Subcapitolul 1 - I.4.1. Dimensionarea geometrica a conductelor de aer şi determinarea pierderilor de presiune - Ghid din 2015 de bună practică pentru proiectarea instalaţiilor de ventilare/climatizare în clădiri - Indicativ GEx 011 - 2015

M.Of. 834 bis

În vigoare

Versiune de la: 9 Noiembrie 2015

SUBCAPITOLUL 1:I.4.1. Dimensionarea geometrica a conductelor de aer şi determinarea pierderilor de presiune

- Secţiunea conductelor de aer se determină în funcţie de debitul transportat, alegând o viteză de aer recomandată conform Anexa I.8. (Anexa 8 din normativ)

Pentru un sistem de conducte de introducere/evacuare se determină căderile de presiune (pierderile totale de sarcină)

p, în funcţie de pierderile liniare şi locale:

[Pa]

unde:

l - lungimea tronsonului de conductă, în metri;

R - pierderea de sarcină liniară unitară pe tronsonul respectiv, în Pa/m, conform Anexa I. 9.;

Z - pierderea de sarcină locală pe un anumit tronson, în Pa;

i - numărul de tronsoane pe traseul care se calculează.

Valorile R, pentru stabilirea pierderile de sarcină liniare trebuie alese în funcţie de natura şi rugozitatea materialului conductei de aer. Pentru conducte cu secţiune diferită de cea circulară, valorile R se determină funcţie de diametrul echivalent, d_e, relativ la viteză:

d_e = 2ab/(a+b)

Pierderea de sarcină locală se calculează cu relaţia:

Z =

î x (v2 x

)/2 [Pa]

unde:

î - suma coeficienţilor de rezistenţă locală pe fiecare tronson de conductă conform Anexa I.10;

v - viteza aerului pe tronsonul de conductă, în m/s,

- densitatea aerului din conductă, în kg/m3.

Stabilirea coeficienţilor de rezistenţă locală î ţine seama de forma geometrică a fiecărei piese speciale.

Calculul pierderilor de sarcină trebuie făcut pentru fiecare circuit de aer în care vehicularea aerului este asigurată de un ventilator sau de un coş de ventilare naturală (tiraj natural). Acest circuit trebuie urmărit de la intrarea până la evacuarea aerului în sistem; se urmăreşte pe cât posibil echilibrarea aeraulică a circuitelor.