Secţiunea 3 - 3.1.3. Contorizarea şi facturarea - Plan National din 2015 de acţiune în domeniul eficienţei energetice - versiunea 2014

M.Of. 169 bis

În vigoare
Versiune de la: 11 Martie 2015
SECŢIUNEA 3:3.1.3. Contorizarea şi facturarea
Contorizarea cu contoare inteligente asigură că facturarea consumului de energie este mai exactă bazată pe un consum real şi permite luarea unor decizii privind apelarea la sisteme tarifare stimulative pentru aplatizarea curbei de sarcină şi reducerea valorii facturii.
Legea energiei electrice şi a gazelor naturale (Legea nr. 123/2012) prevede obligativitatea existenţei unui contor la fiecare punct de consum de energie electrică. Contoarele se află în proprietatea operatorilor de distribuţie, iar exploatarea şi mentenanţa acestora este responsabilitatea lor, chiar dacă uneori activitatea este externalizată. Contoarele sunt citite cel puţin o dată pe an (după cum cere autoritatea de reglementare, totuşi operatorii de distribuţie le citesc,de obicei, o dată la fiecare trei luni). Şi clienţii au posibilitatea să citească ei înşişi contoarele, caz în care valoarea facturată este reprezentată de consumul raportat de client sau de consumul estimat.
O situaţie similară este şi pe piaţa gazelor naturale, unde, la fiecare punct de consum, trebuie să existe un contor. În cazul clădirilor de apartamente, poate exista un contor în fiecare scară sau pentru întreaga clădire, stabilirea distribuirii costurilor sau a consumului individual la nivel de client sau apartament fiind responsabilitatea asociaţiei de locatari.
Şi în domeniul energiei termice există o situaţie similară, având propriile caracteristici. Contoarele sunt instalate la intrarea conductelor în condominiu. Responsabilitatea de distribuire a costurilor sau a divizării consumului revine, din nou, asociaţiei de locatari, dar este prevăzut că trebuie să fie instalate contoare pasante pentru apă la fiecare client individual sau apartament, înregistrându-se astfel consumul de apă în baza căruia sunt distribuite costurile. Însă aceste contoare sunt obligatorii doar pentru consumul de apă, nu şi la energia termică, iar acei consumatori care nu le deţin la energie termică vor achita de obicei diferenţa dintre valoarea facturii la nivel de bloc/scară şi consumul înregistrat la clienţii care au contoare pasante.
În multe alte cazuri, apartamentele nu au contoare pasante la energia termică, ajungându-se astfel la o lipsă de transparenţă privind plăţile pe care consumatorii individuali trebuie să le facă pentru plata facturii totale a asociaţiei de proprietari. Pe lângă aceasta, companiile de termoficare nu sunt transparente în ceea ce priveşte nivelul consumului de energie termică.
Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice şi de abrogare a Directivei 2003/54/CE, ANEXA I, pct. 2 prevede ca "Statele membre asigură implementarea unor sisteme de măsurare inteligentă care contribuie la participarea activă a consumatorilor pe piaţa furnizării de energie electrică. Implementarea acestor sisteme de măsurare poate face obiectul evaluării din punct de vedere economic a costurilor şi beneficiilor pe termen lung pentru piaţă şi pentru consumatorii individuali sau al unei evaluări a tipului de măsurare inteligentă care este rezonabil din punct de vedere economic şi rentabil, precum şi a termenului fezabil pentru distribuţia acestora. "O astfel de evaluare trebuia să aibă loc până la 3 septembrie 2012. Sub rezerva acestei evaluări, statele membre sau orice autoritate competentă desemnată de acestea trebuia să pregătească un calendar cu un obiectiv de maximum 10 ani pentru implementarea sistemelor inteligente de măsurare. În cazul în care instalarea contoarelor inteligente beneficiază de o evaluare pozitivă, cel puţin 80 % dintre consumatori trebuia să dispună de sisteme de măsurare inteligente până în anul 2020.
Prevederile Directivei mai sus-menţionate au fost transpuse în Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, care la art. 66 intitulat "Sisteme de măsurare inteligentă", menţionează:
- alin. (1) "ANRE va evalua implementarea sistemelor de măsurare inteligentă din punctul de vedere al costurilor şi beneficiilor pe termen lung pentru piaţă, al rentabilităţii, precum şi al termenelor fezabile de implementare.
- alin. (2) În situaţia în care prin evaluarea prevăzută la alin. (1) se constată că implementarea sistemelor de măsurare inteligentă este avantajoasă pentru funcţionarea pieţei de energie, ANRE aprobă un calendar de implementare al sistemelor de măsurare inteligentă, astfel încât circa 80% dintre clienţi să dispună de sisteme de măsurare inteligentă până în 2020".
Pentru evaluarea costurilor şi beneficiilor pe termen lung pentru piaţă, s-a realizat la data de 3 septembrie 2012 studiul "Contorizare Inteligentă în România "cu sprijinul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care a stabilit fezabilitatea privind implementarea contoarelor inteligente, inclusiv o analiză cost-beneficiu, pentru a evalua posibilităţile de introducere a contoarelor inteligente pe pieţele de energie electrică, gaze naturale şi energie termică din România.
Studiul efectuat indică faptul că implementarea contorizării inteligente în sectorul energiei electrice are potenţialul de a fi o investiţie profitabilă datorită beneficiilor provenind din reducerea pierderilor din reţea şi reducerea costurilor de exploatare la utilităţi.
În sectorul gazelor naturale, există riscul ca beneficiile să nu acopere toate costurile legate de implementarea contoarelor inteligente. Beneficiile reducerii pierderilor în cazul gazelor naturale sunt mult mai mici decât beneficiile din sectorul energiei electrice şi reducerea costurilor operaţionale nu justifică investiţiile semnificative. Dacă presupunem că ritmul instalării contoarelor la gaze va fi unul lent, atunci analiza de oportunitate pentru sectorul gazelor naturale poate fi uşor pozitivă. În plus, pentru anumite utilităţi investiţia în contoare inteligente poate fi mai profitabilă dacă se explorează sinergiile interne în procesele de achiziţie şi instalare.
În această etapă, în sectorul energiei termice pot fi obţinute beneficii majore prin instalarea contoarelor pasante, iar beneficiile suplimentare care provin din urma instalării contoarelor inteligente la energia termică sunt minore. În plus, beneficii în acest sector pot fi aduse de instalarea tehnologiilor pentru reţelele casnice şi sisteme de management al energiei, indiferent dacă sunt instalate sau nu contoare inteligente.
Argumentele suplimentare pentru implementarea contoarelor inteligente în sectorul energiei electrice sunt beneficiile aduse întregii societăţi româneşti, care pot decurge din instalarea soluţiilor smart grid (reţele inteligente), bazate pe o infrastructură de contorizare inteligentă. Pot fi obţinute reduceri semnificative la consumul de energie electrică şi reducerea emisiilor de CO2 prin furnizarea de informaţii despre consum fie pe portaluri centrale de internet, pe care consumatorii le pot accesa pe internet, fie direct pe dispozitive aflate la punctele de consum. În plus, soluţiile de "răspuns al cererii" pot sprijini reducerea consumului de vârf folosindu-se de informaţiile din contoarele inteligente şi de canalul de comunicare furnizat de infrastructura de contorizare inteligentă.
În aceste condiţii, s-a elaborat şi a fost aprobat Ordinul ANRE nr. 91/2013 privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice.
Înainte de apariţia Ordinului ANRE nr. 91/2013 au existat proiecte pilot în România care s-au axat pe instalarea echipamentelor de citire automată a contoarelor, spre deosebire de sistemele, mai complexe, de management avansat al contorizării şi infrastructură avansata de contorizare. Astfel de proiecte au inclus:
- Instalarea sistemelor de management avansat al contorizării la aproximativ 1.300 de gospodării şi operatori economici mici (consumatori de joasă tensiune); contoarele comunică prin intermediul liniilor electrice combinate cu fibre optice şi GPRS;
- Demararea unui sistem de citire de la distanţă pentru aproximativ 8.000 de gospodării şi operatori economici mici, folosind GPRS ca infrastructură de comunicaţii;
- Instalarea sistemelor avansate de management al contorizării la aproape 13.000 gospodării şi operatori economici mici, comunicarea fiind făcută prin PLC (de la tensiune joasă la tensiune medie), măsurând consumul la intervale de 60 de minute;
- Un sistem de citire automată, instalat la aproximativ 35.000 de operatori economici, folosind comunicarea prin GPRS.
Proiectele pilot din România s-au realizat în special la clienţi persoanelor juridice care folosesc tensiunea medie au un sistem de citire automată instalat, sau chiar o variantă mai sofisticată, permiţând astfel monitorizarea de la distanţă a consumului.
În sectorul gazelor naturale, sisteme de citire automată sunt instalate până în prezent la numai 3.000 de consumatori.
Se apreciază că la nivelul anului 2012 numai 1% din consumatorii alimentaţi cu energie electrică şi 0,1% din consumatorii alimentaţi cu gaze au beneficiat de contorizare inteligentă.
În vederea evaluării de către fiecare operator de distribuţie, a costurilor necesare aferente investiţiilor în sistemele de măsurare inteligentă, precum şi în vederea evaluării aspectelor specifice din reţelele de distribuţie, pentru a determina condiţiile finale de implementare, este necesar ca în anul 2014 să se implementeze proiecte pilot, perioadă în care se vor definitiva soluţiile tehnice optime adaptate tipului de consumatori, infrastructurii de distribuţie a energiei electrice şi a infrastructurii de comunicaţii. Aceste proiecte trebuie să acopere atât zone urbane şi zone rurale având consumuri proprii tehnologice mari, zone cu reţele electrice care necesită retehnologizări importante, cât şi zone urbane şi zone rurale cu reţele în stare relativ bună sau recent retehnologizate. Rezultatele obţinute în urma realizării proiectelor pilot, pot constitui bază de fundamentare în vederea unor eventuale ajustări ale planurilor privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă, pentru perioada 2015-2020, care va conţine structurarea, dimensionarea şi eşalonarea planului final de implementare al sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice.
Pe baza propunerilor operatorilor de distribuţie concesionari, ANRE va aproba până la 31 decembrie 2015, calendarul naţional de implementare al sistemelor de măsurare inteligentă, care va conţine datele calendaristice ale etapelor de implementare şi planul naţional de implementare al sistemelor de măsurare inteligentă privind lucrările de investiţii aferente fiecărui operator de distribuţie concesionar, valoarea acestora, sursele de finanţare, precum şi măsuri de informare a clienţilor finali.
Scopul Ordinului ANRE nr. 91/2013 este acela de a stabili:
- Funcţionalităţile obligatorii şi opţionale pe care le vor îndeplini sistemele de măsurare inteligentă a energiei electrice, care vor fi implementate în România;
- Modul de realizare a implementării sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice (planificarea şi eşalonarea în perioada 2014 - 2020, integrarea cu planurile de investiţii ale responsabililor cu implementarea);
- Modul de monitorizare a procesului de implementare al sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice pe durata de implementare (indicatorii de urmărire şi raportare a implementării, periodicitatea raportărilor).
Nivelul cheltuielilor, nivelul pierderilor din reţelele electrice, volumul de investiţii în reţele sunt indicatorii privind calitatea serviciului de distribuţie/transport urmăriţi pentru a fi îmbunătăţiţi, ca urmare a implementării sistemelor de contorizare inteligentă în România.
Se menţionează faptul că, o dată cu implementarea sistemelor de măsurare inteligentă (SMI) a energiei electrice ar trebui să fie mai uşor urmăriţi şi îmbunătăţiţi parametrii de funcţionare şi de exploatare ai reţelei care contribuie la creşterea eficienţei energetice, cum ar fi: reducerea consumului propriu tehnologic tehnic şi non-tehnic, durata întreruperilor alimentării cu energie electrică, numărul de incidente, căderile de tensiune, nivelul cheltuielilor, volumul de investiţii în reţele, reducerea costurilor operaţionale cu citirea, respectiv cu conectarea/deconectarea locului de consum de la distanţă.
De asemenea, la operatorul de reţea se înregistrează efecte pozitive prin: monitorizarea mai eficientă a energiei electrice transportate şi distribuite, monitorizarea stării reţelei, reducerea costurilor operaţionale cu citirea, conectarea, deconectarea locului de consum (unde este cazul).
Trebuie precizat faptul că beneficiile rezultate ca urmare a implementării unor sisteme de măsurare inteligentă se vor reflecta la consumatorul final, prin posibilitatea managementului consumului de energie ceea ce conduce la eficientizarea consumului şi la economisirea de energie, acces la sisteme de tarife avansate, facilitatea procesului de schimbare a furnizorului, în contextul deschiderii pieţei de energie electrică.
Nu în ultimul rând şi furnizorii de energie electrică beneficiază de avantajele contorizării inteligente prin aplicarea unor sisteme de tarifare avansate, care conduc la optimizarea procesului de facturare a consumului de energie electrică la consumator.
Trebuie precizat că, operatorii de reţea au obligativitatea afişării pe paginile web proprii, cu scop informativ, date relevante privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă.
Urmare a opţiunii clientului final, posesor al unui contor inteligent, acesta poate fi beneficiarul unei facturi comune pentru utilităţi, respectiv consumul de energie electrică, gaze, căldura, apă caldă.
În ceea ce privesc criteriile de eficienţă energetică în tarifele de reţea, au fost elaborate reglementări, cum ar fi prin Ordinul ANRE nr. 72/2013 care aprobă Metodologia de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice, unde este prevăzut că "Pentru investiţiile în implementarea sistemelor de măsurare inteligentă se aplica la sfârşitul perioadei de reglementare o valoare a ratei reglementate a rentabilităţii (RRR) majorată cu 0,5 puncte procentuale, condiţionată de reducerea cu 1 punct procentual a CPT realizat faţă de ţinta aprobată pentru nivelul de joasa tensiune".
În concluzie, contorizarea inteligentă va avea un impact direct asupra:
- nevoii de creştere a eficienţei energetice, printr-o transparenţă crescută la contorizarea informaţiilor şi prin stimularea consumatorilor spre a-şi modifica corespunzător obiceiurile de consum;
- presiunilor autorităţilor de reglementare de scădere a costurilor, prin reducerea pierderilor şi a costurilor de citire a contoarelor, precum şi printr-o identificare mai bună a investiţiilor necesare;
- reacţiei faţă de cererea în creştere, prin educarea consumatorilor pentru reducerea consumului la vârf de sarcină;
- grijii privind mediul înconjurător, întrucât reducerea puterii la vârf de sarcină va duce la scăderea producţiei şi a folosirii centralelor cu emisii ridicate de dioxid de carbon;
- securitatea aprovizionării, prin introducerea infrastructurilor industriale flexibile şi reducerea la minimum a necesarului de centrale, precum şi prin creşterea în pondere a producţiei în centralele care funcţionează la baza curbei de sarcină.