Subcapitolul 4 - 3.4. Măsuri de eficienţă energetică în industrie - Plan National din 2015 de acţiune în domeniul eficienţei energetice - versiunea 2014

M.Of. 169 bis

În vigoare
Versiune de la: 11 Martie 2015
SUBCAPITOLUL 4:3.4. Măsuri de eficienţă energetică în industrie
Sectorul industrial este complex, cuprinzând industrii mari consumatoare de energie având intensitatea energetică mare (industria metalurgică, a materialelor de construcţii, chimică), industrii mici consumatoare de energie, dar cu intensităţi energetice mari (industria alimentară, băuturi, tutun, industria prelucrării lemnului, fabricarea hârtiei şi produselor din hârtie etc.). În anul 2012 consumul final energetic al primei categorii reprezenta 69% din consumul total al industriei, iar consumul celei de a doua categorii reprezenta circa 22% din consumul total al industriei.
SECŢIUNEA 1:3.4.1. Principalele măsuri ce se referă la eficienţă energetică în industrie
România participă la schema Uniunii Europene de comercializare a gazelor cu efect de seră (EU-ETS) începând cu data aderării la UE 1 ianuarie 2007, având responsabilitatea pentru stabilirea regulilor de implementare a schemei inclusiv stabilirea nivelului maxim de certificate la nivel naţional şi a metodologiei de alocare utilizată. Astfel pentru perioadele 2007 şi 2008-2012, prin intermediul Planului Naţional de Alocare a certificatelor de gaze cu efect de seră, a fost stabilit numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră alocate la nivel naţional şi la nivelul fiecărei instalaţii care intră sub incidenţa prevederilor HG. nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, cu modificările şi complectările ulterioare. În anul 2013 au fost 201 societăţi comerciale care prezintă rapoarte anuale de monitorizare EU-ETS din sectorul de producere energie electrică şi termică, din rafinării,din industria metalurgică şi de prelucrare a metalelor feroase, din industria materialelor de construcţie (ciment, var, ceramică, sticlă) din industria hârtiei şi produselor de hârtie (celuloză şi hârtie).
Pentru perioada 2013-2020, Directiva 2009/29/CE de revizuire a Directivei 2003/87/CE prevede la articolul 10 c posibilitatea pentru alocări tranzitorii cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru producţia de energie electrică, cu condiţia îmbunătăţirii tehnologiei sau implementării unor tehnologii curate. Având în vedere această derogare aprobată de CE pentru România. Guvernul României a adoptat HG nr. 1096/2013 pentru aprobarea mecanismului de alocare netranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră producătorilor de energie electrică pentru perioada 2013-2020, inclusiv Planul naţional de investiţii, nominalizat în anexa 3.
Participarea la schemele de comercializare EU-ETS permite reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră asigurându-se şi creşterea eficienţei economice a entităţilor pentru a fi competitive pe piaţă, rezultând implicit şi creşterea eficienţei energetice.
Aceste societăţi au consumuri de energie care depăşesc 1000 tep fiind obligate să realizeze audit energetic şi un management energetic în conformitate cu OG nr. 22/2008.
În sectorul industrial continuarea auditului energetic şi a schemelor de management al energiei se impune pentru creşterea eficienţei energetice.
SECŢIUNEA 2:3.4.2. Economii rezultate de măsurile în industrie
Având în vedere rapoartele întocmite privind auditul energetic în societăţi din industrie şi programele de creştere a eficienţei energetice este de aşteptat ca în perioada 2014-2020 să se obţină o reducere a consumului de energie de 0,35 milioane tep, conform datelor din tabelul 2.3.
De asemenea în cazul industriilor mari consumatoare de energie (metalurgie, materiale de construcţie etc.) monitorizate conform EU-ETS se vor lua măsuri de creştere a eficienţei energetice, obţinându-se economii anuale de energie de circa 140.000 tep anual conform datelor din tabelul 2.3 ceea ce înseamnă circa 3,2% din consumul anului 2012 din industriile metalurgice, chimice şi de fabricare a altor produse din minerale nemetalice (4.383.754 tep).
SECŢIUNEA 3:3.4.3. Finanţarea măsurilor de eficienţă energetică în industrie
Finanţarea investiţiilor pentru creşterea eficienţei energetice în industrie se poate realiza din surse proprii, din Fondul Român de Eficienţă Energetică şi diferite programe de finanţare.
RoSEFF este un program de finanţare dezvoltat de Uniunea Europeană (UE) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) în valoare de 60 mil. Euro. Astfel, RoSEFF sprijină IMM-urile pentru a investi în eficienţa energetică şi energie regenerabilă, prin acordarea de:
- împrumuturi prin Instituţiile Financiare Participante (BRD, BCR etc.);
- consultanţă tehnică gratuită din partea Tractebel Engineering;
- granturi UE.
În momentul de faţă, 66 de investiţii RoSEFF se află în curs de implementare sau au fost deja implementate. Valoarea totală a finanţării este de 13,9 mil. Euro.
Programul RO 05 "Eficienţă energetică" finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European (SEE) 2009-2014 are scopul de a creşte eficienţa energetică în sectoarele industriale cu accent pe industriile cu un nivel ridicat de poluare şi consum mare de energie. Responsabilitatea pentru administrarea şi implementarea programului a revenit Unităţii de Implementare/Operatorul de Program (OP) din cadrul Direcţiei de Politici Industriale şi Competitivitate a Ministerului Economiei, în conformitate cu Ordinul nr. 2462/2013 al Ministerului Economiei.
Proiectele finanţate prin Mecanismul Financiar SEE 2009-2014 trebuie să fie în concordanţă cu priorităţile strategice naţionale ale României şi trebuie să respecte legislaţia UE şi naţională relevantă. Ele ar trebui să demonstreze în mod convingător optimizarea resurselor, iar economisirea energiei rezultată trebuie sa fie importanta şi cuantificată. Fiecare Euro cheltuit în cadrul Programului trebuie să conducă la o economisire a energiei.
Obiectivul specific al Programului este creşterea eficienţei energetice în domeniul industrial, în special în industriile cu un grad ridicat de poluare şi consum energetic.
Aplicanţii eligibili sunt Întreprinderi Mici şi Mijlocii din sectoarele industriale (IMM) în conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2004, iar domeniile lor de activitate nu includ sectoarele excluse în schema de ajutor de stat/schema de minimis aplicabile. Nu se acordă grant/nu sunt eligibile sectoarele: pescuit şi acvacultura, construcţii navale, industria alimentară, industria cărbunelui, fibre sintetice, activităţi de export şi utilizarea preferenţială a produselor naţionale faţă de cele importate, etc. în conformitate cu prevederile Schemei de ajutor de stat/Schemei de minimis aplicabile. IMM-ul trebuie să implementeze un proiect ce vizează îmbunătăţirea eficienţei energetice şi economisirea energiei în industrie, conform OUG nr. 22/2008 (privind eficienţa energetică şi promovarea energiei din surse regenerabile la utilizatorii finali).
Un parteneriat între un IMM din România şi o companie/parteneri din statele donatoare (Regatul Norvegiei, Islanda şi Liechtenstein) este apreciat şi încurajat. Proiectele pot fi depuse în parteneriat, cu condiţia ca atât beneficiarul, cât şi partenerul să se încadreze în categoriile de solicitanţi eligibili pentru domeniile vizate de proiect şi să realizeze scopurile programului.
Valoarea totală a asistenţei/grant pentru Programul de eficienţă energetică acordat României este de 8 milioane Euro, la care se adaugă co-finanţarea naţională de 15 % - 1.411.765 Euro.
Proiectul va fi considerat eligibil pentru Program dacă propune, dezvoltă şi aplică cel puţin o măsură de îmbunătăţire a eficienţei energetice; vor fi acceptate şi pachetele de măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice. Se va acorda prioritate proiectelor care asigură cea mai mare reducere a emisiilor de carbon în raport cu resursele financiare alocate pentru programul de subvenţionare (tCO2/1.000 Euro), în funcţie de punctajul lor.
Eficienţa energetică se va măsura de către o instituţie/societate autorizată de ANRE ca parte a unui bilanţ energetic elaborat în baza măsurătorilor realizate cu ajutorul instrumentelor de măsurare, pentru perioade reprezentative ale fluxului tehnologic, la capacităţile tehnologice stabilite, înainte de selecţia şi implementarea proiectului.
Promotorul proiectului va introduce valoarea eficienţei rezultate după implementarea proiectului într-o declaraţie care va fi depusă împreună cu documentele necesare pentru obţinerea subvenţiei:
- Reducerea de impact de mediu estimată în tCO2/an
- Energia economisită estimată în MWh/an.
Aplicanţii eligibili trebuie să deruleze spre exemplu investiţii care să aibă ca efect:
- Îmbunătăţirea eficienţei energetice a sistemelor de acţionare electrică (de exemplu, creşterea utilizării sistemelor de control electronice, variatoare de viteză, sisteme de aplicare integrate, convertizoare de frecvenţă, motoare electrice cu eficienţă ridicată, înlocuirea întregului sistem de acţionare cu un alt sistem mai eficient);
- Înlocuirea utilajelor învechite ăi supradimensionate (de exemplu, transformatoarele electrice, compresoarele, motoarele, etc.);
- Îmbunătăţirea eficienţei energetice a sistemelor de încălzire şi de răcire (de exemplu, utilizarea pompelor de căldura, înlocuirea boilerelor existente cu boilere noi, mai eficiente, modernizarea sistemelor industriale de încălzire/răcire);
- Îmbunătăţirea eficienţei energetice a sistemelor de iluminat (de exemplu, înlocuirea lămpilor existente cu altele noi, mai eficiente, utilizarea sistemelor digitale de control, a senzorilor de mişcare pentru sistemele de iluminat);
- Îmbunătăţirea eficienţei energetice a sistemelor de refrigerare (de exemplu, înlocuirea unităţilor existente cu dispozitive noi, mai eficiente, introducerea de sisteme de recuperare a căldurii rezultate din procesele de răcire;
- Îmbunătăţirea eficienţei energetice a sistemelor de încălzire prin introducerea sistemelor de încălzire care folosesc energia termică din surse regenerabile şi prin reducerea cantităţii de combustibil (gaz, petrol brut, etc.) utilizat;
- Îmbunătăţirea eficienţei energetice prin modernizarea instalaţiilor de producţie;
- Managementul energetic îmbunătăţit la nivel de platforme industriale;
- Sisteme de recuperare a căldurii rezultată în urma proceselor industriale.