Statut din 2008 al Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România

M.Of. 214

În vigoare
Versiune de la: 23 Iulie 2020
Statut din 2008 al Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România
Dată act: 20-feb-2008
Emitent: Guvernul
CAPITOLUL I:Dispoziţii generale
SECŢIUNEA 1:Principiile fundamentale
Art. 1
(1)Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România este comunitatea tuturor credincioşilor penticostali, organizaţi în biserici şi filiale autorizate de către acesta, aflate în interiorul şi în afara graniţelor României.
(2)În desfăşurarea activităţii sale, Cultul Creştin Penticostal are la bază următoarele principii:
a)principiul garantării dreptului la libertatea de gândire, de conştiinţă şi religie al oricărei persoane din România şi din afara graniţelor ei, potrivit Constituţiei şi tratatelor la care România este parte, acesta fiind un principiu fundamental în activitatea Cultului Creştin Penticostal;
b)principiul nondiscriminării; nicio persoană aparţinând Cultului Creştin Penticostal nu poate fi pusă în situaţie de inferioritate pentru credinţa sa;
c)principiul autonomiei; în raporturile sale cu statul român, Cultul Creştin Penticostal este autonom. Exercitarea credinţei penticostale se face în baza normelor stabilite de Statutul Cultului Creştin Penticostal, precum şi a actelor şi normativelor interne;
d)principiul egalităţii; cultele legal recunoscute sunt egale în faţa legii şi a autorităţilor statale de orice rang. Raporturile Cultului Creştin Penticostal cu alte culte sau organizaţii se realizează pe baza respectului reciproc;
e)principiul conformităţii cu normele moral-creştine, aşa cum reies ele din Sfânta Scriptură;
f)principiul sacralităţii familiei; familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită dintre un bărbat şi o femeie, în conformitate cu Sfintele Scripturi, şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor. În sensul prezentului statut, termenii "bărbat" şi "femeie" sunt înţeleşi prin raportare la sexul biologic al individului, ca realitate obiectivă constatată la naştere.

Art. 2
Credincioşii penticostali îşi pot manifesta credinţa religioasă în mod individual sau în public, fără constrângeri sau restricţii. Norma de bază în exercitarea credinţei penticostale este reprezentată de Sfânta Scriptură şi de Statutul Cultului Creştin Penticostal, însoţit de Mărturisirea de credinţă.

Art. 3
Părinţii, tutorii sau alţi reprezentanţi legali au dreptul de a opta pentru educaţia copiilor minori conform propriilor convingeri religioase.

SECŢIUNEA 2:Consideraţii generale privind Cultul Creştin Penticostal
Art. 4
Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România se fundamentează pe învăţăturile Sfintelor Scripturi. În toate actele şi publicaţiile oficiale denumirea este: Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România (C.C.P. - B.D.A.R.).
Art. 5
Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România este format din toate bisericile locale din ţară şi din străinătate, care în mod liber au adoptat Mărturisirea de credinţă penticostală, se organizează şi funcţionează după prezentul statut şi care sunt autorizate de către Cultul Creştin Penticostal.

Art. 6
Sediul Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România este în municipiul Bucureşti, str. Dr. Carol Davila nr. 81, sectorul 5, cu posibilitatea de a se schimba atunci când situaţia o cere.
Art. 7
Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România se administrează autonom, prin organisme proprii reprezentative, potrivit Sfintelor Scripturi, prezentului statut şi altor hotărâri ale autorităţii bisericeşti competente.

Art. 8
Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România respectă Constituţia şi legile ţării, potrivit principiului conformităţii legilor faţă de normele şi valorile moral-spirituale promovate de Sfânta Scriptură.
CAPITOLUL II:Organizarea Cultului Creştin Penticostal
Art. 9
(1)Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România are următoarele părţi componente:
a)biserica locală - poate fi constituită dintr-un număr de cel puţin 10 membri, cu condiţia să aibă credincioşi care îşi pot asuma responsabilitatea conducerii spirituale şi administrative; în caz contrar va funcţiona ca biserică filială;

b)biserica filială, care se poate constitui şi cu mai puţin de 10 membri şi care aparţine din punct de vedere administrativ şi spiritual de o biserică locală;
c)comunitatea regională din România, constituită în baza unei hotărâri a Consiliului bisericesc, formată dintr-un număr de biserici locale aparţinând unei anumite zone geografice din ţară;
d)comunitatea etnică din România, constituită în baza unei hotărâri a Consiliului bisericesc, formată dintr-un număr de biserici locale aparţinând unei anumite etnii;
e)comunitatea teritorială din diaspora, constituită în baza unei hotărâri a Consiliului bisericesc, formată dintr-un număr de biserici locale din una sau mai multe ţări;
f)Institutul Teologic Penticostal şi alte unităţi de învăţământ de alt rang, organizate potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.
g)Casa de Pensii şi Ajutoare a Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România - organizată potrivit regulamentului şi normelor proprii referitoare la sistemul de pensii şi asigurări sociale ale Cultului Creştin Penticostal, denumită în continuare Casa de Pensii şi Ajutoare;

h)Fundaţia APME - responsabilă de misiunea transculturală, organizată potrivit statutului de organizare propriu şi dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare;
i)Fundaţia AREA (Alianţa pentru Răspândirea Evangheliei Acasă) a Cultului Creştin Penticostal - B.D.A.R., denumită în continuarea Fundaţia AREA - responsabilă de evanghelizarea în România, organizată potrivit statutului de organizare propriu şi dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare.

(11)Înfiinţarea, desfiinţarea, modificarea teritorială şi schimbarea titulaturii comunităţii regionale, teritoriale sau etnice se fac prin hotărâri ale Consiliului bisericesc, ţinând seama de cerinţele pastoral-misionare şi luând în considerare organizarea administrativ-teritorială a statului.

(2)Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România şi părţile lui componente, cu excepţia bisericilor filială, sunt persoane juridice de drept privat şi utilitate publică.

(3)Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România, biserica locală, comunitatea regională, comunitatea teritorială, comunitatea etnică, Institutul Teologic Penticostal, Casa de Pensii şi Ajutoare a Cultului Creştin Penticostal, Fundaţia APME, Fundaţia AREA au dreptul la două coduri unice de înregistrare fiscală, unul pentru activitatea nonprofit şi unul pentru activitatea economică, în condiţiile respectării prezentului statut şi a legislaţiei în vigoare.

Art. 10
Structura de conducere a Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România este formată din:
a)Adunarea generală;
b)Consiliul bisericesc;
c)Comitetul executiv;
d)Biroul permanent.

Art. 11
[textul din Art. 11 din capitolul II a fost abrogat la 23-iul-2020 de Art. I, punctul 11. din Ordinul 127/2020]
CAPITOLUL III:Biserica locală
SECŢIUNEA 1:Scopurile bisericii locale
Art. 12
Biserica penticostală locală este gruparea de credincioşi care, prin îndemnul şi călăuzirea Duhului Sfânt, într-un mod liber consimţit, acceptă şi respectă Sfânta Scriptură, Mărturisirea de credinţă şi Statutul Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România.

Art. 13
(1)Biserica penticostală locală are autonomie funcţională în condiţiile prezentului statut şi are ca normă de credinţă şi practică creştină Sfânta Scriptură, oglindită în Mărturisirea de credinţă.
(2)Biserica penticostală este apolitică. În cadrul bisericii nu se pot desfăşura campanii electorale.

Art. 14
Scopurile esenţiale ale bisericii penticostale locale sunt:
a)glorificarea lui Dumnezeu;
b)păstrarea nealterată şi propovăduirea învăţăturii Sfintelor Scripturi;
c)ucenicizarea, creşterea spirituală şi educarea credincioşilor;
d)răspândirea Evangheliei pentru mântuirea celor pierduţi;
e)practicarea actelor de cult şi a părtăşiei frăţeşti în lăcaşurile de cult şi în afara lor;
f)ajutorarea celor în nevoi, ca manifestare a dragostei creştine.

SECŢIUNEA 2:Constituire şi organizare
Art. 15
(1)Biserica locală se constituie prin hotărârea Adunării generale de constituire a bisericii şi funcţionează în cadrul Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România, pe baza autorizaţiei eliberate de Biroul permanent al Cultului Creştin Penticostal, la cererea comunităţii regionale, teritoriale sau etnice, şi se înscrie în Registrul unic al persoanelor juridice de la sediul cultului.
(2)În prealabil, comunitatea regională, teritorială sau etnică se va convinge că credincioşii care solicită autorizarea cunosc, acceptă şi respectă prezentul statut şi Mărturisirea de credinţă, că au un pastor local şi dispun de spaţiul necesar funcţionării ca biserică.

Art. 151
(1)Biserica filială va fi autorizată în condiţiile prevăzute la art. 15 alin. (2) şi poate fi constituită dintr-un număr mai mic de 10 membri.
(2)Din punct de vedere spiritual şi administrativ, biserica filială depinde de o biserică locală ce va fi menţionată pe autorizaţia bisericii filială.
(3)În situaţia în care se constată îndeplinirea condiţiilor necesare, iar situaţia o cere, se poate solicita comunităţii regionale, teritoriale sau etnice schimbarea autorizării bisericii filială în biserică locală.

Art. 16
[textul din Art. 16 din capitolul III, sectiunea 2 a fost abrogat la 23-iul-2020 de Art. I, punctul 16. din Ordinul 127/2020]
Art. 17
Nicio biserică locală nu poate aparţine Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România dacă nu aparţine unei comunităţi regionale, teritoriale sau etnice, cu excepţia bisericilor care nu sunt situate pe raza unei comunităţi teritoriale existente, care vor fi autorizate prin Departamentul pentru relaţii cu bisericile din diaspora.

Art. 18
Desprinderea dintr-o biserică penticostală a unui grup de credincioşi în vederea înfiinţării, în aceeaşi localitate, a unei noi biserici, se face cu aprobarea comunităţii regionale, teritoriale sau etnice şi numai atunci când această acţiune contribuie la progresul lucrării lui Dumnezeu.

Art. 19
Autorizarea în cadrul Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România a unei biserici dintr-o altă confesiune creştină, ai cărei membri acceptă şi practică în mod individual învăţătura penticostală, se va face la solicitarea comunităţii regionale, teritoriale sau etnice şi în urma unei monitorizări de minimum un an. Din momentul autorizării, biserica devine parte componentă a Cultului Creştin Penticostal.

Art. 20
(1)Biserica penticostală locală este legal angajată faţă de terţi, prin semnătura pastorului şi cea a secretarului sau a unui delegat al acestora.
(2)Bisericile care nu au angajaţi sau activităţi aducătoare de venit pot ţine contabilitatea în partidă simplă.

Art. 21
Ştampila bisericii este rotundă şi trebuie să conţină în centru imaginea unui porumbel în zbor - emblema Cultului Creştin Penticostal, pe circumferinţa exterioară, sub formă de cerc, se scrie «Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România», iar pe un al doilea rând, interior, sub formă de cerc, se scrie denumirea specifică a entităţii, după care urmează judeţul sau ţara în cazul comunităţilor teritoriale.

Art. 22
Biserica locală încetează să mai existe prin retragerea autorizaţiei, atunci când scopurile pentru care s-a constituit nu mai sunt îndeplinite sau când comunitatea regională, teritorială sau etnică constată că biserica nu mai respectă prezentul statut şi după ce s-au epuizat toate demersurile în soluţionarea crizei. Retragerea autorizaţiei se face de Către Biroul permanent la cererea comunităţii regionale, teritoriale sau etnice.

SECŢIUNEA 3:Calitatea de membru al bisericii locale
SUBSECŢIUNEA 1:A. Dobândirea calităţii de membru
Art. 23
Calitatea de membru al bisericii locale se dobândeşte de către persoana care:
a)s-a întors la Dumnezeu cu pocăinţă şi credinţă, făcând dovada naşterii din nou;
b)L-a mărturisit pe Isus Hristos în apa botezului ca Domn şi Mântuitor, conform Sfintelor Scripturi;
c)acceptă Sfânta Scriptură ca autoritate finală a lui Dumnezeu pentru viaţa creştină, precum şi Mărturisirea de credinţă şi prevederile Statutului Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România;
d)se înscrie ca membru în evidenţele bisericii.

Art. 24
Acceptul pentru botezul în apă al persoanelor nou-convertite, aflate la vârsta responsabilităţii, se face la cererea acestora, de către pastorul bisericii sau de pastorul bisericii împreună cu comitetul acesteia. Aceste persoane vor urma un curs de pregătire biblică în vederea însuşirii adevărurilor de bază ale vieţii de credinţă. Vor fi acceptate la botez numai acele persoane care fac dovada unei întoarceri autentice la Dumnezeu.

Art. 25
Calitatea de membru este personală şi netransmisibilă. Un credincios poate fi membru în acelaşi timp numai într-o singură biserică.
Art. 26
(1)Credincioşii penticostali se pot transfera, la cerere scrisă, într-o altă biserică.
(2)Se acceptă transferul de membri în bisericile penticostale şi al credincioşilor din alte biserici evanghelice, care acceptă Mărturisirea de credinţă şi practica Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România.
(3)Analiza şi decizia cu privire la cerea de transfer se fac de către pastorul bisericii împreună cu comitetul bisericii.
(4)Membrii care pleacă din localitate sau din ţară pentru o perioadă mai mare de 6 luni, indiferent de motivul plecării, trebuie să ceară transferul de la biserica locală, iar la întoarcere vor aduce transferul de la biserica pe care au frecventat-o în perioada absenţei din biserica locală.

Art. 27
(1)Calitatea de membru al bisericii încetează prin retragere, transfer, excludere sau deces.
(2)Retragerea ca membru trebuie să fie comunicată conducerii bisericii în scris.
(3)Persoanele care pierd calitatea de membru nu au niciun drept asupra bunurilor şi valorilor aduse sub orice titlu în patrimoniul bisericii şi nici urmaşii lor.

SUBSECŢIUNEA 2:B. Drepturile membrilor
Art. 28
Drepturile membrilor bisericii locale sunt:
a)să participe la adunările generale ale bisericii, cu drept de vot;
b)să fie implicaţi de către conducerea bisericii în diferite slujbe spirituale sau administrative, potrivit chemării lui Dumnezeu şi în funcţie de calităţile spirituale, capacităţile intelectuale şi disponibilitatea necesară;

c)să li se oficieze actele de cult de care au nevoie;
d)să beneficieze de asistenţă spirituală din partea bisericii;
e)să se poată transfera într-o altă biserică, la cerere.

SUBSECŢIUNEA 3:C. Obligaţiile membrilor
Art. 29
Îndatoririle membrilor bisericii locale sunt:
a)să trăiască în spiritul învăţăturilor Sfintelor Scripturi şi să respecte prezentul statut;
b)să frecventeze cu regularitate serviciile divine şi să îşi aducă contribuţia la împlinirea menirii bisericii;
c)să îi respecte pe ceilalţi membri, pe slujitorii bisericii, să respecte rânduiala bisericii locale şi să se supună hotărârilor conducerii acesteia;
d)să contribuie cu regularitate la susţinerea financiară a bisericii prin zeciuieli şi donaţii, potrivit învăţăturii Sfintelor Scripturi şi nevoilor lucrării lui Dumnezeu.
SUBSECŢIUNEA 4:SUBSECŢIUNEA 4: D. Disciplinarea membrilor. Reguli şi proceduri
Art. 30
(1)Disciplinarea bisericească se exercită de conducerea bisericii, sub îndrumarea pastorului, cu următoarele scopuri:
a)pentru a îndemna la pocăinţă şi a-l recupera pe cel căzut;
b)pentru a păstra sănătatea morală şi spirituală a bisericii;
c)pentru a păstra unitatea şi armonia în cadrul bisericii;
d)pentru a păstra neştirbită mărturia bisericii în faţa lumii.
(2)Formele de disciplinare care se aplică în biserică sunt:
a)mustrare personală de către pastor sau conducătorul bisericii;
b)mustrare în faţa comitetului bisericii;
c)retragerea anumitor drepturi, după cum hotărăşte conducerea bisericii;
d)retragerea tuturor drepturilor de membru;
e)excluderea; după caz, poate fi însoţită de interdicţia accesului persoanei excluse în lăcaşul de cult al bisericii care a decis excluderea.
(3)Niciun membru aflat în procesul de cercetare disciplinară nu îşi poate retrage calitatea de membru din biserica locală şi nici nu se poate transfera într-o altă biserică aparţinând Cultului Creştin Penticostal până la finalizarea procesului.
(4)La transferul într-o altă biserică, membrilor supuşi disciplinei li se va menţiona în adeverinţa de transfer de către pastor şi măsura disciplinară aplicată.
(5)În situaţii excepţionale, atunci când cazul unui membru ajunge să fie analizat de forurile ierarhice superioare, acestea pot hotărî, în funcţie de caz, măsurile disciplinare ce se impun. Măsura disciplinară se comunică bisericii locale de către sau prin comunitatea regională, etnică sau teritorială de care aparţine.
(6)În desfăşurarea activităţii sale, biserica poate decide, în cazuri riguros determinate, interzicerea accesului în lăcaşul de cult al unor persoane care tulbură serviciile divine.
(7)Sancţiunile prevăzute la alin. (2) lit. c), d), e) se trec întrun proces-verbal semnat de conducerea bisericii, se aduc la cunoştinţa celui în cauză şi se comunică Adunării generale.
(8)Persoana faţă de care s-a aplicat o formă de disciplinare are dreptul de a se adresa în scris, prin contestaţie, comunităţii regionale, teritoriale sau etnice, ca organ ierarhic superior, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancţiunii.
(9)Aplicarea formei extreme de disciplinare, excluderea, se face cu confirmarea comunităţii regionale, teritoriale sau etnice, pentru următoarele abateri:
a)căderea în păcate grave şi trăirea în păcat;
b)trăirea nedemnă din punct de vedere moral, trăire care aduce prejudicii grave bisericii şi lucrării lui Dumnezeu;
c)răspândirea de învăţături şi practici contrare adevărului biblic;
d)subminarea cu premeditare a unităţii şi autorităţii bisericii prin producerea de dezbinări sau prin răspândirea de zvonuri care pot duce la aceasta;
e)absenţa îndelungată şi nejustificată de la serviciile divine şi de la activităţile desfăşurate în cadrul bisericii;
f)săvârşirea unor fapte menite să prejudicieze mărturia Evangheliei, imaginea bisericii şi a slujitorilor ei prin acţiuni în instanţă nejustificate şi intervenţii în spaţiul public.

Art. 301
(1)Repunerea în drepturi, respectiv reprimirea celui pus sub disciplină, conform art. 30 alin. (2) lit. c), d) şi e), se face de către pastor împreună cu comitetul bisericii, atunci când acesta:
a)se căieşte din toată inima de abaterile sale;
b)face dovada că viaţa lui s-a îndreptat;
c)se supune rânduielilor bisericii;
d)cere în scris să fie reprimit.
(2)În cazul reprimirii celui exclus, aceasta se comunică, în scris, comunităţii regionale, teritoriale sau etnice spre confirmare. Excluderea, precum şi reprimirea vor fi consemnate într-un proces-verbal şi operate în evidenţele de membri ale bisericii.
(3)Orice formă de disciplinare aplicată de biserica locală va fi respectată în toate bisericile din cadrul Cultului Creştin Penticostal.
(4)Ridicarea totală sau parţială a sancţiunii de orice formă poate fi făcută numai de biserica sau forul ierarhic superior care a aplicat sancţiunea sau de biserica în care s-a transferat ca membru sub disciplină, în condiţiile alin. (1).

SUBSECŢIUNEA 5:E. Alte categorii de persoane
Art. 31
(1)Sunt consideraţi aparţinători ai bisericii următorii:
a)minorii nebotezaţi din familiile credincioşilor penticostali, care frecventează serviciile divine ale bisericii;
b)persoanele care frecventează în mod constant serviciile religioase şi încă nu au fost botezate, dar care şi-au exprimat opţiunea scrisă în acest sens.
(2)Aparţinătorii beneficiază de următoarele drepturi:
a)să participe la slujbele bisericii şi să se implice, după caz, în anumite slujiri, cu acordul conducerii bisericii;

b)să beneficieze de îndrumare spirituală din partea bisericii.
(3)Aparţinătorii au obligaţia de a se încadra în disciplina şi în rânduiala bisericii locale.
SECŢIUNEA 4:Slujitorii bisericii
SUBSECŢIUNEA 1:A. Categoriile de slujitori
Art. 32
Potrivit principiului Noului Testament cu privire la preoţia tuturor credincioşilor, fiecare credincios este chemat să slujească în biserică, potrivit darului încredinţat lui de Dumnezeu şi recunoscut de biserică.
Art. 33
Biserica penticostală recunoaşte slujbele spirituale din biserică, potrivit Epistolei către Efeseni 4: 11-13; apostoli, proroci, evanghelişti, păstori şi învăţători, precum şi potrivit Epistolei 1 Tim. 3: 1-13: prezbiteri şi diaconi.
Art. 34
(1)Credincioşii care dovedesc maturitate spirituală şi calităţi de slujire menite să contribuie la desăvârşirea spirituală a celorlalţi membri ai bisericii pot fi ordinaţi ca:
a)pastori - slujitorii ordinaţi care coordonează toate activităţile pastorale şi administrative ale bisericii şi oficiază toate actele de cult. Ei pot fi pastori coordonatori, pastori asistenţi, pastori de sector, pastori coordonatori de zonă sau pastori delegaţi;
b)prezbiteri - slujitorii ordinaţi care oficiază toate actele de cult, slujind sub autoritatea unui pastor sau, în cazuri excepţionale, sub autoritatea comunităţii regionale, teritoriale sau etnice, în calitatea de prezbiter cu atribuţii pastorale;
c)diaconi - slujitorii ordinaţi care oficiază numai Cina Domnului, binecuvântările de copii şi înmormântările, sub îndrumarea pastorului, şi care se ocupă de problema ajutorărilor în biserică.
(2)Cultul Creştin Penticostal recunoaşte şi exercitarea altor slujbe care contribuie la zidirea bisericii, cum ar fi: misionari, evanghelişti, învăţători, proroci etc.
(3)Misionarii recunoscuţi în cadrul Cultului Creştin Penticostal pot fi ordinaţi în slujire în conformitate cu prevederile prezentului statut, în vederea slujirii în teritoriul de misiune. La întoarcerea lor în biserică, recunoaşterea lor în biserica locală se face în condiţiile art. 38 alin. (2).

SUBSECŢIUNEA 2:B. Ordinarea slujitorilor. Condiţii şi proceduri
Art. 35
(1)Pastorul coordonator are obligaţia de a identifica şi de a recunoaşte chemarea specifică a fiecărui slujitor din partea lui Dumnezeu.
(2)După consultarea comitetului bisericii, pastorul coordonator va demara procedurile de învestire în lucrarea divină, după caz, prin recunoaştere sau prin actul ordinării, cu rugăciune şi punerea mâinilor.
(3)Actul ordinării nu se aplică femeilor.

Art. 36
Aprobarea slujitorilor în vederea ordinării se face de către Adunarea generală a bisericii, la propunerea conducerii bisericii, prin votul secret a cel puţin două treimi din numărul membrilor prezenţi.

Art. 37
(1)Slujitorul propus pentru ordinare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a)să fie botezat cu Duhul Sfânt, plin de Duhul Sfânt şi să promoveze lucrarea Duhului Sfânt;

b)să fie căsătorit şi să aibă o bună mărturie în familie;
c)să nu fi fost sancţionat disciplinar pe linie bisericească, conform art. 29 alin. (2) lit. d) şi e) (excluderea);

d)să nu aibă în viaţa creştină antecedente incompatibile cu calitatea de slujitor ordinat;
e)să îndeplinească criteriile prevăzute de Scriptură în epistolele 1 Tim. 3:1-13 şi Tit. 1:6-9;
f)să aibă vârsta de minimum 22 de ani şi maximum 55 de ani pentru diaconi, vârsta de minimum 24 de ani şi maximum 60 de ani pentru prezbiteri şi vârsta de minimum 27 de ani şi maximum 60 de ani pentru pastori;

g)să aibă o vechime de cel puţin 5 ani în Cultul Creştin Penticostal şi minimum 2 ani în biserica ce îl propune spre ordinare;
h)să nu fi fost divorţat, înainte sau după convertire;

i)orice excepţie de la condiţiile prevăzute la lit. f) şi g) se admite doar cu aprobarea Comitetului comunităţii regionale, teritoriale sau etnice, în cazul diaconilor şi prezbiterilor, şi cu acordul Comitetului executiv al Cultului Creştin Penticostal, în cazul pastorilor.

(2)
[textul din Art. 37, alin. (2) din capitolul III, sectiunea 4, subsectiunea 2 a fost abrogat la 23-iul-2020 de Art. I, punctul 34. din Ordinul 127/2020]
(3)[textul din Art. 37, alin. (3) din capitolul III, sectiunea 4, subsectiunea 2 a fost abrogat la 23-iul-2020 de Art. I, punctul 34. din Ordinul 127/2020]
Art. 371
(1)În vederea ordinării sau recunoaşterii, slujitorii propuşi vor fi examinaţi din punct de vedere doctrinar, după cum urmează:
a)pastorii - de către Comitetul executiv;
b)prezbiterii şi diaconii - de către conducerea comunităţii regionale, teritoriale sau etnice;
c)apostolii, misionarii şi evangheliştii - de către conducerea comunităţii regionale, teritoriale sau etnice.
(2)Comisia de ordinare a slujitorilor va fi formată din cel puţin 3 pastori, în cazul ordinării pastorilor şi prezbiterilor, şi din cel puţin 2 pastori, în cazul ordinării diaconilor.

Art. 38
(1)Fiecare slujitor ordinat va semna un angajament solemn de fidelitate faţă de Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România şi va primi o legitimaţie care îi atestă dreptul de a-şi exercita slujba pentru care a fost învestit.
(2)Slujitorii ordinaţi în alte biserici din ţară sau din străinătate, care se înscriu ca membri într-o altă biserică, pot fi supuşi votului de recunoaştere a ordinării de acea biserică, dacă nevoia lucrării o cere, cu avizul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice, dar nu mai devreme de un an de la înscrierea ca membru în biserică.

(3)Atunci când o biserică sau un grup de biserici solicită ordinarea unui slujitor membru în altă biserică, acesta trebuie să aibă acordul prin vot secret a două treimi din numărul celor prezenţi la Adunarea generală a bisericii unde este membru sau să se transfere ca membru în biserica ce îl solicită, unde va trebui să întrunească acelaşi procent. În acest caz nu se mai impune condiţia vechimii.

(4)La data comunicării procesului-verbal al ordinării slujitorului, comunitatea emite o decizie de numire în slujbă a acestuia.
(5)Slujitorii ordinaţi nu pot ocupa funcţii politice de conducere. O asemenea angajare atrage incompatibilitate cu responsabilitatea spirituală. Revenirea la responsabilitatea spirituală se poate face la încheierea mandatului politic, prin consultarea bisericii, cu votul secret a două treimi din numărul celor prezenţi.

Art. 381
Procedura de alegere şi confirmare a pastorului într-un post vacant va fi următoarea:
a)comitetul bisericii împreună cu comunitatea regională, teritorială sau etnică propune bisericii candidatul pentru slujba de pastor;
b)Adunarea generală a bisericii prezidată de un delegat al comunităţii regionale, teritoriale sau etnice va exprima, prin vot secret, opţiunea faţă de candidatul propus;
c)candidatul este considerat ales în cazul în care obţine voturile a minimum două treimi din numărul celor prezenţi;
d)în situaţia unui post vacant de pastor pentru un grup de biserici (sector), procedura de alegere se va efectua în fiecare biserică în parte;
e)confirmarea pastorului ales se face de către comunitatea regională, teritorială sau etnică;
f)încadrarea pe post a pastorului ales şi confirmat se face de către comunitatea regională, teritorială sau etnică, la solicitarea scrisă a bisericii.

SUBSECŢIUNEA 3:C. Pierderea calităţii de slujitor. Condiţii şi proceduri
Art. 39
(1)Calitatea de slujitor poate fi suspendată din următoarele motive:
a)încălcarea condiţiilor biblice care au stat la baza ordinării;
b)încălcarea angajamentului solemn de slujitor al bisericii;
c)abateri de la prevederile prezentului statut;
d)abateri grave sau repetate de la conduita morală şi spirituală personală;
e)nerespectarea sistematică a atribuţiilor de slujire.
(2)În urma sesizării scrise, documentate şi asumate din partea unor persoane, a unui grup de credincioşi sau a bisericii, Biroul permanent al comunităţii regionale, teritoriale sau etnice verifică veridicitatea faptelor sesizate şi decide dacă se impune suspendarea prevăzută la alin. (1).
(3)În cazul în care sesizarea priveşte diaconii şi prezbiterii, Comitetul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice declanşează şi finalizează procedura de suspendare.
(4)În cazul în care sesizarea priveşte un pastor, Comitetul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice o va înainta Comitetului executiv al Cultului Creştin Penticostal, care va delibera asupra situaţiei, verificând condiţiile de legalitate şi legitimitate ale cauzei.
(5)Pe toată durata procesului de suspendare, părţile implicate în cauză au dreptul la contestaţie, potrivit procedurii de contencios.
(6)Suspendarea încetează şi partea sancţionată poate reveni în slujire, în condiţiile revizuirii comportamentului şi ale unei hotărâri a aceleiaşi autorităţi care a decis iniţial sancţionarea.

Art. 40
(1)Calitatea de slujitor poate fi revocată în situaţiile prevăzute în art. 39, dacă gravitatea situaţiei o impune. Revocarea operează de asemenea dacă în intervalul suspendării persoana în cauză nu îşi revizuieşte comportamentul sau atitudinea care a dus la aplicarea suspendării.
(2)Procedura revocării se realizează potrivit art. 39 alin. (2), (3) sau (4).
(3)Atât pe perioada suspendării, cât şi în cazul revocării se retrage legitimaţia de slujitor.
(4)Orice hotărâre de disciplinare a unui slujitor se va face în scris, cu motivarea acesteia. Hotărârea motivată se va comunica comunităţii regionale, teritoriale sau etnice sau bisericii, după caz.

Art. 41
Slujitorii bisericii sunt datori să păstreze secretul mărturisirii personale. În relaţia cu autorităţile de stat, slujitorul poate invoca secretul mărturisirii, după caz, potrivit libertăţii de conştiinţă.
SUBSECŢIUNEA 4:D. Angajarea slujitorilor
Art. 42
(1)Biserica hotărăşte angajarea slujitorilor prevăzuţi la art. 37, în funcţie de nevoi şi de posibilităţi. În afară de aceştia, biserica mai poate angaja personal administrativ şi de specialitate.
(2)Angajarea personalului se poate face de către biserica locală, iar atunci când aceasta nu are posibilitatea, angajarea se va face prin comunitatea regională, teritorială sau etnică, la cererea comitetului bisericii.

SECŢIUNEA 5:Conducerea bisericii locale
SUBSECŢIUNEA 1:A. Pastorul bisericii
Art. 43
(1)Biserica penticostală locală este condusă de pastorul ales de Adunarea generală a bisericii, conform art. 381, şi confirmat prin decizia comunităţii regionale, teritoriale sau etnice.

(2)Pastorul este ajutat în activitatea sa de comitetul bisericii, ales de asemenea de Adunarea generală.
Art. 44
Pastorul bisericii are următoarele atribuţii:
a)predicarea şi învăţarea Sfintelor Scripturi;
b)pregătirea şi îndrumarea celorlalţi slujitori ai bisericii;
c)organizarea şi îndrumarea activităţilor spirituale şi administrative ale bisericii;
d)păstorirea membrilor bisericii;
e)coordonarea serviciilor divine la care este prezent;
f)convocarea şi prezidarea şedinţelor comitetului bisericii;

g)convocarea şi prezidarea Adunării generale a bisericii;

h)coordonarea activităţi membrilor comitetului bisericii, precum şi a tuturor compartimentelor bisericii;

i)oficierea tuturor actele de cult, ocazii în care poate solicita ajutorul celorlalţi slujitori ordinaţi;
j)ducerea la îndeplinire a tuturor prevederilor prezentului statut şi ale Regulamentului comunităţii regionale, teritoriale sau etnice;
k)ducerea la îndeplinire a hotărârilor şi deciziilor autorităţii superioare bisericeşti (comunitatea regională, teritorială sau etnică, Adunarea generală a Cultului Creştin Penticostal, Consiliul bisericesc şi Comitetul executiv) referitoare la activitatea bisericii;
l)pastorul coordonator poate delega cu acordul comitetului bisericii atribuţiile menţionate mai sus;
m)cu aprobarea prealabilă scrisă a preşedintelui comunităţii regionale, teritoriale sau etnice, reprezintă biserica în justiţie, personal sau prin delegat. În aceeaşi măsură, pastorii, în virtutea angajamentului faţă de Cultul Penticostal depus la ordinare, pot să compară în faţa instanţelor judecătoreşti numai cu aprobarea prealabilă scrisă a preşedintelui comunităţii;
n)pastorul, în desfăşurarea activităţii pastorale, are obligaţia păstrării secretului mărturisirii.

Art. 45
Bisericile cu peste 200 de membri pot avea pe lângă pastorul coordonator şi unul sau mai mulţi pastori asistenţi, în raport cu numărul de membri ai bisericii. Aceştia ajută nemijlocit la îndeplinirea atribuţiilor pastorale şi preiau responsabilităţile ce le sunt delegate de către pastorul coordonator.

Art. 46
(1)Nimeni nu poate fi promovat direct pastor, fără a fi îndeplinit o stagiatură în slujba de diacon, apoi ca prezbiter.
(2)Pentru a fi ordinat ca pastor, un slujitor trebuie să slujească unei biserici de cel puţin 100 de membri sau două biserici (nu filiale) care însumează cel puţin 100 de membri.
(3)În cazuri excepţionale, cu acordul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice, atunci când situaţia o cere, un slujitor poate fi ordinat pastor şi dacă biserica sau grupul de biserici păstorite are sub 100 de membri.

(4)Pastorul va putea deţine o slujbă de conducere până la împlinirea vârstei de 65 de ani, iar dacă biserica şi conducerea comunităţii regionale, teritoriale sau etnice consideră că încă este eficient în poziţia de conducere, poate sluji până la împlinirea vârstei de 70 de ani.

Art. 47
(1)În vederea bunei desfăşurări a activităţii, în cadrul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice pot funcţiona pastori de sector, pastori coordonatori de zonă şi pastori delegaţi.
(2)Pastorii de sector au atribuţiile pastorilor care deservesc bisericile locale, dar le exercită în mai multe biserici care alcătuiesc un sector de slujire.
(3)Pastorii coordonatori de zonă:
a)reprezintă autoritatea delegată a comunităţii regionale, teritoriale sau etnice în teritoriu;
b)supraveghează şi îndrumă activitatea spirituală şi administrativă a bisericilor de pe teritoriul cel puţin al unui judeţ, al unei regiuni sau ţări în cadrul comunităţilor teritoriale;
c)primesc sesizări de la pastorii bisericilor din teritoriu cu privire la diferite nevoi spirituale sau abateri de la rânduiala spirituală şi se implică în rezolvarea lor, ţinând cont de responsabilităţile celorlalţi slujitori şi conlucrând armonios cu aceştia;
d)sesizează preşedintele comunităţii regionale, teritoriale sau etnice cu privire la abaterile slujitorilor de la morala sau doctrina sănătoasă ori de la rânduiala duhovnicească a Cultului Creştin Penticostal şi propun analizarea acestora de către Comitetul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice ori de Comisia de disciplină.
(4)Pastorii delegaţi:
a)reprezintă autoritatea delegată a comunităţii regionale, teritoriale sau etnice în bisericile care se află în stare de criză;
b)mandatul unui pastor delegat este de un an, după care i se poate prelungi delegarea sau poate fi supus votului secret de confirmare, respectând procedurile de la art. 381.

SUBSECŢIUNEA 2:B. Comitetul bisericii
Art. 48
(1)Comitetul bisericii locale se compune din pastor, conducător, acolo unde nu este un pastor local, secretar, casier şi mai mulţi membri, după cum decide Adunarea generală.
(2)Pierderea calităţii de membru în comitetul bisericii are loc atunci când:
a)îşi pierde calitatea de membru al bisericii;
b)îşi prezintă demisia;
c)este demis.
(3)Demiterea survine în cazul în care:
a)condiţiile statutare care au stat la baza alegerii sale sunt încălcate;
b)absentează nemotivat de la cinci şedinţe consecutive ale comitetului.
(4)Procedura demiterii va fi iniţiată de către pastor şi votată de cel puţin T din membrii comitetului bisericii şi va fi confirmată de Adunarea generală.
(5)Dacă pe perioada exercitării mandatului numărul membrilor în comitet se descompletează cu mai puţin de cincizeci la sută, atunci pastorul împreună cu comitetul cooptează persoanele ce vor fi supuse alegerii Adunării generale prin vot deschis, care trebuie să întrunească majoritatea simplă.
(6)Dacă numărul membrilor în comitet se descompletează cu mai mult de cincizeci la sută, se reorganizează alegerea întregului comitet în cadrul Adunării generale a bisericii, respectând procedura stabilită în Regulamentul electoral.
(7)În situaţia în care atât pastorul, cât şi comitetul bisericii îşi prezintă demisia din diverse motive, comunitatea regională, teritorială sau etnică de care aparţine biserica organizează alegerea unui nou pastor, respectând procedurile prevăzute la art. 381, după care comitetul bisericii va fi ales de către Adunarea generală a bisericii, sub organizarea noului pastor.
(8)Conducătorul va îndeplini competenţele ce îi sunt delegate de pastor.
(9)Secretarul ţine evidenţa membrilor bisericii, efectuează corespondenţa, întocmeşte procesele-verbale ale şedinţelor de comitet şi ale Adunării generale şi ţine la zi evidenţa patrimoniului acesteia.
(10)Casierul răspunde de gestiunea casieriei, păstrează banii şi alte valori, ţine registrele de casă şi de bancă la zi şi efectuează plăţi în baza hotărârilor comitetului bisericii, respectiv a dispoziţiilor de plată semnate de cei în drept. Casierul poate fi numit şi din afara comitetului bisericii.
(11)Cenzorii vor fi propuşi de către pastor în consultare cu comitetul şi confirmaţi de Adunarea generală. Cenzorii controlează operaţiunile financiar-contabile ale bisericii, consemnând constatările făcute într-un raport de control. Cenzorii pot fi numiţi şi din afara comitetului.
(12)Ceilalţi membri ai comitetului bisericii vor avea atribuţiile stabilite în cadrul comitetului bisericii.

Art. 49
Comitetul bisericii sub coordonarea pastorului conduce activitatea bisericii pe tot timpul mandatului încredinţat, potrivit următoarelor atribuţiuni:
a)stabileşte direcţiile şi obiectivele de dezvoltare ale bisericii;
b)urmăreşte respectarea bunei rânduieli în biserică;
c)hotărăşte şi aplică măsurile de disciplinare a membrilor, în caz de abateri;
d)îngrijeşte de săraci, văduve şi orfani;
e)întocmeşte bugetul bisericii şi îl supune spre aprobare Adunării generale;
f)rezolvă orice alte sarcini încredinţate de Adunarea generală;
g)desemnează delegaţii bisericii pentru Adunarea generală a comunităţii regionale, teritoriale sau etnice.

Art. 50
(1)Alegerile de comitet se fac o dată la 4 ani. Adunarea generală a bisericii poate acorda cel mult un nou mandat comitetului în exerciţiu.
(2)Propunerile candidaţilor pentru a fi aleşi în noul comitet al bisericii vor fi făcute de pastorul bisericii sau de pastor în colaborare cu o comisie de propuneri, formată din oameni cu o experienţă deosebită în lucrare.
(3)Candidaţii propuşi pentru a fi aleşi în Comitetul bisericii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a)să aibă un caracter ales şi o înaltă ţinută morală şi spirituală;
b)să locuiască împreună cu soţia şi să aibă o mărturie demnă în ceea ce priveşte familia lor;
c)să aibă capacitatea şi disponibilitatea de a îndeplini sarcinile încredinţate;
d)să aibă o vechime de cel puţin 5 ani în cadrul Cultului Creştin Penticostal şi 2 ani în biserica respectivă; fac excepţie bisericile nou-înfiinţate şi slujitorii ordinaţi, recunoscuţi conform art. 38 alin. (2);

e)să se fi achitat de toate îndatoririle ce decurg din calitatea de membru;
f)să nu fi fost sancţionat disciplinar pe linie bisericească pentru abateri grave, conform art. 30 alin. (3) lit. c)-d).

SUBSECŢIUNEA 3:C. Adunarea generală a bisericii
Art. 51
(1)Adunarea generală a bisericii este alcătuită din toţi membrii care beneficiază de drepturi depline şi este statutară dacă s-a anunţat de către pastor sau un delegat al acestuia cu cel puţin două săptămâni înainte, precizându-se scopul, indiferent de numărul celor prezenţi.

(11)Adunarea generală ia hotărâri valabile cu votul a jumătate plus unu din membrii prezenţi.

(2)Adunarea generală a bisericii se întruneşte o dată pe an în şedinţă ordinară, şi ori de câte ori este nevoie, în şedinţe extraordinare.
(3)Adunarea generală a bisericii are următoarele atribuţii:
a)alege pastorul bisericii şi îl pune în slujbă cu acordul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice şi în prezenţa delegatului acesteia;
b)aprobă solicitarea de supunere la vot a reconfirmării oricărui slujitor ordinat, făcută de către pastor sau de către Comitetul bisericii. Reconfirmarea se face cu majoritatea simplă;
c)alege comitetul bisericii şi conducătorul acesteia, acolo unde nu există un pastor local, la expirarea mandatului sau când situaţia o impune;
d)votează candidaţii propuşi spre ordinare;

e)aprobă execuţia bugetară şi descărcarea de gestiune a comitetului bisericii, precum şi bugetul bisericii;
f)aprobă dobândirea şi înstrăinarea imobilelor;

g)hotărăşte mutarea lăcaşului de cult la o altă adresă.

(4)Adunarea generală a bisericii se convoacă şi este prezidată de pastor, iar în lipsa acestuia, de către un alt membru cu funcţie de răspundere: pastor asistent, prezbiter, diacon sau conducător de biserică, delegat de pastor ori de Comunitatea regională, teritorială sau etnică.
(5)[textul din Art. 51, alin. (5) din capitolul III, sectiunea 5, subsectiunea 3 a fost abrogat la 20-oct-2015 de Art. I, punctul 35. din Ordinul 125/2015]
(6)[textul din Art. 51, alin. (6) din capitolul III, sectiunea 5, subsectiunea 3 a fost abrogat la 23-iul-2020 de Art. I, punctul 54. din Ordinul 127/2020]
Art. 511
În situaţii deosebite, ca urmare a sesizării scrise, motivate şi semnate de majoritatea membrilor comitetului bisericii sau cel puţin o tremie din numărul membrilor bisericii, comunitatea regională, teritorială sau etnică convoacă Adunarea generală a bisericii, cu anunţarea în scris cu cel puţin o săptămână înainte.

SECŢIUNEA 6:Activităţile bisericii locale
Art. 52
Biserica, prin slujitorii, membrii şi aparţinătorii ei, îşi desfăşoară activitatea spirituală, culturală, de învăţământ, social-caritabilă şi administrativ-gospodărească,
Art. 53
Biserica are datoria să depună mărturie creştină prin cuvânt şi faptă, pentru a răspândi Evanghelia şi dragostea lui Dumnezeu în societate.
Art. 54
Biserica acordă asistenţă spirituală şi morală membrilor şi aparţinătorilor ei, persoanelor din afara ei care i-o solicită, precum şi tuturor categoriilor sociale care au nevoie de asistenţă în orfelinate, aziluri, unităţi de învăţământ, spitale, unităţi militare, penitenciare şi alte unităţi.

Art. 55
(1)Biserica îşi desfăşoară slujbele religioase obişnuite în lăcaşul propriu, închiriat sau în orice alt spaţiu destinat acestui scop.
(2)Zilele şi orele în care au loc serviciile divine se stabilesc de către fiecare biserică în parte.
(3)Slujbele speciale sau ocazionale ale bisericii pot fi organizate în aer liber, în săli publice, în alte spaţii amenajate special sau pe stadioane.
(4)Serviciile divine sunt publice şi poate participa în cadrul lor orice persoană, cu condiţia respectării rânduielii stabilite de către biserică.

Art. 56
Biserica poate organiza studii biblice, rugăciuni şi grupe de părtăşie în casele membrilor sau aparţinătorilor ei. Grupele de studiu biblic, de rugăciune şi cele de părtăşie frăţească nu constituie organizaţii bisericeşti de sine stătătoare.

Art. 57
Biserica poate înfiinţa, organiza şi întreţine, singură sau în asociere cu alte biserici sau organizaţii nonprofit, unităţi de învăţământ creştin de orice grad, unităţi medicale, societăţi misionare, tabere şcolare şi de tineret, orfelinate, aziluri, case de odihnă, edituri, tipografii, mijloace de informare în masă, unităţi productive, cimitire confesionale şi alte activităţi pe linia scopului propus, în spiritul prezentului statut. Angajaţii acestor unităţi pot fi asiguraţi social la Casa de Pensii şi Ajutoare a Cultului Creştin Penticostal.

Art. 58
Biserica poate trimite misionari în ţară şi în străinătate pentru răspândirea Evangheliei şi pentru activităţi cu caracter social-umanitar.
SECŢIUNEA 7:Patrimoniul bisericii
Art. 59
(1)Biserica locală este proprietara de drept a patrimoniului şi a fondurilor ei, fără niciun amestec din afară.
(2)Gestionarea patrimoniului şi a fondurilor bisericii se face de către pastor şi comitetul bisericii, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 51 alin. (3) lit. f) şi g).
(3)În caz de dizolvare a bisericii locale, patrimoniul acesteia va trece la comunitatea regională, teritorială sau etnică de care aparţine.

Art. 60
Biserica poate avea în proprietate lăcaşul de cult cu anexele şi terenurile aferente, case pastorale şi pentru personalul de serviciu, clădiri şi terenuri pentru unităţile de învăţământ, unităţi sanitare, de caritate şi de odihnă, mijloace materiale şi tehnice necesare desfăşurării activităţii proprii, cimitir confesional şi alte bunuri.
Art. 61
În vederea dobândirii sau înstrăinării bunurilor mobile şi imobile, biserica nu are nevoie de avizul sau aprobarea unui organ ierarhic superior, cu excepţia bunurilor imobile care au destinaţia de lăcaş de cult.
Art. 62
Biserica se întreţine din contribuţiile şi zeciuielile membrilor ei, din donaţii, sponsorizări din partea persoanelor fizice sau juridice din ţară şi din străinătate, cu respectarea principiului biblic privind moralitatea provenienţei acestora, şi din alte activităţi proprii.

Art. 63
Donaţiile de orice natură făcute bisericii în mod legal intră în proprietatea acesteia şi nu pot fi restituite sub nicio formă donatorilor.
Art. 64
În spiritul învăţăturii Sfintelor Scripturi, potrivit nevoilor concrete ale lucrării lui Dumnezeu şi potrivit hotărârii comunităţii regionale, teritoriale sau etnice a Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România, fiecare biserică are datoria să participe la susţinerea financiară a acestora.

CAPITOLUL IV:Comunitatea regională, teritorială sau etnică
SECŢIUNEA 1:SECŢIUNEA 1: Constituirea comunităţii regionale, teritoriale sau etnice
Art. 65
(1)Bisericile penticostale locale de pe raza unuia sau a mai multor judeţe formează o comunitate penticostală regională, cu scopul de a se sprijini reciproc în lucrarea de evanghelizare şi de zidire duhovnicească, precum şi pentru a avea un mijloc de reprezentare colectivă în faţa autorităţilor locale şi în relaţiile lor cu conducerea Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România.
(2)Bisericile care se află pe teritoriul unui judeţ sau al unor judeţe unde s-a constituit o comunitate regională nu pot aparţine sub nicio formă altei comunităţi regionale decât aceleia care funcţionează pe teritoriul respectiv. Fiecare comunitate exercită atribuţiunile sale doar în raport cu bisericile din jurisdicţia sa.

Art. 66
(1)Bisericile locale dintr-una sau mai multe ţări învecinate se pot uni pentru a forma o comunitate penticostală teritorială din diaspora, cu scopul de a se sprijini reciproc în lucrarea de evanghelizare şi de zidire duhovnicească, precum şi pentru a avea un mijloc de reprezentare colectivă în faţa autorităţilor locale şi în relaţiile lor cu conducerea Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România.
(2)În cadrul comunităţilor teritoriale pot funcţiona comunităţi zonale.
(3)Bisericile care se află pe teritoriul unui stat sau al unei comunităţi zonale din aceeaşi comunitate teritorială nu pot aparţine sub nicio formă altei comunităţi teritoriale sau zonale decât aceleia care funcţionează pe teritoriul respectiv. Fiecare comunitate exercită atribuţiunile sale doar în raport cu bisericile din jurisdicţia sa.
(4)Dobândirea personalităţii juridice se face cu respectarea dispoziţiilor legale specifice statului pe al cărui teritoriu îşi desfăşoară activitatea.

Art. 67
Bisericile penticostale locale aparţinând unei anumite etnii se pot uni pentru a constitui o comunitate penticostală etnică, având aceiaşi scop prevăzut la art. 53.
Art. 68
(1)Înfiinţarea unei comunităţi regionale, teritoriale sau etnice se face prin hotărârea Adunării de constituire, a delegaţilor tuturor bisericilor implicate, cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul acestora şi cu aprobarea Consiliului bisericesc. Din rândul delegaţilor trebuie să facă parte pastorii şi conducătorii bisericilor.
(2)Numărul minim de membri, necesar pentru înfiinţarea unei comunităţi noi, trebuie să fie cel puţin egal cu norma de reprezentare pentru un membru în Consiliul bisericesc.

SECŢIUNEA 2:Atribuţiile comunităţii regionale, teritoriale sau etnice
Art. 69
Atribuţiile comunităţii regionale, teritoriale sau etnice sunt:
a)reprezintă autoritatea delegată a Cultului Creştin Penticostal în teritoriu;
b)asistă bisericile locale în lucrarea de zidire spirituală, de vestire a Evangheliei şi de educaţie creştină;
c)încurajează şi ajută la înfiinţarea de noi biserici;
d)pregăteşte slujitori duhovniceşti pentru bisericile din cadrul comunităţii;
e)asistă bisericile, la solicitarea acestora sau prin autosesizare, şi intervine când situaţia o impune în probleme de disciplină bisericească, având statut de instanţă de apel;
f)hotărăşte asupra propunerilor făcute de biserici cu privire la ordinarea de noi slujitori;
g)efectuează, la cerere, angajarea şi plata personalului care deserveşte bisericile locale, din fondurile provenite de la acestea, precum şi angajarea şi plata personalului propriu, validează şi revocă diaconi şi prezbiteri atunci când este cazul;

h)îndrumă şi exercită controlul de legalitate în problemele financiare ale bisericilor;
i)îndeplineşte alte activităţi specifice pentru realizarea obiectivului pentru care a fost constituită.

SECŢIUNEA 3:SECŢIUNEA 3: Conducerea comunităţii regionale, teritoriale sau etnice
SUBSECŢIUNEA 0:
Art. 70
Organele de conducere ale comunităţii regionale, teritoriale sau etnice sunt:
a)Adunarea generală;
b)Comitetul comunităţii;
c)Biroul permanent.
SUBSECŢIUNEA 1:SUBSECŢIUNEA 1: A. Adunarea generală a comunităţii regionale, teritoriale sau etnice
Art. 71
(1)Adunarea generală a comunităţii regionale se compune din toţi pastorii legitimaţi şi cu responsabilităţi pastorale în cadrul comunităţii, prezbiterii cu atribuţii pastorale şi câte un delegat la 200 de membri.
(2)Adunarea generală a comunităţii teritoriale se compune din toţi pastorii legitimaţi în cadrul comunităţii, prezbiterii cu atribuţii pastorale şi câte un delegat la 50 de membri.
(3)Adunarea generală a comunităţii etnice se compune din toţi pastorii legitimaţi în cadrul comunităţii, prezbiterii cu atribuţii pastorale şi câte un delegat la 25 de membri.
(4)Adunarea generală a comunităţii regionale, teritoriale sau etnice se convoacă de către Biroul permanent al comunităţii o dată la 4 ani în Adunare generală electivă ordinară şi ori de câte ori este nevoie în Adunare generală extraordinară.
(5)Adunările generale elective ordinare ale comunităţii regionale, teritoriale sau etnice vor fi prezidate de către un membru al Comitetului executiv.

Art. 711
Atribuţiile Adunării generale a comunităţii regionale, teritoriale sau etnice sunt:
a)primeşte raportul Comitetului comunităţii regionale, teritoriale sau etnice şi aprobă descărcarea de gestiune pe baza raportului Comisiei de cenzori;
b)alege Comitetul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice, Biroul permanent şi Comisia de cenzori;
c)revocă membrii Comitetului comunităţii regionale, teritoriale sau etnice şi Biroul permanent atunci când constată că membrii acestora nu mai corespund condiţiilor statutare care au stat la baza alegerii lor;
d)alege pentru următorii 4 ani reprezentanţii comunităţii regionale, teritoriale sau etnice în Consiliul bisericesc;
e)ia orice hotărâri care privesc bunul mers al comunităţii regionale, teritoriale sau etnice.

SUBSECŢIUNEA 2:B. Comitetul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice
Art. 72
(1)Comitetul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice este ales de Adunarea generală şi se compune din 5 până la 11 pastori.

(2)Pentru a fi aleşi în Comitetul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice, pastorii trebuie îndeplinească următoarele condiţii:
a)să aibă o vechime de cel puţin 5 ani în pastoraţie şi să nu depăşească vârsta de 65 de ani;
b)să fie recunoscuţi pentru ataşamentul lor ferm la doctrina, rânduiala şi valorile morale şi spirituale ale Cultului Creştin Penticostal;
c)să fie recunoscuţi pentru principialitatea şi probitatea caracterului lor creştin;
d)să fi dovedit eficienţă şi competenţă în lucrarea lor pastorală;
e)să locuiască împreună cu soţia şi să aibă o mărturie demnă în ceea ce priveşte familia lor;
f)să nu fi fost sancţionaţi disciplinar pentru abateri, în condiţiile art. 39 alin. (1).

(3)[textul din Art. 72, alin. (3) din capitolul IV, sectiunea 3, subsectiunea 2 a fost abrogat la 23-iul-2020 de Art. I, punctul 67. din Ordinul 127/2020]
(31)[textul din Art. 72, alin. (3^1) din capitolul IV, sectiunea 3, subsectiunea 2 a fost abrogat la 23-iul-2020 de Art. I, punctul 67. din Ordinul 127/2020]
(32)Pierderea calităţii de membru în Comitetul comunităţii are loc atunci când:
a)îşi pierde calitatea de membru al bisericii;
b)îşi prezintă demisia;
c)este demis.
(33)Demiterea survine în cazul în care:
a)condiţiile statutare care au stat la baza alegerii sale sunt încălcate;
b)absentează nemotivat de la trei şedinţe consecutive ale comitetului sau cinci pe mandat.
(34)Procedura demiterii va fi iniţiată de către preşedintele şi Comitetul comunităţii şi se comunică circumscripţiei din care provine, cu aplicarea alineatului precedent.

(4)
[textul din Art. 72, alin. (4) din capitolul IV, sectiunea 3, subsectiunea 2 a fost abrogat la 23-iul-2020 de Art. I, punctul 67. din Ordinul 127/2020]
(5)Vicepreşedinţii asigură conducerea comunităţii regionale, teritoriale sau etnice în lipsa preşedintelui şi preiau orice responsabilitate stabilită în fişa de post, pe principiul delegării de autoritate. Delegarea de autoritate se va face în scris atunci când intervin deplasări de lungă durată, incapacitate fizică sau de altă natură.
(6)Secretarul efectuează corespondenţa, întocmeşte procesele-verbale ale Adunării generale şi ale Comitetului comunităţii regionale, teritoriale sau etnice, ţine evidenţa cărţilor de muncă ale personalului angajat şi orice alte evidenţe necesare activităţii comunităţii regionale, teritoriale sau etnice.
(7)Ceilalţi membri ai Comitetului comunităţii regionale, teritoriale sau etnice vor avea sarcinile stabilite în şedinţele comitetului.

(8)
[textul din Art. 72, alin. (8) din capitolul IV, sectiunea 3, subsectiunea 2 a fost abrogat la 23-iul-2020 de Art. I, punctul 67. din Ordinul 127/2020]
Art. 721
(1)Comitetul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice se compune din preşedinte, unu sau doi vicepreşedinţi, secretar şi mai mulţi membri, până la completarea numărului statutar. Dintre aceştia se aleg prioritar pastorii coordonatori de zonă.
(2)Nu se admit mai mult de două mandate consecutive pentru funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte şi secretar la nivelul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice.
Art. 722
(1)Dacă pe perioada exercitării mandatului numărul membrilor în comitet se descompletează cu mai puţin de cincizeci la sută, atunci circumscripţiile electorale rămase cu mai puţini reprezentanţi în comitet decât în momentul alegerii îşi desemnează noii membri în comitet prin vot.
(2)Pierderea calităţii de membru în Comitetul comunităţii are loc atunci când:
a)îşi pierde calitatea de membru al bisericii;
b)îşi prezintă demisia;
c)este demis.
(3)Demiterea survine în cazul în care:
a)condiţiile statutare care au stat la baza alegerii sale sunt încălcate;
b)absentează nemotivat de la trei şedinţe consecutive ale comitetului sau cinci pe mandat.
(4)Procedura demiterii va fi iniţiată de către preşedintele Comitetului comunităţii regionale, teritoriale sau etnice şi se comunică circumscripţiei din care provine.
Art. 723
(1)Comitetul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice are următoarele atribuţii:
a)coordonează activitatea comunităţii regionale, teritoriale sau etnice pe durata mandatului încredinţat;
b)duce la îndeplinire hotărârile Adunării generale a comunităţii regionale, teritoriale sau etnice;
c)pregăteşte lucrările Adunării generale a comunităţii regionale, teritoriale sau etnice;
d)ia orice hotărâri necesare pentru bunul mers al comunităţii;
e)ia hotărâri privind dobândirea şi înstrăinarea de bunuri mobile şi imobile;
f)cercetează abaterile de la morala creştină sau de la doctrina penticostală ale pastorilor şi face propuneri Comitetului executiv în vederea sancţionării celor vinovaţi;
g)cercetează abaterile de la morala creştină sau de la doctrina penticostală ale celorlalţi slujitori şi ia măsurile ce se impun;
h)stabileşte sediul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice;
i)poate solicita cenzorilor comunităţii regionale, teritoriale sau etnice controlul financiar în cadrul bisericilor locale;
j)aprobă bugetul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice;
k)aprobă, la propunerea Biroului permanent, fişa postului pentru angajaţii comunităţii;
l)primeşte şi analizează raportul Comisiei de cenzori.
(2)Cenzorii comunităţii regionale, teritoriale sau etnice au următoarele atribuţii:
a)controlează operaţiunile financiar-contabile ale comunităţii regionale, teritoriale sau etnice, consemnând constatările făcute într-un raport;
b)înaintează raportul Comisiei de cenzori către Comitetul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice.

SUBSECŢIUNEA 3:C. Biroul permanent al comunităţii regionale, teritoriale sau etnice
Art. 73
(1)Biroul permanent al comunităţii regionale, teritoriale sau etnice este format din preşedinte, unu sau doi vicepreşedinţi şi secretar.
(2)Biroul permanent soluţionează probleme cu caracter urgent, de natură administrativă, prezintă referate, rapoarte, informări din partea departamentelor sau orice alt tip de documente în vederea informării corecte şi exacte a Comitetului comunităţii.
(3)Biroul permanent analizează, investighează şi rezolvă problemele curente, iar pentru alte situaţii decât cele curente prezintă concluziile sale Comitetului comunităţii, care decide asupra modului de soluţionare a acestora.
(4)Biroul permanent pune în aplicare hotărârile Adunării generale a Comitetului comunităţii regionale, teritoriale şi etnice, Comitetului executiv sau ale Consiliului bisericesc care privesc activitatea comunităţii.
(5)Atunci când unul dintre membrii Biroului permanent se află în imposibilitatea de a-şi exercita mandatul, după o perioadă de 6 luni, cu excepţia situaţiei în care este ultimul an în exerciţiu, se vor organiza alegeri anticipate de către Adunarea generală a comunităţii prin care se votează completarea Comitetului comunităţii şi apoi se votează poziţia în discuţie.
(6)Biroul permanent elaborează fişa postului pentru angajaţii comunităţii regionale, teritoriale sau etnice.
(7)Biroul permanent avizează solicitările bisericii locale privind înstrăinarea şi dobândirea de bunuri imobile cu destinaţie de lăcaş de cult.
(8)Biroul permanent desemnează delegaţii pentru Adunarea generală şi Congresul Cultului Creştin Penticostal, prin consultare cu pastorii bisericilor.

Art. 731
(1)Preşedintele comunităţii regionale, teritoriale sau etnice are următoarele atribuţii:
a)conduce activitatea curentă a comunităţii regionale, teritoriale sau etnice şi stabileşte sarcini concrete pentru membrii Comitetului comunităţii regionale, teritoriale sau etnice;
b)răspunde nemijlocit de activitatea spirituală din cadrul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice;
c)exercită funcţia de ordonator principal de credite;
d)întocmeşte împreună cu secretarul proiectul bugetului comunităţii şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare Comitetului comunităţii;
e)emite decizii de angajare a personalului şi de modificare a drepturilor salariale ale personalului angajat;
f)prezidează şedinţele Comitetului comunităţii regionale, teritoriale sau etnice şi şedinţele Adunării generale.
(2)Vicepreşedintele comunităţii regionale, teritoriale sau etnice asigură conducerea comunităţii regionale, teritoriale sau etnice în lipsa preşedintelui şi preia orice responsabilitate stabilită în fişa postului, pe principiul delegării de autoritate. Delegarea de autoritate se va face în scris atunci când intervin deplasări de lungă durată, incapacitate fizică sau de altă natură.
(3)Secretarul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice are următoarele atribuţii:
a)întocmeşte corespondenţa şi procesele-verbale ale Adunării generale şi ale Comitetului comunităţii regionale, teritoriale sau etnice;
b)ţine orice alte evidenţe necesare activităţii comunităţii regionale, teritoriale sau etnice;
c)semnează alături de preşedinte toate documentele comunităţii şi îndeplineşte orice alte responsabilităţi stabilite de preşedinte prin fişa postului.
(4)Ceilalţi membri ai Comitetului comunităţii regionale, teritoriale sau etnice vor avea sarcinile stabilite în şedinţele Comitetului.

Art. 74
Personalul angajat al comunităţii regionale, teritoriale sau etnice îşi desfăşoară activitatea conform fişei postului şi contractului de muncă în baza căruia a fost angajat.

Art. 75
În cadrul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice pot funcţiona diferite comisii de lucru pe domenii de activitate, care îşi vor desfăşura activitatea specifică în baza regulamentelor proprii, avizate de conducerea comunităţii regionale, teritoriale sau etnice. Angajaţii acestor unităţi vor fi asiguraţi social la Casa de Pensii şi Ajutoare a Cultului Creştin Penticostal.

SECŢIUNEA 4:Patrimoniul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice
Art. 76
Comunitatea regională, teritorială sau etnică poate avea imobile proprii, aziluri pentru bătrâni, case de odihnă, edituri, tipografii, unităţi de învăţământ de toate gradele, societăţi misionare, unităţi medicale şi farmaceutice, studio radio sau TV şi alte unităţi pentru realizarea scopului propus.

Art. 77
(1)Comunitatea regională, teritorială sau etnică se susţine financiar din contribuţia tuturor bisericilor din cadrul ei. Ea poate primi donaţii de la orice persoană fizică sau juridică din ţară ori din străinătate, cu respectarea principiului biblic privind moralitatea provenienţei acestora.
(2)Donaţiile de orice natură făcute în mod legal comunităţii regionale, teritoriale sau etnice intră în proprietatea acesteia şi nu pot fi restituite.
Art. 78
La nivelul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice funcţionează unul sau mai multe seminarii biblice penticostale, pentru pregătirea de noi lucrători în cadrul bisericilor din zonă şi pentru instruirea celor deja implicaţi în lucrare.
Art. 79
Ştampila comunităţii regionale, teritoriale sau etnice este rotundă şi trebuie să conţină în centru imaginea unui porumbel în zbor - emblema Cultului Creştin Penticostal, pe circumferinţa exterioară, sub formă de cerc, se scrie "Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România", iar pe un al doilea rând, interior, sub formă de cerc, se scrie denumirea specifică a entităţii, după care urmează ţara, în cazul comunităţilor teritoriale.

Art. 80
Comunitatea regională, teritorială sau etnică se dizolvă atunci când nu mai sunt îndeplinite condiţiile care au stat la baza înfiinţării ei. În caz de dizolvare, patrimoniul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice trece la Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România.
CAPITOLUL V:Conducerea Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România
Art. 81
(1)Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România este format din toate bisericile penticostale locale, organizate în comunităţi regionale, teritoriale şi etnice, Institutul Teologic Penticostal, Casa de Pensii şi Ajutoare, Fundaţia APME, Fundaţia AREA, bisericile din diaspora care nu aparţin de comunităţile teritoriale şi orice alte entităţi aprobate de Consiliul bisericesc sau de Adunarea generală a Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România
(2)Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România este instituţia centrală de reprezentare a intereselor generale ale părţilor ei componente.
(3)Organele de conducere ale Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România sunt:
a)Adunarea generală;
b)Consiliul bisericesc;
c)Comitetul executiv;
d)Biroul permanent.

SECŢIUNEA 1:Adunarea generală
SUBSECŢIUNEA 1:A. Organizare şi funcţionare
Art. 82
(1)Adunarea generală a Cultului Creştin Penticostal este forul superior de conducere al Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România şi este compusă din toţi pastorii în exerciţiu, prezbiterii cu delegaţie pastorală şi din câte un delegat la 1.500 de membri. Bisericile locale care au un număr mai mic de membri se vor asocia prin bună înţelegere şi vor alege delegatul lor la Adunarea generală a Cultului Creştin Penticostal, cu prioritate dintre prezbiteri sau diaconi.
(2)Adunarea generală a Cultului Creştin Penticostal se convoacă de Comitetul executiv în şedinţe ordinare, cu caracter electiv, o dată la 4 ani, când se constituie în Congresul Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România.
(3)Adunarea generală a cultului se convoacă de Comitetul executiv în şedinţe extraordinare pentru modificarea actelor normative, când se constituie în Congresul de lucru al Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România.

SUBSECŢIUNEA 2:Atribuţiile Adunării generale
Art. 83
Atribuţiile Adunării generale a Cultului Creştin Penticostal sunt:
a)primeşte raportul de activitate al Consiliului bisericesc şi al Comisiei de cenzori;
b)alege din cadrul Consiliului bisericesc membrii Comitetului executiv;
c)alege Comisia de cenzori;
d)face modificări în Statutul Cultului Creştin Penticostal, la propunerea Consiliului bisericesc;
e)aduce îmbunătăţiri la Mărturisirea de credinţă, la propunerea Consiliului bisericesc;
f)votează moţiuni şi rezoluţii referitoare la morala creştină, libertatea religioasă, drepturile omului, mediul înconjurător şi alte probleme de interes major;
g)stabileşte sediul Cultului Creştin Penticostal din România.

Art. 84
(1)Lucrările Congresului Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică vor fi prezidate de un birou de zi, format din 5 membri, condus de un preşedinte ales, la propunerea Adunării generale.
(2)[textul din Art. 84, alin. (2) din capitolul V, sectiunea 1, subsectiunea 2 a fost abrogat la 20-oct-2015 de Art. I, punctul 55. din Ordinul 125/2015]
SECŢIUNEA 2:Consiliul bisericesc
SUBSECŢIUNEA 1:A. Organizare şi funcţionare
Art. 85
(1)Consiliul bisericesc este forul reprezentativ de conducere al Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România şi este compus din 35 de membri.
(2)Fac parte din Consiliul bisericesc preşedinţii comunităţilor regionale, teritoriale sau etnice, pastorii aleşi de comunităţi după norma de reprezentare, câte un reprezentant al Institutului Teologic Penticostal, al Fundaţiei APME şi al Fundaţiei AREA, cu condiţia ca aceştia să fie pastori şi să aibă cel puţin 8 ani vechime în pastoraţie.

Art. 851
(1)Dacă pe perioada exercitării mandatului numărul membrilor Consiliului bisericesc se descompletează cu mai puţin de cincizeci la sută, atunci Adunarea generală a comunităţii va desemna persoanele care vor ocupa locurile vacante prin vot.
(2)Pierderea calităţii de membru în Consiliul bisericesc are loc atunci când:
a)îşi pierde calitatea de membru al bisericii;
b)îşi prezintă demisia;
c)este demis.
(3)Demiterea survine în cazul în care:
a)condiţiile statutare care au stat la baza alegerii sale sunt încălcate;
b)absentează nemotivat de la trei şedinţe consecutive ale consiliului sau cinci pe mandat.
(4)Procedura demiterii va fi iniţiată de către preşedintele cultului împreună cu Consiliul bisericesc şi se comunică comunităţii din care provine.
(5)Consiliul bisericesc se întruneşte de cel puţin două ori pe an şi este convocat de Comitetul executiv sau de cel puţin jumătate din numărul consilierilor. Hotărârile consiliului se iau cu majoritate simplă, în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor.
(6)Consiliul bisericesc este prezidat de preşedintele Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România sau un delegat al acestuia.

SUBSECŢIUNEA 2:B. Atribuţiile Consiliului bisericesc
Art. 86
Consiliul bisericesc are următoarele atribuţii:
a)îndrumă şi controlează activitatea Comitetului executiv;
b)înfiinţează şi organizează departamente de lucru, aprobă regulamentele acestora şi le verifică activitatea;
c)duce la îndeplinire hotărârile Adunării generale a Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România, delegând sarcini specifice Comitetului executiv şi departamentelor de lucru;
d)analizează situaţia generală din cadrul Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România şi face recomandări bisericilor şi celorlalte părţi componente pentru buna desfăşurare a activităţii acestora;
e)hotărăşte, când situaţia o impune, excluderea din Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România a unei biserici sau a altei părţi componente care s-a abătut de la doctrina penticostală ori de la morala creştină;
f)hotărăşte colaborarea Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România cu organizaţii penticostale, evanghelice sau filantropice atât din interiorul, cât şi din exteriorul ţării, în condiţiile păstrării identităţii spirituale şi administrative;
g)descarcă de gestiunea anuală Comitetul executiv, după prezentarea raportului Comisiei de cenzori;
h)votează bugetul Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România;
i)îi validează sau îi invalidează, atunci când situaţia o impune, pe rectorul Institutului Teologic Penticostal, cadrele didactice ale Institutului Teologic Penticostal, pe redactorul-şef al publicaţiei centrale de presă, pe preşedintele şi pe directorul Casei de Pensii şi Ajutoare a Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România, pe preşedintele Fundaţiei APME şi pe preşedintele Fundaţiei AREA;
j)judecă abaterile de la conduita creştină sau de la Mărturisirea de credinţă ale slujitorilor şi ia hotărâri în acest sens, ca instanţă de apel, suspendă sau revocă pastorii atunci când este cazul;
k)stabileşte perioadele pentru alegeri în bisericile locale la comunităţile regionale, teritoriale sau etnice şi la nivel central.

SECŢIUNEA 3:Comitetul executiv
SUBSECŢIUNEA 1:A. Organizare şi funcţionare
Art. 87
(1)Comitetul executiv are în responsabilitate conducerea curentă a Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România prin Biroul permanent şi este compus din 9 membri, după cum urmează: preşedinte, vicepreşedinte, secretar general şi alţi membri aleşi de Congres dintre membrii Consiliului bisericesc până la completarea numărului.
(2)Membrii Comitetului executiv participă la şedinţele acestuia cu drept de vot şi se implică activ în rezolvarea sarcinilor ce le revin, conform atribuţiilor delegate.

SUBSECŢIUNEA 2:B. Atribuţiile Comitetului executiv
Art. 88
În desfăşurarea activităţii sale, Comitetul executiv al Cultului Creştin Penticostal are următoarele atribuţii:
a)duce la îndeplinire hotărârile Consiliului bisericesc;
b)rezolvă, la solicitarea comunităţii regionale, teritoriale sau etnice, problemele deosebite care apar în cadrul bisericilor; în cazul pastorilor, poate decide suspendarea şi propune revocarea lor;
c)susţine şi apără interesele bisericilor şi ale părţilor componente ale cultului, prin autosesizare sau la cererea acestora;
d)aprobă angajarea personalului necesar desfăşurării activităţii centrale;
e)întocmeşte proiectul de buget al Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România şi urmăreşte execuţia bugetară;
f)aprobă dobândirea şi înstrăinarea de bunuri mobile şi imobile necesare activităţii centrale;
g)convoacă Adunarea generală a Cultului Creştin Penticostal;
h)stabileşte ordinea de zi a Consiliului bisericesc, pe care o transmite spre ştiinţă consilierilor cu minimum 10 zile înainte;
i)validează alegerile de la comunităţile regionale, teritoriale şi etnice, emiţând hotărâri, validează sau recunoaşte ordinarea în slujba de pastor.

Art. 881
(1)Hotărârile Comitetului executiv sunt valabile în condiţiile prezenţei a cel puţin două treimi din membrii săi, cu votul majorităţii simple.
(2)Comitetul executiv se convoacă de către preşedintele Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România şi se întruneşte de regulă trimestrial sau ori de câte ori este nevoie.
(3)Nu se admit cumul de funcţii şi mai mult de două mandate consecutive pentru poziţiile executive de preşedinte, vicepreşedinte, secretar general la nivelul Comitetului executiv şi la nivelul comunităţilor regionale, teritoriale sau etnice.

Art. 89
(1)În desfăşurarea activităţii sale, Comitetul executiv este coordonat de către Biroul permanent, care este format din: preşedintele cultului, vicepreşedinte şi secretar general.
(2)Atunci când unul dintre membrii Biroului permanent se află în imposibilitatea de a-şi exercite mandatul, după o perioadă de 6 luni, cu excepţia situaţiei în care este ultimul an al mandatului, se vor organiza alegeri anticipate, de către Adunarea generală a Cultului Creştin Penticostal prin care se votează completarea Biroului permanent şi apoi se votează poziţia în discuţie.
(3)Biroul permanent soluţionează problemele curente sesizate, prezintă referate, rapoarte din partea departamentelor de specialitate sau orice alt tip de documente în vederea informării corecte şi exacte a Comitetului executiv.
(4)Biroul permanent analizează şi investighează problemele ivite şi prezintă concluziile sale Comitetului executiv, care decide asupra modului de soluţionare a acestora.

SUBSECŢIUNEA 3:C. Atribuţiile Biroului permanent
Art. 89
(1)În desfăşurarea activităţii sale, Comitetul executiv este coordonat de către Biroul permanent, care este format din: preşedintele cultului, vicepreşedinte şi secretar general.
(2)Preşedintele reprezintă Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România în relaţiile oficiale, coordonează activitatea Biroului permanent, a Comitetului executiv şi a Consiliului bisericesc, emite decizii cu privire la personalul angajat, este ordonator principal de credite şi semnează actele şi documentele împreună cu secretarul general, ia orice alte hotărâri în limita competenţei sale.
(3)Secretarul general:
a)coordonează personalul angajat al Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România. El are răspunderea activităţii operative privind personalul administrativ şi de specialitate;
b)în unele situaţii reprezintă Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România în relaţiile oficiale. Împreună cu preşedintele semnează actele şi documentele Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România. El are în subordine secretarul, care efectuează corespondenţa şi ţine la zi evidenţa necesară activităţii centrale;
c)analizează dosarele de ordinare a pastorilor.
(4)Vicepreşedintele preia prin delegare responsabilităţile conducerii în lipsa preşedintelui şi se implică activ în rezolvarea sarcinilor ce îi sunt încredinţate.
(5)Atunci când unul dintre membrii Biroului permanent se află în imposibilitatea de a-şi exercita mandatul, după o perioadă de 6 luni, cu excepţia situaţiei în care este ultimul an al mandatului, se vor organiza alegeri anticipate de către Adunarea generală a Cultului Creştin Penticostal, prin care se votează completarea Biroului permanent şi apoi se votează poziţia în discuţie.
(6)Cenzorii Cultului Creştin Penticostal sunt aleşi o dată la 4 ani de către Adunarea generală şi au următoarele atribuţii:
a)controlează operaţiunile financiar-contabile ale Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România, Institutului Teologic Penticostal, Casei de Pensii şi Ajutoare a Cultului Creştin Penticostal, Fundaţiei APME, Fundaţiei AREA, consemnând constatările făcute într-un raport;
b)controlează operaţiunile financiar-contabile ale bisericilor sau comunităţilor regionale, teritoriale sau etnice la solicitarea acestora sau, în cazuri excepţionale, la cererea Comitetului executiv;
c)înaintează raportul Comisiei de cenzori către Consiliul bisericesc sau Comitetul executiv, după caz.
Art. 891
(1)Biroul permanent conduce activităţile curente ale Cultului Creştin Penticostal.
(2)Biroul permanent soluţionează problemele curente sesizate, prezintă referate, rapoarte din partea departamentelor de specialitate sau orice alt tip de documente în vederea informării corecte şi exacte a Comitetului executiv.
(3)Biroul permanent analizează şi investighează problemele ivite şi prezintă concluziile sale Comitetului executiv, care decide asupra modului de soluţionare a acestora.

CAPITOLUL VI:Învăţământul confesional penticostal
SECŢIUNEA 1:Organizare şi funcţionare
Art. 90
(1)Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România şi părţile lui componente, cu excepţia bisericilor filială, pot înfiinţa şi organiza învăţământ de toate gradele.
(2)Forma, gradul, numărul şi planul de şcolarizare pentru instituţiile de învăţământ propriu se decid de către Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România, în condiţii de autonomie a unităţilor administrativ-teritoriale ale cultului şi potrivit legii.

Art. 91
[textul din Art. 91 din capitolul VI, sectiunea 1 a fost abrogat la 23-iul-2020 de Art. I, punctul 86. din Ordinul 127/2020]
Art. 92
Principalele forme de educaţie şi învăţământ din cadrul Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România sunt:
a)şcoala duminicală, în cadrul bisericii locale;
b)studii biblice cu adolescenţii şi tinerii;
c)creşe şi grădiniţe;
d)şcoli primare;
e)seminare şi şcoli biblice în cadrul comunităţilor penticostale regionale, teritoriale sau etnice;
f)şcoli gimnaziale;
g)licee;
h)colegii;
i)unităţi de învăţământ superior;
j)orice alte forme de învăţământ.

SECŢIUNEA 2:SECŢIUNEA 2: Organizarea învăţământului în biserica locală. Şcoala duminicală. Studiul biblic cu adolescenţii şi tinerii
Art. 93
(1)Şcoala duminicală şi studiile biblice cu adolescenţii şi tinerii se organizează în biserica locală.
(2)În cadrul şcolii duminicale şi studiilor biblice cu adolescenţii şi tinerii îşi desfăşoară activitatea învăţători care sunt desemnaţi de biserica locală. Pregătirea acestora se face prin unităţile de învăţământ superior ale cultului, seminare şi şcoli biblice din cadrul comunităţilor regionale, teritoriale sau etnice sau orice altă formă de pregătire agreată de Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România.

Art. 94
Şcoala duminicală se organizează şi îşi desfăşoară activitatea potrivit programei Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România. În cadrul şcolii duminicale îşi desfăşoară activitatea învăţători care sunt aleşi de biserica locală. Elevii primesc calificative sau note care, la cerere, pot fi transmise şcolilor, pe care aceştia le frecventează, pentru disciplina Religie.
SECŢIUNEA 21:Organizarea învăţământului preuniversitar
Art. 941
(1)Învăţământul preuniversitar penticostal (creşe, grădiniţe, şcoli primare, şcoli gimnaziale, licee, şcoli profesionale, colegii, şcoli postliceale) se organizează de către comunităţile regionale, teritoriale sau etnice, bisericile locale, asociaţii sau fundaţii, conform regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar penticostal şi legilor în vigoare.
(2)În unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi confesionale se predă religia penticostală ca disciplină de învăţământ, conform legilor şi metodologiilor în vigoare, după o programă elaborată de Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România şi aprobată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. În cazurile în care nu se poate organiza predarea religiei penticostale în şcoală, se acordă calificative sau note de către biserica locală, conform metodologiei în vigoare.
SECŢIUNEA 22:Organizarea învăţământului în seminarele şi şcolile biblice din cadrul comunităţilor penticostale regionale, teritoriale sau etnice
Art. 942
(1)Şcolile biblice şi seminarele din cadrul comunităţilor penticostale regionale, teritoriale sau etnice se organizează de către acestea, sunt subordonate lor şi funcţionează după un regulament propriu. Ele sunt organizate în scopul formării de lucrători pentru bisericile locale şi pentru activităţile social-misionare ale cultului.
(2)Planul de învăţământ, cifrele de şcolarizare şi programele de studiu sunt elaborate de către fiecare unitate.

SECŢIUNEA 3:Organizarea învăţământului superior în Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România
Art. 95
(1)Învăţământul teologic superior cuprinde Institutul Teologic Penticostal, facultăţi de teologie, asistenţă socială, precum şi orice alte facultăţi şi specializări necesare desfăşurării în condiţii optime a procesului de instruire şi formare a slujitorilor şi personalului de specialitate.
(2)Învăţământul teologic superior se organizează în condiţiile legii. Senatul este principalul for de conducere. Senatul este condus de către un preşedinte.
(3)Rectorul Institutului Teologic Penticostal este ales sau revocat în acord cu procedurile prevăzute de Legea educaţiei naţionale, cu respectarea autonomiei universitare şi a prevederilor Mărturisirii de credinţă a Cultului Creştin Penticostal şi a prezentului statut.
(4)Candidaţii pentru funcţia de rector a Institutului Teologic Penticostal, pentru a putea candida, trebuie să aibă avizul Cultului Creştin Penticostal.
(5)Consiliul bisericesc al Cultului Creştin Penticostal validează atât alegerea, cât şi revocarea rectorului Institutului Teologic Penticostal.
(6)Rectorul Institutului Teologic Penticostal reprezintă legal instituţia în relaţiile cu terţii şi realizează conducerea executivă a instituţiei.
(7)Fiecare facultate este condusă de un consiliu profesoral care stabileşte modul operativ de desfăşurare a activităţilor de învăţământ planificate.
(8)Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România, în calitate de fondator al Institutului Teologic Penticostal din Bucureşti, este singurul care poate decide în privinţa strategiei de dezvoltare a patrimoniului Institutului Teologic Penticostal din Bucureşti sau în privinţa înstrăinării acestuia.
(9)Angajarea cadrelor didactice la Institutul Teologic Penticostal din Bucureşti se va face cu avizul Consiliului bisericesc al Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România.
(10)În plan spiritual şi doctrinar, deciziile instituţiilor de învăţământ superior se vor subordona Consiliului bisericesc al Cultului Creştin Penticostal, conform Mărturisirii de credinţă şi Statutului Cultului Creştin Penticostal.

CAPITOLUL VII:Casa de Pensii şi Ajutoare a Cultului Creştin Penticostal
Art. 96
(1)Casa de Pensii şi Ajutoare se organizează potrivit regulamentului propriu de organizare şi funcţionare şi conform normelor legale în vigoare referitoare la sistemul de pensii şi asigurări sociale.
(2)Casa de Pensii şi Ajutoare are personalitate juridică şi patrimoniu propriu.
Art. 97
Casa de Pensii şi Ajutoare este condusă de Consiliul de administraţie, din care fac parte preşedintele, numit de către Consiliul bisericesc pe o perioadă de 4 ani, şi consilieri aprobaţi de Consiliul bisericesc.

Art. 98
Preşedintele Casei de Pensii şi Ajutoare reprezintă această instituţie în raporturile sale cu terţii şi Consiliul bisericesc.

Art. 99
Conducerea operativă a Casei de Pensii şi Ajutoare se realizează de către preşedintele Casei de Pensii şi Ajutoare. Acestuia îi revine sarcina gestionării în bune condiţii a activităţii curente a Casei de Pensii şi Ajutoare.

Art. 100
[textul din Art. 100 din capitolul VII a fost abrogat la 20-oct-2015 de Art. I, punctul 64. din Ordinul 125/2015]
Art. 101
Principalele atribuţii ale Casei de Pensii şi Ajutoare sunt:
a)asigură pensii pentru asiguraţii Casei de Pensii şi Ajutoare care plătesc şi pentru care se plătesc contribuţii de asigurări sociale;
b)acordă ajutoare şi efectuează plăţi cu caracter umanitar în condiţiile stabilite de prevederile regulamentului propriu.

Art. 1011
Cultul Creştin Penticostal garantează plata pensiilor către toţi pensionarii asiguraţi la Casa de Pensii şi Ajutoare a Cultului Creştin Penticostal.

CAPITOLUL VII1:Fundaţia APME
Art. 1012
(1)Fundaţia APME este parte componentă a Cultului Creştin Penticostal din România şi a fost înfiinţată în baza Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Scopul principal al fundaţiei este promovarea viziunii misionare şi mobilizarea bisericilor penticostale aparţinând Cultului Creştin Penticostal, în vederea îndeplinirii mandatului biblic al Marii Trimiteri, şi susţinerea de proiecte educaţionale, social-umanitare şi cultural-religioase în străinătate.
Art. 1013
Activitatea Fundaţiei APME este coordonată de Consiliul director, format din 7 membri, aprobaţi de Consiliul bisericesc, şi condus de un preşedinte, validat de către Consiliul bisericesc.
Art. 1014
(1)Preşedintele Fundaţiei APME reprezintă această instituţie în raporturile sale cu terţii şi Consiliul bisericesc.
(2)Conducerea operativă a Fundaţiei APME se realizează de către preşedintele fundaţiei. Acestuia îi revine sarcina gestionării în bune condiţii a activităţii curente a fundaţiei.
Art. 1015
(1)Fundaţia APME prezintă anual spre aprobare Consiliului bisericesc bugetul şi execuţia bugetară.
(2)Fundaţia APME se supune controlului anual al Comisiei de cenzori a Cultului Creştin Penticostal.

CAPITOLUL VIII:Asistenţa socială în Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România
Art. 102
În desfăşurarea activităţii sale, Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România poate înfiinţa unităţi de asistenţă socială de orice tip, precum: centre de plasament, centre de zi, case de tip familial, centre de urgenţă, cantine, centre de prevenire sau informare, centre maternale, unităţi medicale şi farmaceutice, aziluri şi altele asemenea.

Art. 103
(1)Unităţile de asistenţă socială pot funcţiona atât în cadrul unor organizaţii de tip fundaţii sau asociaţii, cât şi în cadrul bisericii locale, la nivelul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice, în condiţii dispuse de normele specifice în vigoare.
(2)Asistenţa religioasă din unităţile de cult se va face potrivit confesiunii penticostale.
(3)Slujitorii acreditaţi de către Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România pot asigura asistenţă spirituală şi religioasă în penitenciare, în spitale, în unităţi militare, în unităţi de învăţământ, în centre de plasament.

CAPITOLUL VIII1:Fundaţia AREA a Cultului Creştin Penticostal - B.D.A.R.
Art. 1031
(1)Fundaţia AREA a Cultului Creştin Penticostal este parte componentă a Cultului Creştin Penticostal din România şi a fost înfiinţată în baza Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Scopul fundaţiei este promovarea viziunii misionare şi mobilizarea bisericilor penticostale române în vederea îndeplinirii mandatului biblic al Marii Trimiteri şi susţinerea misiunii de evanghelizare a României din punct de vedere financiar, spiritual, logistic şi legal.
Art. 1032
Activitatea Fundaţiei AREA a Cultului Creştin Penticostal este coordonată de Consiliul director, format din 7 membri, aprobaţi de Consiliul bisericesc, şi condus de un preşedinte, validat de către Consiliul bisericesc.
Art. 1033
Preşedintele Fundaţiei AREA a Cultului Creştin Penticostal reprezintă această instituţie în raporturile sale cu terţii şi Consiliul bisericesc.
Art. 1034
Conducerea operativă a Fundaţiei AREA se realizează de către preşedintele fundaţiei. Acestuia îi revine sarcina gestionării în bune condiţii a activităţii curente a fundaţiei.
Art. 1035
(1)Fundaţia AREA prezintă anual spre aprobare Consiliului bisericesc bugetul şi execuţia bugetară.
(2)Fundaţia AREA se supune controlului anual al Comisiei de cenzori a Cultului Creştin Penticostal.

CAPITOLUL IX:Publicaţii şi mass-media ale Cultului Creştin Penticostal
Art. 104
Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România are ca principală publicaţie revista "Cuvântul Adevărului". În desfăşurarea activităţii sale, Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România poate edita şi tipări diverse publicaţii, potrivit principiului dreptului la liberă exprimare.
Art. 105
Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România poate înfiinţa edituri, studiouri de înregistrare audio sau video, posturi de radio şi de televiziune sau orice alte mijloace de promovare a mesajului evanghelic.

Art. 106
Materialele muzicale, poeziile ori mesajele din cadrul serviciilor divine de închinare pot fi folosite fără a atrage responsabilităţi financiare sau de orice altă natură în sarcina bisericii locale.
CAPITOLUL X:Dispoziţii finale
Art. 107
(1)Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România se susţine din contribuţia tuturor comunităţilor regionale, teritoriale sau etnice şi din alte activităţi proprii. El poate primi donaţii din partea persoanelor fizice şi juridice, din ţară şi din străinătate, cu respectarea principiului biblic privind moralitatea provenienţei acestora.
(2)Înregistrările audio şi video făcute în cadrul bisericii sunt proprietatea exclusivă a bisericii locale şi nu pot fi folosite în spaţiul public decât cu acordul conducerii acesteia.
(3)Biserica locală poate transmite audio sau video activităţile care se desfăşoară în incinta sa.

Art. 1071
Înregistrările făcute în cadrul serviciilor divine ale bisericii nu pot fi folosite în spaţiul public decât cu acordul conducerii acesteia.

Art. 108
Donaţiile de orice natură făcute în mod legal Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România intră în proprietatea acestuia şi nu pot fi restituite sub nicio formă.

Art. 109
Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România poate avea imobile proprii, aziluri pentru bătrâni, case de odihnă, edituri, tipografii, unităţi de învăţământ de orice grad, societăţi misionare, studiouri radio sau TV, unităţi sanitare şi orice alte unităţi şi instituţii de promovare a mesajului evanghelic.

Art. 110
(1)În cadrul Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România pot funcţiona comisii sau departamente de lucru, precum şi birouri de specialitate, în baza unor regulamente proprii, aprobate de Consiliul bisericesc, care sunt subordonate acestuia.
(2)Cultul Creştin Penticostal şi părţile lui componente pot deţine în proprietate bunuri în străinătate a căror situaţie se reglementează potrivit prevederilor statutare şi regulamentare proprii şi legislaţiei statelor pe teritoriul cărora se află respectivele proprietăţi.
(3)Situaţia bunurilor bisericeşti sau similare din străinătate, proprietate a statului român, date în administrare bisericilor penticostale din afara graniţelor ţării şi unităţilor lor, se va reglementa, la cerere, prin acorduri bilaterale între Cultul Creştin Penticostal, unitatea interesată, şi statul român.

Art. 111
Ştampila Cultului Creştin Penticostal este rotundă şi trebuie să conţină în centru imaginea unui porumbel în zbor - emblema Cultului Creştin Penticostal; pe circumferinţa exterioară, sub formă de cerc, se scrie "Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România".

Art. 112
Prezentul statut a fost dezbătut şi aprobat în cadrul Adunării generale a Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România în data de 27 septembrie 2013, la Sovata, judeţul Mureş.

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 214 din data de 20 martie 2008