Subcapitolul 1 - 3.1. Măsuri orizontale - Plan National din 2015 de acţiune în domeniul eficienţei energetice - versiunea 2014

M.Of. 169 bis

În vigoare
Versiune de la: 11 Martie 2015
SUBCAPITOLUL 1:3.1. Măsuri orizontale
Îmbunătăţirea eficienţei energetice reprezintă unul din elementele prioritare ale strategiei energetice a României având în vedere contribuţia majoră la realizarea siguranţei în alimentarea consumatorilor, în asigurarea dezvoltării durabile şi competitivităţii, la economisirea resurselor de energie şi la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Intensitatea energiei primare în România indică necesitatea adoptării unor măsuri în conformitate cu Directiva 2012/27/UE maximizându-se performanţele politicilor existente şi adoptându-se noi măsuri pentru viitor.
SECŢIUNEA 1:3.1.1. Scheme de obligaţii în ceea ce priveşte eficienţa energetică şi măsuri alternative
În conformitate cu art. 7 alin. (1) din Directiva 2012/27/UE pentru atingerea obiectivului ar fi necesar obţinerea unor economii de energie în fiecare an de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2020 de 1,5% din volumul vânzărilor anuale de energie către consumatorii finali ale tuturor distribuitorilor de energie sau ale tuturor furnizorilor de energie calculat ca medie pe perioada de trei ani anterioară datei de 1 ianuarie 2013. Vânzările de energie ca volum, utilizate în transport pot fi excluse parţial sau integral din acest calcul.
Având în vedere consumul final energetic prezentat în tabelul 1.10, pentru perioada 2010-2012 rezultă următoarele consumuri medii:
- Consumul final energetic - 22.752 mii tep
- Consumul final energetic pentru transport - 5.257 mii tep
- Consumul final energetic fără transport - 17.495 mii tep.
Rezultă că economia de energie cumulată pe perioada 2014-2020 pentru atingerea ţintei angajate ar trebui să fie de 7.347,9 mii tep.
România a adoptat pentru calculul economiei de energie preconizată a fi realizată în perioada de obligaţie de şapte ani (1 ianuarie 2014-31 decembrie 2020) utilizarea metodologiei prezentate în art. 7 alineatul (2) litera (a).
Rezultă că economia de energie cumulată pe perioada 2014-2020 pentru atingerea ţintei angajate este de 5.817,1 mii tep. Această valoare reprezintă 79% din valoarea economiei de energie calculată în conformitate cu art. 7 alin. (1) din directiva 2012/27/UE respectându-se cerinţele art. 7 alin. (3).
Estimarea potenţialului de creştere a eficienţei energetice în cazul consumului final energetic este prezentată în tabelul 3.1 ţinând seama de ponderea consumului diferitelor sectoare în consumul anului 2010. Rezultă necesar ca acţiunile de economisire să se orienteze spre sectoarele cu cel mai mare potenţial de reducere a consumului final de energie.
Tabelul 3.1 Potenţialul estimat de reducere a consumului final energetic pe sectoare

Sectorul

Ponderea consumului sectorului în consumul final energetic al anului 2010 [%]

Potenţialul de reducere al consumului final energetic [%]

Industrie

31

13

Clădiri

36

41,5

(până la 60% în iluminatul public)

Transport

22

31,5

Servicii

11

14

(Sursa:BERD, ANRE)
În urma analizei efectuate în cadrul grupului de lucru interinstituţional, constituit din entităţile cu atribuţii în implementarea măsurilor de eficienţă energetică a rezultat că nu este oportună introducerea unei scheme de obligaţii, conform prevederilor art. 7, alin. (1) din Directiva 2012/27/UE.
Restructurarea economică realizată precum şi perioada de criză şi post criză economică a determinat o reducere importantă a consumului de energie primară ţinând seama şi de măsurile de creştere a eficienţei energetice aplicate conform celui de al doilea PNAEE.
În aceste condiţii s-au adoptat măsuri de politică "alternative" având ca suport financiar surse proprii, credite bancare, fonduri europene, granturi, etc. Măsurile de natura ajutorului de stat vor fi acordate cu respectare legislaţie europene şi naţionale în materie.
Ministerul Fondurilor Europene are în vedere realizarea în perioada 2014-2020 a obiectivelor tematice legate de creşterea eficienţei energetice din cadrul următoarelor programe:
- Programul Operaţional Infrastructura Mare;
- Programul Operaţional Regional.
Programul Operaţional Infrastructura Mare pentru perioada 2014-2020 (Fondul European de Dezvoltare Regională - FEDR, Fond de Coeziune-FC) are următoarele obiective tematice:
- OT 7 Promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor din infrastructura reţelelor major;
- OT 6 Protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor;
- OT 5 Promovarea adaptării la schimbări climatice,prevenirea şi gestionarea riscurilor;
- OT 4 Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele.
Programul Operaţional Infrastructură Mare cuprinde axe prioritare în domeniile: Infrastructura de Transport, Mediu şi Schimbări Climatice " Energie Curată şi Eficienţă Energetică. În cadrul axelor prioritare se vor finanţa investiţii de creştere a eficienţei energetice, ca de exemplu:
- Promovarea energiei curate şi eficienţei energetice în vederea susţinerii unei economii cu emisii scăzute de carbon
- Creşterea eficienţei energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în oraşele selectate
- Sisteme inteligente şi sustenabile de transport al energiei electrice şi gazelor naturale
În cadrul Axei Prioritare Promovarea energiei curate şi eficienţei energetice în vederea susţinerii unei economii cu emisii scăzute de carbon se vor finanţa următoarele tipuri de investiţii:
- realizarea şi modernizarea capacităţilor de producţie a energiei electrice şi termice în centrale pe biomasă şi a energiei termice în centrale geotermale; consolidarea reţelelor de distribuţie a energiei electrice în scopul preluării energiei produse din resurse regenerabile în condiţii de siguranţă a funcţionării SEN;
- realizarea de centrale electrice de cogenerare de înaltă eficienţă pentru consum propriu la nivelul întreprinderilor;
- implementarea distribuţiei inteligente pentru consumatorii rezidenţiali de energie electrică (proiecte demonstrative derulate de cei 8 distribuitori regionali de energie electrică);
- monitorizarea consumurilor la nivelul unor platforme industriale prin sisteme de monitorizare a consumurilor de energie.
Beneficiarii eligibili ai acestor axe prioritare vor fi autorităţile publice locale, operatorii de distribuţie/transport a energiei electrice, CN Transelectrica SA, SN TRANSGAZ SA, societăţi comerciale din sectorul industrial, companii private.
Programul Operaţional Regional pentru perioada 2014-2020 are 9 obiective tematice iar următoarele obiective se referă la creşterea eficienţei energetice:
- OT Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon;
- OT Protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor.
În cadrul OT Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon există axele prioritare AP Eficienţă energetică în clădiri publice şi AP Dezvoltare durabilă.
În cadrul AP Dezvoltare durabilă (buget alocat 2.654 milioane Euro) se au în vedere următoarele activităţi:
- Eficienţa energetică a clădirilor rezidenţiale, inclusiv măsuri de consolidare a acestora;
- Investiţii în iluminat public;
- Măsuri pentru transport urban (căi de rulare, piste de biciclişti/achiziţionarea mijloacelor de transport ecologic/electrice etc.).
Finanţări acordate prin intermediul acordurilor semnate între guvernele Elveţiei şi României:
- 37 mil CHF pentru 4 oraşe (Arad, Suceava, Cluj, Braşov) pentru 10 proiecte în domeniul energiei durabile - anvelopări clădiri, iluminat public, transport public verde;
- 4.8 mil CHF Fondul pentru acţiuni în domeniul energiei durabile - în curs de semnare, Organism Intermediar MDRAP - acreditare EEA (European energy award), reabilitare termală, iluminat public, planificare urbană, inclusiv furnizare de energie regenerabilă - beneficiari municipalităţi mici şi mijlocii/oraşe sărace;
- 24,39 mil CHF grant aferent creditelor acordate IMM-urilor - proiectul vizează acordarea de credite în 4 sectoare prioritare: producţie, servicii medicale, turism, comercializarea sistemelor/echipamentelor specifice economisirii de energie şi a celor care utilizează resurse de energie regenerabile pentru eficientizarea propriei activităţi. Rolul OI este îndeplinit de către Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri - Direcţia Implementare Programe pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.
În scopul creşterii eficienţei energetice a clădirilor a fost adoptată Legea nr. 238/2013 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2012 pentru modificarea şi complectarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe. Conform acestei legi se stabilesc lucrările de intervenţii pentru creşterea performanţelor energetice pentru locuinţe construite după proiecte elaborate în perioada 1950-1990, modul de finanţare a acestora, precum şi obligaţiile şi răspunderile autorităţilor administrative publice şi asociaţiile de proprietari.
Guvernul României consideră importantă creşterea eficienţei în sectorul de producere a energiei electrice şi termice. Pentru atingerea acestui deziderat a adoptat Hotărârea Guvernului nr. 1096/2013 pentru aprobarea mecanismului de alocare tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră producătorilor de energie electrică, pentru perioada 2013-2020, inclusiv Planul naţional de investiţii. Acest plan prezentat în anexa 3 la HG cuprinde investiţii pentru modernizarea sectorului energetic în condiţiile Deciziei Comisiei C(2012) 4564 final din 6 iulie 2012 şi ale Deciziei Comisiei C(2012) 8776 final din 5 decembrie 2012. Investiţiile incluse în Planul naţional de investiţii primesc finanţare nerambursabilă în procent de 25% din valoarea cheltuielilor eligibile, în baza unor contracte de finanţare.
Beneficiarii investiţiilor prevăzute în Planul Naţional de investiţii au obligaţia să raporteze anual Departamentului pentru Energie stadiul derulării investiţiilor precum şi rezultatele privind reducerea consumului de combustibili cu impact asupra reducerii emisiilor de dioxid de carbon.
În baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 188/2002 privind ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2001 privind crearea, organizarea şi funcţionarea Fondului Român pentru Eficienţa Energiei şi a Legii nr. 287/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2001 îşi desfăşoară activitatea Fondul Român pentru Eficienţa Energiei. Acesta este de organism de interes public, cu personalitate juridică, independent şi autonom financiar.
Obiectul principal de activitate al Fondului Român pentru Eficienţa Energiei constă în gestionarea fondurilor provenind de la Fondul Global de Mediu şi acordate României prin Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare, precum şi în finanţarea proiectelor de investiţii pentru creşterea utilizării eficiente a energiei în România. Realizarea obiectului de activitate se desfăşoară în directă corelare cu priorităţile politicii naţionale în domeniul eficienţei energetice.
Misiunea fundamentală dusă la îndeplinire de Fondul Român pentru Eficienţa Energiei urmează trei axe majore:
- demonstrarea profitabilităţii investiţiilor în eficienţă energetică prin proiectele finanţate;
- atragerea sectorului bancar din România şi a celui privat în co-finanţare;
- sensibilizarea factorilor de decizie politică privind alocarea de resurse şi/sau stimulente financiare şi fiscale.
Fiind complementar unor actori tradiţionali din sectorul bancar din România, interesaţi în susţinerea programelor de investiţii din diferite sectoare economice, Fondul este puternic motivat de a îşi crea propria nişă de finanţare atrăgându-şi potenţialii beneficiari şi ajutându-i pe aceştia să elimine obstacolele întâlnite în finanţarea proiectelor de eficienţă energetică, prin servicii profesionale orientate către client. În prezent, Fondul Român pentru Eficienţa Energiei are în derulare contracte de finanţare în valoare totală de circa 14 milioane dolari SUA.
Analiza portofoliului de contracte aflate în finanţarea Fondul Român pentru Eficienţa Energiei reliefează următoarele aspecte:
- la 1 dolar SUA investit se înregistrează, conform propriilor estimări, beneficii financiare de 0,28 dolari SUA şi un posibil câştig de 0,03 dolari SUA din comercializarea reducerilor de emisii de CO2 (la cotaţii minimale de 133 Euro pentru 1 tep şi 4 Euro pentru 1 tonă de CO2);
- sectorul privat investeşte în eficienţă energetică, la 1 dolar SUA credit acordat de Fond fiind atraşi 2 dolari SUA (provenind de la bănci, din venituri proprii şi comercializare de emisii);
- diversificarea portofoliului de proiecte şi creşterea volumului creditelor acordate pentru cofinanţare au generat interesul sectorului bancar pentru colaborarea cu Fondul în vederea co-finanţării în comun a proiectelor de eficienţă energetică.
SECŢIUNEA 2:3.1.2. Audituri energetice şi sisteme de gestionare a energiei
(1)_
Legea nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei a impus obligativitatea realizării de audituri energetice pentru operatorii economici care consumă anual o cantitate de energie de peste 1.000 tep precum şi pentru autorităţile administraţiei publice locale din localităţi cu o populaţie mai mare de 20.000 locuitori în scopul întocmirii programelor proprii de eficienţă energetică care să includă măsuri pe termen scurt şi lung.
De asemenea, Legea nr. 199/2000 a prevăzut şi monitorizarea marilor consumatori ca o componentă a Programului de Management Energetic în industrie.
România nu a introdus acordurile voluntare ca instrument de promovare a eficienţei energetice în industrie.
(2)Conform Directivei 2012/27/UE Anexa XIV, partea a doua, punctul 3.3 Planurile naţionale de acţiune pentru eficienţă energetică cuprind:
a)numărul de audituri energetice desfăşurate în perioada anterioară;
b)numărul de audituri energetice desfăşurate în întreprinderile mari în perioada anterioară;
c)numărul de întreprinderi mari din teritoriul lor, cu indicarea numărului de întreprinderi pentru care se aplică articolul 8 alineatul (5).
(3)_
Actualul Plan naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice analizează datele până la finalul anului 2012, când OG 22/2008 era în vigoare.
Conform Directivei 2012/27/UE Anexa XIV, partea a doua, punctul 3.3
(4)Planurile naţionale de acţiune pentru eficienţă energetică cuprind:
a)numărul de audituri energetice desfăşurate în perioada anterioară;
b)numărul de audituri energetice desfăşurate în întreprinderile mari în perioada anterioară;
c)numărul de întreprinderi mari din teritoriul lor, cu indicarea numărului de întreprinderi pentru care se aplică articolul 8 alineatul (5).
(5)_
Actualul Plan naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice analizează datele până la finalul anului 2012, când OG 22/2008 era în vigoare.
În anul 2002 prin Ordinul Ministerului Industriei şi Resurselor (MIR) nr. 245/2002 a fost aprobat Regulamentul pentru atestarea personalului cu atribuţii în domeniul gestiunii energiei şi Regulamentul pentru autorizarea persoanelor fizice şi juridice care au dreptul să realizeze bilanţuri energetice.
În anul 2003 prin decizii ale preşedintelui Agenţiei Române de Conservare a Energiei (ARCE) au fost aprobate Ghiduri de pregătire şi examinare a cursanţilor în domeniul elaborării bilanţurilor energetice, în domeniul gestiunii energiei precum şi proceduri de monitorizare a activităţilor de elaborare a bilanţurilor energetice.
Prevederile Legii nr. 199/2000, au fost ulterior preluate în cadrul Ordonanţei de Guvern nr. 22/2008 prin care s-a realizat transpunerea Directivei 32/2006/CE privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice
Potrivit OG nr. 22/2008, în scopul realizării politicii naţionale de eficienţă energetică operatorii economici care consumă anual o cantitate de energie de peste 1000 tep aveau obligaţia:
- să efectueze anual un audit energetic elaborat de o persoană fizică sau juridică autorizată de ANRE în condiţiile legii, care stă la baza stabilirii şi aplicării măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice;
- să întocmească un plan de îmbunătăţire a eficienţei energetice care să includă măsuri pe termen scurt, mediu şi lung;
- să numească un manager energetic atestat de ANRE conform legislaţiei în vigoare sau să încheie un contract de management cu o persoană fizică sau juridică prestatoare de servicii energetice acreditată în condiţiile prezentului ordin;
- sa raporteze situaţia consumului de energie prin trimitere către ANRE a Declaraţiei de consum total anual de energie şi Chestionarului de analiză energetică, până la 30 aprilie a fiecărui an;
- să prezinte Programul propriu de eficienţă energetică către ANRE până la 30 septembrie, în fiecare an, cu actualizările de rigoare. Acest program trebuie să includă măsurile destinate creşterii eficienţei energetice preconizate a se realiza structurate pe trei orizonturi de timp, în funcţie şi de mărimea investiţiilor necesare:
- măsuri pe termen scurt, cu costuri reduse sau fără costuri de investiţii destinate în principal organizării şi bunei funcţionării a sistemului energetic;
- măsuri pe termen mediu, care vizează realizarea de investiţii destinate modernizărilor energetice şi a căror termen de recuperare este de 3-6 ani;
- măsuri pe termen lung, care vizează schimbări tehnologice majore, înlocuiri de linii şi procese de fabricaţie, cu impact important asupra consumului de energie.
De asemenea operatorii economici care consumă anual o cantitate de energie cuprinsă între 200 şi 1000 tep aveau obligaţia să întocmească la fiecare 2 ani un audit energetic realizat de o persoană fizică sau juridică autorizată de ANRE care să stea la baza stabilirii şi aplicării măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice.
Consumatorii finali de energie, persoane juridice mai sus prezentaţi sunt obligaţi să dispună de un sistem de măsură, evidenţă şi monitorizare a consumurilor energetice şi să le pună la dispoziţia ANRE, la cerere, informaţii privind consumurile energetice şi indicatorii de eficienţă energetică.
În conformitate cu OG nr. 22/2008 şi autorităţile administrative publice locale din localităţi cu o populaţie mai mare de 20.000 de locuitori aveau obligaţia să întocmească programe de îmbunătăţiri a eficienţei energetice în care includ măsuri pe termen scurt şi pe termen lung (3-6 ani) vizând un program de investiţii pentru care se vor întocmi studii de fezabilitate.
S-a urmărit ca prin aceste audituri să se acopere o parte relevantă a consumatorilor industriali. Au fost identificaţi aproximativ 600 consumatori cu un consum anual de energie de peste 1.000 tep şi între 900 - 1000 consumatori cu un consum anual de energie cuprins între 200 şi 1.000 tep.
Prin aplicarea legislaţiei actuale de eficienţă energetică din România, o mare parte din întreprinderi, care nu sunt întreprinderi mici şi mijlocii (IMM), au efectuat deja audituri energetice anuale sau bianuale. Până în decembrie 2015 vor fi monitorizate întreprinderile care nu au intrat până în prezent sub incidenţa legislaţiei (consumatori mai mici de 200 tep/an).
Obligaţia de iniţiere de programe care sa încurajeze IMM-urile să realizeze audituri energetice se regăseşte în transpunerea Directivei 2012/27/UE şi revine Ministerului Energiei, Întreprinderilor mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri.
Instrumentele prin care se asigură că întreprinderile mari efectuează audituri energetice regulate sunt următoarele:
- baza de date conţinând consumatorii de energie în industrie, în vederea fundamentării unor programe naţionale de creştere a eficienţei energetice în conformitate cu strategia naţională în domeniu. Aceasta include Lista consumatorilor cu consum mai mare de 1000 tep/an, datele din Programele de îmbunătăţire a eficienţei energetice, documentele de raportare (Declaraţiile de consum şi Chestionarele de analiză energetică). Această bază de date constituie un element esenţial în identificarea unui portofoliu de investiţii şi în lansarea unor iniţiative de cooperare cu instituţii financiare naţionale şi internaţionale pentru crearea de surse de finanţare specifice;
- activitatea de monitorizare a marilor consumatori care oferă date importante asupra situaţiei energetice a consumatorilor industriali;
- controale prin sondaj realizate de Direcţia Generală Control din ANRE şi aplicarea sancţiunilor, după caz pentru neconformare cu prevederile legale.
ANRE îşi întocmeşte anual un Program de control în domeniul eficienţei energetice vizând piaţa de echipamente şi aparate (etichetarea energetică) şi monitorizarea respectării obligaţiilor prevăzute prin OG nr. 22/2008. În tabelul 3.2 se prezintă numărul controalelor realizate în perioada 2010-2012 de către ANRE.
Tabelul 3.2 Numărul controalelor realizate de ANRE în perioada 2010-2012

Anul

Număr controale pentru etichetare echipamente şi aparate

Număr controale în domeniul eficienţei energetice

TOTAL

Agenţi economici cu consum peste 1000 tep

Agenţi economici cu consum 200-1000 tep

Autorităţi ale Administraţiei Publice

2010

78

117

117

0

0

2011

80

170

170

0

0

2012

65

230

122

100

8

În urma controalelor din anii 2011 şi 2012 au fost instrumentate note de sesizare şi au fost întocmite procese verbale de constatare şi sancţionare, fiind aplicate amenzi în cumul total de 79100 lei în anul 2011 şi 226.800 lei în 2012.
În anul 2012 activitatea de control în teritoriu a fost completată cu activitatea de monitorizare, care constă în următoarele acţiuni:
- prelucrarea şi centralizarea datelor de consum anual de energie (declaraţii şi chestionare) de la un număr de 223 operatori economici din raza de activitate a Oficiului Teritorial Bucureşti;
- reactualizarea bazei de date, referitoare la agenţii economici cu un consum anual de resurse energetice mai mare de 1000 tep;
- centralizarea datelor primite de la Oficiile Teritoriale referitoare la operatorii economici cu un consum anual de resurse energetice mai mare de 1000 tep care nu au încă manageri energetici atestaţi;
- prelucrarea datelor privind măsurile de eficienţă energetică realizate sau în curs de derulare aşa cum au fost transmise prin Programele anuale de măsuri de eficienţă energetică de către operatorii economici.
Conform Ordinului ANRE nr. 38/2013, au fost preluate toate criteriile din anexa VI a Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică.
Consumatorii care integrează sistemul de management al energiei, pe baza cărora pot realiza şi implementa o politică energetică şi pot stabili obiective, ţinte şi planuri de acţiune şi notifică ANRE opţiunea de exceptare de la prevederile Directivei privind auditarea.
Programele de îmbunătăţire a eficienţei energetice sunt sintetizate de ANRE, procesul de monitorizare a activităţii managerilor energetici având în vedere realizarea unei baze de date cu informaţiile extrase din aceste Programe.
SECŢIUNEA 3:3.1.3. Contorizarea şi facturarea
Contorizarea cu contoare inteligente asigură că facturarea consumului de energie este mai exactă bazată pe un consum real şi permite luarea unor decizii privind apelarea la sisteme tarifare stimulative pentru aplatizarea curbei de sarcină şi reducerea valorii facturii.
Legea energiei electrice şi a gazelor naturale (Legea nr. 123/2012) prevede obligativitatea existenţei unui contor la fiecare punct de consum de energie electrică. Contoarele se află în proprietatea operatorilor de distribuţie, iar exploatarea şi mentenanţa acestora este responsabilitatea lor, chiar dacă uneori activitatea este externalizată. Contoarele sunt citite cel puţin o dată pe an (după cum cere autoritatea de reglementare, totuşi operatorii de distribuţie le citesc,de obicei, o dată la fiecare trei luni). Şi clienţii au posibilitatea să citească ei înşişi contoarele, caz în care valoarea facturată este reprezentată de consumul raportat de client sau de consumul estimat.
O situaţie similară este şi pe piaţa gazelor naturale, unde, la fiecare punct de consum, trebuie să existe un contor. În cazul clădirilor de apartamente, poate exista un contor în fiecare scară sau pentru întreaga clădire, stabilirea distribuirii costurilor sau a consumului individual la nivel de client sau apartament fiind responsabilitatea asociaţiei de locatari.
Şi în domeniul energiei termice există o situaţie similară, având propriile caracteristici. Contoarele sunt instalate la intrarea conductelor în condominiu. Responsabilitatea de distribuire a costurilor sau a divizării consumului revine, din nou, asociaţiei de locatari, dar este prevăzut că trebuie să fie instalate contoare pasante pentru apă la fiecare client individual sau apartament, înregistrându-se astfel consumul de apă în baza căruia sunt distribuite costurile. Însă aceste contoare sunt obligatorii doar pentru consumul de apă, nu şi la energia termică, iar acei consumatori care nu le deţin la energie termică vor achita de obicei diferenţa dintre valoarea facturii la nivel de bloc/scară şi consumul înregistrat la clienţii care au contoare pasante.
În multe alte cazuri, apartamentele nu au contoare pasante la energia termică, ajungându-se astfel la o lipsă de transparenţă privind plăţile pe care consumatorii individuali trebuie să le facă pentru plata facturii totale a asociaţiei de proprietari. Pe lângă aceasta, companiile de termoficare nu sunt transparente în ceea ce priveşte nivelul consumului de energie termică.
Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice şi de abrogare a Directivei 2003/54/CE, ANEXA I, pct. 2 prevede ca "Statele membre asigură implementarea unor sisteme de măsurare inteligentă care contribuie la participarea activă a consumatorilor pe piaţa furnizării de energie electrică. Implementarea acestor sisteme de măsurare poate face obiectul evaluării din punct de vedere economic a costurilor şi beneficiilor pe termen lung pentru piaţă şi pentru consumatorii individuali sau al unei evaluări a tipului de măsurare inteligentă care este rezonabil din punct de vedere economic şi rentabil, precum şi a termenului fezabil pentru distribuţia acestora. "O astfel de evaluare trebuia să aibă loc până la 3 septembrie 2012. Sub rezerva acestei evaluări, statele membre sau orice autoritate competentă desemnată de acestea trebuia să pregătească un calendar cu un obiectiv de maximum 10 ani pentru implementarea sistemelor inteligente de măsurare. În cazul în care instalarea contoarelor inteligente beneficiază de o evaluare pozitivă, cel puţin 80 % dintre consumatori trebuia să dispună de sisteme de măsurare inteligente până în anul 2020.
Prevederile Directivei mai sus-menţionate au fost transpuse în Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, care la art. 66 intitulat "Sisteme de măsurare inteligentă", menţionează:
- alin. (1) "ANRE va evalua implementarea sistemelor de măsurare inteligentă din punctul de vedere al costurilor şi beneficiilor pe termen lung pentru piaţă, al rentabilităţii, precum şi al termenelor fezabile de implementare.
- alin. (2) În situaţia în care prin evaluarea prevăzută la alin. (1) se constată că implementarea sistemelor de măsurare inteligentă este avantajoasă pentru funcţionarea pieţei de energie, ANRE aprobă un calendar de implementare al sistemelor de măsurare inteligentă, astfel încât circa 80% dintre clienţi să dispună de sisteme de măsurare inteligentă până în 2020".
Pentru evaluarea costurilor şi beneficiilor pe termen lung pentru piaţă, s-a realizat la data de 3 septembrie 2012 studiul "Contorizare Inteligentă în România "cu sprijinul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care a stabilit fezabilitatea privind implementarea contoarelor inteligente, inclusiv o analiză cost-beneficiu, pentru a evalua posibilităţile de introducere a contoarelor inteligente pe pieţele de energie electrică, gaze naturale şi energie termică din România.
Studiul efectuat indică faptul că implementarea contorizării inteligente în sectorul energiei electrice are potenţialul de a fi o investiţie profitabilă datorită beneficiilor provenind din reducerea pierderilor din reţea şi reducerea costurilor de exploatare la utilităţi.
În sectorul gazelor naturale, există riscul ca beneficiile să nu acopere toate costurile legate de implementarea contoarelor inteligente. Beneficiile reducerii pierderilor în cazul gazelor naturale sunt mult mai mici decât beneficiile din sectorul energiei electrice şi reducerea costurilor operaţionale nu justifică investiţiile semnificative. Dacă presupunem că ritmul instalării contoarelor la gaze va fi unul lent, atunci analiza de oportunitate pentru sectorul gazelor naturale poate fi uşor pozitivă. În plus, pentru anumite utilităţi investiţia în contoare inteligente poate fi mai profitabilă dacă se explorează sinergiile interne în procesele de achiziţie şi instalare.
În această etapă, în sectorul energiei termice pot fi obţinute beneficii majore prin instalarea contoarelor pasante, iar beneficiile suplimentare care provin din urma instalării contoarelor inteligente la energia termică sunt minore. În plus, beneficii în acest sector pot fi aduse de instalarea tehnologiilor pentru reţelele casnice şi sisteme de management al energiei, indiferent dacă sunt instalate sau nu contoare inteligente.
Argumentele suplimentare pentru implementarea contoarelor inteligente în sectorul energiei electrice sunt beneficiile aduse întregii societăţi româneşti, care pot decurge din instalarea soluţiilor smart grid (reţele inteligente), bazate pe o infrastructură de contorizare inteligentă. Pot fi obţinute reduceri semnificative la consumul de energie electrică şi reducerea emisiilor de CO2 prin furnizarea de informaţii despre consum fie pe portaluri centrale de internet, pe care consumatorii le pot accesa pe internet, fie direct pe dispozitive aflate la punctele de consum. În plus, soluţiile de "răspuns al cererii" pot sprijini reducerea consumului de vârf folosindu-se de informaţiile din contoarele inteligente şi de canalul de comunicare furnizat de infrastructura de contorizare inteligentă.
În aceste condiţii, s-a elaborat şi a fost aprobat Ordinul ANRE nr. 91/2013 privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice.
Înainte de apariţia Ordinului ANRE nr. 91/2013 au existat proiecte pilot în România care s-au axat pe instalarea echipamentelor de citire automată a contoarelor, spre deosebire de sistemele, mai complexe, de management avansat al contorizării şi infrastructură avansata de contorizare. Astfel de proiecte au inclus:
- Instalarea sistemelor de management avansat al contorizării la aproximativ 1.300 de gospodării şi operatori economici mici (consumatori de joasă tensiune); contoarele comunică prin intermediul liniilor electrice combinate cu fibre optice şi GPRS;
- Demararea unui sistem de citire de la distanţă pentru aproximativ 8.000 de gospodării şi operatori economici mici, folosind GPRS ca infrastructură de comunicaţii;
- Instalarea sistemelor avansate de management al contorizării la aproape 13.000 gospodării şi operatori economici mici, comunicarea fiind făcută prin PLC (de la tensiune joasă la tensiune medie), măsurând consumul la intervale de 60 de minute;
- Un sistem de citire automată, instalat la aproximativ 35.000 de operatori economici, folosind comunicarea prin GPRS.
Proiectele pilot din România s-au realizat în special la clienţi persoanelor juridice care folosesc tensiunea medie au un sistem de citire automată instalat, sau chiar o variantă mai sofisticată, permiţând astfel monitorizarea de la distanţă a consumului.
În sectorul gazelor naturale, sisteme de citire automată sunt instalate până în prezent la numai 3.000 de consumatori.
Se apreciază că la nivelul anului 2012 numai 1% din consumatorii alimentaţi cu energie electrică şi 0,1% din consumatorii alimentaţi cu gaze au beneficiat de contorizare inteligentă.
În vederea evaluării de către fiecare operator de distribuţie, a costurilor necesare aferente investiţiilor în sistemele de măsurare inteligentă, precum şi în vederea evaluării aspectelor specifice din reţelele de distribuţie, pentru a determina condiţiile finale de implementare, este necesar ca în anul 2014 să se implementeze proiecte pilot, perioadă în care se vor definitiva soluţiile tehnice optime adaptate tipului de consumatori, infrastructurii de distribuţie a energiei electrice şi a infrastructurii de comunicaţii. Aceste proiecte trebuie să acopere atât zone urbane şi zone rurale având consumuri proprii tehnologice mari, zone cu reţele electrice care necesită retehnologizări importante, cât şi zone urbane şi zone rurale cu reţele în stare relativ bună sau recent retehnologizate. Rezultatele obţinute în urma realizării proiectelor pilot, pot constitui bază de fundamentare în vederea unor eventuale ajustări ale planurilor privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă, pentru perioada 2015-2020, care va conţine structurarea, dimensionarea şi eşalonarea planului final de implementare al sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice.
Pe baza propunerilor operatorilor de distribuţie concesionari, ANRE va aproba până la 31 decembrie 2015, calendarul naţional de implementare al sistemelor de măsurare inteligentă, care va conţine datele calendaristice ale etapelor de implementare şi planul naţional de implementare al sistemelor de măsurare inteligentă privind lucrările de investiţii aferente fiecărui operator de distribuţie concesionar, valoarea acestora, sursele de finanţare, precum şi măsuri de informare a clienţilor finali.
Scopul Ordinului ANRE nr. 91/2013 este acela de a stabili:
- Funcţionalităţile obligatorii şi opţionale pe care le vor îndeplini sistemele de măsurare inteligentă a energiei electrice, care vor fi implementate în România;
- Modul de realizare a implementării sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice (planificarea şi eşalonarea în perioada 2014 - 2020, integrarea cu planurile de investiţii ale responsabililor cu implementarea);
- Modul de monitorizare a procesului de implementare al sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice pe durata de implementare (indicatorii de urmărire şi raportare a implementării, periodicitatea raportărilor).
Nivelul cheltuielilor, nivelul pierderilor din reţelele electrice, volumul de investiţii în reţele sunt indicatorii privind calitatea serviciului de distribuţie/transport urmăriţi pentru a fi îmbunătăţiţi, ca urmare a implementării sistemelor de contorizare inteligentă în România.
Se menţionează faptul că, o dată cu implementarea sistemelor de măsurare inteligentă (SMI) a energiei electrice ar trebui să fie mai uşor urmăriţi şi îmbunătăţiţi parametrii de funcţionare şi de exploatare ai reţelei care contribuie la creşterea eficienţei energetice, cum ar fi: reducerea consumului propriu tehnologic tehnic şi non-tehnic, durata întreruperilor alimentării cu energie electrică, numărul de incidente, căderile de tensiune, nivelul cheltuielilor, volumul de investiţii în reţele, reducerea costurilor operaţionale cu citirea, respectiv cu conectarea/deconectarea locului de consum de la distanţă.
De asemenea, la operatorul de reţea se înregistrează efecte pozitive prin: monitorizarea mai eficientă a energiei electrice transportate şi distribuite, monitorizarea stării reţelei, reducerea costurilor operaţionale cu citirea, conectarea, deconectarea locului de consum (unde este cazul).
Trebuie precizat faptul că beneficiile rezultate ca urmare a implementării unor sisteme de măsurare inteligentă se vor reflecta la consumatorul final, prin posibilitatea managementului consumului de energie ceea ce conduce la eficientizarea consumului şi la economisirea de energie, acces la sisteme de tarife avansate, facilitatea procesului de schimbare a furnizorului, în contextul deschiderii pieţei de energie electrică.
Nu în ultimul rând şi furnizorii de energie electrică beneficiază de avantajele contorizării inteligente prin aplicarea unor sisteme de tarifare avansate, care conduc la optimizarea procesului de facturare a consumului de energie electrică la consumator.
Trebuie precizat că, operatorii de reţea au obligativitatea afişării pe paginile web proprii, cu scop informativ, date relevante privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă.
Urmare a opţiunii clientului final, posesor al unui contor inteligent, acesta poate fi beneficiarul unei facturi comune pentru utilităţi, respectiv consumul de energie electrică, gaze, căldura, apă caldă.
În ceea ce privesc criteriile de eficienţă energetică în tarifele de reţea, au fost elaborate reglementări, cum ar fi prin Ordinul ANRE nr. 72/2013 care aprobă Metodologia de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice, unde este prevăzut că "Pentru investiţiile în implementarea sistemelor de măsurare inteligentă se aplica la sfârşitul perioadei de reglementare o valoare a ratei reglementate a rentabilităţii (RRR) majorată cu 0,5 puncte procentuale, condiţionată de reducerea cu 1 punct procentual a CPT realizat faţă de ţinta aprobată pentru nivelul de joasa tensiune".
În concluzie, contorizarea inteligentă va avea un impact direct asupra:
- nevoii de creştere a eficienţei energetice, printr-o transparenţă crescută la contorizarea informaţiilor şi prin stimularea consumatorilor spre a-şi modifica corespunzător obiceiurile de consum;
- presiunilor autorităţilor de reglementare de scădere a costurilor, prin reducerea pierderilor şi a costurilor de citire a contoarelor, precum şi printr-o identificare mai bună a investiţiilor necesare;
- reacţiei faţă de cererea în creştere, prin educarea consumatorilor pentru reducerea consumului la vârf de sarcină;
- grijii privind mediul înconjurător, întrucât reducerea puterii la vârf de sarcină va duce la scăderea producţiei şi a folosirii centralelor cu emisii ridicate de dioxid de carbon;
- securitatea aprovizionării, prin introducerea infrastructurilor industriale flexibile şi reducerea la minimum a necesarului de centrale, precum şi prin creşterea în pondere a producţiei în centralele care funcţionează la baza curbei de sarcină.
SECŢIUNEA 4:3.1.4. Programe de informare a consumatorilor şi de pregătire profesională
Programele de informare a consumatorilor şi de pregătire profesională sunt deosebit de importante pentru a se asigura eficienţa implementării politicilor şi măsurilor utilizându-se resurse tehnice şi financiare adecvate.
Guvernul României în Programul Naţional de Reformă 2014 precizează că în anul 2013 în cadrul campaniei de informare a populaţiei şi mediului de afaceri privind importanţa creşterii eficienţei energetice ANRE a organizat 8 seminarii în 6 oraşe (Iaşi, Timişoara, Braşov, Cluj,Galaţi, Bucureşti) cu participarea a aproximativ 370 cursanţi cu prezentarea Directivei EU 27/2017, a obiectivelor generale ale politicii de eficienţă energetică din România, a problemelor de eficienţă energetică în sectorul public şi rezidenţial, a problemelor privind facilităţile de finanţare, a problemelor privind reabilitarea termică a clădirilor, etc.
Trebuie subliniat faptul că ANRE are un rol important în informarea consumatorilor şi în stimularea pregătirii profesionale.
Pentru promovarea contractului de performanţă energetică la nivelul municipalităţilor. ANRE a organizat reuniuni de lucru cu echipa de consultanţă BERD precum şi cu reprezentanţii European PPP Experise Centre (EPEC). A fost de asemenea realizat un seminar online (webinar) despre contractele bazate pe performanţă energetică.
Studiile de caz aferente proiectelor cofinanţate de la bugetul de stat sunt diseminate pe site-ul ANRE şi în întâlnirile cu consumatorii. Astfel în perioada 2006-2009 Programul naţional a asigurat cofinanţarea prin alocaţii de la bugetul de stat, a proiectelor de investiţii privind creşterea eficientei energetice şi utilizarea energiei regenerabile având ca beneficiari direcţi autorităţile locale, realizându-se proiecte pilot în următoarele domenii:
- lucrări pentru reabilitarea şi eficientizarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică a populaţiei, la nivel de producere, transport şi distribuţie (centrale de termoficare de zonă, centrale termice de cvartal, puncte termice, dotarea acestora cu module termice şi/sau utilaje performante: cazane de abur şi/sau apă fierbinte, schimbătoare de căldură, pompe ş.a.);
- lucrări pentru producerea energiei în sisteme de cogenerare (centrale termice cu cogenerare, instalarea de grupuri de cogenerare cu motoare termice);
- lucrări pentru modernizarea şi extinderea reţelelor termice de transport şi distribuţie a energiei termice în circuit primar şi circuit secundar (magistrale de termoficare, reţele termice exterioare de încălzire şi apă caldă de consum);
- lucrări pentru automatizarea funcţionării sistemelor şi instalaţiilor şi contorizarea consumului de energie termică aferent consumatorilor finali cuplaţi la sistemele centralizate de alimentare cu energie termică;
- lucrări pentru utilizarea resurselor regenerabile de energie (energie solară, energie geotermală, energie din biomasă - rumeguş, alte deşeuri de lemn);
- lucrări pentru schimbarea combustibilului utilizat pentru producerea energiei termice.
- modernizarea iluminatului public interior şi exterior;
- reabilitarea termică a clădirilor publice şi utilizare potenţialului local RES.
Toate studiile de caz au fost prezentate la întâlniri cu consumatorii industriali.
Participarea entităţilor din România la proiectele internaţionale este importantă asigurând condiţii optime pentru diseminarea rezultatelor obţinute, cu prezentarea unor studii de caz şi a unor experienţe obţinute în ţările UE.
ANRE se preocupă să sensibilizeze consumatorii de energie asupra necesităţilor şi posibilităţilor de reducere a consumului de energie, subliniind beneficiile aduse de auditul energetic. Astfel, în cadrul proiectului IEE "Residential Monitoring to Decrease Energy Use and Carbon Emissions in Europe - REMODECE" s-a urmărit monitorizarea consumului de energie şi al emisiilor de carbon în sectorul rezidenţial şi s-a facut o evaluare a economiilor de energie ce pot fi realizate prin mijloacele existente, prin utilizarea eficientă a aparatelor electrocasnice sau prin eliminarea/micşorarea consumului în stand-by.
Proiectul IEE "Monitoring Electricity Consumption in the Teriary Sector - EL-TERTITY" a avut ca principal scop evaluarea consumului de energie în clădiri publice urmărind colectarea de informaţii detaliate şi fiabile privind consumul de energie şi identificarea opţiunilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice.
Rezultatele acestor proiecte au fost diseminate pe site-ul ANRE.
Pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice în gospodăriile şi comunităţile cu venituri reduse din România, în cadrul unui proiect finanţat prin Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare - Fondul Global de Mediu, se realizează specializarea unor arhitecţi, ingineri constructori,auditori calificaţi în cadrul unor cursuri de instruire şi a unor cursuri postuniversitare de pregătire în domeniul eficienţei energetice a clădirilor. De asemenea, se realizează şi cursuri de pregătire pentru circa 250 de participanţi în cadrul ADR-urilor. Activitatea de informare urmează să se realizeze prin crearea a şapte puncte de informare care vor evidenţia materialele izolatoare durabile, disponibile pe plan local.
În prezent este activ programul de finanţare "Facilitatea de Finanţare a Energiei Durabile" (RoSEFF) şi sprijină IMM-urile din România pentru a investi în eficienţă energetică şi energie regenerabilă prin acordarea de facilităţi tehnice şi financiare. RoSEFF împreună cu Business Advisory Services (BAS) România şi cu ANRE au organizat în anul 2013 o serie de programe de pregătire privind "Soluţiile practice de reducere a costurilor cu energia pentru IMM-uri".
Participarea SC. IPA SA ca partener în proiectului internaţional "Promoting Industrial Energy Efficiency - PINE" cofinanţat de Programul Intelligent Energy Europe are ca scop principal creşterea eficienţei energetice în sectorul IMM-urilor industriale (industria prelucrătoare) prin intermediul unor programe de audit şi furnizarea ulterioară de consultanţă tehnică profesională pentru punerea în aplicare a măsurilor personalizate. Sunt aşteptate următoarele rezultate finale:
- asimilarea măsurilor eficiente de reducere a costurilor pentru îmbunătăţirea performanţei energetice a IMM-urilor;
- creşterea investiţiilor în echipamente şi utilaje cu înalt randament energetic;
- îmbunătăţirea managementului energetic pentru a exploata potenţialul de economisire de energie.
ANRE s-a implicat în promovarea dezvoltării unei pieţe de servicii energetice în România prin participarea în cadrul proiectului European Energy Service Initiative - EESI co-finanţat din programul Intelligent Energy Europe. La evenimentele organizate în cadrul acestui proiect au participat peste 120 de reprezentanţi ai autorităţilor locale şi centrale, companii implicate în activitatea de reabilitare energetică a clădirilor publice prin Contractul de Performanţă Energetică (CPE). S-au prezentat probleme legate de cadrul legislativ precum şi experienţe europene (forme avansate ale CPE, studii de caz). În cadrul proiectului s-au realizat documente care permit autorităţilor locale să iniţieze proiecte de investiţii bazate pe mecanismul financiar de tip Contract de Performanţă. Aceste documente au fost incluse în secţiunea, în limba română, a site-ului www.european-energy-service-initiative.net şi cuprind: definiţii, procedura de audit, model de contract, scenariul de referinţă, documente de licitaţie, sisteme de finanţare, studii de caz, proiecte pilot realizate în România.
Ministerul Dezvoltării Regionale şi al Locuinţei (actualul Minister al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice) a realizat în anul 2008 broşura "Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe. 100% confort termic cu doar 20% valoarea lucrărilor "în cadrul Programului naţional realizat cu autorităţile administrative publice locale în care se precizează următoarele:
- de ce este necesară reabilitarea termică;
- ce presupune aceasta;
- cât costă;
- care este rolul autorităţii publice locale;
- ce paşi trebuie urmaţi de asociaţiile de proprietari;
- cum funcţionează programul naţional (acţiuni);
- modul de intervenţie;
- certificatul de performanţă energetică al locuinţei;
- idei pentru economisirea energiei.
Această broşură este disponibilă pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (www.mdrap.ro).
În perioada 2015-2020 odată cu implementarea Sistemului de măsurare inteligent (SMI) trebuie realizată înştiinţarea şi informarea consumatorilor finali asupra funcţionalităţilor obligatorii şi opţionale ale contoarelor inteligente, a modului de monitorizare a consumului de energie şi asupra frecvenţelor facturării. Prin informarea corespunzătoare se asigură şi obţinerea beneficiilor ce rezultă din utilizarea contoarelor inteligente.
SECŢIUNEA 5:3.1.5. Disponibilitatea sistemelor de calificare, acreditare şi certificare
În România sunt create sisteme de calificare, acreditare şi certificare existând o permanentă preocupare de perfecţionare.
Pentru industrie, în anul 2009, prin HG nr. 409/2009, au fost aprobate Normele metodologice de aplicare a OG nr. 22/2008 iar prin Ordinul Ministerului Economiei nr. 1767/2009 a fost aprobat şi revizuit Regulamentul pentru autorizarea auditorilor energetici şi Regulamentul pentru atestarea managerilor energetici
În anul 2010, după includerea ARCE ca departament în cadrul ANRE, prin Ordinul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei nr. 42/2010 a fost aprobat şi revizuit Regulamentul pentru autorizarea auditorilor energetici şi Regulamentul pentru atestarea managerilor energetici prin numirea în locul ARCE a ANRE ca autoritate competentă în autorizarea auditorilor energetici.
În anul 2011 prin Ordinul nr. 34/2011 a fost modificat şi completat Regulamentul pentru atestarea managerilor energetici, aprobat prin Ordinul nr. 42/2010 astfel:
Managerii energetici, persoane fizice atestate pot fi:
- angajaţi pe bază de contract individual de munca la operatorii economici care consuma mai mult de 1000 tep pe an (in house-experts);
- angajaţi pe baza de contract individual de munca la o societate prestatoare de servicii energetice care încheie un contract de management energetic cu operatorii economici care consuma mai mult de 1000 tep pe an;
- persoane fizice autorizate(PFA-uri) care pot încheia un contract de management energetic cu operatorii economici care consuma mai mult de 1000 tep pe an.
Societăţile prestatoare de servicii energetice pot încheia contracte de management energetic cu operatorii economici care consuma mai mult de 1000 tep pe an numai dacă au cel puţin un manager energetic atestat conform legii, angajat pe baza de contract individual de muncă.
În anul 2013 prin Ordinul nr. 38/2013 a fost aprobat şi revizuit Regulamentul de autorizare a auditorilor energetici şi Regulamentul de atestare a managerilor energetici şi acreditare a societăţilor prestatoare de servicii energetice (a fost abrogat Ordinul nr. 42/2010) prin introducerea criteriilor minime pentru auditurile energetice, inclusiv cele desfăşurate ca parte a sistemelor de gestionare a energiei (conform anexa VI din Directiva 2012/27/UE).
Există deja o experienţă de peste 13 ani în implementarea sistemului de asigurare a calităţii auditorilor prin autorizarea acestora. În cazul experţilor "in house" urmează să se aplice aceeaşi procedură de autorizare ca şi pentru experţii independenţi.
Pentru îmbunătăţirea managementului energetic în industrie se desfăşoară o importantă activitate de atestare a managerilor energetici şi de autorizare a auditorilor energetici în cadrul ANRE. Astfel în cadrul şedinţelor Secretariatului Tehnic, respectiv ale comisiei de Autorizare auditori energetici şi ale Comisiei de atestare manageri energetici desfăşurate în perioada 2010-2012 au fost autorizaţi 215 auditori energetici şi atestaţi 339 manageri energetici.
Există Registrul de evidenţă al auditorilor energetici şi al managerilor energetici postat pe site-ul www.anre.ro cu prezentarea pe judeţe şi pe municipiul Bucureşti.
ANRE se preocupă pentru ridicarea gradului de pregătire profesională a managerilor atestaţi şi îmbunătăţirea modului de pregătire a dosarelor de prezentare la examinare şi reexaminare. În acest scop a organizat în 2011 trei seminarii la care au participat 120 manageri atestaţii care îşi desfăşoară activitatea în întreprinderi industriale mari consumatoare de energie. Aceste seminarii s-au desfăşurat astfel:
- la Iaşi pentru zona de activitate a oficiilor teritoriale din Iaşi şi Galaţi;
- la Sibiu pentru zona de activitate a oficiilor teritoriale din Sibiu, Cluj, Târgu Mureş;
- la Bucureşti pentru zona de activitate a oficiilor teritoriale din Bucureşti şi Braşov.
Astfel de seminarii trebuie să se desfăşoare şi în perioada 2015-2020
Pentru autorizarea auditorilor energetici, persoanele fizice trebuie să obţină atestatul de absolvire a cursului de pregătire în domeniul elaborării şi analizei auditurilor energetice.
Sunt definite două clase de audituri în tabelul 3.3.
Tabelul 3.3 Clase de audit

CLASA

TIPUL DE AUDIT ENERGETIC

Audit electroenergetic

Audit termoenergetic

Audit complex

I

Pi <= 1000 kW

Pi <= 2000 kW

Pi <= 3000 kW

II

Pi > 1000 kW

Pi > 2000 kW

Nelimitat

Există 10 instituţii de învăţământ superior agreate de către ANRE să organizeze aceste cursuri de pregătire. Condiţiile pentru a fi agreate aceste instituţii (formatori) se regăsesc în Decizia nr 57/2003 şi au fost introduse în noua varianta a Ordinului nr. 38/2013 la capitolul "Condiţii de a fi agreaţi formatori".
Este în curs de revizuire Programa de învăţământ pentru cele trei module astfel:
- Modul I - Bazele Electroenergeticii/termoenergeticii - 15 ore (5 ore teoretice/10 practice)
- Modul II - Măsurări electrice/neelectrice - 20 ore (10 ore teoretice/10 practice)
- Modul III - Întocmirea şi analiza auditurilor electroenergetice/termoenergetice - 25 ore (15 ore teoretice/10 practice)
Cursurile vor fi structurate pe 3 module, durata acestora va fi 10 ore/modul. Din totalul de 60 ore pregătire 30 ore vor fi alocate pregătirii teoretice şi 30 ore pregătirii practice.
Pregătirea teoretică are în vedere aprobarea sistemului de învăţământ "la distanţă" utilizând o platforma e-learning care permite flexibilitate în alegerea de către viitorii auditori a instituţiei unde vor urma cursurile.
Pregătirea practică:are în vedere aprobarea sistemul de învăţământ "instruire directă" la sediul instituţiei unde auditorii care au urmat pregătirea teoretică desfăşoară activităţi sub forma de lucrări practice, studii şi analize de caz, etc.
ANRE consideră că programele de îmbunătăţire a eficienţei energetice trebuie să includă, după caz, acţiuni în următoarele direcţii principale:
- promovarea utilizării celor mai eficiente tehnologii energetice care sunt viabile din punct de vedere economic şi nepoluante;
- încurajarea finanţării investiţiilor în domeniul eficienţei energetice prin participarea statului sau a sectorului privat;
- promovarea cogenerării de înaltă eficienţă şi a măsurilor necesare pentru creşterea eficienţei sistemelor de producere, de transport şi de distribuţie a energie termice la consumatori;
- promovarea utilizării surselor regenerabile de energie la consumatorii finali;
- înfiinţarea de compartimente specializate în domeniul eficientei energetice la nivelurile corespunzătoare, care să aibă personal capabil să elaboreze, să implementeze şi să monitorizeze programe de eficienţă energetică;
- reducerea impactului asupra mediului.
În domeniul clădirilor, Directiva 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor (care reformează Directiva 2002/91/CE) transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată, prevede, printre altele, certificarea energetică a clădirilor, document elaborat de specialişti - persoane fizice, atestate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Certificatul de performanţă energetică are rol de informare a proprietarilor clădirilor, precum şi a potenţialilor cumpărători sau chiriaşi ale acestora, despre consumurile energetice în clădiri.
În aplicarea prevederilor Legii nr. 372/2005, republicată, şi în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (4), coroborat cu prevederile de la pct. A lit. i) din Anexa nr. 3 din Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice atestă auditorii energetici pentru clădiri în baza "Regulamentului privind atestarea auditorilor energetici pentru clădiri", aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 2237/2010, cu modificările ulterioare.
Potrivit regulamentului de atestare, persoanele fizice care îndeplinesc cerinţele prevăzute în regulament şi promovează examenul sunt atestate ca auditori energetici pentru clădiri, pe grade profesionale, în specialităţile construcţii şi instalaţii, îşi desfăşoară activitatea ca persoane fizice autorizate sau ca angajate ale unor persoane juridice, conform prevederilor legale în vigoare şi au următoarele competenţe:
a)auditor energetic pentru clădiri, grad profesional I, specialităţile construcţii şi instalaţii - simbol AE Ici, elaborează certificatul de performanţă energetică pentru toate categoriile de clădiri prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 372/2005, republicată, care se construiesc, se reabilitează termic, sunt vândute sau închiriate;
b)auditor energetic pentru clădiri, grad profesional II, specialităţile construcţii şi instalaţii - simbol AE IIci, elaborează certificatul de performanţă energetică pentru clădirile tip locuinţă unifamilială şi blocurile de locuinţe care se construiesc, precum şi pentru clădirile tip locuinţă unifamilială şi apartamentele din blocurile de locuinţe care se vând sau se închiriază.
De asemenea, în scopul reducerii consumului de energie şi al limitării emisiilor de dioxid de carbon în clădiri, Legea nr. 372/2005, republicată, prevede realizarea inspecţiei, din punct de vedere energetic, a sistemelor de încălzire şi climatizare ale clădirilor/unităţilor de clădire, conform reglementărilor tehnice în vigoare la data efectuării acestora, de către experţi tehnici atestaţi de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în baza îndrumătorului de pentru atestarea tehnico-profesională a specialiştilor cu activitate în construcţii, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 777/2003, cu modificările şi completările ulterioare.
Lista auditorilor energetici pentru clădiri şi a experţilor tehnici atestaţi este postată pe pagina de internet www.mdrap.ro cu prezentarea pe judeţe şi municipiul Bucureşti.
Controlul statului cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale privind performanţa energetică a clădirilor şi inspecţia sistemelor de încălzire/climatizare se realizează de către Inspectoratul de Stat în Construcţii în baza unei proceduri aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 3152/2013.
SECŢIUNEA 6:3.1.6. Servicii energetice
Politica naţionala de economisire a energiei s-a concentrat, în special, pe motivarea diferitelor categorii de consumatori pentru a investi în proiecte de creştere a eficienţei energetice, fapt care constituie un element important în stimularea cererii de servicii.
Companiile şi furnizorii de servicii energetice pot avea un rol mai important în România Companiile de servicii energetice (ESCO - energy services companies) pot contribui la crearea unei pieţe funcţionale de eficienţă energetică şi la eliminarea unor obstacole prezente. Ele pot avea un rol foarte important şi în atragerea de capital investiţional din terţe surse care să complementeze fondurile publice precum şi în creşterea nivelului de expertiză tehnică. Piaţa românească de servicii energetice insuficient dezvoltată în prezent are nevoie de o stimulare activă şi constantă la nivelul autorităţilor locale şi centrale ale statului. Susţinerea eficientă a companiilor de servicii energetice implică şi surmontarea atitudinii relativ sceptice a consumatorilor din România faţă de eficienţa energetică şi faţă de accesarea unor astfel de servicii.
Politicile Uniunii Europene şi dezbaterile europene pe tema ESCO pot ajuta la definirea unui cadru de lucru mai eficient pentru aceste companii. Autorităţile locale pot fi un element cheie în creşterea rolului companiilor de servicii energetice pe piaţa românească.
ESCO-urile sunt în mod normal asociate conceptului de contract de performanţă energetică, contract în baza căruia acestea sunt remunerate în funcţie de economiile de energie realizate. Până în prezent modul de operare al acestora nu este reglementat. Se impune îmbunătăţirea cadrului legislativ al schemelor de tip ESCO şi promovarea contractului de performanţă energetică la nivelul municipalităţilor până în anul 2016. Pentru realizarea acestei măsuri trebuie să se parcurgă următoarele etape:
- formularea în colaborare cu experţii BERD a recomandărilor privind îmbunătăţirea cadrului legislativ de aplicare a contractului de eficienţă energetică;
- desfăşurarea în colaborare cu EPEC (European PPP Expertise Centre) a acţiunilor de promovare incluse în campania Energy Performance Contracting Campaign (EPCC).
SECŢIUNEA 7:3.1.7. Economiile rezultate de la măsurile orizontale
Din analiza programelor de îmbunătăţire a eficienţei energetice prezentate la ANRE în urma programelor de audit rezultă economii de energie anuale de circa 50.000 tep la mari consumatori de energie din industriile metalurgice, a materialelor de construcţii, chimice etc. Prin programul de montare a contoarelor inteligente este de aşteptat ca după anul 2016 să se obţină economii de energie anual de circa 15.000 tep în perioada 2017-2020.
Programele de informare a consumatorilor finali vor contribui la schimbarea atitudinii faţă de consumul de energie, economiile de energie rezultând în sectoarele în care îşi desfăşoară activitatea şi trebuie să ia decizii precum şi în sectorul rezidenţial.
SECŢIUNEA 8:3.1.8. Finanţarea măsurilor orizontale
Măsurile orizontale se finanţează din surse proprii şi din fonduri europene.