şi cablu de ancorare

Canale rectangulare suspendate izolat de vibraţii

- canale rectangulare sau circulare montate direct pe plafon

Suspendat de plafon, prin profil metalic în unghi

montaj direct pe plafon

- canale rectangulare sau circulare montate pe acoperiş

Suspendat deasupra acoperişului prin profil metalic în unghi

canale montate pe acoperiş

- canale rectangulare circulare montate pe perete

Susţinut pe perete

canale montate pe perete

Traversările de conducte

Treceri de conducte prin structura clădirii

Treceri de conducte

Conductă montată la un echipament

Fixat de structura clădirii

Conductă montată la un echipament

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 834 bis din data de 9 noiembrie 2015

Documente corelate

Acte numărul de obiecte din listă: (1)
Modificat de numărul de obiecte din listă: (1)