Subcapitolul 2 - I.7.2. Elemente de proiectare - Ghid din 2015 de bună practică pentru proiectarea instalaţiilor de ventilare/climatizare în clădiri - Indicativ GEx 011 - 2015
M.Of. 834 bis
În vigoare Versiune de la: 9 Noiembrie 2015
SUBCAPITOLUL 2:I.7.2. Elemente de proiectare
(1)I.7.2.1. La stabilirea măsurilor de protecţie împotriva zgomotului se vor respecta prevederile din reglementărilor tehnice referitoare la măsurile de izolare fonică, ţinându-se seama de următoarele aspecte caracteristice:
- propagarea zgomotului, provenit din funcţionarea normală a instalaţiilor de ventilare/climatizare în clădiri, din centrala IV/C către celelalte încăperi;
- propagarea zgomotului de-a lungul canalelor de ventilaţie, funcţie de particularităţile traseului (prizele de aer, caracteristicile geometrice ale conductelor, gurile de refulare etc.).
- principalele surse de zgomot amplasate în centralele de ventilare (ventilatoarele, motoarele electrice de antrenare, compresoarele, electropompele).
- elementele de închidere care separă centrala de ventilare/climatizare de încăperile adiacente dimensionate încât să fie îndeplinite condiţiile privind izolarea împotriva zgomotului aerian; se recomandă STAS 6156-86, tabelul 4.
- păstrarea integrităţii izolaţiei hidrofuge şi împiedecarea transmiterii zgomotului şi vibraţiilor la planşeul clădirii, la montarea echipamentelor plasate pe terase, (conform Normativului, cap. 10, art. 10.25).
(2)I.7.2.2. Dacă în faza de proiectare a centralei de ventilare/climatizare nu se cunoaşte nivelul de zgomot produs de echipamentele din dotare, acesta va fi determinat, în mod acoperitor, pe bază de calcul.
1.Când valorile rezultate sunt mai mari decât 87 dB(A), se vor adopta măsuri de reducere a nivelului de zgomot în următoarea ordine:
a)optimizarea, din punct de vedere acustic, a echipamentelor;
b)carcasarea sau ecranarea acustică a surselor de zgomot, conform prevederilor reglementărilor tehnice referitoare la măsurile de izolare fonică;
c)tratarea fonoabsorbantă a încăperii.
2.Când echipamentele de ventilare se montează direct în spaţii productive, prin proiectare se vor alege agregate al căror nivel caracteristic de zgomot aerian să fie mai mic sau cel mult egal cu nivelul admisibil pentru spaţiul considerat.
(3)I.7.2.3. La alegerea echipamentelor se va ţine seama şi de următoarele:
a)alegerea ventilatoarelor se face pe baza datelor de catalog, astfel încât, punctul lor de funcţionare să fie situat în dreptul sau în apropierea punctului de randament maxim. Se vor avea în vedere diagramele furnizate de producători privind variaţia nivelului de zgomot (sau de putere acustică) a ventilatoarelor centrifugale sau axiale în funcţie de randament sau de raportul V/Vopt - volumul de aer debitat (m3/h)/volumul de aer optim (m3/h).
b)carcasele ventilatoarelor trebuie verificate astfel încât, circulaţia aerului prin ventilator să nu creeze vibraţii caracterizate de amplitudini ale vitezelor mai mari de 0,7 mm/s. Dacă această valoare este depăşită, carcasele vor fi rigidizate cu straturi amortizoare de vibraţii;
c)echipamentele cu piese în rotaţie amplasate pe arbori drepţi sau cotiţi trebuie astfel alese încât să nu existe mase neechilibrate, antrenarea în mişcarea de rotaţie sa se facă fără şocuri iar lagărele să nu prezinte defecţiuni.
d)dacă în faza de proiectare nu se cunoaşte nivelul global de putere acustică a echipamentelor, acesta se determină, în mod acoperitor, prin calcul.
(4)I.7.2.4. În cazul motoarelor electrice care produc zgomot cu nivel L >= 90 dB (A), reducerea nivelului de zgomot, produs de funcţionarea normală a acestora, se va realiza prin carcasare acustică, conform recomandărilor reglementărilor tehnice referitoare la măsurile de izolare fonică.
(5)I.7.2.5. Reducerea nivelului de zgomot în centralele de ventilare, climatizare, condiţionare, prin aplicarea de tratamente fonoabsorbante, se face având în vedere prevederile reglementărilor tehnice referitoare la măsurile de izolare fonică.
(6)I.7.2.6. Pentru amortizarea vibraţiilor, se vor lua următoarele măsuri:
a)echipamentele se vor amplasa pe suporturi sau sisteme de amortizare, dimensionate corespunzător: elemente elastice (vibroizolatoare de cauciuc, arcuri elicoidale din oţel, covoare din cauciuc cu profil variabil), intercalate între agregate, aparate şi fundaţia pe care se aşează;
b)racordarea dintre agregate/aparate şi tubulatura de ventilaţie se va face pe aspiraţie/refulare, cu elemente elastice de legătură (exemplu racorduri de cauciuc sau pânză cauciucată care au impedanţa acustică sensibil mai mică decât cea a tablei de oţel);
c)elementele elastice vor corespunde după caz, cu numărul, dimensiunile, forma duritatea, constanta elastică, rezultate din calcul sau indicate de firma producătoare, în concordanţă cu mărimea greutatea, centrul de greutate debitul, situaţia aparatului, când amortizarea vibraţiilor nu s-a realizat prin construcţie.
d)fixarea canalelor de ventilare de elementele de construcţii se va face prin dispozitive elastice (sisteme de rezemare antivibratile), de susţinere verticală sau orizontală a canalelor, cu asigurarea măsurilor de protecţie antiseismică pentru componentele nestructurale ale instalaţiei de ventilare şi climatizare (cap. I.5.1 Protecţia antiseismică, din prezentul ghid).
e)trecerea canalelor de ventilare prin pereţi se va face conform detaliilor de execuţie din proiectul tehnic.
(7)I.7.2.7. Pentru o funcţionare normală a instalaţiei de ventilare din punct de vedere acustic, vitezele de circulaţie a jetului de aer în canale nu trebuie să depăşească valorile din tabelul I.7.1.
Tabel I.7.1
Viteze de circulaţie maxime admise a aerului în canalele de ventilare din încăperi obişnuite şi social-culturale | ||||
Nr. crt. | Tipul canalelor | Viteze de circulaţie maxime admisibile (m/s) | ||
Încăperi obişnuite | Săli audiţie publică, Biblioteci, saloane de spital | Clădiri industriale | ||
0 | 1 | 2 | 3 | 4 |
1 | Canal principal (direct de la ventilator) | 5-8 | 3,6-6 | 8-12 |
2 | Canal secundar (ramificaţie) | 3-5 | 2,5-4 | 5-8 |
3 | Ramificaţii | 1-3 | 1-3 | 3-5 |
4 | Guri de refulare şi aspiraţie (secţiune liberă) | 2-3 | 2,5 | 3-5 |
5 | Canalul prizei de aer | 4-6 | 3-5 | 6-8 |
6 | Priza de aer | 3-4 | 2,5-3 | 4-6 |
(8)I.7.2.8. Atenuarea nivelului de zgomot aerodinamic datorită condiţiilor de propagare a jetului de aer în lungul canalelor de ventilare, se obţine atât pe cale naturală (tronsoane drepte, coturi, schimbări bruşte de secţiune, ramificaţii) cât şi cu ajutorul unor procedee speciale.
1.Se va calcula atenuarea naturală a nivelului de zgomot în reţeaua de canale, inclusiv la gurile de introducere şi evacuare, iar în cazul atenuării nesatisfăcătoare, se va adopta unul dintre procedeele speciale sau măsurile următoare (conform prevederilor reglementărilor tehnice referitoare la măsurile de izolare fonică):
a)căptuşirea canalelor cu materiale fonoabsorbante;
b)introducerea pe trasee a unor camere de detentă şi atenuare; Camerele de detentă se obţin printr-o lărgire bruscă a canalului de ventilare, pe o anumită lungime.
c)introducerea pe trasee a diferite tipuri de atenuatoare, atât pe aspiraţie cât şi pe evacuare, amplasate între sursa de zgomot (ventilatoare, electropompe, motoare) şi încăperi; Atenuatoarele sunt elemente constructive cu suprafeţe tratate intens fonoabsorbant care se montează pe traseul canalului de ventilare, în special paralel cu direcţia jetului de aer.
d)utilizarea de tuburi elastice fonoizolate.
2.Atenuarea totală rezultată din însumarea atenuării naturale a nivelului de zgomot în reţeaua de canale, şi a celei artificiale (prin procedeele speciale), trebuie să fie egală cu diferenţa dintre nivelul de zgomot produs de sursa (ventilatoare, generator de abur, altele) şi nivelul de zgomot din încăpere.
(9)I.7.2.9. Calculul atenuărilor nivelului de zgomot aerodinamic datorate condiţiilor de propagare a jetului de aer în lungul canalelor de ventilare se face conform reglementărilor tehnice referitoare la măsurile de izolare fonică. Se admite calculul simplificat al atenuării zgomotului (pentru frecvenţa de 250 Hz). În cazul unor clădiri sau spaţii cu cerinţe acustice specifice (săli de audiţii, operă, studiouri de emisie, înregistrare, etc.) calculul se va face pentru întreaga gama de frecvenţă.
(10)I.7.2.10. La refularea sau absorbţia aerului într-o (dintr-o) încăpere prin intermediul unei guri de ventilare (considerată fără grilă), se obţin atenuări acustice care se determină potrivit reglementării tehnice privind proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice în clădiri.
(11)I.7.2.11. În cazul în care gura de ventilare este prevăzută cu grilă, la trecerea jetului de aer la nivelul grilei se dezvoltă un zgomot al cărui nivel global poate fi calculat conform reglementărilor tehnice referitoare la măsurile de izolare fonică.
(12)I.7.2.12. De asemenea, în cazul anemostatelor amplasate pe plafon, nivelul global de zgomot, corespunzător trecerii jetului de aer, poate fi calculat conform reglementărilor tehnice referitoare la măsurile de izolare fonică.
Nivelul global al zgomotului la refularea sau absorbţia aerului într-o (dintr-o) încăpere se determină însumând energetic nivelele obţinute ca mai sus cu cel precizat la I.7.2.11.
(13)I.7.2.13. O atenţie deosebită se va acorda împiedicării transmiterii, prin canalele de ventilare, a zgomotului între două încăperi caracterizate de regimuri acustice diferite (prin măsurări de fonoizolare). În aceste situaţii, pereţii canalelor de ventilare trebuie să aibă indicele de izolare R'w cel puţin egal cu cel corespunzător peretelui despărţitor dintre cele două încăperi. Se vor avea în vedere în acest sens, recomandările cuprinse în reglementările tehnice referitoare la măsurile de izolare fonică, privind posibilităţile de izolare între încăperi cu regimuri acustice diferite, traversate de canale de ventilare, inclusiv prin diafonie.
(14)I.7.2.14. La proiectarea lucrărilor de instalaţii de ventilare/climatizare, măsurile de apărare împotriva incendiilor la lucrări de izolări şi tratamente acustice, se vor adopta conform reglementarilor tehnice specifice, în vigoare.