Secţiunea 1 - 3.6.1. Realizarea serviciilor de încălzire şi răcire. - Plan National din 2015 de acţiune în domeniul eficienţei energetice - versiunea 2014
M.Of. 169 bis
În vigoare Versiune de la: 11 Martie 2015
SECŢIUNEA 1:3.6.1. Realizarea serviciilor de încălzire şi răcire.
În conformitate cu datele statistice ale anului 2012 energia este utilizată de populaţie în proporţie de circa 87,2% pentru asigurarea încălzirii locuinţelor şi apei calde menajere şi pentru prepararea hranei şi numai în proporţie de 12,8% pentru iluminat şi alimentarea aparatelor electrice şi electronice. Astfel, în acest an, un consum de energie de 7.079.467 tep a asigurat încălzirea utilizându-se următoarele surse:
- Gaze naturale 2.569.261 tep (36,3%);
- Lemne de foc 3.28.379 tep (46,4%);
- Energie termică 959.517 tep (13,6%);
- Surse de energie neconvenţionale 12.793 tep (0,2%);
- Alţi combustibili (Hidrocarburi lichide, cărbuni) (3,5%).
Rezultă că serviciile de încălzire şi respectiv răcire s-au realizat în proporţie de 86,4% respectiv 100% descentralizat.
În ceea ce priveşte sistemele de răcire existente, s-a constatat o creştere a utilizării aparatelor de ventilare tip spliter alimentate cu energie electrică în clădirile rezidenţiale, administrative şi din sectorul servicii.
În România, Legea nr. 325/2006 reglementează desfăşurarea activităţilor specifice serviciilor publice de alimentare cu energie termică utilizată pentru încălzire şi prepararea apei calde de consum, respectiv producerea, transportul, distribuţia şi furnizarea energiei termice în sistem centralizat, în condiţii de eficienţă şi la standarde de calitate, în vederea utilizării optime a resurselor de energie şi cu respectarea normelor de protecţie a mediului
Serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat se desfăşoară la nivelul unităţilor administrativ teritoriale sub conducerea, coordonarea şi responsabilitatea operatorilor şi autorităţilor administraţiei publice locale. Scopul serviciului constă în asigurarea energiei termice necesare încălzirii şi preparării apei calde de consum pentru populaţie, instituţii publice, obiective social-culturale şi operatori economici.
Serviciul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) se realizează prin intermediul infrastructurii tehnico-edilitare specifice aparţinând domeniului public sau privat al autorităţii administraţiei publice locale ori al asociaţiei de dezvoltare comunitară. Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) este instituţia publică care funcţionează în subordinea MDRAP şi are ca scop reglementarea şi monitorizarea, printre altele, a SACET.
Începând cu anii 90, numărul localităţilor care au beneficiat de sisteme centralizate de producere şi distribuţie a energiei termice a fost într-o continuă scădere. În figura 3.3 se prezintă evoluţia numărului localităţilor la care există sisteme centralizate de alimentare cu energie termică.
Figura 3.3 Evoluţia numărului de localităţi cu sisteme de alimentare centralizată cu energie termică
(Sursa: ANRSC - Starea serviciului public de alimentare cu energie termică)
În tabelul 3.24 este prezentată evoluţia numărului de apartamente racordate la sistemele de alimentare centralizată cu energie termică (SACET), în perioada 2007 - 2011.
Tabelul 3.24 Evoluţia numărului de apartamente racordate la SACET în perioada 2007-2011
2007 | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | |
Număr total de apartamente | 1.658.238 | 1.647.881 | 1.595.175 | 1.550.402 | 1.488.293 |
(Sursa: ANRSC - Starea serviciului public de alimentare cu energie termică)
Situaţia prezentată evidenţiază faptul că, în perioada 2007 - 2011, numărul total de apartamente racordate la sistemele de alimentare cu energie termică a fost într-o permanentă scădere, la sfârşitul anului 2011, fiind alimentate 1.488.293 apartamente.
În ceea ce priveşte evoluţia debranşărilor şi, respectiv, rebranşărilor la sistemele de termoficare, aceasta este prezentată în tabelul 3.25.
Tabel 3.25 Situaţia debranşărilor şi rebranşărilor la SACET în perioada 2007-2011
2007 | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | Total | |
Apartamente debranşate | 41.878 | 40.064 | 32.582 | 59.035 | 70.432 | 243.991 |
Apartamente rebranşate | 4.299 | 5.329 | 5.894 | 3.009 | 10.013 | 28.544 |
Sursa: ANRSC - Starea serviciului public de alimentare cu energie termică
Datele prezentate evidenţiază că, deşi în primii trei ani ai perioadei analizate, debranşările de la sistemele de alimentare centralizată cu energie termică au avut o evoluţie descendentă, în ultimii doi ani, numărul a crescut destul de mult comparativ cu începutul perioadei. În ceea ce priveşte rebranşările la sistemele de termoficare, după o evoluţie uşor crescătoare în primii trei ani ai perioadei analizate, în anul 2011, numărul de apartamente rebranşate a fost de peste două ori mai mare decât în 2007 şi de peste trei ori mai mare faţă de anul 2010.
La 31 mai 2014 un număr de 1.327.608 apartamente erau alimentate cu energie termică din SACET, din care 93,6% se află în mediul urban, iar 6,8% sunt în mediul rural, repartizarea acestora pe teritoriul României fiind prezentată în figura 3.4
Figura 3.4 Repartiţia în teritoriu a apartamentelor racordate la SACET
(Sursa: www.anrsc.ro)
La sfârşitul lunii mai 2014 s-a înregistrat o rată a debranşării de 0,12% din totalul apartamentelor racordate, iar rata rebranşării de noi apartamente fiind 0,05%. Acest proces a condus la menţinerea în funcţiune a numai 73 de sisteme tip SACET, faţă de 104, SACET la care erau racordate 1.658.238 de apartamente, conform înregistrărilor ANRSC pentru sfârşitul anului 2007.
Faţă de unităţile care sunt sub directa monitorizare şi control a ANRSC, există la nivel naţional un număr important de centrale termice/de cogenerare şi reţele de distribuţie a căldurii aferente acestora, în patrimoniul unor societăţi comerciale utilizate pentru încălzire/răcire a clădirilor administrative, comerciale sau rezidenţiale.
În ceea ce priveşte cantităţile anuale de energie termică distribuită, în perioada 2007 - 2012, acestea au avut un caracter permanent descendent, datorat, pe de o parte condiţiilor climatice care au condus la creşterea temperaturilor exterioare şi, pe de altă parte numărului de consumatori debranşaţi.
În tabelul 3.26 se prezintă evoluţia producţiei de energie termică din România în perioada 2007 - 2012.
Tabelul 3.26 Evoluţia producţiei de energie termică în perioada 2007-2012 [tep]
Anul | 2007 | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 |
Producţia de energie termică (inclusiv autoproducătorii) | 2.632.908 | 2.418.164 | 2.310278 | 2.366.783 | 2.362.958 | 2.172.506 |
(Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Balanţa Energetică şi Structura Utilajului Energetic - Colecţii 2007 - 2013)
În tabelul 3.27 este prezentată evoluţia consumului final de energie termică, total şi pe principalele activităţi ale economiei naţionale. Se remarcă o scădere a acestui consum cu circa 17% în perioada 2007-2012.
Tabelul 3.27 Evoluţia consumului final de energie termică, total şi pe principalele activităţi economice şi sociale în perioada 2007-2012 [tep]
Specificaţie | 2007 | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 |
Consum final energetic de energie termică în: | ||||||
- Industrie | 307.741 | 323.493 | 237.571 | 282.640 | 291.391 | 278.874 |
- Transporturi | 23.349 | 16.342 | 13.696 | 4.837 | 1.682 | 2.248 |
- Populaţie | 1.255.373 | 1.206.009 | 1.182.158 | 1.134.744 | 1.120.525 | 959.517 |
- Agricultură, Silvicultură | 18.372 | 14.176 | 21.693 | 18.039 | 23.977 | 30.336 |
Servicii | 216.640 | 235.165 | 193.910 | 214.077 | 225.135 | 234.266 |
Total | 1.821.475 | 1.795.185 | 1.649.028 | 1.654.337 | 1.662.710 | 1.505.041 |
(Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Balanţa Energetică şi Structura Utilajului Energetic - Colecţii 2007 - 2012)
Cel mai mare consumator de energie termică alimentat din sisteme centralizate este sectorul rezidenţial (67,4% în 2011), urmat de industrie (17,5% în 2011) şi de servicii (13,5% în 2011). Consumul de energie termică s-a redus semnificativ în sectorul Transporturi, reprezentând în 2011 circa 7,2% din consumul anului 2007.
Toate centralele ce produc energie termică folosesc combustibili fosil (cărbune, gaze naturale şi păcură) şi biomasă lemnoasă.
În tabelul 3.28 este prezentată structura resurselor utilizate pentru producerea energiei termice în perioada 2007 - 2012.
Tabelul 3.28 Evoluţia consumul de resurse energetice în tep, pentru producerea energiei termice
Resurse energetice | 2007 | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 |
Total resurse energetice din care pe: | 2.640174 | 2.563.836 | 2.360.033 | 2.436.084 | 2.510.214 | 2.280,435 |
Cărbune | 683.707 | 651.183 | 591.001 | 640.872 | 700.395 | 647.256 |
Resurse neconvenţionale | 20.989 | 29.115 | 29.552 | 45.843 | 77.252 | 67.325 |
Hidrocarburi lichide | 229.699 | 189.602 | 238.573 | 258.927 | 288.405 | 194.554 |
Hidrocarburi gazoase | 1.701.734 | 1.692.890 | 1.500.630 | 1.490.167 | 1.443.830 | 1.367.723 |
Alţi combustibili | 4045 | 1.046 | 277 | 275 | 332 | 248 |
Energie din surse neconvenţionale | 3.329 |
(Sursa: Institutul Naţional de Statistică - Balanţa Energetică şi Structura Utilajului Energetic, 2012)
În ceea ce priveşte structura combustibilului utilizat pentru producerea energiei termice, o pondere importantă o deţin hidrocarburile (69% în anul 2011, în scădere cu circa 2,8% faţă de 2010 şi cu 4,2 % faţă de 2007), cărbunii reprezentând un alt procent însemnat (27,9% în 2011, în creştere cu 2,9% faţă de 2009). Se remarcă creşterea ponderii resurselor energetice neconvenţionale în 2012.
Datele prezentate arată scăderea încrederii populaţiei în sistemele de încălzire centralizată şi apariţia unui fenomen masiv de debranşare a consumatorilor casnici de la aceste sisteme şi apelarea la utilizarea gazului natural în centrale individuale şi sobe.
Restructurarea economică şi închiderea unor întreprinderi industriale ca urmare a crizei economice a accentuat criza cogenerării în România
Directiva CE nr. 8/2004, cu privire la promovarea cogenerării bazate pe necesarul de energie termică utilă în piaţa internă de energie, a fost transpusă în legislaţia naţională prin HG nr. 219/2007 privind promovarea cogenerării bazate pe energia termică utilă.
Prin HG nr. 1215/2009 privind stabilirea criteriilor şi a condiţiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă, s-a implementat schema de tip bonus aplicabilă producătorilor cu unităţi cu capacitate electrică instalată mai mare de 1 MW, precum şi promovarea prin preţuri reglementate şi obligaţia de cumpărare a energiei de către furnizorii impliciţi, în cazul producătorilor şi consumatorilor casnici care deţin unităţi de cogenerare de mică putere sau de microcogenerare.
Schema tip bonus reprezintă ajutor de stat (nr. 437/2009), autorizat de Comisia Europeană ca fiind compatibil cu piaţa comună conform art. 87 (3) (c) al Tratatului CE prin Decizia C(2009) 7085, prin care au fost stabilite şi condiţiile de acordare a acestuia, inclusiv obligaţia de raportare anuală a modului de punere în aplicare a ajutorului.
La 1 aprilie 2011 a început să se aplice schema de sprijin tip bonus.
Schema de sprijin tip bonus este destinată promovării sistemelor de producere de energie electrică şi termică în cogenerare, pentru a încuraja noi investiţii în tehnologia de cogenerare, precum şi pentru realizarea de lucrări de înlocuire/reabilitare a instalaţiilor existente. Această schemă poate fi accesată doar pentru instalaţiile de cogenerare care respectă cerinţa privind economisirea de energie primară în comparaţie cu producerea separată, aşa cum s-a stabilit în Directiva 2004/8/CE şi în Decizia Comisiei Europene 2007/74/CE (înlocuită de Decizia 2011/877/UE), deci beneficiază de sprijin doar energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă.
Pentru fiecare configuraţie de cogenerare desemnată de fiecare producător, cantităţile de energie electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă sunt determinate anual, pe baza valorilor realizate, în baza Regulamentului de calificare a producţiei de energie electrică în cogenerare de înaltă eficienţă şi de verificare şi monitorizare a consumului de combustibil şi a producţiilor de energie electrică şi energie termică utilă, în cogenerare de înaltă eficienţă - aprobat prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 23/2010. Acest ordin a fost abrogat prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 114/2013 privind aprobarea Regulamentului de calificare a producţiei de energie electrică în cogenerare de înaltă eficienţă şi de verificare şi monitorizare a consumului de combustibil şi a producţiilor de energie electrică şi energie termică utilă, în cogenerare de înaltă eficienţă, care a intrat în vigoare la data de 21.12.2013. În scopul estimării lunare a cantităţilor de energie pentru care se poate primi bonus, Regulamentul de calificare cuprinde o procedură simplificată, care se aplică lunar de către ANRE, în urma căreia se emite o decizie care constituie baza acordării lunare a bonusului de către administratorul schemei de sprijin, CN Transelectrica SA.
Aplicarea acestei scheme de sprijin conduce la creşterea eficienţei în producerea energiei electrice şi termice şi încurajează realizarea de investiţii noi. În anexa D se prezintă lista capacităţilor de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare, cu acreditare finală în luna mai 2014.