Capitolul 3 - Politici şi Măsuri de Implementarea a Directivei 2012/27/UE - Plan National din 2015 de acţiune în domeniul eficienţei energetice - versiunea 2014

M.Of. 169 bis

În vigoare

Versiune de la: 11 Martie 2015

CAPITOLUL 3:Politici şi Măsuri de Implementarea a Directivei 2012/27/UE

SUBCAPITOLUL 1:3.1. Măsuri orizontale

Îmbunătăţirea eficienţei energetice reprezintă unul din elementele prioritare ale strategiei energetice a României având în vedere contribuţia majoră la realizarea siguranţei în alimentarea consumatorilor, în asigurarea dezvoltării durabile şi competitivităţii, la economisirea resurselor de energie şi la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Intensitatea energiei primare în România indică necesitatea adoptării unor măsuri în conformitate cu Directiva 2012/27/UE maximizându-se performanţele politicilor existente şi adoptându-se noi măsuri pentru viitor.

SECŢIUNEA 1:3.1.1. Scheme de obligaţii în ceea ce priveşte eficienţa energetică şi măsuri alternative

În conformitate cu art. 7 alin. (1) din Directiva 2012/27/UE pentru atingerea obiectivului ar fi necesar obţinerea unor economii de energie în fiecare an de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2020 de 1,5% din volumul vânzărilor anuale de energie către consumatorii finali ale tuturor distribuitorilor de energie sau ale tuturor furnizorilor de energie calculat ca medie pe perioada de trei ani anterioară datei de 1 ianuarie 2013. Vânzările de energie ca volum, utilizate în transport pot fi excluse parţial sau integral din acest calcul.

- 24,39 mil CHF grant aferent creditelor acordate IMM-urilor - proiectul vizează acordarea de credite în 4 sectoare prioritare: producţie, servicii medicale, turism, comercializarea sistemelor/echipamentelor specifice economisirii de energie şi a celor care utilizează resurse de energie regenerabile pentru eficientizarea propriei activităţi. Rolul OI este îndeplinit de către Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri - Direcţia Implementare Programe pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.

În scopul creşterii eficienţei energetice a clădirilor a fost adoptată Legea nr. 238/2013 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2012 pentru modificarea şi complectarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe. Conform acestei legi se stabilesc lucrările de intervenţii pentru creşterea performanţelor energetice pentru locuinţe construite după proiecte elaborate în perioada 1950-1990, modul de finanţare a acestora, precum şi obligaţiile şi răspunderile autorităţilor administrative publice şi asociaţiile de proprietari.

Guvernul României consideră importantă creşterea eficienţei în sectorul de producere a energiei electrice şi termice. Pentru atingerea acestui deziderat a adoptat Hotărârea Guvernului nr. 1096/2013 pentru aprobarea mecanismului de alocare tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră producătorilor de energie electrică, pentru perioada 2013-2020, inclusiv Planul naţional de investiţii. Acest plan prezentat în anexa 3 la HG cuprinde investiţii pentru modernizarea sectorului energetic în condiţiile Deciziei Comisiei C(2012) 4564 final din 6 iulie 2012 şi ale Deciziei Comisiei C(2012) 8776 final din 5 decembrie 2012. Investiţiile incluse în Planul naţional de investiţii primesc finanţare nerambursabilă în procent de 25% din valoarea cheltuielilor eligibile, în baza unor contracte de finanţare.

În baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 188/2002 privind ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2001 privind crearea, organizarea şi funcţionarea Fondului Român pentru Eficienţa Energiei şi a Legii nr. 287/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2001 îşi desfăşoară activitatea Fondul Român pentru Eficienţa Energiei. Acesta este de organism de interes public, cu personalitate juridică, independent şi autonom financiar.

Obiectul principal de activitate al Fondului Român pentru Eficienţa Energiei constă în gestionarea fondurilor provenind de la Fondul Global de Mediu şi acordate României prin Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare, precum şi în finanţarea proiectelor de investiţii pentru creşterea utilizării eficiente a energiei în România. Realizarea obiectului de activitate se desfăşoară în directă corelare cu priorităţile politicii naţionale în domeniul eficienţei energetice.

Fiind complementar unor actori tradiţionali din sectorul bancar din România, interesaţi în susţinerea programelor de investiţii din diferite sectoare economice, Fondul este puternic motivat de a îşi crea propria nişă de finanţare atrăgându-şi potenţialii beneficiari şi ajutându-i pe aceştia să elimine obstacolele întâlnite în finanţarea proiectelor de eficienţă energetică, prin servicii profesionale orientate către client. În prezent, Fondul Român pentru Eficienţa Energiei are în derulare contracte de finanţare în valoare totală de circa 14 milioane dolari SUA.

SECŢIUNEA 2:3.1.2. Audituri energetice şi sisteme de gestionare a energiei

(1)_

(5)_

- baza de date conţinând consumatorii de energie în industrie, în vederea fundamentării unor programe naţionale de creştere a eficienţei energetice în conformitate cu strategia naţională în domeniu. Aceasta include Lista consumatorilor cu consum mai mare de 1000 tep/an, datele din Programele de îmbunătăţire a eficienţei energetice, documentele de raportare (Declaraţiile de consum şi Chestionarele de analiză energetică). Această bază de date constituie un element esenţial în identificarea unui portofoliu de investiţii şi în lansarea unor iniţiative de cooperare cu instituţii financiare naţionale şi internaţionale pentru crearea de surse de finanţare specifice;

SECŢIUNEA 3:3.1.3. Contorizarea şi facturarea

Legea energiei electrice şi a gazelor naturale (Legea nr. 123/2012) prevede obligativitatea existenţei unui contor la fiecare punct de consum de energie electrică. Contoarele se află în proprietatea operatorilor de distribuţie, iar exploatarea şi mentenanţa acestora este responsabilitatea lor, chiar dacă uneori activitatea este externalizată. Contoarele sunt citite cel puţin o dată pe an (după cum cere autoritatea de reglementare, totuşi operatorii de distribuţie le citesc,de obicei, o dată la fiecare trei luni). Şi clienţii au posibilitatea să citească ei înşişi contoarele, caz în care valoarea facturată este reprezentată de consumul raportat de client sau de consumul estimat.

Şi în domeniul energiei termice există o situaţie similară, având propriile caracteristici. Contoarele sunt instalate la intrarea conductelor în condominiu. Responsabilitatea de distribuire a costurilor sau a divizării consumului revine, din nou, asociaţiei de locatari, dar este prevăzut că trebuie să fie instalate contoare pasante pentru apă la fiecare client individual sau apartament, înregistrându-se astfel consumul de apă în baza căruia sunt distribuite costurile. Însă aceste contoare sunt obligatorii doar pentru consumul de apă, nu şi la energia termică, iar acei consumatori care nu le deţin la energie termică vor achita de obicei diferenţa dintre valoarea facturii la nivel de bloc/scară şi consumul înregistrat la clienţii care au contoare pasante.

Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice şi de abrogare a Directivei 2003/54/CE, ANEXA I, pct. 2 prevede ca "Statele membre asigură implementarea unor sisteme de măsurare inteligentă care contribuie la participarea activă a consumatorilor pe piaţa furnizării de energie electrică. Implementarea acestor sisteme de măsurare poate face obiectul evaluării din punct de vedere economic a costurilor şi beneficiilor pe termen lung pentru piaţă şi pentru consumatorii individuali sau al unei evaluări a tipului de măsurare inteligentă care este rezonabil din punct de vedere economic şi rentabil, precum şi a termenului fezabil pentru distribuţia acestora. "O astfel de evaluare trebuia să aibă loc până la 3 septembrie 2012. Sub rezerva acestei evaluări, statele membre sau orice autoritate competentă desemnată de acestea trebuia să pregătească un calendar cu un obiectiv de maximum 10 ani pentru implementarea sistemelor inteligente de măsurare. În cazul în care instalarea contoarelor inteligente beneficiază de o evaluare pozitivă, cel puţin 80 % dintre consumatori trebuia să dispună de sisteme de măsurare inteligente până în anul 2020.

Pentru evaluarea costurilor şi beneficiilor pe termen lung pentru piaţă, s-a realizat la data de 3 septembrie 2012 studiul "Contorizare Inteligentă în România "cu sprijinul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care a stabilit fezabilitatea privind implementarea contoarelor inteligente, inclusiv o analiză cost-beneficiu, pentru a evalua posibilităţile de introducere a contoarelor inteligente pe pieţele de energie electrică, gaze naturale şi energie termică din România.

În sectorul gazelor naturale, există riscul ca beneficiile să nu acopere toate costurile legate de implementarea contoarelor inteligente. Beneficiile reducerii pierderilor în cazul gazelor naturale sunt mult mai mici decât beneficiile din sectorul energiei electrice şi reducerea costurilor operaţionale nu justifică investiţiile semnificative. Dacă presupunem că ritmul instalării contoarelor la gaze va fi unul lent, atunci analiza de oportunitate pentru sectorul gazelor naturale poate fi uşor pozitivă. În plus, pentru anumite utilităţi investiţia în contoare inteligente poate fi mai profitabilă dacă se explorează sinergiile interne în procesele de achiziţie şi instalare.

Argumentele suplimentare pentru implementarea contoarelor inteligente în sectorul energiei electrice sunt beneficiile aduse întregii societăţi româneşti, care pot decurge din instalarea soluţiilor smart grid (reţele inteligente), bazate pe o infrastructură de contorizare inteligentă. Pot fi obţinute reduceri semnificative la consumul de energie electrică şi reducerea emisiilor de CO₂ prin furnizarea de informaţii despre consum fie pe portaluri centrale de internet, pe care consumatorii le pot accesa pe internet, fie direct pe dispozitive aflate la punctele de consum. În plus, soluţiile de "răspuns al cererii" pot sprijini reducerea consumului de vârf folosindu-se de informaţiile din contoarele inteligente şi de canalul de comunicare furnizat de infrastructura de contorizare inteligentă.

În vederea evaluării de către fiecare operator de distribuţie, a costurilor necesare aferente investiţiilor în sistemele de măsurare inteligentă, precum şi în vederea evaluării aspectelor specifice din reţelele de distribuţie, pentru a determina condiţiile finale de implementare, este necesar ca în anul 2014 să se implementeze proiecte pilot, perioadă în care se vor definitiva soluţiile tehnice optime adaptate tipului de consumatori, infrastructurii de distribuţie a energiei electrice şi a infrastructurii de comunicaţii. Aceste proiecte trebuie să acopere atât zone urbane şi zone rurale având consumuri proprii tehnologice mari, zone cu reţele electrice care necesită retehnologizări importante, cât şi zone urbane şi zone rurale cu reţele în stare relativ bună sau recent retehnologizate. Rezultatele obţinute în urma realizării proiectelor pilot, pot constitui bază de fundamentare în vederea unor eventuale ajustări ale planurilor privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă, pentru perioada 2015-2020, care va conţine structurarea, dimensionarea şi eşalonarea planului final de implementare al sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice.

Pe baza propunerilor operatorilor de distribuţie concesionari, ANRE va aproba până la 31 decembrie 2015, calendarul naţional de implementare al sistemelor de măsurare inteligentă, care va conţine datele calendaristice ale etapelor de implementare şi planul naţional de implementare al sistemelor de măsurare inteligentă privind lucrările de investiţii aferente fiecărui operator de distribuţie concesionar, valoarea acestora, sursele de finanţare, precum şi măsuri de informare a clienţilor finali.

Se menţionează faptul că, o dată cu implementarea sistemelor de măsurare inteligentă (SMI) a energiei electrice ar trebui să fie mai uşor urmăriţi şi îmbunătăţiţi parametrii de funcţionare şi de exploatare ai reţelei care contribuie la creşterea eficienţei energetice, cum ar fi: reducerea consumului propriu tehnologic tehnic şi non-tehnic, durata întreruperilor alimentării cu energie electrică, numărul de incidente, căderile de tensiune, nivelul cheltuielilor, volumul de investiţii în reţele, reducerea costurilor operaţionale cu citirea, respectiv cu conectarea/deconectarea locului de consum de la distanţă.

În ceea ce privesc criteriile de eficienţă energetică în tarifele de reţea, au fost elaborate reglementări, cum ar fi prin Ordinul ANRE nr. 72/2013 care aprobă Metodologia de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice, unde este prevăzut că "Pentru investiţiile în implementarea sistemelor de măsurare inteligentă se aplica la sfârşitul perioadei de reglementare o valoare a ratei reglementate a rentabilităţii (RRR) majorată cu 0,5 puncte procentuale, condiţionată de reducerea cu 1 punct procentual a CPT realizat faţă de ţinta aprobată pentru nivelul de joasa tensiune".

SECŢIUNEA 4:3.1.4. Programe de informare a consumatorilor şi de pregătire profesională

Guvernul României în Programul Naţional de Reformă 2014 precizează că în anul 2013 în cadrul campaniei de informare a populaţiei şi mediului de afaceri privind importanţa creşterii eficienţei energetice ANRE a organizat 8 seminarii în 6 oraşe (Iaşi, Timişoara, Braşov, Cluj,Galaţi, Bucureşti) cu participarea a aproximativ 370 cursanţi cu prezentarea Directivei EU 27/2017, a obiectivelor generale ale politicii de eficienţă energetică din România, a problemelor de eficienţă energetică în sectorul public şi rezidenţial, a problemelor privind facilităţile de finanţare, a problemelor privind reabilitarea termică a clădirilor, etc.

ANRE se preocupă să sensibilizeze consumatorii de energie asupra necesităţilor şi posibilităţilor de reducere a consumului de energie, subliniind beneficiile aduse de auditul energetic. Astfel, în cadrul proiectului IEE "Residential Monitoring to Decrease Energy Use and Carbon Emissions in Europe - REMODECE" s-a urmărit monitorizarea consumului de energie şi al emisiilor de carbon în sectorul rezidenţial şi s-a facut o evaluare a economiilor de energie ce pot fi realizate prin mijloacele existente, prin utilizarea eficientă a aparatelor electrocasnice sau prin eliminarea/micşorarea consumului în stand-by.

Pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice în gospodăriile şi comunităţile cu venituri reduse din România, în cadrul unui proiect finanţat prin Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare - Fondul Global de Mediu, se realizează specializarea unor arhitecţi, ingineri constructori,auditori calificaţi în cadrul unor cursuri de instruire şi a unor cursuri postuniversitare de pregătire în domeniul eficienţei energetice a clădirilor. De asemenea, se realizează şi cursuri de pregătire pentru circa 250 de participanţi în cadrul ADR-urilor. Activitatea de informare urmează să se realizeze prin crearea a şapte puncte de informare care vor evidenţia materialele izolatoare durabile, disponibile pe plan local.

ANRE s-a implicat în promovarea dezvoltării unei pieţe de servicii energetice în România prin participarea în cadrul proiectului European Energy Service Initiative - EESI co-finanţat din programul Intelligent Energy Europe. La evenimentele organizate în cadrul acestui proiect au participat peste 120 de reprezentanţi ai autorităţilor locale şi centrale, companii implicate în activitatea de reabilitare energetică a clădirilor publice prin Contractul de Performanţă Energetică (CPE). S-au prezentat probleme legate de cadrul legislativ precum şi experienţe europene (forme avansate ale CPE, studii de caz). În cadrul proiectului s-au realizat documente care permit autorităţilor locale să iniţieze proiecte de investiţii bazate pe mecanismul financiar de tip Contract de Performanţă. Aceste documente au fost incluse în secţiunea, în limba română, a site-ului www.european-energy-service-initiative.net şi cuprind: definiţii, procedura de audit, model de contract, scenariul de referinţă, documente de licitaţie, sisteme de finanţare, studii de caz, proiecte pilot realizate în România.

SECŢIUNEA 5:3.1.5. Disponibilitatea sistemelor de calificare, acreditare şi certificare

În domeniul clădirilor, Directiva 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor (care reformează Directiva 2002/91/CE) transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată, prevede, printre altele, certificarea energetică a clădirilor, document elaborat de specialişti - persoane fizice, atestate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Certificatul de performanţă energetică are rol de informare a proprietarilor clădirilor, precum şi a potenţialilor cumpărători sau chiriaşi ale acestora, despre consumurile energetice în clădiri.

În aplicarea prevederilor Legii nr. 372/2005, republicată, şi în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (4), coroborat cu prevederile de la pct. A lit. i) din Anexa nr. 3 din Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice atestă auditorii energetici pentru clădiri în baza "Regulamentului privind atestarea auditorilor energetici pentru clădiri", aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 2237/2010, cu modificările ulterioare.

b)auditor energetic pentru clădiri, grad profesional II, specialităţile construcţii şi instalaţii - simbol AE IIci, elaborează certificatul de performanţă energetică pentru clădirile tip locuinţă unifamilială şi blocurile de locuinţe care se construiesc, precum şi pentru clădirile tip locuinţă unifamilială şi apartamentele din blocurile de locuinţe care se vând sau se închiriază.

De asemenea, în scopul reducerii consumului de energie şi al limitării emisiilor de dioxid de carbon în clădiri, Legea nr. 372/2005, republicată, prevede realizarea inspecţiei, din punct de vedere energetic, a sistemelor de încălzire şi climatizare ale clădirilor/unităţilor de clădire, conform reglementărilor tehnice în vigoare la data efectuării acestora, de către experţi tehnici atestaţi de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în baza îndrumătorului de pentru atestarea tehnico-profesională a specialiştilor cu activitate în construcţii, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 777/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

SECŢIUNEA 6:3.1.6. Servicii energetice

Companiile şi furnizorii de servicii energetice pot avea un rol mai important în România Companiile de servicii energetice (ESCO - energy services companies) pot contribui la crearea unei pieţe funcţionale de eficienţă energetică şi la eliminarea unor obstacole prezente. Ele pot avea un rol foarte important şi în atragerea de capital investiţional din terţe surse care să complementeze fondurile publice precum şi în creşterea nivelului de expertiză tehnică. Piaţa românească de servicii energetice insuficient dezvoltată în prezent are nevoie de o stimulare activă şi constantă la nivelul autorităţilor locale şi centrale ale statului. Susţinerea eficientă a companiilor de servicii energetice implică şi surmontarea atitudinii relativ sceptice a consumatorilor din România faţă de eficienţa energetică şi faţă de accesarea unor astfel de servicii.

ESCO-urile sunt în mod normal asociate conceptului de contract de performanţă energetică, contract în baza căruia acestea sunt remunerate în funcţie de economiile de energie realizate. Până în prezent modul de operare al acestora nu este reglementat. Se impune îmbunătăţirea cadrului legislativ al schemelor de tip ESCO şi promovarea contractului de performanţă energetică la nivelul municipalităţilor până în anul 2016. Pentru realizarea acestei măsuri trebuie să se parcurgă următoarele etape:

SECŢIUNEA 7:3.1.7. Economiile rezultate de la măsurile orizontale

SUBCAPITOLUL 2:3.2. Măsuri de Eficienţă Energetică în Clădiri

SECŢIUNEA 1:3.2.1. Strategia pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea fondului de clădiri rezidenţiale şi comerciale, atât publice cât şi private, existente la nivel naţional - versiunea 1

SECŢIUNEA 2:3.2.2. Alte măsuri pentru promovarea eficienţei energetice a clădirilor

Pentru fiecare tip de clădire reprezentativă a fost calculat costul optim în funcţie de scenariile de măsuri de eficienţă energetică luate în considerare. Clădirile s-au considerat a fi amplasate în localităţi din zonele climatice de iarnă II şi IV (pentru clădiri existente) şi II (pentru clădiri noi), iar modelarea răspunsului energetic s-a efectuat pe baza valorilor parametrilor climatici orari din structura anului climatic tip pentru oraşele Bucureşti, respectiv Braşov (pentru clădiri existente) şi pentru oraşul Bucureşti (pentru clădiri noi).

În tabelele 3.4, 3.5, 3.6, 3.7, 3,8, 3.9 şi 3.10 se prezintă soluţii de modernizare energetică a clădirilor existente, valorile costurilor globale calculate din punct de vedere macroeconomic şi financiar pentru soluţiile respective şi nivelul costului optim pentru fiecare tip de clădire existentă în conformitate cu documentul MDRAP "Cercetare referitoare la cadrul metodologic de calcul al nivelurilor de cost optim al cerinţelor minime de performanţă energetică pentru clădiri şi elemente de anvelopă ale acestora" postat pe site-ul www.mdrap.ro.

Măsura	Clădire de referinţă în stadiu actual (SA1)	Clădire de referinţă în stadiu actual dotată cu storuri şi iluminat economic (SA2)	Clădire de referinţă izolată conf. C107/2010, (C107-1)	Clădire de referinţă izolată conf. C107/2010 dotată cu recuperator de căldură şi obloane (C107-2)	Clădire de referinţă izolată conf. C107/2010 dotată cu recuperator de căldură, obloane, panouri solare şi panouri fotovoltaice (C107-3)	Clădire de referinţă izolată superior (PS1)	Clădire de referinţă izolată superior dotată cu obloane şi recuperator de căldură (PS2)	Clădire de referinţă izolată superior dotată cu obloane şi recuperator de căldură, panouri solare şi panouri fotovoltaice (PS3)
Izolaţia acoperişului	1,099 W/m²K	1,099 W/m²K	0,25 W/m²K	0,25 W/m²K	0,25 W/m²K	0,21 W/m²K	0,21 W/m²K	0,21 W/m²K
Izolaţia peretelui	1,441 W/m²K	1,441 W/m²K	0,625 W/m²K	0,625 W/m²K	0,625 W/m²K	0,303 W/m²K	0,303 W/m²K	0,303 W/m²K
Ferestre	2,646 W/m²K (duble)	2,646 W/m²K (duble)	2,00 W/m²K (termoizolant)	2,00 W/m²K (termoizolant) şi obloane termoizolante pentru ore de neocupare iarna	2,00 W/m²K (termoizolant) şi obloane termoizolante pentru ore de neocupare iarna	1,30 W/m²K (termoizolant)	1,30 W/m²K (termoizolant) şi obloane termoizolante pentru ore de neocupare iarna	1,30 W/m²K (termoizolant) şi obloane termoizolante pentru ore de neocupare iarna
Ponderea suprafeţei vitrate din anvelopa totală a clădirii	30,85%	30,85%	17,42%	17,42%	17,42%	17,42%	17,42%	17,42%
Măsuri legate de clădire (masa termală etc.)	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K
Sistem de încălzire	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură
Apă caldă menajeră	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură
Sistem de ventilaţie (inclusiv ventilaţia pe timp de noapte)	naturală neorganizată	naturală - ventilare naturală neorganizată, storuri mobile (vara, ore ocupare)	naturală - ventilare naturală neorganizată, storuri mobile (vara, ore ocupare)	recuperator de căldură, ventilare mecanică, infiltraţii, storuri mobile (vara, ore ocupare)	recuperator de căldură, ventilare mecanică, infiltraţii, storuri mobile (vara, ore ocupare)	naturală - ventilare naturală neorganizată, storuri mobile (vara, ore ocupare)	recuperator de căldură, ventilare mecanică, infiltraţii, storuri mobile (vara, ore ocupare)	recuperator de căldură, ventilare mecanică, infiltraţii, storuri mobile (vara, ore ocupare)
Sistemul de răcire a spaţiului	echipamente split - EER = 2.5	echipamente split - EER = 2.5	echipamente split - EER = 2.7	răcire radiantă - EER = 2.7	răcire radiantă - EER = 2.7	echipamente split - EER = 2.7	răcire radiantă - EER = 2.7	răcire radiantă - EER = 2.7
Măsuri bazate pe SER	-	-	-	-	instalaţie solară ptr. acm în sezon estival şi panouri fotovoltaice	-	-	instalaţie solară ptr. acm în sezon estival şi panouri fotovoltaice
Tip iluminat	iluminat incandescent	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic
Cost global (lei/m²) - macroeconomic	2861,63	1965,39	1431,6	1370,07	1609,52	1405,09	1430,42	1684,55
Cost global (lei/m²) - financiar	3247,91	2190,95	1647,88	1621,57	1949,36	1650,96	1683,34	2052,16

Măsură	Clădire de referinţă în stadiu actual (SA1)	Clădire de referinţă în stadiu actual dotată cu storuri şi iluminat economic (SA2)	Clădire de referinţă conf. C107/2010, (C107-1)	Clădire de referinţă conf. C107/2010 dotată cu recuperator de căldură şi obloane (C107-2)	Clădire de referinţă izolată conf. C107/2010 dotată cu recuperator de căldură, obloane, panouri solare şi panouri fotovoltaice (C107-3)	Clădire de referinţă izolată superior (PS1)	Clădire de referinţă izolată superior dotată cu obloane şi recuperator de căldură (PS2)	Clădire de referinţă izolată superior dotată cu obloane şi recuperator de căldură, panouri solare şi panouri fotovoltaice (PS3)
Izolaţia acoperişului	0,888 W/m²K	0,888 W/m²K	0,228 W/m²K	0,22/W/m²K	0,22/W/m²K	0,187 W/m²K	0,187 W/m²K	0,187 W/m²K
Izolaţia peretelui	1,477 W/m²K	1,477 W/m²K	0,456 W/m²K	0,456 W/m²K	0,456 W/m²K	0,241 W/m²K	0,241 W/m²K	0,241 W/m²K
Ferestre	2,564 W/m²K (duble)	2,564 W/m²K (duble)	2,000 W/m²K (termoizolant)	1,409 W/m²K (termoizolant)	1,409 W/m²K (termoizolant)	1,417 W/m²K (termoizolant)	1,085 W/m²K (termoizolant)	1,085 W/m²K (termoizolant)
Ponderea suprafeţei vitrate din anvelopa totală a clădirii	16,37%	16,37%	16,37%	16,37%	16,37%	16,37%	16,37%	16,37%
Măsuri legate de clădire (masa termală etc.)	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K
Sistem de încălzire	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură
Apă caldă menajeră	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură
Sistem de ventilaţie (inclusiv ventilaţia pe timp de noapte)	naturală	ventilare naturală neorganizată, storuri mobile (vara, ore ocupare)	ventilare naturală neorganizată, storuri mobile (vara, ore ocupare)	recuperator de căldură - ventilare mecanică, storuri mobile (vara, ore ocupare)	recuperator de căldură - ventilare mecanică, storuri mobile (vara, ore ocupare)	ventilare naturală neorganizată, storuri mobile (vara, ore ocupare)	recuperator de căldură - ventilare mecanică, storuri mobile (vara, ore ocupare)	recuperator de căldură - ventilare mecanică, storuri mobile (vara, ore ocupare)
Sistemul de răcire a spaţiului	echipamente split - EER = 2.5	echipamente split - EER = 2.5	echipamente split - EER = 2.7	răcire radiantă - EER = 2.7	răcire radiantă - EER = 2.7	echipamente split - EER = 2.7	răcire radiantă - EER = 2.7	răcire radiantă - EER = 2.7
Măsuri bazate pe SER	-	-	-	-	instalaţie solară ptr. acm în sezon estival şi panouri fotovoltaice	-	-	instalaţie solară ptr. acm în sezon estival şi panouri fotovoltaice
Tip iluminat	iluminat incandescent	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic
Cost global (lei/m2) - macroeconomic	2.830,84	2.414,16	1.935,39	1.647,12	1.748,12	1.698,56	1.705,07	1.800,55
Cost global (lei/m²) - financiar	3.157,78	2.666,68	2.192,21	1.946,66	2.126,06	1.956,76	2.032,76	2.201,70

Măsură	Clădire de referinţă în stadiu actual (SA1)	Clădire de referinţă în stadiu actual, ventilare natural organizată, utilizare stor în sezonul cald, finisaj pasiv, cazan propriu (SA2)	Clădire de referinţă izolată conf. C107/2010, utilizare stor în sezonul cald, finisaj pasiv (C107-1)	Clădire de referinţă izolată conf. C107/2010, utilizare stor în sezonul cald, finisaj pasiv, cu obloane şi recuperator de căldură (C107-2)	Clădire de referinţă izolată conf. C107/2010, utilizare stor în sezonul cald, finisaj pasiv, cu obloane şi recuperator de căldură, panouri solare şi panouri fotovoltaice (C107-3)	Clădire modernizată, ventilare naturală şi storuri vara (PS1)	Clădire modernizată, ventilare naturală şi storuri vara dotată cu obloane şi recuperator de căldură (PS2)	Clădire modernizată, ventilare naturală şi storuri vara dotată cu obloane şi recuperator de căldură, panouri solare şi panouri fotovoltaice (PS3)
Izolaţia acoperişului	0,868 W/m²K	0,868 W/m²K	0,162 W/m²K	0,162 W/m²K	0,162 W/m²K	0,162 W/m²K	0,162 W/m²K	0,162 W/m²K
Izolaţia peretelui	1,419 W/m²K	1,419 W/m²K	0,454 W/m²K	0,454 W/m²K	0,454 W/m²K	0,312 W/m²K	0,312 W/m²K	0,312 W/m²K
Ferestre	2,739 W/m²K (duble)	2,739 W/m²K (duble)	1,349 W/m²K (termoizolant)	0,978 W/m²K (termoizolant)	0,978 W/m²K (termoizolant)	1,090 W/m²K (termoizolant)	0,827 W/m²K (termoizolant)	0,827 W/m²K (termoizolant)
Ponderea suprafeţei vitrate din anvelopa totală a clădirii	14,59%	14,59%	14,59%	14,59%	14,59%	14,59%	14,59%	14,59%
Măsuri legate de clădire (masa termală etc.)	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K
Sistem de încălzire	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură
Apă caldă menajeră	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură
Sistem de ventilaţie (inclusiv ventilaţia pe timp de noapte)	naturală neorganizată	naturală - ventilare naturală organizată, storuri mobile (vara, ore ocupare)	naturală - ventilare naturală organizată, storuri mobile (vara, ore ocupare)	recuperator de căldură + ventilare mecanică - storuri mobile (vara, ore ocupare)	recuperator de căldură + ventilare mecanică - storuri mobile (vara, ore ocupare)	naturală - ventilare naturală neorganizată, storuri mobile (vara, ore ocupare)	recuperator de căldură + ventilare mecanică - storuri mobile (vara, ore ocupare)	recuperator de căldură + ventilare mecanică - storuri mobile (vara, ore ocupare)
Sistemul de răcire a spaţiului	echipamente split - EER = 2.5	echipamente split - EER = 2.5	răcire radiativă - EER = 2.7	răcire radiativă - EER = 2.7	răcire radiativă - EER = 2. 2.7	echipamente split - EER = 2.7	răcire radiativă - EER = 2.7	răcire radiativă - EER = 2.7
Măsuri bazate pe SER	-	-	-	-	instalaţie solară ptr. acm în sezon estival şi panouri fotovoltaice	-	-	instalaţie solară ptr. acm în sezon estival şi panouri fotovoltaice
Tip iluminat	iluminat incandescent	iluminat incandescent	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic
Cost global (lei/m²) - macroeconomic	5313,01	4679,99	3393,94	3167,10	2399,19	3106,82	2940,17	2206,70
Cost global (lei/m²) - financiar	5.982,34	5.268,98	3.929,47	3.711,39	2.845,91	3.636,38	3.483,53	2.659,00

Măsură	Clădire de referinţă în stadiu actual (SA1)	Clădire de referinţă în stadiu actual, ventilare natural organizată, utilizare stor în sezonul cald, iluminat economic (SA2)	Clădire de referinţă conf. C107/2010, (C107-1)	Clădire de referinţă conf. C107/2010 dotată cu recuperator de căldură şi obloane (C107-2)	Clădire de referinţă conf. C107/2010 dotată cu recuperator de căldură, obloane, panouri solare şi panouri fotovoltaice (C107-3)	Clădire modernizată, ventilare naturală şi storuri vara (PS1)	Clădire modernizată, storuri vara, cu obloane şi recuperator de căldură (PS2)	Clădire modernizată, storuri vara, cu obloane, recuperator de căldură, panouri solare şi panouri fotovoltaice (PS3)
Izolaţia acoperişului	2,726 W/m²K	2,726 W/m²K	0,243 W/m²K	0,243 W/m²K	0,243 W/m²K	0,243 W/m²K	0,243 W/m²K	0,243 W/m²K
Izolaţia peretelui	1,208 W/m²K	1,208 W/m²K	0,429 W/m²K	0,429 W/m²K	0,429 W/m²K	0,218 W/m²K	0,218 W/m²K	0,218 W/m²K
Ferestre	2,564 W/m²K (duble)	2,564 W/m²K (duble)	2,000 W/m²K (termoizolant)	1,289 W/m²K (termoizolant)	1,289 W/m²K (termoizolant)	1,298 W/m²K (termoizolant)	0,899 W/m²K (termoizolant)	0,899 W/m²K (termoizolant)
Ponderea suprafeţei vitrate din anvelopa totală a clădirii	12,53%	12,53%	12,53%	12,53%	12,53%	12,53%	12,53%	12,53%
Măsuri legate de clădire (masa termală etc.)	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K
Sistem de încălzire	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură
Apă caldă menajeră	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură
Sistem de ventilaţie (inclusiv ventilaţia pe timp de noapte)	naturală	ventilare naturală organizată, storuri (vara, ore ocupare)	ventilare naturală organizată, storuri mobile (vara, ore ocupare)	recuperator de căldură, ventilare mecanică - storuri mobile (vara, ore ocupare)	recuperator de căldură, ventilare mecanică - storuri mobile (vara, ore ocupare)	naturală - ventilare naturală neorganizată, storuri mobile (vara, ore ocupare)	recuperator de căldură, ventilare mecanică - storuri mobile (vara, ore ocupare)	recuperator de căldură, ventilare mecanică - storuri mobile (vara, ore ocupare)
Sistemul de răcire a spaţiului	echipamente split - EER = 2.5	echipamente split - EER = 2.5	echipamente split - EER = 2.7	răcire radiantă - EER = 2.7	răcire radiantă - EER = 2.7	echipamente split - EER = 2.7	răcire radiantă - EER = 2.7	răcire radiantă - EER = 2.7
Măsuri bazate pe SER	-	-	-	-	instalaţie solară ptr. acm în sezon estival şi panouri fotovoltaice	-	-	instalaţie solară ptr. acm în sezon estival şi panouri fotovoltaice
Tip iluminat	iluminat incandescent	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic
Cost global (lei/m²) - macroeconomic	2883,16	2699,98	1669,29	1652,96	1523,07	1672,40	1690,06	1558,27
Cost global (lei/m²) - financiar	3175,19	2950,71	1867,67	1889,85	1833,09	1890,21	1949,12	1890,25

Măsură	Clădire de referinţă în stadiu actual (SA1)	Clădire de referinţă în stadiu actual, cu storuri şi iluminat economic (SA2)	Clădire de referinţă conf. C107/2010, (C107-1)	Clădire de referinţă conf. C107/2010 dotată cu recuperator de căldură, obloane şi cazan propriu (C107-2)	Clădire de referinţă conf. C107/2010 dotată cu recuperator de căldură, obloane, cazan propriu, panouri solare şi panouri fotovoltaice (C107-3)	Clădire de referinţă izolată superior (PS1)	Clădire de referinţă izolată superior cu obloane şi recuperator de căldură (PS2)	Clădire de referinţă izolată superior cu obloane, recuperator de căldură, panouri solare şi panouri fotovoltaice (PS3)
Izolaţia acoperişului	0,895 W/m²K	0,895 W/m²K	0,157 W/m²K	0,157 W/m²K	0,157 W/m²K	0,157 W/m²K	0,157 W/m²K	0,157 W/m²K
Izolaţia peretelui	0,939 W/m²K	0,939 W/m²K	0,398 W/m²K	0,398 W/m²K	0,398 W/m²K	0,165 W/m²K	0,165 W/m²K	0,165 W/m²K
Ferestre	2,326 W/m²K (duble)	2,326 W/m²K (duble)	1,299 W/m²K (termoizolant)	0,500 W/m²K (termoizolant)	0,50 W/m²K (termoizolant)	1,298 W/m²K (termoizolant)	0,452 W/m²K (termoizolant)	0,452 W/m²K (termoizolant)
Ponderea suprafeţei vitrate din anvelopa totală a clădirii	5,13 %	5,13 %	5,13 %	5,13 %	5,13 %	5,13 %	5,13 %	5,13 %
Măsuri legate de clădire (masa termală etc.)	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K
Sistem de încălzire	Centrală proprie	Centrală proprie	Centrală proprie	Centrală proprie	Centrală proprie	Centrală proprie	Centrală proprie	Centrală proprie
Apă caldă menajeră	Centrală proprie	Centrală proprie	Centrală proprie	Centrală proprie	Centrală proprie	Centrală proprie	Centrală proprie	Centrală proprie
Sistem de ventilaţie (inclusiv ventilaţia pe timp de noapte)	naturală	ventilare naturală organizată, storuri mobile (vara, ore ocupare)	ventilare naturală organizată, storuri mobile (vara, ore ocupare)	recuperator de căldură, ventilare mecanică - storuri mobile (vara, ore ocupare)	recuperator de căldură, ventilare mecanică - storuri mobile (vara, ore ocupare)	naturală - ventilare naturală organizată, storuri mobile (vara, ore ocupare)	recuperator de căldură, ventilare mecanică - storuri mobile (vara, ore ocupare)	recuperator de căldură, ventilare mecanică - storuri mobile (vara, ore ocupare)
Sistemul de răcire a spaţiului	echipamente split - EER = 2.5	echipamente split - EER = 2.5	echipamente split - EER = 2.7	echipamente split - EER = 2.7	echipamente split - EER = 2.7	echipamente split - EER = 2.7	echipamente split - EER = 2.7	echipamente split - EER = 2.7
Măsuri bazate pe SER	-	-	-	-	instalaţie solară ptr. acm în sezon estival şi panouri fotovoltaice	-	-	instalaţie solară ptr. acm în sezon estival şi panouri fotovoltaice
Tip iluminat	iluminat incandescent	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic
Cost global (lei/m²) - macroeconomic	6047,64	5147,07	3529,49	3067,44	3222,08	3363,05	2907,06	3063,25
Cost global (lei/m²) - financiar	6590,61	5614,51	3962,38	3500,44	3747,85	3818,97	3363,46	3612,53

Măsură	Clădire de referinţă în stadiu actual (SA1)	Clădire de referinţă în stadiu actual, ventilare natural organizată, utilizare stor în sezonul cald, iluminat economic (SA2)	Clădire de referinţă conf. C107/2010, (C107-1)	Clădire de referinţă conf. C107/2010 dotată cu recuperator de căldură, obloane şi panouri fotovoltaice (C107-2)	Clădire de referinţă conf. C107/2010 dotată cu recuperator de căldură, obloane, panouri solare şi panouri fotovoltaice (C107-3)	Clădire modernizată, ventilare naturală şi storuri vara (PS1)	Clădire modernizată, storuri vara, cu obloane, recuperator de căldură şi panouri fotovoltaice (PS2)	Clădire modernizată, storuri vara, cu obloane, recuperator de căldură, panouri solare şi panouri fotovoltaice (PS3)
Izolaţia acoperişului	2,726 W/m²K	2,726 W/m²K	0,243 W/m²K	0,243 W/m²K	0,243 W/m²K	0,243 W/m²K	0,243 W/m²K	0,243 W/m²K
Izolaţia peretelui	1,208 W/m²K	1,208 W/m²K	0,429 W/m²K	0,429 W/m²K	0,429 W/m²K	0,218 W/m²K	0,218 W/m²K	0,218 W/m²K
Ferestre	2,564 W/m²K (duble)	2,564 W/m²K (duble)	2,000 W/m²K (termoizolant)	1,289 W/m²K (termoizolant)	1,289 W/m²K (termoizolant)	1,298 W/m²K (termoizolant)	0,899 W/m²K (termoizolant)	0,899 W/m²K (termoizolant)
Ponderea suprafeţei vitrate din anvelopa totală a clădirii	14,42%	14,42%	14,42%	14,42%	14,42%	14,42%	14,42%	14,42%
Măsuri legate de clădire (masa termală etc.)	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K
Sistem de încălzire	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură
Apă caldă menajeră	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură
Sistem de ventilaţie (inclusiv ventilaţia pe timp de noapte)	naturală	ventilare naturală organizată, storuri mobile (vara, ore ocupare)	ventilare naturală organizată, storuri mobile (vara, ore ocupare)	recuperator de căldură, ventilare mecanică - storuri mobile (vara, ore ocupare)	recuperator de căldură, ventilare mecanică - storuri mobile (vara, ore ocupare)	naturală - ventilare naturală neorganizată, storuri mobile (vara, ore ocupare)	recuperator de căldură, ventilare mecanică - storuri mobile (vara, ore ocupare)	recuperator de căldură, ventilare mecanică - storuri mobile (vara, ore ocupare)
Sistemul de răcire a spaţiului	echipamente split - EER = 2.5	echipamente split - EER = 2.5	echipamente split - EER = 2.7	răcire radiantă - EER = 2.7	răcire radiantă - EER = 2.7	echipamente split - EER = 2.7	răcire radiantă - EER = 2.7	răcire radiantă - EER = 2.7
Măsuri bazate pe SER	-	-	-	panouri fotovoltaice	instalaţie solară ptr. acm în sezon estival şi panouri fotovoltaice	-	panouri fotovoltaice	instalaţie solară ptr. acm în sezon estival şi panouri fotovoltaice
Tip iluminat	iluminat incandescent	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic
Cost global (lei/m²) - macroeconomic	3505,36	3724,04	2132,33	1832,31	1912,46	2041,39	1645,59	1751,85
Cost global (lei/m²) - financiar	3844,20	4058,01	2368,29	2071,85	2257,12	2289,53	2046,97	2178,74

Măsură	Clădire de referinţă în stadiu actual (SA1)	Clădire de referinţă în stadiu actual, cu storuri şi iluminat economic (SA2)	Clădire de referinţă conf. C107/2010, (C107-1)	Clădire de referinţă conf. C107/2010 dotată cu recuperator de căldură, obloane şi cazan propriu (C107-2)	Clădire de referinţă conf. C107/2010 dotată cu recuperator de căldură, obloane, cazan propriu, panouri solare şi panouri fotovoltaice (C107-3)	Clădire de referinţă izolată superior (PS1)	Clădire de referinţă izolată superior cu obloane şi recuperator de căldură (PS2)	Clădire de referinţă izolată superior cu obloane, recuperator de căldură, panouri solare şi panouri fotovoltaice (PS3)
Izolaţia acoperişului	0,895 W/m²K	0,895 W/m²K	0,157 W/m²K	0,157 W/m²K	0,157 W/m²K	0,157 W/m²K	0,157 W/m²K	0,157 W/m²K
Izolaţia peretelui	0,939 W/m²K	0,939 W/m²K	0,398 W/m²K	0,398 W/m²K	0,398 W/m²K	0,165 W/m²K	0,165 W/m²K	0,165 W/m²K
Ferestre	2,326 W/m²K (duble)	2,326 W/m²K (duble)	1,299 W/m²K (termoizolant)	0,500 W/m²K (termoizolant)	0,50 W/m²K (termoizolant)	1,298 W/m²K (termoizolant)	0,452 W/m²K (termoizolant)	0,452 W/m²K (termoizolant)
Ponderea suprafeţei vitrate din anvelopa totală a clădirii	5,13 %	5,13 %	5,13 %	5,13 %	5,13 %	5,13 %	5,13 %	5,13 %
Măsuri legate de clădire (masa termală etc.)	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K
Sistem de încălzire	Centrală proprie	Centrală proprie	Centrală proprie	Centrală proprie	Centrală proprie	Centrală proprie	Centrală proprie	Centrală proprie
Apă caldă menajeră	Centrală proprie	Centrală proprie	Centrală proprie	Centrală proprie	Centrală proprie	Centrală proprie	Centrală proprie	Centrală proprie
Sistem de ventilaţie (inclusiv ventilaţia pe timp de noapte)	naturală	ventilare naturală organizată, storuri (vara, ore ocupare)	ventilare naturală organizată, storuri mobile (vara, ore ocupare)	recuperator de căldură, ventilare mecanică - storuri mobile (vara, ore ocupare)	recuperator de căldură, ventilare mecanică - storuri mobile (vara, ore ocupare)	naturală - ventilare naturală organizată, storuri mobile (vara, ore ocupare)	recuperator de căldură, ventilare mecanică - storuri mobile (vara, ore ocupare)	recuperator de căldură, ventilare mecanică - storuri mobile (vara, ore ocupare)
Sistemul de răcire a spaţiului	echipamente split - EER = 2.5	echipamente split - EER = 2.5	echipamente split - EER = 2.7	echipamente split - EER = 2.7	echipamente split - EER = 2.7	echipamente split - EER = 2.7	echipamente split - EER = 2.7	echipamente split - EER = 2.7
Măsuri bazate pe SER	-	-	-	-	instalaţie solară ptr. acm în sezon estival şi panouri fotovoltaice	-	-	instalaţie solară ptr. acm în sezon estival şi panouri fotovoltaice
Tip iluminat	iluminat incandescent	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic
Cost global (lei/m) - macroeconomic	8106,19	6504,79	4245,25	3481,06	37013,70	3835,17	2653,15	3125,11
Cost global (lei/m) - financiar	8812,59	7076,13	4737,09	3948,47	4275,10	4332,09	3559,53	3881,58

În tabelele 3.11, 3.12, 3.13, 3.14 şi 3.15 se prezintă soluţii de clădiri noi, eficiente energetic, conform Directivei 2010/31/CE, art. 9, care, începând cu 01.01.2021, vor trebui sa se încadreze în clasa energetică aferentă clădirilor cu consum de energie aproape egal cu zero; în aceste tabele sunt indicate şi valorile costurilor globale calculate din punct de vedere macroeconomic şi financiar pentru soluţiile respective şi nivelul costului optim pentru fiecare tip de clădire existentă în conformitate cu documentul MDRAP "Cercetare referitoare la cadrul metodologic de calcul al nivelurilor de cost optim al cerinţelor minime de performanţă energetică pentru clădiri şi elemente de anvelopă ale acestora" (www.mdrap.ro).

Măsura	Clădire conf. C107/2010, vitraj redus (P1)	Clădire conf. C107/2010, vitraj redus cu obloane şi recuperator de căldură (P2)	Clădire conf. C107/2010, vitraj redus, cu obloane, recuperator de căldură, panouri solare şi panouri fotovoltaice (P3)	Clădire izolată superior dotată cu obloane şi recuperator de căldură (P4)	Clădire izolată superior dotată cu obloane, recuperator de căldură, panouri solare şi panouri fotovoltaice (P5)	Clădire conf. C107/2010, vitraj superior, dotată cu recuperator de căldură (P6)	Clădire conf. C107/2010, vitraj superior, dotată cu recuperator de căldură şi obloane (P7)	Clădire conf. C107/2010, vitraj superior, dotată cu recuperator de căldură, obloane, panouri solare şi panouri fotovoltaice (P8)	Clădire izolată superior, vitraj superior, cu obloane şi recuperator de căldură (P9)	Clădire izolată superior, vitraj superior, cu obloane şi recuperator de căldură, panouri solare şi panouri fotovoltaice (P10)
Izolaţia peretelui	0,6158 W/m²K	0,6158 W/m²K	0,6158 W/m²K	0,1936 W/m²K	0,1936 W/m²K	0,6158 W/m²K	0,6158 W/m²K	0,6158 W/m²K	0,1893 W/m²K	0,1893 W/m²K
Izolaţia acoperişului	0,2355 W/m²K	0,2355 W/m²K	0,2355 W/m²K	0,1531 W/m²K	0,1531 W/m²K	0,2355 W/m²K	0,2355 W/m²K	0,2355 W/m²K	0,1531 W/m²K	0,1531 W/m²K
Ferestre	1,9937 W/m²K (termoizolant)	1,9937 W/m²K (termoizolant)	1,9937 W/m²K (termoizolant)	0,7741 W/m²K (termoizolant)	0,7741 W/m²K (termoizolant)	1,9937 W/m²K (termoizolant)	1,9937 W/m²K (termoizolant)	1,9937 W/m²K (termoizolant)	0,7506 W/m²K (termoizolant)	0,7506W/m²K (termoizolant)
Ponderea suprafeţei vitrate din anvelopa totală a clădirii	17,61%	17,61%	17,61%	17,61%	17,61%	47,8%	47,8%	47,8%	47,8%	47,8%
Măsuri legate de clădire (masa termală etc.)	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K
Sistem de încălzire	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură
Apă caldă menajeră	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură
Sistem de ventilaţie (inclusiv ventilaţia pe timp de noapte)	naturala, storuri mobile (vara, ore ocupare)	mecanică, storuri mobile (vara, ore ocupare), recuperator căldură	mecanică, storuri mobile (vara, ore ocupare), recuperator căldură	mecanică, storuri mobile (vara, ore ocupare)	mecanică, storuri mobile (vara, ore ocupare), recuperator căldură	mecanică, storuri mobile (vara, ore ocupare), recuperator căldură	mecanică, storuri mobile (vara, ore ocupare), recuperator căldură	mecanică, storuri mobile (vara, ore ocupare), recuperator căldură	mecanică, storuri mobile (vara, ore ocupare), recuperator căldură	mecanică, storuri mobile (vara, ore ocupare), recuperator căldură
Sistemul de răcire a spaţiului	echipamente split - EER = 2.7	răcire radiantă - EER = 2.7	răcire radiantă - EER = 2.5	răcire radiantă - EER = 2.5	răcire radiantă - EER = 2.7	răcire radiantă - EER = 2.7	răcire radiantă - EER = 2.7	răcire radiantă - EER = 2.7	răcire radiantă - EER = 2.7	răcire radiantă - EER = 2.7
Măsuri bazate pe SER	-	-	instalaţie solară ptr. acm în sezon estival şi panouri fotovoltaice	-	instalaţie solară ptr. acm în sezon estival şi panouri fotovoltaice	-		instalaţie solară ptr. acm în sezon estival şi panouri fotovoltaice	-	instalaţie solară ptr. acm în sezon estival şi panouri fotovoltaice
Tip iluminat	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic
Cost global (lei/m²) macroeconomic	3016,13	2573,95	2673,12	3018,23	3117,14	2829,60	2770,01	2865,40	4064,47	4163,65
Cost global (lei/m²) financiar	3745,65	3199,65	3312,50	3752,48	3865,34	3516,51	3443,48	3551,64	5051,15	5164,01

Măsura	Clădire conf. C107/2010 (P1)	Clădire conf. C107/2010 cu obloane şi recuperator de căldură (P2)	Clădire conf. C107/2010 cu obloane, recuperator de căldură şi panouri fotovoltaice (P3)	Clădire izolată superior (P4)	Clădire izolată superior, cu obloane şi recuperatoare de căldură (P5)	Clădire izolată superior, cu obloane şi recuperatoare de căldură şi panouri fotovoltaice (P6)
Izolaţia peretelui	0,5875 W/m²K	0,5875 W/m²K	0,5875 W/m²K	0,3124 W/m²K	0,3124 W/m²K	0,3124 W/m²K
Izolaţia acoperişului	0,2279 W/m²K	0,2279 W/m²K	0,2279 W/m²K	0,2049 W/m²K	0,2049 W/m²K	0,2049 W/m²K
Ferestre	2,0000 W/m²K (termoizolant)	1,3937 W/m²K (termoizolant)	1,3937 W/m²K (termoizolant)	1,4020 W/m²K (termoizolant)	1,0615 W/m²K (termoizolant)	1,0615 W/m²K (termoizolant)
Ponderea suprafeţei vitrate din anvelopa totală a clădirii	16,36 %	16,36 %	16,36 %	16,36 %	16,36 %	16,36 %
Măsuri legate de clădire (masa termală etc.)	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K
Sistem de încălzire	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură
Apă caldă menajeră	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură
Sistem de ventilaţie (inclusiv ventilaţia pe timp de noapte)	naturala neorganizata, storuri mobile (vara, ore ocupare)	mecanică, storuri mobile (vara, ore ocupare), recuperator căldură	mecanică, storuri mobile (vara, ore ocupare), recuperator căldură	mecanică, storuri mobile (vara, ore ocupare)	mecanică, storuri mobile (vara, ore ocupare), recuperator căldură	mecanică, storuri mobile (vara, ore ocupare), recuperator căldură
Sistemul de răcire a spaţiului	echipamente split - EER = 2.7	răcire radiantă - EER = 2.7	răcire radiantă - EER = 2.5	echipamente split - EER = 2.7	răcire radiantă - EER = 2.7	răcire radiantă - EER = 2.7
Măsuri bazate pe SER	-	-	panouri fotovoltaice	-	panouri fotovoltaice	-
Tip iluminat	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic
Cost global (lei/m²) - macroeconomic	3211,42	2951,27	2725,95	3060,46	3120,16	2894,84
Cost global (lei/m²) - financiar	4008,39	3701,62	3383,30	3823,52	3911,77	3593,45

Măsura	Clădire conf. C107/2010 (P1)	Clădire conf. C107/2010 cu obloane şi recuperator de căldură (P2)	Clădire conf. C107/2010 cu obloane, recuperator de căldură, panouri solare şi panouri fotovoltaice (P3)	Clădire izolată superior, dotată cu recuperatoare de căldură (P4)	Clădire izolată superior, cu obloane şi recuperatoare de căldură (P5)	Clădire izolată superior, cu obloane şi recuperatoare de căldură şi panouri fotovoltaice (P6)
Izolaţia acoperişului	0,2432 W/m²K	0,2432 W/m²K	0,2432 W/m²K	0,2432 W/m²K	0,2432 W/m²K	0,2432 W/m²K
Izolaţia peretelui	0,5809 W/m²K	0,5809 W/m²K	0,5809 W/m²K	0,2954 W/m²K	0,2954 W/m²K	0,2954 W/m²K
Ferestre	2,0000 W/m²K (termoizolant)	1,2890 W/m²K (termoizolant)	1,2890 W/m²K (termoizolant)	1,2987 W/m²K (termoizolant)	0,8993 W/m²K (termoizolant)	0,8993 W/m²K (termoizolant)
Ponderea suprafeţei vitrate din anvelopa totală a clădirii	12,53 %	12,53 %	12,53 %	12,53 %	12,53 %	12,53 %
Măsuri legate de clădire (masa termală etc.)	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K
Sistem de încălzire	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură
Apă caldă menajeră	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură
Sistem de ventilaţie (inclusiv ventilaţia pe timp de noapte)	ventilare naturală neorganizată, storuri mobile	ventilare naturală neorganizată, storuri mobile	recuperator de căldură + ventilare mecanică - storuri mobile	recuperator de căldură + ventilare mecanică - storuri mobile	recuperator de căldură + ventilare mecanică - storuri mobile	recuperator de căldură + ventilare mecanică - storuri mobile
Sistemul de răcire a spaţiului	echipamente split - EER = 2.7	echipamente split - EER = 2.7	răcire radiativă - EER = 2. 2.7	răcire radiativă - EER = 2.7	răcire radiativă - EER = 2.7	răcire radiativă - EER = 2.7
Măsuri bazate pe SER	-	-	instalaţie solară ptr. acm în sezon estival şi panouri fotovoltaice	-	-	instalaţie solară ptr. acm în sezon estival şi panouri fotovoltaice
Tip iluminat	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic
Cost global (lei/m²) - macroeconomic	5347,71	5121,30	5008,48	5042,34	5024,79	5088,35
Cost global (lei/m²) - financiar	6491,07	6221,39	6039,16	6124,47	6100,06	6151,97

Măsura	Clădire de referinţă conf. C107/2010 (P1)	Clădire de referinţă conf. C107/2010 cu obloane şi recuperator de căldură (P2)	Clădire de referinţă conf. C107/2010 cu obloane, recuperator de căldură, panouri solare şi panouri fotovoltaice (P3)	Clădire izolată superior (P4)	Clădire izolată superior, cu obloane şi recuperatoare de căldură (P5)	Clădire de izolată superior, cu obloane şi recuperatoare de căldură, panouri solare şi panouri fotovoltaice (P6)
Izolaţia acoperişului	0,1975 W/m²K	0,1975 W/m²K	0,1975 W/m²K	0,1967 W/m²K	0,1967 W/m²K	0,1967 W/m²K
Izolaţia peretelui	0,5566 W/m²K	0,5566 W/m²K	0,5566 W/m²K	0,3969 W/m²K	0,3969 W/m²K	0,3969 W/m²K
Ferestre	1,3491 W/m²K (termoizolant)	0,9785 W/m²K (termoizolant)	0,9785 W/m²K (termoizolant)	1,0908 W/m²K (termoizolant)	0,8273W/m²K (termoizolant)	0,8273W/m²K (termoizolant)
Ponderea suprafeţei vitrate din anvelopa totală a clădirii	14,59 %	14,59 %	14,59 %	14,59 %	14,59 %	14,59 %
Măsuri legate de clădire (masa termală etc.)	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K
Sistem de încălzire	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură
Apă caldă menajeră	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură	sistem de alimentare centralizată cu căldură
Sistem de ventilaţie (inclusiv ventilaţia pe timp de noapte)	ventilare naturală neorganizată, storuri mobile (vara, ore ocupare)	recuperator de căldură, ventilare mecanică - storuri mobile (vara, ore ocupare)	recuperator de căldură, ventilare mecanică - storuri mobile (vara, ore ocupare)	naturală - ventilare naturală neorganizată, storuri mobile (vara, ore ocupare)	recuperator de căldură, ventilare mecanică - storuri mobile (vara, ore ocupare)	recuperator de căldură, ventilare mecanică - storuri mobile (vara, ore ocupare)
Sistemul de răcire a spaţiului	echipamente split - EER = 2.7	răcire radiantă - EER = 2.7	răcire radiantă - EER = 2.7	echipamente split - EER = 2.7	răcire radiantă - EER = 2.7	răcire radiantă - EER = 2.7
Măsuri bazate pe SER	-	-	instalaţie solară ptr. acm în sezon estival şi panouri fotovoltaice	-	-	instalaţie solară ptr. acm în sezon estival şi panouri fotovoltaice
Tip iluminat	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic
Cost global (lei/m²) - macroeconomic	3638,21	3517,78	3742,16	3683,41	3624,92	3849,30
Cost global (lei/m²) - financiar	3968,41	3830,56	4101,74	4024,94	3963,60	4234,78

Măsură	Clădire de referinţă conf. C107/2010, dotată cu centrală termică (P1)	Clădire de referinţă conf. C107/2010 cu obloane şi recuperator de căldură, racordată la sistem de cogenerare şi spaţiu ventilat (P2)	Clădire de referinţă conf. C107/2010 cu obloane şi recuperator de căldură, racordată la sistem de cogenerare şi spaţiu ventilat, panouri solare şi panouri fotovoltaice (P3)	Clădire de referinţă izolată superior (P4)	Clădire de referinţă, izolată superior, cu obloane, recuperatoare de căldură şi centrală termică (P5)	Clădire de referinţă izolată superior, cu obloane şi recuperatoare de căldură, panouri solare şi panouri fotovoltaice (P6)
Izolaţia acoperişului	0,157 W/m²K	0,157 W/m²K	0,157 W/m²K	0,157 W/m²K	0,157 W/m²K	0,157 W/m²K
Izolaţia peretelui	0,398 W/m²K	0,398 W/m²K	0,398 W/m²K	0,165 W/m²K	0,165 W/m²K	0,165 W/m²K
Ferestre	1,299 W/m²K (termoizolant)	0,500 W/m²K (termoizolant)	0,500 W/m²K (termoizolant)	1,298 W/m²K (termoizolant)	0,452 W/m²K (termoizolant)	0,452 W/m²K (termoizolant)
Ponderea suprafeţei vitrate din anvelopa totală a clădirii	5,13 %	5,13 %	5,13 %	5,13 %	5,13 %	5,13 %
Măsuri legate de clădire (masa termală etc.)	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K	266.060 J/m²K
Sistem de încălzire	Centrală proprie	Cogenerare de zona	Cogenerare de zona	Centrală proprie	Centrală proprie	Cogenerare de zona
Apă caldă menajeră	Centrală proprie	Cogenerare de zona	Cogenerare de zona	Centrală proprie	Centrală proprie	Cogenerare de zona
Sistem de ventilaţie (inclusiv ventilaţia pe timp de noapte)	ventilare naturală neorganizată, storuri mobile (vara, ore ocupare)	recuperator de căldură, ventilare mecanică - storuri mobile (vara, ore ocupare)	recuperator de căldură, ventilare mecanică - storuri mobile (vara, ore ocupare)	naturală - ventilare naturală organizată, storuri mobile (vara, ore ocupare)	recuperator de căldură, ventilare mecanică - storuri mobile (vara, ore ocupare)	recuperator de căldură, ventilare mecanică - storuri mobile (vara, ore ocupare)
Sistemul de răcire a spaţiului	echipamente split - EER = 2.7	echipamente split - EER = 2.7	echipamente split - EER = 2.7	echipamente split - EER = 2.7	echipamente split - EER = 2.7	echipamente split - EER = 2.7
Măsuri bazate pe SER	-	spaţiu solar ventilat	instalaţie solară ptr. acm în sezon estival şi panouri fotovoltaice, spaţiu solar ventilat	-	-	instalaţie solară ptr. acm în sezon estival şi panouri fotovoltaice, spaţiu solar ventilat
Tip iluminat	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic	iluminat economic
Cost global (lei/m²) - macroeconomic	4657,26	4360,42	4610,07	4634,64	4453,86	4624,64
Cost global (lei/m²) - financiar	5078,75	4574,09	4752,08	4968,67	4719,95	4687,89

SECŢIUNEA 3:3.2.3. Definirea şi configurarea energetică a clădirii de tip NZEB (cu consum de energie aproape egal cu zero)

În tabelul 3.16 se prezintă trei valori cu funcţie de intensitate energetică maxim admisă pentru încadrarea în clasa NZEB a celor trei tipuri de clădiri menţionate, acestea fiind cele mai reprezentative din punct de vedere social şi energetic. Semnificaţia fizică a valorilor din acest tabel este aceea de bornă de admisibilitate care trebuie să fie verificată în cadrul elaborării unui proiect de clădire de tip NZEB în România. Respectarea acestor valori se constituie ca o condiţie preliminară pentru a putea încadra proiectul unei clădiri în clasa NZEB. Condiţia necesară este fixată de necesarul de energie pentru încălzirea spaţiilor, la consumatorul final, iar condiţia de suficienţă este dată de respectarea duratei maxim admisă pentru recuperarea investiţiei suplimentare prin raportare la clădirea proiectată conform normativului C 107/2010, pe baza economiei realizată prin aplicarea soluţiilor proprii clădirii NZEB. Întreaga analiză de validare se efectuează pe baza datelor climatice proprii anului climatic tip al zonei de care aparţine localitatea în care se proiectează clădirea de tip NZEB.

Urmare a analizei soluţiilor de clădiri NZEB prin raportare la clădirile noi configurate conform normativului în vigoare (C 107/2010) s-a determinat eficienţa economică a soluţiilor tehnice şi durata de recuperare a investiţiilor faţă de clădirea convenţională. Analiza a vizat, în special, impactul sistemelor de asigurare a utilităţilor, al soluţiilor pasive de management energetic şi al dotării clădirii cu surse regenerabile de energie (panouri solare termice, panouri fotovoltaice şi pompe de căldură apă-apă). S-a considerat la toate cele trei tipuri de clădiri care fac obiectul analizei dotarea cu panouri fotovoltaice şi cu echipamentul necesar utilizării în scopuri menajere (220 V monofazat) a energiei electrice (invertor, sistem de acumulare etc.). Panourile fotovoltaice au o eficienţă de captare a energiei solare de 15 % şi sunt amplasate pe acoperişul clădirilor. În toate cazurile azimutul este Sud. Înclinarea panourilor în raport cu planul orizontal s-a determinat prin maximizarea energiei solare captate pe durata anului la nivel de suprafaţă unitară liber expusă. Valorile intensităţii radiaţiei solare globale rezultă din prelucrarea valorilor orare caracteristice anului climatic tip.

Tip clădire	Suprafaţă panouri fotovoltaice [m²]	Indicatori de performanţă	Surse de energie
Tip clădire	Suprafaţă panouri fotovoltaice [m²]	Indicatori de performanţă	Pompă căldură apă/apă	Centrală termică cu gaze naturale	Cogenerare actuală	Cogenerare de înaltă eficienţă
Clădire publică de tip birouri, zona climatică II (<= 57 kWh)	250	Energie primară [kWh/m²an]	42,95	52,96	46,23	28,26
		Energie primară conf. C 107/2010 [kWh/m²an]	141,93	141,93	124,14	124,14
		Acoperire consum energie electrică prin PFV [%]	35,85	52,54	52,54	52,54
		Acoperire consum total de energie prin utilizarea energiei solare [%]	35,85	20,74	23,28	23,28
		Durata de recuperare [ani]	10,0	9,2	7,8	7,8
	1500	Energie primară [kWh/m²an]	- 77,05	- 67,04	- 73,77	- 91,74
		Energie primară conf. C 107/2010 [kWh/m²an]	141,93	141,93	124,14	124,14
		Acoperire consum energie electrică prin PFV [%]	215,05	315,23	315,23	315,23
		Acoperire consum total de energie prin utilizarea energiei solare [%]	215,08	124,44	139,65	139,65
		Durata de recuperare [ani]	8,5	8,3	7,8	7,8
Clădire de locuit de tip bloc de locuinţe, zona climatică I (<= 93 kWh)	50	Energie primară [kWh/m²an]	135,55 X	146,82 X	132,78 X	89,44
		Energie primară conf. C 107/2010 [kWh/m²an]	216,46 X	216,46 X	188,85 X	188,85
		Acoperire consum energie electrică prin PFV [%]	11,41 X	20,23 X	20,23 X	20,23
		Acoperire consum total de energie prin utilizarea energiei solare [%]	11,41 X	5,70 X	6,55 X	6,55
		Durata de recuperare [ani]	14,2 X	11,8 X	10,5 X	10,5
	300	Energie primară [kWh/m²an]	48,30	59,57	45,52	2,19
		Energie primară conf. C 107/2010 [kWh/m²an]	216.46	216,46	188,85	188,85
		Acoperire consum energie electrică prin PFV [%]	68,43	121,39	121,39	121,39
		Acoperire consum total de energie prin utilizarea energiei solare [%]	68,43	34,21	39,29	39,29
		Durata de recuperare [ani]	9,3	8,4	8,1	8,1
Clădire de locuit de tip bloc de locuinţe, zona climatică II (<= 100 kWh)	50	Energie primară [kWh/m²an]	142,86 X	154,76 X	139,93 X	94,18
		Energie primară conf. C 107/2010 [kWh/m²an]	224,70 X	224,70 X	193,34 X	193,34
		Acoperire consum energie electrică prin PFV [%]	8,85 X	16,08 X	16,08 X	16,08
		Acoperire consum total de energie prin utilizarea energiei solare [%]	8,85 X	4,36 X	5,01 X	5,01
		Durata de recuperare [ani]	16,0 X	14,0 X	11,5 X	11,5
	300	Energie primară [kWh/m²an]	73,54	85,43	70,61	24,85
		Energie primară conf. C 107/2010 [kWh/m²an]	224,70	224,70	193,34	193,34
		Acoperire consum energie electrică prin PFV [%]	53,08	96,45	96,45	96,45
		Acoperire consum total de energie prin utilizarea energiei solare [%]	53,08	26,14	30,08	30,08
		Durata de recuperare [ani]	11,1	10,2	9,4	9,4
Clădire de locuit de tip bloc de locuinţe, zona climatică III (<= 111 kWh)	50	Energie primară [kWh/m²an]	142,48 X	154,57 X	139,49 X	92,96
		Energie primară conf. C 107/2010 [kWh/m²an]	229,04 X	229,04 X	196,94 X	196,94
		Acoperire consum energie electrică prin PFV [%]	9,78 X	17,91 X	17,91 X	17,91
		Acoperire consum total de energie prin utilizarea energiei solare [%]	9,78 X	4,79 X	5,52 X	5,52
		Durata de recuperare [ani]	14,4 X	12,0 X	10,0 X	10,0
	300	Energie primară [kWh/m²an]	65,24	77,34	70,61	15,73
		Energie primară conf. C 107/2010 [kWh/m²an]	229.04	229,04	196,94	196,94
		Acoperire consum energie electrică prin PFV [%]	58,69	107,45	107,45	107,45
		Acoperire consum total de energie prin utilizarea energiei solare [%]	58.69	2876	33,13	33,13
		Durata de recuperare [ani]	9,8	9,0	8,4	8,4
Clădire de locuit de tip bloc de locuinţe, zona climatică IV (<= 127 kWh)	50	Energie primară [kWh/m²an]	150,62 X	163,70 X	147,40 X	97,07
		Energie primară conf. C 107/2010 [kWh/m²an]	243,86 X	243,86 X	207,55 X	207,55
		Acoperire consum energie electrică prin PFV [%]	8,03 X	15,24 X	15,24 X	15,24
		Acoperire consum total de energie prin utilizarea energiei solare [%]	8,03 X	3,85 X	4,45 X	4,45
		Durata de recuperare [ani]	14,9 X	12,0 X	9,2 X	9,2
	300	Energie primară [kWh/m²an]	84,89	97,98	81,67	31,34
		Energie primară conf. C 107/2010 [kWh/m²an]	243,86	243,86	207,55	207,55
		Acoperire consum energie electrică prin PFV [%]	48,16	91,44	91,44	91,44
		Acoperire consum total de energie prin utilizarea energiei solare [%]	48,16	23,10	26,69	26,69
		Durata de recuperare [ani]	11,4	9,7	8,5	8,5
Clădire de locuit unifamilială, zona climatică II (<= 111 kWh)	3	Energie primară [kWh/m²an]	-	146,79 X	-	-
		Energie primară conf. C 107/2010 [kWh/m²an]	-	291,84 X	-	-
		Acoperire consum energie electrică prin PFV [%]	-	18,56 X	-	-
		Acoperire consum total de energie prin utilizarea energiei solare [%]	-	45,26 X	-	-
		Durata de recuperare [ani]	-	11,7 X	-	-
	18	Energie primară [kWh/m²an]	-	18,37	-	-
		Energie primară conf. C 107/2010 [kWh/m²an]	-	291,84	-	-
		Acoperire consum energie electrică prin PFV [%]	-	111,37	-	-
		Acoperire consum total de energie prin utilizarea energiei solare [%]	-	71,17	-	-
		Durata de recuperare [ani]	-	9,5	-	-

SECŢIUNEA 4:3.2.4. Economii rezultate din măsurile ce se referă la eficienţa energetică în clădiri

SUBCAPITOLUL 3:3.3. Măsuri de eficienţă energetică în clădirile organismelor publice

Directiva 2012/27/UE recunoaşte importanţa pe care o are acţiunea de implementare a măsurilor de creştere a performanţei energetice la clădirile existente, deţinute sau ocupate de administraţia publică. În conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din Directivă, fiecare stat membru UE se asigură că, începând cu 1 ianuarie 2014, 3 % din suprafaţa totală a clădirilor încălzite şi/sau răcite deţinute şi ocupate de administraţia sa centrală se renovează anual pentru a îndeplini cel puţin cerinţele minime în materie de performanţă energetică stabilite de statul membru în cauză în temeiul articolului 4 din Directiva 2010/31/UE.

SECŢIUNEA 1:3.3.1. Clădiri guvernamentale

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), care realizează politica guvernamentală în domeniul creşterii performanţei energetice a clădirilor, a emis Ordinul nr. 3466/2013 privind inventarierea clădirilor încălzite şi/sau răcite deţinute şi ocupate de administraţia centrală, şi punerea inventarului la dispoziţia publicului, precum şi constituirea unor bănci de date specifice privind eficienţa energetică. În conformitate cu prevederile acestui act normativ, proprietarii/administratorii clădirilor deţinute şi ocupate de autorităţile publice centrale (ministere, alte organe de specialitate aflate în subordinea guvernului sau a ministerelor sau autorităţi autonome, până la 21 decembrie 2013, inventariază şi afişează pe site-ul propriu lista clădirilor încălzite şi/sau răcite cu o suprafaţă totală utilă mai mare de 500 m², astfel încât până la 31 decembrie 2013 să se realizeze şi să se publice centralizatorul inventar al clădirilor încălzite şi/sau răcite ale administraţiei centrale, care au o suprafaţă totală utilă de peste 500 m². Această dispoziţie a fost aplicată şi în prezent pe site-ul MDRAP (www.mdrap.ro) este pus la dispoziţia publicului documentul "Inventarul clădirilor încălzite şi/sau răcite cu suprafeţe utile de peste 500 m², deţinute şi ocupate de administraţia publică centrală" realizat la 31 decembrie 2013 şi actualizat la 25 martie 2014. Conform acestui document, inventarul cuprinde un număr de 2953 de clădiri încălzite şi/sau răcite, cu o suprafaţă totală utilă de peste 500 m², reprezentând o suprafaţă utilă totală de 6,74 milioane m².

Ordonator de credite	Date tehnice
	Suprafaţă utilă	Aria construită la sol
	[m²]	[m²]
Camera Deputaţilor	188.172	58.132
Ministerul Afacerilor Externe	8.893	3.774
Ministerul Afacerilor Interne	1.387.998,57	626.462,70
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale	14.029,27	6.635,45
Ministerul Apărării Naţionale	343.776,40	-
Ministerul Culturii	369.124	116.057
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice	2.6491,17	14.964,07
Ministerul Economiei	45.735,55	20.830,89
Ministerul Educaţiei	963.849,64	376.643,01
Ministerul Finanţelor Publice	491.756,49	201.488,20
Ministerul de Justiţie	683.693,20	344.657,80
Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice	110.038,63	53.182,96
Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice	112.342,36	47.508,13
Ministerul pentru Societatea Informaţională	6,980,0	1.780,0
Ministerul Sănătăţii	717.230,27	262.416,41
Ministerul Tineretului şi Sportului	366.736,56	232.187,22
Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară	55.114,66	19.540,98
Agenţia Naţională Antidoping	773,00	262,00
Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor	2.420,40	555,00
Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor	106.749,83	48.138,81
Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare	1.500,00	500,00
Institutul Naţional de Statistică	16.235,17	5.514,62
Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat	3.710,39	1.473,07
Regia Autonomă Monitorul Oficial	557	682
Regia Autonomă "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat"	249.182,17	124.581,19
Secretariatul de Stat pentru Culte	1.568,00	452,00
Academia Română	64.540,00	15.500,00
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate	77.351,77	27.945,65
Consiliul Naţional al Audiovizualului	1.518,32	2.200,00
Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii	6.837,00	3.728,00
Consiliul Superior al Magistraturii	5.156,71	2.258,52
Curtea de Conturi a României	33.861,73	14.312,18
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie	5.312,00	1.103,00
Serviciul Român de Informaţii	269.932,00	90.987,00
TOTAL, din care:	6.739.167,26	2.726.453,86
- clădiri de tip birouri	4.204.797,12	1.634.313,19
- clădiri destinate învăţământului	1.125.999,85	393.268,46
- clădiri destinate sistemului sanitar	584.846,73	962.822,50
- alte clădiri publice	823.523,56	5.391.001,72

În conformitate cu DEE, art. 5 alin (1), începând cu 1 ianuarie 2014, ministerele, alte organe de specialitate aflate în subordinea Guvernului sau a ministerelor sau autorităţi autonome derulează acţiuni pentru ca, anual, să se renoveze o suprafaţă utilă medie de 202,2 mii m², reprezentând 3% din suprafaţa totală a clădirilor încălzite şi/sau răcite deţinute şi ocupate de administraţia centrală, pentru a îndeplini cel puţin condiţiile minime de performanţă energetică stabilite prin Directiva 2010/31/UE, art. 4. Această acţiune va conduce la o economie de energie primară estimată de 44.194 GWh/an (3.800 tep). În perioada 2014-2020 economia de energie estimată va fi de 22.800 tep.

SECŢIUNEA 2:3.3.2. Clădiri ale altor organisme publice

Destinaţia clădirii	Categoria	Număr unităţi
Administraţie publică	Prefecturi, consilii judeţene	84
	Primării, consilii locale în oraşe	326
	Primării, consilii locale în comune	2861
Învăţământ	Şcoli şi licee	5.982
	Grădiniţe	1498
	Învăţământ superior	624
	Cămine,internate	14.927
Sănătate	Spitale	503
	Policlinici, dispensare	515
	Creşe	297
	Cabinete medicale	36.502
	Farmacii, laboratoare	13.049
	Centre de îngrijire	403
Cultură	Biblioteci publice	3.429
	Teatre	158
	Cinematografe	68
	Muzee	687
Clădiri pentru sport	Săli de sport, agrement, bazine de înot	4700

SECŢIUNEA 3:3.3.3. Achiziţii realizate de organismele publice

SECŢIUNEA 4:3.3.4. Economii rezultate din măsurile aplicate la nivel guvernamental şi la alte organisme publice

SUBCAPITOLUL 4:3.4. Măsuri de eficienţă energetică în industrie

Sectorul industrial este complex, cuprinzând industrii mari consumatoare de energie având intensitatea energetică mare (industria metalurgică, a materialelor de construcţii, chimică), industrii mici consumatoare de energie, dar cu intensităţi energetice mari (industria alimentară, băuturi, tutun, industria prelucrării lemnului, fabricarea hârtiei şi produselor din hârtie etc.). În anul 2012 consumul final energetic al primei categorii reprezenta 69% din consumul total al industriei, iar consumul celei de a doua categorii reprezenta circa 22% din consumul total al industriei.

SECŢIUNEA 1:3.4.1. Principalele măsuri ce se referă la eficienţă energetică în industrie

România participă la schema Uniunii Europene de comercializare a gazelor cu efect de seră (EU-ETS) începând cu data aderării la UE 1 ianuarie 2007, având responsabilitatea pentru stabilirea regulilor de implementare a schemei inclusiv stabilirea nivelului maxim de certificate la nivel naţional şi a metodologiei de alocare utilizată. Astfel pentru perioadele 2007 şi 2008-2012, prin intermediul Planului Naţional de Alocare a certificatelor de gaze cu efect de seră, a fost stabilit numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră alocate la nivel naţional şi la nivelul fiecărei instalaţii care intră sub incidenţa prevederilor HG. nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, cu modificările şi complectările ulterioare. În anul 2013 au fost 201 societăţi comerciale care prezintă rapoarte anuale de monitorizare EU-ETS din sectorul de producere energie electrică şi termică, din rafinării,din industria metalurgică şi de prelucrare a metalelor feroase, din industria materialelor de construcţie (ciment, var, ceramică, sticlă) din industria hârtiei şi produselor de hârtie (celuloză şi hârtie).

Pentru perioada 2013-2020, Directiva 2009/29/CE de revizuire a Directivei 2003/87/CE prevede la articolul 10 c posibilitatea pentru alocări tranzitorii cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru producţia de energie electrică, cu condiţia îmbunătăţirii tehnologiei sau implementării unor tehnologii curate. Având în vedere această derogare aprobată de CE pentru România. Guvernul României a adoptat HG nr. 1096/2013 pentru aprobarea mecanismului de alocare netranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră producătorilor de energie electrică pentru perioada 2013-2020, inclusiv Planul naţional de investiţii, nominalizat în anexa 3.

SECŢIUNEA 2:3.4.2. Economii rezultate de măsurile în industrie

SECŢIUNEA 3:3.4.3. Finanţarea măsurilor de eficienţă energetică în industrie

Programul RO 05 "Eficienţă energetică" finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European (SEE) 2009-2014 are scopul de a creşte eficienţa energetică în sectoarele industriale cu accent pe industriile cu un nivel ridicat de poluare şi consum mare de energie. Responsabilitatea pentru administrarea şi implementarea programului a revenit Unităţii de Implementare/Operatorul de Program (OP) din cadrul Direcţiei de Politici Industriale şi Competitivitate a Ministerului Economiei, în conformitate cu Ordinul nr. 2462/2013 al Ministerului Economiei.

Aplicanţii eligibili sunt Întreprinderi Mici şi Mijlocii din sectoarele industriale (IMM) în conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2004, iar domeniile lor de activitate nu includ sectoarele excluse în schema de ajutor de stat/schema de minimis aplicabile. Nu se acordă grant/nu sunt eligibile sectoarele: pescuit şi acvacultura, construcţii navale, industria alimentară, industria cărbunelui, fibre sintetice, activităţi de export şi utilizarea preferenţială a produselor naţionale faţă de cele importate, etc. în conformitate cu prevederile Schemei de ajutor de stat/Schemei de minimis aplicabile. IMM-ul trebuie să implementeze un proiect ce vizează îmbunătăţirea eficienţei energetice şi economisirea energiei în industrie, conform OUG nr. 22/2008 (privind eficienţa energetică şi promovarea energiei din surse regenerabile la utilizatorii finali).

SUBCAPITOLUL 5:3.5. Măsuri de eficienţă energetică în transport

SECŢIUNEA 1:3.5.1. Introducere

Transportul public local de pasageri se află în continuă scădere începând cu anul 1990. Numărul localităţilor urbane cu transport urban de pasageri a scăzut continuu de la 115 în anul 2000 la 95 în anul 2007. Totodată, lungimea liniei simple pentru infrastructura transportului public (tramvai şi troleibuz) înregistrează acelaşi trend descendent continuu în ultimul deceniu, lungimea liniei simple scăzând cu 10% în perioada 2000-2010 pentru tramvaie, respectiv 51% pentru troleibuze. Numărul vehiculelor a avut evoluţii diferite, numărul tramvaielor şi troleibuzelor s-a redus constant (25% reducere în cazul tramvaielor în perioada 2000-2009), numărul autobuzelor şi microbuzelor a înregistrat o creştere cu aproximativ 10% în perioada 2000-2009.

SECŢIUNEA 2:3.5.2. Principalele măsuri ce se referă la eficienţă energetică în transport

SUBSECŢIUNEA 1:3.5.2.1. Transportul feroviar

SUBSECŢIUNEA 2:3.5.2.2. Transport naval

SUBSECŢIUNEA 3:3.5.2.3. Transport rutier

SUBSECŢIUNEA 4:3.5.2.4. Transport urban al populaţiei

- Creşterea gradului de utilizare a transportului public, prin optimizarea mijloacelor de transport în comun (autobuze, troleibuze, tramvaie) şi a infrastructurii necesare pentru o bună funcţionare a acestora, extinderea reţelei de metrou cu finalizarea tronsonului 1 Mai - Laminorului; execuţia tronsonului Drumul Taberei - Universitate - Pantelimon; execuţia tronsonului Piaţa Victoriei - Aeroportul Băneasa - Aeroportul Henri Coandă, înlocuirea parcului cu durata de viaţă expirată (50% din parcul circulant), creşterea frecvenţei de circulaţie, cât şi dotarea noilor magistrale cu trenuri.

SECŢIUNEA 3:3.5.3. Economii rezultate de măsurile în transport

SUBCAPITOLUL 6:3.6. Măsuri de eficienţă energetică în serviciile de încălzire şi răcire

SECŢIUNEA 1:3.6.1. Realizarea serviciilor de încălzire şi răcire.

Serviciul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) se realizează prin intermediul infrastructurii tehnico-edilitare specifice aparţinând domeniului public sau privat al autorităţii administraţiei publice locale ori al asociaţiei de dezvoltare comunitară. Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) este instituţia publică care funcţionează în subordinea MDRAP şi are ca scop reglementarea şi monitorizarea, printre altele, a SACET.

Datele prezentate evidenţiază că, deşi în primii trei ani ai perioadei analizate, debranşările de la sistemele de alimentare centralizată cu energie termică au avut o evoluţie descendentă, în ultimii doi ani, numărul a crescut destul de mult comparativ cu începutul perioadei. În ceea ce priveşte rebranşările la sistemele de termoficare, după o evoluţie uşor crescătoare în primii trei ani ai perioadei analizate, în anul 2011, numărul de apartamente rebranşate a fost de peste două ori mai mare decât în 2007 şi de peste trei ori mai mare faţă de anul 2010.

Prin HG nr. 1215/2009 privind stabilirea criteriilor şi a condiţiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă, s-a implementat schema de tip bonus aplicabilă producătorilor cu unităţi cu capacitate electrică instalată mai mare de 1 MW, precum şi promovarea prin preţuri reglementate şi obligaţia de cumpărare a energiei de către furnizorii impliciţi, în cazul producătorilor şi consumatorilor casnici care deţin unităţi de cogenerare de mică putere sau de microcogenerare.

Schema de sprijin tip bonus este destinată promovării sistemelor de producere de energie electrică şi termică în cogenerare, pentru a încuraja noi investiţii în tehnologia de cogenerare, precum şi pentru realizarea de lucrări de înlocuire/reabilitare a instalaţiilor existente. Această schemă poate fi accesată doar pentru instalaţiile de cogenerare care respectă cerinţa privind economisirea de energie primară în comparaţie cu producerea separată, aşa cum s-a stabilit în Directiva 2004/8/CE şi în Decizia Comisiei Europene 2007/74/CE (înlocuită de Decizia 2011/877/UE), deci beneficiază de sprijin doar energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă.

Pentru fiecare configuraţie de cogenerare desemnată de fiecare producător, cantităţile de energie electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă sunt determinate anual, pe baza valorilor realizate, în baza Regulamentului de calificare a producţiei de energie electrică în cogenerare de înaltă eficienţă şi de verificare şi monitorizare a consumului de combustibil şi a producţiilor de energie electrică şi energie termică utilă, în cogenerare de înaltă eficienţă - aprobat prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 23/2010. Acest ordin a fost abrogat prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 114/2013 privind aprobarea Regulamentului de calificare a producţiei de energie electrică în cogenerare de înaltă eficienţă şi de verificare şi monitorizare a consumului de combustibil şi a producţiilor de energie electrică şi energie termică utilă, în cogenerare de înaltă eficienţă, care a intrat în vigoare la data de 21.12.2013. În scopul estimării lunare a cantităţilor de energie pentru care se poate primi bonus, Regulamentul de calificare cuprinde o procedură simplificată, care se aplică lunar de către ANRE, în urma căreia se emite o decizie care constituie baza acordării lunare a bonusului de către administratorul schemei de sprijin, CN Transelectrica SA.

SECŢIUNEA 2:3.6.2. Evaluare cuprinzătoare potenţialului de aplicare a cogenerării de înaltă eficienţă şi a termoficării şi răcirii centralizate eficiente

Nr. crt.	Denumire capitole	Referinţă
1	Cererea de energie pentru încălzire/răcire	anul 2013
2	Evoluţia cererii de energie pentru încălzire/răcire la anuale până în 2023	anul 2013
3	Harta României în care trebuie introduse următoarele informaţii:
	zonele în care nivelul cererii de energie pentru încălzire/răcire depăşeşte pragul de consum pentru care sistemele de alimentare centralizată cu căldură sunt fezabile	municipalităţi şi conurbaţii
	zonele în care nivelul cererii de energie pentru încălzire/răcire depăşeşte pragul de consum anual total	consumul anual total >= 20 MWh
	Infrastructura existentă a tip SACET care furnizează energie pentru încălzire/răcire	anul 2013
	Infrastructura planificată tip SACET care va furniza energie pentru încălzire/răcire	anul 2023
	zonele existente în care nivelul energiei electrice produse în surse de energie pentru încălzire/răcire depăşeşte un prag anual >= 20 MWh	anul 2013
	zonele planificate în care nivelul energiei electrice produse în surse de energie pentru încălzire/răcire va depăşi un prag anual >= 20 MWh	anul 2023
	zonele existente care se află surse de energie pentru încălzire/răcire care au în componenţă instalaţii de incinerare a deşeurilor	anul 2013
	zonele planificate care se află surse de energie pentru încălzire/răcire care vor avea în componenţă instalaţii de incinerare a deşeurilor	anul 2023
	zonele existente care se află surse de energie pentru încălzire/răcire care au în componenţă instalaţii de cogenerare²	anul 2013
	zonele planificate care se află surse de energie pentru încălzire/răcire care vor avea în componenţă instalaţii de cogenerare²	anul 2023
4	Identificarea cererii de energie pentru încălzire/răcire care poate fi acoperită tehnic din sisteme eficiente de producere de energie (instalaţii de cogenerare de înaltă eficienţă, microcogenerare, SACET)	anul 2023
5	Identificarea potenţialului de cogenerare suplimentară de înaltă eficienţă (existent/rezultat în urma realizării lucrărilor de reabilitare/instalaţii noi/modernizarea celor existente	anul 2023
6	Identificarea potenţialului de eficienţă energetică al infrastructurii de producere a energiei pentru încălzire/răcire	anul 2013
7	Elaborarea de strategii/politici/măsuri la nivel local/regional în scopul echilibrării cererii şi ofertei privind energia produsă în cogenerare de înaltă eficienţă pentru încălzire/răcire, luând în considerare următoarele cazuri:	2020->2030
	Creşterea ponderii cogenerării pentru producerea energiei termice (pentru încălzire/răcire) şi energiei electrice
	Dezvoltarea infrastructurii SACET pentru încălzire/răcire cu preponderenţă prin dezvoltarea cogenerării de înaltă eficienţă, recuperarea de căldură şi utilizarea SRE
	Instalarea de noi echipamente/instalaţii termoenergetice şi industriale, care pot deveni prin funcţionare surse de căldură reziduală, în sisteme cu posibilităţi de recuperare şi utilizare în încălzire/răcire cu eficienţă maximă
	Crearea de sisteme de bonificaţie pentru amplasarea de noi obiective rezidenţiale/industriale (consumatori importanţi de energie termică) cu preponderenţă în zonele în care sunt instalate sisteme cu excedent de energie termică
	Prioritizarea conectării la SACET existent a instalaţiilor care pot fi surse de căldură reziduală³
	Crearea de sisteme de bonificaţie pentru conectarea consumatorilor de energie termică - rezidenţiali/industriali la sistemele existente tip SACET
8	Ponderea cogenerării de înaltă eficienţă, potenţialul stabilit şi progresul înregistrat	anual
9	Estimarea economiei de energie primară preconizată	2013->2023
10	Iniţiativele/programele existente de sprijinire a serviciilor de încălzire/răcire ale autorităţilor publice la nivel local/regional/naţional şi bugetele anuale disponibile⁴	2013->2023

SECŢIUNEA 3:3.6.3. Alte măsuri cu referire la eficienţă energetică în serviciile de încălzire şi răcire

SUBCAPITOLUL 7:3.7. Transformarea, transportul, distribuţia energiei şi răspunsul cererii de energie

Având în vedere rolul energiei pentru societate precum şi pentru toate ramurile economice este necesar crearea unui sector energetic modern, corespunzător principiilor Uniunii Europene de liberalizare a pieţelor de energie electrică şi gaze naturale capabil să satisfacă cererea consumatorilor de energie atât în prezent cât şi pe termen mediu şi lung la un preţ acceptabil, adecvat unei economii moderne de piaţă şi unui standard de viaţă civilizat în condiţii de calitate, siguranţă în alimentare, respectându-se principiile dezvoltării durabile.

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) are rolul de a reglementa, monitoriza şi controla funcţionarea sectorului energiei şi pieţelor energiei electrice şi gazelor naturale în condiţii de concurenţă, transparenţă, eficienţă şi protecţie a consumatorilor, precum şi de a implementa şi monitoriza măsurile de eficienţă energetică la nivel naţional şi de a promova utilizarea la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie. ANRE îşi desfăşoară activitatea în baza atribuţiilor stabilite de Legea nr. 123 a energiei electrice şi gazelor naturale, şi a Legii nr. 160/2012, privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, aceste legi transpun în legislaţia naţională prevederile celui de-al treilea pachet legislativ al Uniunii Europene privind piaţa internă de energie.

SECŢIUNEA 1:3.7.1. Criteriile de eficienţă energetică în tarifele de reţea şi reglementări

Existenţă pieţelor de energie electrică şi gaze naturale, a impus procesul de elaborare, completare şi dezvoltare a cadrului de reglementare necesar funcţionarii şi dezvoltării pieţei de energie electrică şi gaze naturale. Ca o consecinţă a rezultatelor de aplicare obţinute până în prezent şi a solicitărilor operatorilor economici din sector are loc un proces continuu de modificare a reglementarilor. În continuare se prezintă modul în care reglementările existente stimulează acţiunile pentru creşterea eficienţei energetice pe piaţa de energie electrică şi a gazelor naturale.

SUBSECŢIUNEA 1:3.7.1.1. Energie electrică

(1)_

Piaţa de servicii tehnologice de sistem este piaţa pe care se încheie contracte între producătorii calificaţi pentru furnizarea fiecărui tip de serviciu tehnologic şi CN Transelectrica SA având ca obiect punerea la dispoziţia SEN, contra plată, a unor capacităţi de producţie care să poată fi mobilizate la cererea Dispecerului Energetic Naţional (DEN), în condiţii determinate de capabilităţile tehnice ale respectivelor unităţi de producţie (conform tipurilor de servicii de sistem pentru care au fost calificate); contractele se concretizează în obligaţia ofertării capacităţilor respective pe piaţa de echilibrare, urmând ca eventualele cantităţi de energie produse/reduse să facă obiectul decontării pe piaţa de echilibrare.

ANRE prevede că toate costurile furnizorului legate de achiziţionarea de energie electrică pentru aprovizionarea consumatorilor captivi, de serviciile de transport (tarif de transport), de serviciile de sistem, de tranzacţiile pe piaţă, de serviciile de distribuţie (tarif de distribuţie), taxe şi accize, se transferă asupra clientului final, inclusiv orice alte costuri justificate de furnizare a energie electricei. Fiecare dintre aceste componente este reglementată, inclusiv marja de profit a furnizorului, fixată la 2,5% din costul de achiziţie a energiei furnizate.

"Metodologia de stabilire a preţurilor pentru energia electrică vândută de producători pe bază de contracte reglementate şi a cantităţilor de energie electrică din contractele reglementate încheiate de producători cu furnizorii de ultimă instanţă" (Ordinul ANRE nr 83/2013) se aplică pe perioada calendarului de eliminare a tarifelor reglementate, respectiv până la data de 31 decembrie 2017 ANRE stabilind anual pentru producători de energie electrica obligaţii de vânzare a unor cantităţi ferme de energie electrică pe bază de contracte reglementate, în vederea asigurării următoarelor condiţii:

Valorile preţului de referinţă şi ale preţurilor reglementate pentru energia electrică aplicabile producătorilor de energie electrică şi termică în cogenerare care beneficiază de bonus, valorile bonusurilor de referinţă pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi valorile preţurilor de referinţă pentru energia termică produsă în cogenerare aferente celor trei tipuri de combustibil majoritar (combustibil solid, gaze naturale din reţeaua de transport, gaze naturale din reţeaua de distribuţie), pentru toată perioada de aplicare a schemei de sprijin se aprobă anual de ANRE.

Tariful de transport este de tip monom şi are două componente - de introducere a energiei în reţele şi de extragere a energiei electrice din reţele. Componentele tarifului de transport sunt diferite pe zone tarifare diferite, în funcţie de impactul pe care îl are introducerea sau extragerea energiei electrice în/din nodurile reţelei electrice, exprimat prin costul marginal nodal al transportului. Reţeaua de transport are şase zone de introducere (G) şi opt zone de extragere (L) a energiei electrice, prezentate în figura 3.5.

Tariful zonal transport (de introducere a energiei electrice în nodul producător sau de extragere a energiei electrice din nodul consumator) se determină ca suma între costul marginal datorat consumului propriu tehnologic şi cel datorat congestiilor în nodul respectiv şi un cost mediu nodal. Tarifele de transport sunt diferite pe zone tarifare diferite, în funcţie de impactul pe care îl are introducerea sau extragerea energiei electrice în/din nodurile reţelei electrice. Acest impact se exprimă prin costul marginal nodal al transportului.

(2)_

1.CN Transelectrica SA are obligaţia să prezinte anual la aprobare la ANRE Planul de investiţii justificând fiecare proiect de investiţie şi valoarea acestuia în funcţie de scopul urmărit, cum ar fi:

2.CN Transelectrica SA ierarhizează proiectele de investiţii după cum urmează:

a)proiecte esenţiale, în sensul proiectelor de investiţii care au ca scop crearea de active imobilizate esenţiale, destinate să asigure siguranţa în funcţionare a reţelei de transport şi a SEN, eliminarea congestiilor sistematice, precum şi asigurarea capacităţii reţelei de transport de a face faţă pe termen mediu fluxurilor de energie ce trebuie transportate prin SEN sau sistemele vecine, cu respectarea condiţiilor de siguranţă şi continuitate stabilite de normele tehnice în vigoare;

c)proiecte justificabile în sensul proiectelor de investiţii care au ca scop crearea de active imobilizate ce pot fi justificate prin cheltuielile generate în raport cu beneficiul pe care îl duc clienţilor. Se consideră proiecte justificabile următoarele: înlocuirea echipamentelor existente distruse, deteriorate sau depăşite moral, pentru care nu există piese de schimb şi pentru care nu mai pot fi executate lucrări de mentenanţă corespunzătoare, modificarea liniilor electrice prin creşterea nivelului de tensiune, înlocuirea conductoarelor/transformatoarelor pentru reducerea CPT, dublarea circuitelor sau a transformatoarelor pentru îmbunătăţirea siguranţei în funcţionare sau pentru reducerea CPT.

(3)_

În conformitate cu prevederile acestei Metodologii, veniturile reglementate anuale aferente serviciului de distribuţie sunt prognozate pentru întreaga perioadă de reglementare (2014-2018) pe baza prognozei de costuri cu prestarea serviciului considerate justificate, precum şi pe baza programelor de investiţii anuale propuse de operatori şi acceptate de ANRE. Metodologia conţine mecanisme de stimulare a eficienţei serviciului de distribuţie a energiei electrice prin promovarea investiţiilor eficiente în reţea, reducerea consumului propriu tehnologic, reducerea costurilor de operare şi mentenanţă şi creşterea calităţii serviciului.

ANRE analizează programele de reducere anuală a CPT stabileşte ţintele CPT pentru fiecare operator de distribuţie. Ţintele CPT stabilite se utilizează atât la prognoza costurilor cu CPT reglementat, cât şi la efectuarea corecţiilor anuale ale veniturilor datorate modificării cantităţilor de energie electrică aferente CPT reglementat. ANRE are dreptul să impună modificarea programului de reducere anuală a CPT propus de operatorul de distribuţie,pe baza unei analize comparative între operatorii de distribuţie şi având în vedere ţinta CPT pentru anul de referinţă al perioadei de reglementare.

Având în vedere influenţa circulaţiilor de energie electrică reactivă asupra nivelelor de tensiune din SEN şi asupra consumului propriu tehnologic a fost elaborată şi "Metodologia pentru stabilirea obligaţiilor de plată a energiei electrice reactive şi a preţului reglementat pentru energia electrică reactivă" (Ordinul ANRE nr. 33/2014) care se aplică de către operatorii de reţea pentru stabilirea obligaţiilor de plată a energiei electrice reactive tranzitate prin punctele de decontare ale:

Preţul reglementat pentru energia electrică reactivă se aprobă anual de ANRE pentru reţeaua electrică de transport şi distribuţie a energiei electrice. Aceste preţuri reglementate se stabilesc având în vedere creşterea pierderilor de energie electrică activă în reţelele electrice publice ca urmare a tranzitului de energie electrică reactivă. Preţul reglementat al energiei electrice reactive aprobat de ANRE pentru reţeaua electrică de transport, respectiv pentru toate reţelele electrice de distribuţie din zona de concesiune a fiecărui operator de distribuţie concesionar se stabileşte ca fiind 30% din preţul mediu estimat al energiei electrice active pentru acoperirea consumurilor proprii tehnologice în reţele aprobat de ANRE pentru CN Transelectrica SA, respectiv pentru operatorii de distribuţie concesionari.

SUBSECŢIUNEA 2:3.7.1.2. Gaze naturale

- monitorizează respectarea reglementărilor privind organizarea şi funcţionarea pieţei de gaze naturale; respectarea reglementărilor privind accesul la conductele din amonte, depozitele de înmagazinare şi la sistemele de transport şi de distribuţie; aplicarea regulilor privind gestionarea şi alocarea capacităţilor de interconectare, împreună cu autoritatea sau cu autorităţile de reglementare din statele cu care există interconectare; modul de rezolvare a problemei capacităţii supraaglomerate a SNTGN TRANSGAZ SA; separarea efectivă a conturilor pentru activităţile de înmagazinare, transport, distribuţie şi furnizare a gazelor naturale şi a gaz natural lichefiat(GNL), a gaz petrolier lichefiat(GPL), a gaz natural comprimat pentru vehicule(GNCV), pentru evitarea subvenţiilor încrucişate între acestea.

Consumul tehnologic include în limitele acceptate de ANRE toate consumurile operatorului, inclusiv pierderile şi diferenţele de măsurare cu excepţia consumului energetic al acestuia. Diferenţa dintre costurile aferente consumului tehnologic, realizat anual de operatorul de distribuţie/transport/înmagazinare şi costurile estimate şi incluse în venitul de bază, la începutul perioadei de reglementare se regularizează anual în cadrul perioadei de reglementare având în vedere şi planul de reducere anuală a consumului tehnologic stabilit la începutul perioadei de reglementare şi se utilizează la ajustarea anuală a venitului. ANRE decide asupra valorii anuale inclusă în formula de ajustare a diferenţelor apărute. Astfel ajustările se realizează numai în măsura în care se obţine creşterea eficienţei economice conform ţintelor impuse de ANRE.

OSD are obligaţia să deţină documentele fiscale de achiziţie a cantităţilor de gaze naturale necesare asigurării consumului tehnologic calculat conform prevederilor prezente metodologii şi să prevadă în contractele de execuţie a lucrărilor clauze potrivit cărora toate pierderile de gaze naturale generate de vicii de execuţie, în perioada de garanţie a lucrărilor, sunt suportate de către executant; perioada de garanţie a lucrărilor nu poate fi mai mică de 2 ani de la data punerii în funcţiune a obiectivului.

SUBSECŢIUNEA 3:3.7.1.3. Energie termică

Metodologia de stabilire a tarifului este similară cu cele din domeniul energiei electrice sau al gazelor naturale. Însă tarifele la energie termică sunt stabilite la nivel local (oraş sau comună), preţurile locale de referinţă fiind aprobate de autorităţile de reglementare. Faţă de preţurile locale de referinţă, autorităţile locale pot oferi subvenţii de diferite niveluri, în funcţie de anumiţi factori (sezonul de iarnă, veniturile consumatorilor casnici, etc.), rezultând, astfel, preţuri diferite la nivel de ţară.

SECŢIUNEA 2:3.7.2. Uşurarea şi promovarea răspunsului cererii

O dată cu intrarea în vigoare a noii Legi a energiei electrice şi gazelor naturale nr. 123/2012, structura pieţei angro de energie electrică a fost modificată substanţial, prin introducerea obligativităţii desfăşurării transparente, publice, centralizate şi nediscriminatorii a tuturor tranzacţiilor de pe piaţa concurenţială de energie electrică. În acest fel, noile tranzacţii între participanţii la piaţa angro de energie electrică trebuie să se încheie exclusiv în urma participării la una din pieţele centralizate organizate la nivelul operatorului de piaţă de energie electrică (SC OPCOM SA), singurul deţinător de licenţă ANRE pentru derularea respectivei activităţi (PZU, PCCB cu cele două modalităţi de tranzacţionare şi PI). Pentru a acoperi diversitatea nevoilor de tranzacţionare ale participanţilor la piaţa angro de energie electrică, la nivelul operatorului de piaţă sunt în fază de dezvoltare alte două modele de pieţe centralizate (Cadrul organizat de contractare a energiei electrice pentru clienţii finali mari şi respectiv Piaţa centralizată cu negociere dublă continuă a contractelor bilaterale de energie electrică).

Dimensiunea pieţei angro este determinată de totalitatea tranzacţiilor desfăşurate pe aceasta de către participanţi, depăşind cantitatea transmisă fizic de la producere către consum; totalitatea tranzacţiilor include revânzările realizate în scopul ajustării poziţiei contractuale şi obţinerii de beneficii financiare. Astfel, pe piaţa angro sunt încheiate: contracte reglementate şi negociate bilateral între producători şi furnizori, contracte reglementate pentru asigurarea consumului propriu tehnologic în reţele, contracte negociate bilateral între producători sau între furnizori (încheiate direct sau prin intermediul platformelor de brokeraj), contracte reglementate între producători, precum şi obligaţii contractuale încheiate pe pieţele centralizate. Astfel participanţii la piaţa de energie electrică au acces la piaţa centralizată a contractelor bilaterale cu cele două modalităţi de tranzacţionare conform cărora contractele sunt atribuite prin licitaţie publică (PCCB) sau printr-un proces combinat de licitaţii şi negociere (PCCB-NC), la Ringul energiei electrice al BRM (Bursa Română de Mărfuri), la Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU), la Piaţa de Echilibrare (PE) şi la Piaţa intrazilnică de energie electrică (PI).

SECŢIUNEA 3:3.7.3. Eficienţa energetică în proiectarea şi funcţionarea reţelei

SUBSECŢIUNEA 1:3.7.3.1. Eficienţa energetică în proiectarea Reţelelor Electrice de Transport

(2)Acest cod are ca obiective:

(3)În conformitate cu capitolul 4 "Planificarea Dezvoltării Reţelelor Electrice de Transport", art. 123, activitatea de planificare a dezvoltării RET urmăreşte realizarea următoarelor obiective:

SUBSECŢIUNEA 2:3.7.3.2. Eficienţa energetică în funcţionarea Reţelelor Electrice de Transport

Evoluţia CPT este un rezultat al evoluţiei mai multor factori şi anume:circulaţii de putere rezultate ca urmare a repartiţiei teritoriale a consumului şi producţiei, performanţele echipamentelor care constituie reţeaua, factorii meteorologici, nivelul tensiunilor în SEN. Consumul propriu tehnologic creşte odată cu volumul de energie electrică transportată, cu distanţa dintre instalaţiile producere şi locurile de consum şi scad odată cu creşterea nivelului de tensiune al reţelei când umiditatea atmosferică este mică, dar pot creşte dacă umiditatea este mare.

În acţiunea de reducere a CPT CN Transelectrica SA urmăreşte atât programarea optimă a regimurilor de funcţionare cât şi realizarea retehnologizării staţiilor Bucureşti Sud 400/220/110/10 kV, Braşov 400/110/m.t kV, Barboşi 220/110/kV, Tulcea Vest 400/110/m.t kV, Domneşti 400/110/m.t kV, Ungheni 220/110 kV etc. De asemenea realizează înlocuiri de transformatoare, autotransformatoare şi bobine de compensare şi trecerea la tensiunea de 400 kV a arterei de vest Porţile de Fier, Reşiţa, Timişoara, Arad.

SUBSECŢIUNEA 3:3.7.3.3. Eficienţa energetică în proiectarea Reţelelor Electrice de Distribuţie(RED)

SUBSECŢIUNEA 4:3.7.3.4. Eficienţa energetică în funcţionarea Reţelelor Electrice de Distribuţie

Operatorul de Distribuţie	Nivel de tensiune	Consum propriu tehnologic reglementat de ANRE [%]
Operatorul de Distribuţie	Nivel de tensiune	2014	2015	2016	2017	2018
ENEL Distribuţie Banat	ÎT	0,66	0,66	0,65	0,64	0,63
	MT	3,67	3,64	3,60	3,57	3,54
	JT	14,70	14,60	14,50	14,30	14,14
ENEL Distribuţie Muntenia	ÎT	0,63	0,62	0,61	0,60	0,59
	MT	3,52	3,51	3,47	3,44	3,40
	JT	16,04	16,00	15,96	15,64	15,34
ENEL Distribuţie Dobrogea	ÎT	1,72	1,72	1,72	1,71	1,71
	MT	2,48	4,47	4,45	4,35,	4,24
	JT	13,25	13,24	13,23	13,22	13,21
CEZ Distribuţie Oltenia	ÎT	1,18	1,17	1,16	1,15	1,14
	MT	4,01	4,00	3,99	3,98	3,97
	JT	22,00	20,00	19,00	18,00	17,00
E.ON Distribuţie Moldova	ÎT	1,00	0,99	0,98	0,97	0,96
	MT	2,85	2,84	2,83	2,81	2,80
	JT	18,50	17,50	17,00	16,50	16,00
Electrica Distribuţie Muntenia Nord	ÎT	1,03	1,02	1,01	1,00	0,99
	MT	6,20	6,05	5,90	5,75	5,50
	JT	14,63	14,60	14,57	14,54	14,51
Electrica Distribuţie Transilvania Sud	ÎT	1,11	1,08	1,07	1,06	1",05
	MT	4,14	4,13	4,12	4,10	4,07
	JT	17,30	16,90	16,20	15,80	15,50
Electrica Distribuţie Transilvania Nord	ÎT	1,13	1,12	1,11	1,10	1,00
	MT	4,55	4,54	4,53	4,52	4,51
	JT	12,43	12,16	11,73	11,20	10,82

SECŢIUNEA 4:3.7.4. Economii realizate de la toate măsurile privind furnizarea energiei

Nr. crt.	Operatorul de distribuţie	Lucrarea	UM	Plan 2014-2020	Total estimat reducere pierderi
Nr. crt.	Operatorul de distribuţie	Lucrarea	UM	Plan 2014-2020	MWh	tep
1	CEZ Distribuţie Oltenia	Modernizare reţea MT	km	630	58.150	5.000
		Modernizare reţea jT	km	728	4.410	379
		Înlocuire Trafo pt. reducere pierderi	buc.	1075	2.200	189
		Montare contoare inteligente	buc.	527.000	20.000	1720
		Total	-	-	84.760s	7.288
2	E.ON Distribuţie Moldova	Modernizare comutatori ploturi la trafo 110/20 kv	buc.		3710	319
		Modernizare reţea jT	km		18.000	1561
		Înlocuire Trafo pentru reducere pierderi	buc.		9.300	800
		Montare contoare inteligente	buc.		75.000	6450
		Total			106.170	9.130
3.	ELECTRICA Distribuţie Filialele Muntenia Nord,.	Modernizare reţea MT	km	1.100	78.000	6.707
		Modernizare reţea jT	km	1.100	55.000	4.729
		Înlocuire Trafo pentru reducere pierderi	buc.	3.380	27.300	2.347
		Montare contoare inteligente	buc	150.000	8.000	688
		Total	-	-	168.300	14.471
4.	ELECTRICA Distribuţie Filiala Transilvania Sud,	Modernizare reţea MT	km	800	70.000	6.019
		Modernizare reţea jT	km	1.100	55.000	4.729
		Înlocuire Trafo pentru reducere pierderi	buc.	2.900	23.400	2.012
		Montare contoare inteligente	buc.	200.000	10.000	860
		Total	-		158.400	12.620
5	ELECTRICA Distribuţie Filiala Transilvania Sud	Modernizare reţea MT	km	1.350	75.000	6.449
		Modernizare reţea jT	km	1.550	73.000	6.277
		Înlocuire Trafo pentru reducere pierderi	buc.	3.380	27.300	2.347
		Montare contoare inteligente	buc.	150.000	7.000	602
		Total	-		182.300	15.675
6	ENEL Distribuţie Dobrogea ENEL Distribuţie Banat ENEL Distribuţie Muntenia	Modernizare reţea MT	km	3.100	140.467	12.078
		Modernizare reţea jT	km	4.500	175.055	15.052
		Înlocuire Trafo pentru reducere pierderi	buc.	2.700	34.960	3.006
		Montare contoare inteligente	Buc.	550.000	54.428	4.680
		Total	-		404.910	34.816

CLASA	TIPUL DE AUDIT ENERGETIC
CLASA	Audit electroenergetic	Audit termoenergetic	Audit complex
I	Pi <= 1000 kW	Pi <= 2000 kW	Pi <= 3000 kW
II	Pi > 1000 kW	Pi > 2000 kW	Nelimitat

Tipuri de autovehicule/Anul	2000	2005	2006	2007	2008	2009	2010	2011	2012
Autoturisme	2778	3364	3221	3554	4027	4245	4320	4335	4487
Autobuze şi microbuze	40,7	39,3	32,3	35,8	41,5	41,2	40,9	40,9	42,0
Autovehicule de marfă	427,2	493,8	457,0	587,4	645,3	661,9	667,2	696,3	719,9
Motorete şi motociclete	239,2	197,4	43,8	56,5	71,8	80,0	85,2	90,1	95,4

	2007	2008	2009	2010	2011
Număr total de apartamente	1.658.238	1.647.881	1.595.175	1.550.402	1.488.293

	2007	2008	2009	2010	2011	Total
Apartamente debranşate	41.878	40.064	32.582	59.035	70.432	243.991
Apartamente rebranşate	4.299	5.329	5.894	3.009	10.013	28.544

Anul	2007	2008	2009	2010	2011	2012
Producţia de energie termică (inclusiv autoproducătorii)	2.632.908	2.418.164	2.310278	2.366.783	2.362.958	2.172.506

Anul	2007	2008	2009	2010	2011	2012
Transport feroviar	15,8	15,2	11,1	12,4	14,7	13,5
Transport rutier	59,5	56,4	34,3	25,9	26,3	29,6
Pe căi navigabile interne	8,2	8,7	11,8	14,3	11,4	12,5
Prin conducte petroliere magistrale	1,9	1,7	1,2	1,0	0,9	0,8
TOTAL	85,3	82,0	58,4	53,6	53,4	56,4

Modul de transport/Anul	2007	2008	2009	2010	2011	2012
Feroviar	7,5	7,0	6,1	5,4	5,1	4,6
Rutier	12,2	20,2	17,1	15,8	15,5	16,9
Transport pe căi navigabile interioare	0,023	0,021	0,02	0,015	0,018	0,017
TOTAL	19,7	27,2	23,3	21,3	20,6	21,5

Mod de transport/Anul	2000	2005	2006	2007	2008	2009	2010
Automobile	51	61	64,1	67,50	70,50	75,5	75,3
Autobuze şi microbuze	12,0	11,8	11,7	12,2	13,9	12,8	12,0
Trenuri	11,6	8,0	8,0	7,5	7,0	6,1	5,4
Tramvai şi Metro	6,0	6,6	6,8	6,9	7,0	7,1	7,1
TOTAL	80,6	87,4	90,6	94,1	98,4	101,5	99,8

Specificaţie	2007	2008	2009	2010	2011	2012
Consum final energetic de energie termică în:
- Industrie	307.741	323.493	237.571	282.640	291.391	278.874
- Transporturi	23.349	16.342	13.696	4.837	1.682	2.248
- Populaţie	1.255.373	1.206.009	1.182.158	1.134.744	1.120.525	959.517
- Agricultură, Silvicultură	18.372	14.176	21.693	18.039	23.977	30.336
Servicii	216.640	235.165	193.910	214.077	225.135	234.266
Total	1.821.475	1.795.185	1.649.028	1.654.337	1.662.710	1.505.041