Secţiunea 1 - 3.5.1. Introducere - Plan National din 2015 de acţiune în domeniul eficienţei energetice - versiunea 2014

M.Of. 169 bis

În vigoare

Versiune de la: 11 Martie 2015

SECŢIUNEA 1:3.5.1. Introducere

România are un sistem naţional de transport (infrastructură, mijloace de transport, etc.) situate în mare măsură, atât din punct de vedere al structurii funcţionale cât şi al serviciilor prestate la nivelul standardelor medii ale sistemelor convenţionale de transport din Europa.

Cadrul strategic privind politica în domeniul transportului durabil în România s-a aliniat politicii europene definite în Cartea Albă a transporturilor.

În domeniul transporturilor România deţine o poziţie cheie la frontiera estică a UE, ca zonă de tranzit atât pe direcţia est-vest (legătura cu Asia prin Marea Neagră) cât şi nord-sud (de la Marea Baltică la Marea Mediterană). Trei dintre axele prioritare TEN-T traversează teritoriul României

Dezvoltarea sectorului Transporturi se realizează în strânsă corelare cu dezvoltarea economico-socială a României. Sectorul transporturi este unul din cele mai importante

sectoare atât din punctul de vedere al consumului de energie, cât şi al implicaţiilor asupra mediului înconjurător.

Pentru definirea măsurilor şi politicilor ce se adoptă în perioada 2014-2020 pentru creşterea eficienţei energetice în sectorul transporturi din România se prezintă pentru perioada 2007-2012 următoarele informaţii:

- evoluţia parcursului mărfurilor pe cele 4 moduri de transport (transport feroviar, rutier, pe căi navigabile interne şi pe conducte petroliere magistrale) (tabelul 3.20);

- evoluţia parcursului pasagerilor în transportul interurban şi internaţional (tabelul 3.21);

- evoluţia parcursului pasagerilor atât în localităţi cât şi interurban (tabelul 3.22);

- evoluţia parcului autovehiculelor (tabelul 3.23).

Tabelul 3.20 Evoluţia parcursului mărfurilor în perioada 2007 - 2012 [1000 mil. km]

Anul	2007	2008	2009	2010	2011	2012
Transport feroviar	15,8	15,2	11,1	12,4	14,7	13,5
Transport rutier	59,5	56,4	34,3	25,9	26,3	29,6
Pe căi navigabile interne	8,2	8,7	11,8	14,3	11,4	12,5
Prin conducte petroliere magistrale	1,9	1,7	1,2	1,0	0,9	0,8
TOTAL	85,3	82,0	58,4	53,6	53,4	56,4

(Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Anuarul Statistic al Românei - colecţii)

Tabelul 3.21 Parcursul pasagerilor în transportul interurban şi internaţional în perioada 2007 - 2012 [1000 mil. pasageri km]

Modul de transport/Anul	2007	2008	2009	2010	2011	2012
Feroviar	7,5	7,0	6,1	5,4	5,1	4,6
Rutier	12,2	20,2	17,1	15,8	15,5	16,9
Transport pe căi navigabile interioare	0,023	0,021	0,02	0,015	0,018	0,017
TOTAL	19,7	27,2	23,3	21,3	20,6	21,5

(Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Anuarul Statistic al Românei - colecţii)

Tabelul 3.22 Evoluţia parcursului pasagerilor în perioada 2000 - 2010 [1000 mil. pasageri km]

Mod de transport/Anul	2000	2005	2006	2007	2008	2009	2010
Automobile	51	61	64,1	67,50	70,50	75,5	75,3
Autobuze şi microbuze	12,0	11,8	11,7	12,2	13,9	12,8	12,0
Trenuri	11,6	8,0	8,0	7,5	7,0	6,1	5,4
Tramvai şi Metro	6,0	6,6	6,8	6,9	7,0	7,1	7,1
TOTAL	80,6	87,4	90,6	94,1	98,4	101,5	99,8

(Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Anuarul Statistic al Românei - colecţii)

Tabelul 3.23 Evoluţia parcului auto în perioada 1990 - 2012 [mii buc.]

Tipuri de autovehicule/Anul	2000	2005	2006	2007	2008	2009	2010	2011	2012
Autoturisme	2778	3364	3221	3554	4027	4245	4320	4335	4487
Autobuze şi microbuze	40,7	39,3	32,3	35,8	41,5	41,2	40,9	40,9	42,0
Autovehicule de marfă	427,2	493,8	457,0	587,4	645,3	661,9	667,2	696,3	719,9
Motorete şi motociclete	239,2	197,4	43,8	56,5	71,8	80,0	85,2	90,1	95,4

(Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Anuarul Statistic al Românei - colecţii)

Transportul public local de pasageri se află în continuă scădere începând cu anul 1990. Numărul localităţilor urbane cu transport urban de pasageri a scăzut continuu de la 115 în anul 2000 la 95 în anul 2007. Totodată, lungimea liniei simple pentru infrastructura transportului public (tramvai şi troleibuz) înregistrează acelaşi trend descendent continuu în ultimul deceniu, lungimea liniei simple scăzând cu 10% în perioada 2000-2010 pentru tramvaie, respectiv 51% pentru troleibuze. Numărul vehiculelor a avut evoluţii diferite, numărul tramvaielor şi troleibuzelor s-a redus constant (25% reducere în cazul tramvaielor în perioada 2000-2009), numărul autobuzelor şi microbuzelor a înregistrat o creştere cu aproximativ 10% în perioada 2000-2009.

Metroul, mijloc de transport specific capitalei României, Bucureşti, a înregistrat evoluţii pozitive limitate în perioada 2000-2009, atât în ceea ce priveşte lungimea liniilor ferate (cca 6%) şi a vehiculelor în inventar (cca. 21%). Cu toate acestea este necesară preluarea unui număr din ce în ce mai mare de călători şi construirea de noi linii de metrou pentru decongestionarea traficului de suprafaţă şi realizarea unui transport sustenabil.