Subcapitolul 1 - 1.3.1. Debitul de aer proaspăt pentru ventilare - Ghid din 2015 de bună practică pentru proiectarea instalaţiilor de ventilare/climatizare în clădiri - Indicativ GEx 011 - 2015
M.Of. 834 bis
În vigoare Versiune de la: 9 Noiembrie 2015
SUBCAPITOLUL 1:1.3.1. Debitul de aer proaspăt pentru ventilare
Pentru încăperile civile nerezidenţiale cu prezenţa umană, debitul de aer proaspăt pentru ventilare se determină în funcţie de categoria de ambianţă, de numărul şi de activitatea ocupanţilor precum şi de emisiile poluante ale clădirii şi sistemelor:
q = N qp + A qB
unde: N - numărul de persoane,
qp - debitul de aer proaspăt pentru o persoană, din tabelul I.6,
A - aria suprafeţei pardoselii [m2],
qB - debitul de aer proaspăt, pentru 1 m2 de suprafaţă, din tabelul I.7.
Tabelul I.6 Debitul de aer proaspăt pentru o persoană, într-un mediu în care nu se fumează (din SR EN 15251:2007).
Categoria de ambianţă | Debit pentru o persoană [m3/h/pers] |
I | 36 |
II | 25 |
III | 15 |
IV | < 15 |
Tabelul I.7 Debitul de aer proaspăt pentru 1 m de suprafaţă, (din SR EN 15251:2007).
Categoria de ambianţă | Debit pe m2 de suprafaţă [m3/(h.m2)] | ||
clădiri foarte puţin poluante | clădiri puţin poluante | Altele | |
I | 1,8 | 3,6 | 7,2 |
II | 1,26 | 2,52 | 5,0 |
III | 1,1 | 1,44 | 2,9 |
IV | mai mici decât valorile pentru categoria III | ||
În zonele de fumători, debitele de aer proaspăt se dublează faţă de valorile din tabel. Aceste debite asigură condiţii de confort pentru ocupanţi, nu şi condiţii de sănătate.
Pentru încăperile din clădirile civile şi industriale în care există emisii de poluanţi, debitul de aer proaspăt pentru ventilare se determină pentru asigurarea valorilor de concentraţie admisă în zona ocupată:
q = G/(Ci - Ce)
unde: G - debitul de poluant (mg/h)
Ci - concentraţia admisă în aerul interior [mg/m3],
Ce - concentraţia în aerul exterior [mg/m3],
Dacă în încăpere se degajă mai mulţi poluanţi, calculul se face pentru fiecare poluant în parte şi dacă poluanţii nu au acţiune sinergică asupra organismului, se alege valoarea cea mai mare de debit rezultată; dacă poluanţii au o acţiune sinergică şi nu sunt recomandări specifice referitoare la acei poluanţi, debitul de aer rezultă ca sumă a debitelor calculate pentru fiecare poluant în parte.
Pentru clădirile din învăţământ instalaţiile de ventilare asigură debitele minime de aer proaspăt pentru un ocupant (tabel I.8.):
Tabelul I.8 Debitul de aer proaspăt pentru clădirile din învăţământ, (din SR EN 15251:2007).
Categoria clădirii | Debitul minim de aer proaspăt |
Grădiniţe, şcoli sau colegii | 15 m3/h/pers |
Încăperi din licee, seminarii, camere de cazare, birouri, săli de reuniuni | 18 m3/h/pers |
Săli de mese | 22 m3/h/pers |
Bucătării colective în funcţie de numărul de mese la care servirea se face simultan | 10 - 20 m3/h/masă |
Grupuri sanitare izolate | 30 m3/h/pers |
În cazul instalaţiei de ventilare pentru încăperi fără ocupare umană şi fără o destinaţie clară, debitele de aer proaspăt pentru ventilare se determină prin raportare la aria pardoselii conform tabel I.9.
Tabelul I.19. Debite de aer exterior pentru încăperi cu altă destinaţie decât ocuparea umană (din SR EN 13779:2007)
Categorie | Debit de aer exterior [m3/(h/m2)] | |
Domeniu tipic | Valoare prin lipsă | |
IDA 1 | * | * |
IDA 2 | > 2,5 | 3 |
IDA 3 | 1,3-2,5 | 2 |
IDA 4 | < 1,3 | 1 |
* pentru IDA 1 această metodă nu se aplică.