Subcapitolul 5 - 3.5. Măsuri de eficienţă energetică în transport - Plan National din 2015 de acţiune în domeniul eficienţei energetice - versiunea 2014
M.Of. 169 bis
În vigoare Versiune de la: 11 Martie 2015
SUBCAPITOLUL 5:3.5. Măsuri de eficienţă energetică în transport
SECŢIUNEA 1:3.5.1. Introducere
România are un sistem naţional de transport (infrastructură, mijloace de transport, etc.) situate în mare măsură, atât din punct de vedere al structurii funcţionale cât şi al serviciilor prestate la nivelul standardelor medii ale sistemelor convenţionale de transport din Europa.
Cadrul strategic privind politica în domeniul transportului durabil în România s-a aliniat politicii europene definite în Cartea Albă a transporturilor.
În domeniul transporturilor România deţine o poziţie cheie la frontiera estică a UE, ca zonă de tranzit atât pe direcţia est-vest (legătura cu Asia prin Marea Neagră) cât şi nord-sud (de la Marea Baltică la Marea Mediterană). Trei dintre axele prioritare TEN-T traversează teritoriul României
Dezvoltarea sectorului Transporturi se realizează în strânsă corelare cu dezvoltarea economico-socială a României. Sectorul transporturi este unul din cele mai importante
sectoare atât din punctul de vedere al consumului de energie, cât şi al implicaţiilor asupra mediului înconjurător.
Pentru definirea măsurilor şi politicilor ce se adoptă în perioada 2014-2020 pentru creşterea eficienţei energetice în sectorul transporturi din România se prezintă pentru perioada 2007-2012 următoarele informaţii:
- evoluţia parcursului mărfurilor pe cele 4 moduri de transport (transport feroviar, rutier, pe căi navigabile interne şi pe conducte petroliere magistrale) (tabelul 3.20);
- evoluţia parcursului pasagerilor în transportul interurban şi internaţional (tabelul 3.21);
- evoluţia parcursului pasagerilor atât în localităţi cât şi interurban (tabelul 3.22);
- evoluţia parcului autovehiculelor (tabelul 3.23).
Tabelul 3.20 Evoluţia parcursului mărfurilor în perioada 2007 - 2012 [1000 mil. km]
Anul | 2007 | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 |
Transport feroviar | 15,8 | 15,2 | 11,1 | 12,4 | 14,7 | 13,5 |
Transport rutier | 59,5 | 56,4 | 34,3 | 25,9 | 26,3 | 29,6 |
Pe căi navigabile interne | 8,2 | 8,7 | 11,8 | 14,3 | 11,4 | 12,5 |
Prin conducte petroliere magistrale | 1,9 | 1,7 | 1,2 | 1,0 | 0,9 | 0,8 |
TOTAL | 85,3 | 82,0 | 58,4 | 53,6 | 53,4 | 56,4 |
(Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Anuarul Statistic al Românei - colecţii)
Tabelul 3.21 Parcursul pasagerilor în transportul interurban şi internaţional în perioada 2007 - 2012 [1000 mil. pasageri km]
Modul de transport/Anul | 2007 | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 |
Feroviar | 7,5 | 7,0 | 6,1 | 5,4 | 5,1 | 4,6 |
Rutier | 12,2 | 20,2 | 17,1 | 15,8 | 15,5 | 16,9 |
Transport pe căi navigabile interioare | 0,023 | 0,021 | 0,02 | 0,015 | 0,018 | 0,017 |
TOTAL | 19,7 | 27,2 | 23,3 | 21,3 | 20,6 | 21,5 |
(Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Anuarul Statistic al Românei - colecţii)
Tabelul 3.22 Evoluţia parcursului pasagerilor în perioada 2000 - 2010 [1000 mil. pasageri km]
Mod de transport/Anul | 2000 | 2005 | 2006 | 2007 | 2008 | 2009 | 2010 |
Automobile | 51 | 61 | 64,1 | 67,50 | 70,50 | 75,5 | 75,3 |
Autobuze şi microbuze | 12,0 | 11,8 | 11,7 | 12,2 | 13,9 | 12,8 | 12,0 |
Trenuri | 11,6 | 8,0 | 8,0 | 7,5 | 7,0 | 6,1 | 5,4 |
Tramvai şi Metro | 6,0 | 6,6 | 6,8 | 6,9 | 7,0 | 7,1 | 7,1 |
TOTAL | 80,6 | 87,4 | 90,6 | 94,1 | 98,4 | 101,5 | 99,8 |
(Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Anuarul Statistic al Românei - colecţii)
Tabelul 3.23 Evoluţia parcului auto în perioada 1990 - 2012 [mii buc.]
Tipuri de autovehicule/Anul | 2000 | 2005 | 2006 | 2007 | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 |
Autoturisme | 2778 | 3364 | 3221 | 3554 | 4027 | 4245 | 4320 | 4335 | 4487 |
Autobuze şi microbuze | 40,7 | 39,3 | 32,3 | 35,8 | 41,5 | 41,2 | 40,9 | 40,9 | 42,0 |
Autovehicule de marfă | 427,2 | 493,8 | 457,0 | 587,4 | 645,3 | 661,9 | 667,2 | 696,3 | 719,9 |
Motorete şi motociclete | 239,2 | 197,4 | 43,8 | 56,5 | 71,8 | 80,0 | 85,2 | 90,1 | 95,4 |
(Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Anuarul Statistic al Românei - colecţii)
Transportul public local de pasageri se află în continuă scădere începând cu anul 1990. Numărul localităţilor urbane cu transport urban de pasageri a scăzut continuu de la 115 în anul 2000 la 95 în anul 2007. Totodată, lungimea liniei simple pentru infrastructura transportului public (tramvai şi troleibuz) înregistrează acelaşi trend descendent continuu în ultimul deceniu, lungimea liniei simple scăzând cu 10% în perioada 2000-2010 pentru tramvaie, respectiv 51% pentru troleibuze. Numărul vehiculelor a avut evoluţii diferite, numărul tramvaielor şi troleibuzelor s-a redus constant (25% reducere în cazul tramvaielor în perioada 2000-2009), numărul autobuzelor şi microbuzelor a înregistrat o creştere cu aproximativ 10% în perioada 2000-2009.
Metroul, mijloc de transport specific capitalei României, Bucureşti, a înregistrat evoluţii pozitive limitate în perioada 2000-2009, atât în ceea ce priveşte lungimea liniilor ferate (cca 6%) şi a vehiculelor în inventar (cca. 21%). Cu toate acestea este necesară preluarea unui număr din ce în ce mai mare de călători şi construirea de noi linii de metrou pentru decongestionarea traficului de suprafaţă şi realizarea unui transport sustenabil.
SECŢIUNEA 2:3.5.2. Principalele măsuri ce se referă la eficienţă energetică în transport
Măsurile privind creşterea eficienţei energetice în transport sunt de două categorii şi anume măsuri cu caracter general şi măsuri specifice fiecărui mod de transport.
Elaborarea Master Planului General de Transport şi a Strategiei pentru Dezvoltarea Sistemului Naţional de Transport vizează abordarea multi-modală şi urmăreşte asigurarea condiţiilor pentru crearea unui sistem de transport eficient, sustenabil şi sigur şi precizează fluxul de proiecte realiste şi mature prioritizându-se investiţiile pentru circuitul financiar 2014-2020.
Măsurile cu caracter general se aplică în conformitate cu cerinţele OG nr. 22/2008 prezentate în subcapitolul 3.1.2. De asemenea se are în vedere şi cerinţa conform căreia agenţii economici şi unităţile administrative publice locale şi centrale care deţin autovehicule trebuie să monitorizeze şi gestioneze consumul de carburanţi în vederea reducerii acestuia.
SUBSECŢIUNEA 1:3.5.2.1. Transportul feroviar
Măsurile specifice transportului feroviar sunt:
- Implementarea unui sistem de telegestiune a energiei electrice şi de compensare a factorului de putere la substaţiile de tracţiune electrică;
- Introducerea de unităţi de semnalizare luminoasă cu LED;
- Introducerea iluminatului exterior economic în staţiile căilor ferate;
- Modernizarea transportului feroviar de călători prin achiziţionarea de material rulant cu performanţe energetice ridicate:
- reînnoirea parcului de material rulant şi a echipamentelor din hala mentenanţă;
- locomotive electrice modernizate pentru creşterea randamentului şi fiabilităţii;
- modernizarea locomotivelor electrice cu implementarea echipamentelor push-pull şi ETCS;
- dotarea locomotivelor LDE cu instalaţie de eficientizare a consumului de combustibil (prin reducerea timpilor de mers în gol şi de creştere a randamentului motorului diesel de tracţiune);
- aplicaţie de monitorizare a poziţiei locomotivelor şi trenurilor de călători.
- Reducerea consumului de energie în activitatea de bază de tracţiune a trenurilor de marfă prin:
- modernizarea unor locomotive diesel electric, cu motoare de generaţie nouă MTU 12V 4000 R84 cu consum specific de combustibil şi de ulei redus cu 13,5% faţă de motoarele actuale 12 LDA;
- creşterea ponderii tracţiunii electrice în dauna celei diesel şi respectarea riguroasă a prevederilor instrucţionale privind tonarea trenurilor pe fiecare secţiune de circulaţie;
- reabilitarea tehnică a instalaţiilor fixe de probă a frânelor utilizate în procesul tehnologic de pregătire a trenurilor;
- redimensionarea instalaţiilor de menţinere în stare caldă a locomotivelor diesel, respectiv a instalaţiilor auxiliare de alimentare cu motorină şi de tratare a apei dedurizate.
Măsuri specifice clădirilor aparţinând companiilor:
- Reducerea consumului de combustibil înregistrat la SN Transport Feroviar de Marfă, CFR Marfă SA prin:
- reabilitarea termică şi modernizarea clădirilor şi spaţiilor de producţie şi administrative;
- modernizarea sistemelor proprii de producere şi transport a energiei termice destinată clădirilor, respectiv nevoilor tehnologice;
- realocarea spaţiilor în care îşi desfăşoară activitatea personalul în scopul reducerii consumului de energie pentru încălzirea spaţiilor iarna;
- înlocuirea transformatoarelor supradimensionate ce echipează posturile de transformare care alimentează unităţi cu activitate redusă.
- Reducerea consumului de combustibil înregistrat la SN Transport Feroviar de Călători, CFR Călători SA prin:
- reabilitarea termică şi modernizarea clădirilor în funcţie de importanţa şi dimensiunile staţiilor şi sursele de încălzire;
- modernizarea sistemelor de iluminat interior şi exterior al staţiilor.
SUBSECŢIUNEA 2:3.5.2.2. Transport naval
Măsurile specifice transportului pe căile navigabile interioare sunt:
- aplicarea capitolului 4 (Randamentul energetic al navelor) din Anexa VI la Convenţia MARPOL;
- modernizarea reţelelor electrice de iluminat exterior prin înlocuirea lămpilor clasice de 259 W cu corpuri de iluminat cu LED 110 MW;
- creşterea eficienţei energetice a sistemelor de iluminat interior şi exterior al nodurilor hidrotehnice a canalelor navigabile (ecluzele Agigea, Cernavodă, Ovidiu, porturile Basarabi, Medgidia, porturile de aşteptare Agigea, Cernavodă, Ovidiu);
- modernizarea şi retehnologizarea remorcherului multifuncţional HERCULES;
- modernizarea şi remotorizarea navei R/M Perseus.
Măsuri specifice clădirilor aparţinând companiilor:
- reabilitarea termică a Clădirii administrative şi a Corpului tehnic de la sediul companiei
- refacerea izolaţiei termice a clădirilor existente în nodurile hidrotehnice (turnuri de comandă din ecluzele Agigea, Cernavodă, Ovidiu şi Năvodari, Clădirile gărilor fluviale Medgidia, Basarabi, clădire depozitul central, pavilion administrativ ecluză Cernavoda, clădire staţie de compresoare ecluza Agigea şi Cernavoda, clădirea centralei termice Agigea)
- reparaţii capitale la săli de clasă şi birouri în sediul CERONAV din str. Baba Novac nr. 101 Constanţa;
- execuţie sediu nou CERONAV subunitatea Galaţi;
- reparaţii capitale la sistemele de iluminat interior din sediile baba Novac şi Pescarilor;
- eficientizarea sistemului de iluminat interior în Clădirea Gara Maritimă prin înlocuirea becurilor R63 incandescente cu becuri economice de 21 W.
SUBSECŢIUNEA 3:3.5.2.3. Transport rutier
Măsurile specifice transportului sunt:
- Programul de înnoire a Parcului auto naţional pentru înlocuirea autoturismelor vechi cu grad înalt de emisii şi consumuri specifice mari;
- Optimizarea transportului de marfă;
- Promovarea "autovehiculelor curate" şi stimularea producerii acestora. Pentru încurajarea achiziţionării unor astfel de autovehicule, Ordonanţa de urgenţă nr. 40/2011 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic, modificată de Ordonanţa de urgenţă nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicul, prevede acordarea pentru fiecare autovehicul electric nou a unui ecotichet;
- Reducerea transportului rutier prin promovarea transportului inter-moda, creşterea gradului de utilizare a transportului public, prin optimizarea mijloacelor de transport în comun (trenuri, autobuze etc.) şi a infrastructurii necesare pentru o bună funcţionare a acestora.
SUBSECŢIUNEA 4:3.5.2.4. Transport urban al populaţiei
- Modernizarea transportului cu metroul în Bucureşti prin modernizarea parcului de trenuri electrice şi a instalaţiilor de iluminat în spaţiile publice;
- Realizarea în oraşe a unor Studii de optimizare a funcţionării transportului public în scopul extinderii şi îmbunătăţirii acestuia;
- Încurajarea formelor de transport alternativ (ciclismul, car-pooling, car-sharing etc.) prin planificare urbană şi dezvoltarea unei infrastructuri adecvate pentru ciclism (piste de biciclete, rasteluri de depozitare,vagoane/compartimente speciale pentru biciclete la metrou şi în trenuri etc.) şi extinderea zonelor pietonale în special în marile aglomerări urbane;
- Creşterea gradului de utilizare a transportului public, prin optimizarea mijloacelor de transport în comun (autobuze, troleibuze, tramvaie) şi a infrastructurii necesare pentru o bună funcţionare a acestora, extinderea reţelei de metrou cu finalizarea tronsonului 1 Mai - Laminorului; execuţia tronsonului Drumul Taberei - Universitate - Pantelimon; execuţia tronsonului Piaţa Victoriei - Aeroportul Băneasa - Aeroportul Henri Coandă, înlocuirea parcului cu durata de viaţă expirată (50% din parcul circulant), creşterea frecvenţei de circulaţie, cât şi dotarea noilor magistrale cu trenuri.
SECŢIUNEA 3:3.5.3. Economii rezultate de măsurile în transport
Prin măsurile de creştere a eficienţei energetice în sectorul transport feroviar în perioada 2014-2020 se vor obţine economii de 114.000 tep conform datelor din tabelul 2.3 ceea ce reprezintă economii medii anuale de 16.000 tep (energie electrică şi motorină) ceea ce reprezintă circa 4% din consumul de energie actual.
Măsurile de creştere a eficienţei energetice în sectorul transport naval conduce la economii de combustibil anual de 550 tep în perioada 2014-2019 ceea ce reprezintă circa 1% din consumul din anul 2012 şi 1000 tep în 2020 conform datelor din tabelul 2.3.
Reînnoirea parcului de maşini, optimizarea traseelor la transportul în comun din oraşe, la transportul de mărfuri, apelarea la mijloace de transport alternative conduce la economia de benzină şi motorină de circa 60.000 tep anual ceea ce reprezintă circa 1,2% din consumul anului 2012 pentru transport rutier conform datelor din tabelul 2.3.
În cazul transportului aerian este de aşteptat o economie de energie de circa 5000 tep în perioada 2014-2020 conform datelor din tabelul 2.3 ceea ce reprezintă circa 3% din consumul anului 2012 în transportul aerian.
Utilizarea mijloacelor de transport alternative conduc la economii de energie de circa 445.000 tep conform datelor din tabelul 2.3. Aceste date au fost apreciate în "Final Report - Recommendations for 3th NEEAP".
SECŢIUNEA 4:3.5.4. Finanţarea măsurilor de eficienţă energetică în transport
Finanţarea investiţiilor pentru creşterea eficienţei energetice în transport se poate realiza din surse proprii, credite bancare şi fonduri europene prezentate în detaliu în subcapitolul 3.1.1