Partea 6 - GENERALITĂŢI - Norme Tehnice din 2003 PRIVIND SIGURANŢA NAVELOR MARITIME DE PASAGERI CARE NU EFECTUEAZĂ VOIAJE INTERNAŢIONALE
M.Of. 605 bis
Ieşit din vigoare Versiune de la: 31 Ianuarie 2005
PARTEA A:GENERALITĂŢI
SECŢIUNEA 1:Principii de bază
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
1.1.Obiectivele siguranţei contra incendiului din acest capitol sunt de:
1.1.1.prevenire a apariţiei incendiului şi exploziei;
1.1.2.reducere a riscurilor cauzate de incendiu pentru viaţa umană;
1.1.3.reducere a riscurilor de avariere a navei, încărcăturii sau mediului înconjurător datorită incendiului;
1.1.4.localizare, control şi de lichidare a incendiului şi exploziei în compartimentul în care au apărut; şi
1.1.5.asigurare a unor mijloace adecvate şi disponibile imediat pentru evacuarea pasagerilor şi echipajului.
1.2.În vederea atingerii obiectivelor referitoare la incendiu prezentate în paragraful .1, următoarele principii fundamentale stau la baza regulilor din prezentul capitol şi sunt incluse în ele după caz, ţinându-se seama de tipul navelor şi de riscurile eventuale de incendiu:
1.2.1.împărţirea navei în zone verticale principale contra incendiului prin elemente structurale izolate termic;
1.2.2.separarea spaţiilor de locuit de celelalte spaţii ale navei prin elemente structurale izolate termic;
1.2.3.utilizarea restrânsă a materialelor combustibile;
1.2.4.detectarea oricărui incendiu în zona unde a luat naştere;
1.2.5.localizarea şi stingerea oricărui incendiu în locul unde a luat naştere;
1.2.6.protecţia căilor de evacuare sau de acces pentru combaterea incendiului;
1.2.7.posibilitatea utilizării rapide a mijloacelor de combatere a incendiului;
1.2.8.reducerea posibilităţilor de aprindere a vaporilor încărcăturii inflamabile.
1.3.Obiectivele protecţiei contra incendiului prezentate în paragraful .1 de mai sus pot fi atinse prin asigurarea conformităţii cu regulile prescriptive specificate în acest capitol sau printr-o concepţie şi dotări alternative în conformitate cu Partea F din Capitolul II-2 revizuit al Convenţiei SOLAS 1974, care se aplică navelor construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată.
O navă va fi considerată că respectă cerinţele funcţionale prezentate în paragraful .2 şi că îndeplineşte obiectivele protecţiei contra incendiului dacă:
1.3.1.fie concepţia navei şi a dotărilor, ca un întreg, respectă regulile prescriptive specificate în acest capitol;
1.3.2.fie concepţia navei şi a dotărilor, ca un întreg, au fost revăzute şi aprobate în conformitate cu Partea F din Capitolul II-2 revizuit al Convenţiei SOLAS 1974, care se aplică navelor construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată;
1.3.3.fie concepţia navei şi a dotărilor au fost parţial revizuite şi aprobate în conformitate cu Partea F din Capitolul II-2 revizuit al Convenţiei SOLAS 1974 şi părţile rămase sunt în conformitate cu regulile prescriptive specificate în acest capitol.
1.4.Toate navele care sunt supuse reparaţiilor, transformărilor şi modificărilor de importanţă majoră şi dotările legate de acestea trebuie să corespundă cerinţelor aplicabile anterior acestor nave.
Reparaţiile, transformările şi modificările de importanţă majoră şi dotările legate de acestea care afectează substanţial dimensiunile navei sau spaţiile destinate pasagerilor, sau cresc substanţial durata de serviciu a navei şi a dotărilor legate de aceasta trebuie să corespundă celor mai recente cerinţe aplicabile navelor noi în măsura în care ANR consideră că este rezonabil şi posibil.
NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
1.5.Prin derogare de la prevederile paragrafului .4, navele existente din clasa B care transportă mai mult de 36 de pasageri când sunt supuse unor reparaţii, înlocuiri, modificări şi dotările care se referă la acestea, trebuie să corespundă următoarelor:
1.5.1.toate materialele introduse pe aceste nave vor corespunde cerinţelor cu privire la materialele folosibile pe navele noi din clasa B; şi
1.5.2.toate reparaţiile, înlocuirile, modificările şi dotările care se referă la acestea şi care implică înlocuirea de materiale în greutate de 50 tone sau mai mult, altele decât cele cerute de regula II-2/B/16, vor corespunde cerinţelor aplicabile navelor noi din clasa B.
SECŢIUNEA 2:Definiţii
SUBSECŢIUNEA 1:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
2.1.Material incombustibil este un material care nu arde şi nici nu emite vapori inflamabili în cantitate suficientă pentru a se autoaprinde când i se ridică temperatura la aproximativ 750°C, această proprietate fiind determinată printr-o încercare a rezistenţei la foc în conformitate cu Rezoluţia IMO A.799(19) "Recomandarea revizuită privind metodele de încercare a incombustibilităţii materialelor pentru construcţii navale maritime". Orice alt material este considerat un material combustibil.
SUBSECŢIUNEA 11:2.1a.PENTRU NAVELE DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA SAU DUPĂ 1 IANUARIE 2003:
2.1.Material incombustibil este un material care nu arde şi nici nu emite vapori inflamabili în cantitate suficientă pentru a se autoaprinde când i se ridică temperatura la aproximativ 750°C, aceasta fiind determinată în conformitate cu Codul internaţional pentru aplicarea metodelor de încercare la foc (Codul FTP) al Organizaţiei Maritime Internaţionale (IMO). Orice alt material este considerat un material combustibil.
SUBSECŢIUNEA 2:
2.2.Încercare standard a rezistenţei la foc este cea la care eşantioanele prelevate din pereţi sau punţi sunt supuse în cuptorul de încercare la temperaturi care corespund cu aproximaţie curbei standard de temperatură-timp. Eşantioanele vor avea o suprafaţă expusă de cel puţin 4,65 m2 şi înălţimea (sau lungimea în cazul punţilor) de cel puţin 2,44 metri, fiind cât mai asemănătoare construcţiei prevăzute şi având, unde este cazul, cel puţin o îmbinare. Curba standard de temperatură-timp este o curbă continuă dusă prin următoarele puncte de temperatură a cuptorului:
temperatura internă iniţială a cuptorului | 20° C |
la sfârşitul primelor 5 minute | 576° C |
la sfârşitul a 10 minute | 679° C |
la sfârşitul a 15 minute | 738° C |
la sfârşitul a 30 minute | 841° C |
la sfârşitul a 60 minute | 945° C |
SUBSECŢIUNEA 21:
2.2.2.2a.PENTRU NAVELE DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
Încercare standard a rezistenţei la foc este cea la care eşantioanele prelevate din pereţi sau punţi sunt supuse în cuptorul de încercare la temperaturi care corespund cu aproximaţie curbei standard de temperatură-timp. Aceste metode de încercare vor fi în conformitate cu Codul internaţional pentru aplicarea metodelor de încercare la foc (Codul FTP).
SUBSECŢIUNEA 3:
2.3.Construcţii de tip "A" sunt acele construcţii formate din pereţi şi punţi care îndeplinesc următoarele cerinţe:
2.3.1.sunt construite din oţel sau alt material echivalent;
2.3.2.sunt suficient de rigide;
2.3.3.sunt executate astfel încât să nu permită trecerea fumului şi a flăcării până la terminarea încercării standard de o oră a rezistenţei la foc;
2.3.4.vor fi izolate cu materiale incombustibile aprobate astfel încât temperatura medie pe suprafaţa ne-expusă să nu crească mai mult de 140 C peste temperatura iniţială şi nici temperatura din orice punct, inclusiv la orice îmbinare, nu va creşte mai mult de 180°C peste temperatura iniţială, în timpul specificat mai jos:
Clasa "A-60" | 60 minute |
Clasa "A-30" | 30 minute |
Clasa "A-15" | 15 minute |
Clasa "A-0" | 0 minute |
2.3.5.ANR va cere o încercare a peretelui sau a punţii prototip, spre a se asigura că sunt îndeplinite cerinţele de mai sus în ceea ce priveşte integritatea construcţiei şi creşterea temperaturii în conformitate cu Rezoluţia IMO A.754(18).
Pentru navele din clasele B, C şi D, construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată "Rezoluţia IMO A.754(18)" se va citi "Codul FTP".
2.4.Construcţii de tip "B " sunt acele construcţii formate din pereţi, punţi, plafoane sau căptuşeli, care îndeplinesc următoarele condiţii:
2.4.1.trebuie să fie executate astfel încât să nu permită trecerea flăcărilor până la sfârşitul primei jumătăţi de oră din timpul încercării standard a rezistenţei la foc;
2.4.2.trebuie să aibă un grad de izolare astfel încât temperatura medie de pe suprafaţa ne-expusă să nu crească cu mai mult de 140°C peste temperatura iniţială şi în nici un punct, inclusiv la orice îmbinare, temperatura nu trebuie să crească cu mai mult de 225°C peste cea iniţială, în decursul următoarelor intervale:
Clasa "B-15" | 15 minute |
Clasa "B-0" | 0 minute |
2.4.3.trebuie să fie realizate din materiale incombustibile aprobate şi toate materialele servind la construcţia şi fixarea construcţiilor de tip "B" să fie incombustibile, exceptând cazul când poate fi permis furnir combustibil care îndeplineşte alte cerinţe ale acestui capitol;
2.4.4.ANR va cere încercarea unei construcţii prototip pentru a se convinge că ea corespunde cerinţelor de mai sus în ce priveşte integritatea şi creşterea temperaturii în conformitate cu rezoluţia IMO A.754(18).
Pentru navele din clasele B, C şi D, construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată "Rezoluţia IMO A.754(18)" se va citi "Codul FTP".
2.5.Construcţii de tip "C" sunt acele construcţii realizate din materiale incombustibile aprobate. Ele nu trebuie să respecte cerinţele privitoare la trecerea fumului şi a flăcării şi nici pe cele cu privire la limita de creştere a temperaturii. Este permis furnir combustibil care îndeplineşte alte cerinţe ale acestui capitol.
2.6.Plafoane sau căptuşeli continue de tip "B " sunt acele plafoane sau căptuşeli de tip "B" care se termină numai în dreptul unei construcţii de tip "A" sau "B".
2.7.Oţel sau alt material echivalent. Ori de câte ori apar cuvintele "oţel sau alt material echivalent", prin "material echivalent" trebuie înţeles orice material incombustibil care, el însuşi sau prin izolaţia prevăzută, posedă proprietăţi echivalente cu cele ale oţelului sub aspectul integrităţii şi rezistenţei mecanice la sfârşitul încercării standard a rezistenţei la foc (de exemplu un aliaj de aluminiu izolat corespunzător).
SUBSECŢIUNEA 4:
2.8.Putere lentă de propagare a flăcării înseamnă că suprafaţa în cauză va limita adecvat propagarea flăcării, aceasta fiind determinată prin metoda de încercare la foc conform Rezoluţiei IMO A.653(16) referitoare la materialele de finisare a pereţilor, plafoanelor şi a punţilor.
SUBSECŢIUNEA 41:
2.8.2.8a.PENTRU NAVELE DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
Putere lentă de propagare a flăcării înseamnă că suprafaţa în cauză va limita adecvat propagarea flăcării, aceasta fiind determinată în conformitate cu Codul FTP.
SUBSECŢIUNEA 5:
2.9.Zone verticale principale sunt acele secţiuni în care sunt împărţite prin construcţii de tip "A" corpul, suprastructura şi rufurile; lungimea medie şi lăţimea fiecăreia dintre aceste zone deasupra oricărei punţi nu trebuie să depăşească în general 40 metri.
2.10.Încăperi de locuit sunt acele spaţii folosite ca încăperi sociale, coridoare, spălătoare, cabine, birouri, infirmerii, săli de cinematograf, camere de recreere, frizerii, oficii care nu conţin instalaţii de gătit şi spaţii similare.
2.11.Încăperi sociale sunt acele părţi din încăperile de locuit care sunt folosite ca vestibuluri, săli de mese, saloane şi alte spaţii similare permanent închise.
2.12.Încăperi de serviciu sunt acele încăperi utilizate pentru bucătării, oficii care conţin instalaţii de gătit, dulapuri de serviciu, încăperi pentru poştă şi valori, spaţii de depozitare, ateliere, altele decât acelea care intră în componenţa încăperilor de maşini, încăperi similare şi puţurile aferente acestora.
2.13.Încăperi de marja sunt toate încăperile folosite pentru marfă (inclusiv tancurile pentru mărfuri lichide) şi puţurile aferente acestor spaţii.
2.13.1. Încăperi pentru vehicule sunt încăperile de marfă folosite pentru transportul vehiculelor cu motor cu combustibil în rezervoarele lor pentru propria lor propulsie.
2.14.Încăperi de marfa Ro-Ro sunt încăperi care nu sunt în mod normal împărţite în orice direcţie şi care se extind fie pe o lungime considerabilă fie pe întreaga lungime a navei, în care vehiculele cu motor cu combustibil în rezervoarele lor pentru propria lor propulsie şi/sau mărfurile (ambalate sau în vrac, încărcate în sau pe remorci auto sau vagoane de cale ferată, vehicule (inclusiv cisterne auto sau de cale ferată), trailere, containere, palete, rezervoare mobile în sau pe mijloace similare-de depozitare sau alte recipiente) pot fi încărcate şi descărcate normal pe direcţie orizontală.
2.15.Încăperi de marfa Ro-Ro deschise sunt încăperi de marfă Ro-Ro fie deschise la ambele capete, sau deschise la un capăt şi prevăzute cu ventilaţie naturală adecvată pe întreaga lor lungime prin deschideri permanente în bordajul exterior sau plafon, sau deschise deasupra şi pentru navele construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată având o suprafaţă totală de cel puţin 10% din aria totală a părţilor laterale.
2.15.1. Încăperi pentru vehicule deschise sunt acele încăperi pentru vehicule fie deschise la ambele capete, sau deschise la un capăt şi prevăzute cu ventilaţie naturală adecvată pe întreaga lor lungime prin deschideri permanente în bordajul exterior sau plafon, sau deschise deasupra şi pentru navele construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată având o suprafaţă totală de cel puţin 10% din aria totală a părţilor laterale.
2.16.Încăperi de marfa Ro-Ro închise sunt încăperi de marfa Ro-Ro care nu sunt nici încăperi de marfă Ro-Ro deschise nici punţi expuse.
2.16.1. Încăperi pentru vehicule închise sunt încăperi pentru vehicule care nu sunt nici încăperi pentru vehicule deschise nici punţi expuse.
2.17.Punte expusă, este o punte expusă complet condiţiilor atmosferice în partea de sus şi cel puţin două direcţii laterale.
2.18.Încăperi de categorie specială sunt acele încăperi pentru vehicule închise situate deasupra sau dedesubtul punţii pereţilor etanşi în care şi din care astfel de vehicule pot fi conduse şi la care pasagerii au acces. încăperile de categorie specială se pot extinde pe mai mult de o punte cu condiţia ca înălţimea liberă maximă pentru vehicule să nu depăşească 10 metri.
2.19.1. Încăperi de maşini de categoria "A " sunt acele încăperi şi puţurile aferente acestor încăperi care conţin:
2.19.1.1. motoare cu ardere internă folosite pentru propulsia principală; sau
2.19.1.2. motoare cu ardere internă folosite în alte scopuri decât propulsia principală dacă puterea lor totală este cel puţin 375 kW; sau
2.19.1.3. orice căldare cu combustibil lichid sau instalaţie de combustibil.
2.19.2. Încăperi de maşini cuprind toate încăperile de maşini de categoria "A" şi toate celelalte încăperi care conţin maşini de propulsie, căldări, instalaţii de combustibil, maşini cu aburi şi motoare cu ardere internă, generatoare şi motoare electrice importante, staţii de încărcare a combustibilului, instalaţii frigorifice, instalaţii stabilizatoare, instalaţii de ventilaţie şi instalaţii de aer condiţionat, şi alte încăperi similare, împreună cu puţurile aferente acestor spaţii.
2.20.Instalaţie de combustibil este echipamentul folosit pentru pregătirea combustibilului în vederea alimentării unei căldări cu combustibil lichid, sau echipamentul folosit pentru preîncălzirea combustibilului destinat unui motor cu combustie internă, cuprinzând orice pompe, filtre şi încălzitoare care lucrează cu combustibil la o presiune mai mare de 0,18 N/mm2.
2.21.Posturi de comandă sunt acele încăperi în care se găsesc echipamente radio, sau echipamente principale de navigaţie, sau sursa de energie pentru avarie sau este centralizat echipamentul de detectare a incendiului sau de comandă pentru instalaţiile de stingere a incendiului.
2.21.1. Post central de comandă este un post de comandă în care sunt centralizate funcţiile de control şi semnalizare aferente următoarelor:
2.21.1.1. instalaţii fixe de detectare şi de alarmă de incendiu;
2.21.1.2. instalaţii automate de stingere a incendiului cu sprinklere, instalaţii de detectare şi alarmă de incendiu;
2.21.1.3. tablouri de semnalizare a uşilor antifoc;
2.21.1.4. închiderea uşilor antifoc;
2.21.1.5. tablouri de semnalizare a uşilor etanşe la apă;
2.21.1.6. închiderea uşilor etanşe la apă;
2.21.1.7. ventilatoare;
2.21.1.8. alarmă generală/ de incendiu;
2.21.1.9. instalaţii de comunicare incluzând telefoane; şi
2.21.1.10. microfoanele pentru instalaţiile de comunicare cu publicul.
2.21.2. Post central de comandă supravegheat continuu este un post central de comandă care este supravegheat în permanenţă de un membru responsabil al echipajului.
2.22.Încăperi care conţin mobilier şi elemente de decoraţiuni interioare cu pericol limitat de incendiu sunt, conform Regulii II-2/B/2, acele încăperi care conţin mobilier şi elemente de decoraţiuni interioare cu pericol limitat de incendiu (cum ar fi cabine de locuit, încăperi sociale, oficii sau alte tipuri de încăperi de locuit) în care:
2.22.1. tot mobilierul voluminos precum pupitre, dulapuri pentru îmbrăcăminte, toalete, birouri, comode, este executat în întregime din materiale incombustibile aprobate, exceptând faptul că pe suprafaţa lor de lucru se poate aplica un strat de furnir din material combustibil nu mai gros de 2 mm;
2.22.2. tot mobilierul uşor precum scaune, canapele, mese, care este construit pe schelet din materiale incombustibile;
2.22.3. toate draperiile, perdelele şi alte materiale textile suspendate au caracteristici de rezistenţă la propagarea flăcării care nu sunt inferioare acelora corespunzătoare produselor din lână având greutatea de 0,8 kg/m2, în conformitate cu Rezoluţia IMO A.471(XII) şi a amendamentelor la aceasta adoptate prin rezoluţia A.563(14);
Pentru navele din clasele B, C ŞI D, construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată "Rezoluţia IMO A.471(XII) şi a amendamentelor la aceasta adoptate prin rezoluţia A.563(14)" se va citi "Codul FTP".
2.22.4. toate acoperirile pardoselilor au caracteristici de rezistenţă la propagarea flăcării care nu sunt inferioare acelora corespunzătoare unui material similar din lână folosit în acelaşi scop;
Pentru navele din clasele B, C ŞI Ds construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată acest sub-paragraf se va citi:
- toate acoperirile pardoselilor au caracteristici de putere lentă de propagare a flăcării;
- toate acoperirile pardoselilor au caracteristici de putere lentă de propagare a flăcării;
2.22.5. toate suprafeţele expuse ale pereţilor, căptuşelilor şi plafoanelor au proprietăţi de putere lentă de propagare a flăcării; şi
2.22.6. întreg mobilierul tapiţat este rezistent la ardere şi putere lentă de propagare a flăcării în conformitate cu "Metodele de încercare la foc a mobilierului tapiţat" din Rezoluţia IMOA.652(16).
Pentru navele din clasele B, C ŞI D, construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată "Rezoluţia IMO A.652(16)" se va citi "Codul FTP".
SUBSECŢIUNEA 6:PENTRU NAVELE DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
2.22.7. toate aşterauturile au calităţi de rezistenţă la aprindere şi la propagarea incendiului, acestea fiind determinate în conformitate cu Codul FTP.
2.23.Navă Ro-Ro/pasager este o navă de pasageri cu încăperi de marfă Ro-Ro sau încăperi de categorie specială aşa cum sunt definite în această regulă.
2.24.Codul pentru metodele de încercare la foc este Codul internaţional pentru aplicarea metodelor de încercare la foc, aşa cum a fost adoptat de Comitetul Securităţii Maritime al Organizaţiei Maritime Internaţionale (IMO) prin Rezoluţia MSC. 61(67), aşa cum a fost amendat IMO, denumit în continuare Codul FTP, acceptat de România prin OG nr. 32/2001 aprobată prin Legea nr. 33/2002.
2.25.Codul pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului este Codul internaţional pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului, aşa cum a fost adoptat de Comitetul Securităţii Maritime al Organizaţiei Maritime Internaţionale (IMO) prin Rezoluţia MSC. 98(73), aşa cum poate fi amendat de către Organizaţie cu condiţia ca aceste amendamente să fie adoptate, intrate în vigoare şi să aibă efect în conformitate cu prevederile articolului VIII al actualei Convenţii SOLAS referitor la procedurile de amendare aplicabile anexei excluzând capitolul I al acestei anexe, acceptat de România prin Legea nr. 624/2002, denumit în continuare Codul FSS.
2.26.Punct de aprindere este în grade Celsius (proba în creuzet închis) la care un produs va emana o cantitate suficientă de vapori inflamabili care se vor aprinde, aşa cum s-a determinat cu un aparat aprobat pentru măsurarea punctului de aprindere (inflamabilitate).
2.27.Reguli prescriptive însenină caracteristici constructive, limitând dimensiunile sau instalaţiile de protecţie contra incendiului specificate în acest capitol.
SECŢIUNEA 3:Pompe de incendiu, tubulatura de incendiu, hidranţi, furtunuri şi ţevi de refulare
SUBSECŢIUNEA 1:NAVE NOI DIN CLASA B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
3.1.1.Fiecare navă trebuie să fie prevăzută cu pompe de incendiu, tubulaturi de incendiu, hidranţi, furtunuri şi ţevi de refulare în conformitate cu cerinţele aplicabile din prezenta regulă.
SUBSECŢIUNEA 2:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003:
3.1.2.Atunci când se cere mai mult de o singură pompă de incendiu independentă, valvulele de închidere care separă tubulatura de incendiu din cadrul încăperii de maşini ce conţine pompa principală de incendiu sau pompele de restul tubulaturii de incendiu trebuie să fie amplasate în poziţii uşor accesibile şi protejate, în afara încăperii de maşini. Tubulatura de incendiu trebuie dispusă astfel încât atunci când valvulele de închidere sunt închise toţi hidranţii de la bord, cu excepţia celor din spaţiul de maşini menţionat mai sus, sa poată fi alimentaţi cu apă de la o pompă de incendiu care nu este situată în această încăpere de maşini printr-o tubulatură care nu trece prin această încăpere. în mod excepţional, porţiuni scurte din tubulatura de aspiraţie şi de refulare a pompei de incendiu de avarie pot trece prin încăperea de maşini dacă nu este posibilă alegerea unui alt traseu prin exteriorul acestei încăperi, cu condiţia ca integritatea acestei tubulaturi de incendiu să fie asigurată prin înconjurarea tubulaturii cu apărători metalice întărite.
SUBSECŢIUNEA 3:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
3.1.3.Valvulele de izolare care separă secţia tubulaturii principale (magistralei) de incendiu din interiorul încăperii de maşini în care se află pompa principală de incendiu sau pompele de restul tubulaturii principale de incendiu trebuie să fie dispuse într-o poziţie uşor accesibilă şi de protejat în afara încăperilor de maşini. Tubulatura principală de incendiu va fi astfel dispusă încât atunci când valvulele de izolare sunt închise toţi hidranţii de pe navă, cu excepţia din încăperea de maşini menţionată mai sus, să poată fi alimentaţi cu apă de către o altă pompă sau de o pompă de incendiu de avarie. Pompa de incendiu de avarie, priza şi tubulatura sa de aspiraţie a apei de mare şi tubulatura de refulare şi valvulele de izolare vor fi amplasate în afara încăperii de maşini. Dacă această amenajare nu poate fi realizată, priza de apă de mare poate fi prevăzută în încăperea de maşini dacă valvula este acţionată de la distanţă dintr-o poziţie situată în acelaşi compartiment ca şi pompa de incendiu de avarie şi tubulatura de aspiraţie este cât mai scurtă posibil. Porţiuni scurte din tubulatura de sucţiune şi de refulare pot penetra încăperea de maşini, cu condiţia ca ele să fie închise într-o structură rezistentă din oţel sau sunt izolate de tip A-60. Ţevile trebuie să aibă grosimea pereţilor substanţială, dar în nici un caz mai mici de 11 mm şi să fie sudate cu excepţia îmbinărilor cu flanşă de la priza de aspiraţie a apei de mare.
SUBSECŢIUNEA 4:TOATE NAVELE NOI ŞI EXISTENTE DIN CLASA B ŞI NAVELE NOI DIN CLASELE C ŞI D, CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE:
3.2.Debitul pompelor de incendiu
3.2.1.Pompele de incendiu prevăzute trebuie să fie capabile să furnizeze în scopul stingerii incendiului o cantitate de apă, la presiunea indicată în paragraful 4.2, nu mai mică de două treimi din cantitatea cerută să fie refulată de pompele de santină când sunt folosite la golirea santinei.
3.2.2.Pe fiecare navă, pentru care regula cere să fie prevăzută cu mai mult de o pompă acţionată de o sursă de energie, fiecare dintre pompele de incendiu cerute trebuie să aibă o capacitate nu mai mică de 80% din capacitatea totală necesară împărţită la numărul minim de pompe de incendiu necesare, dar nu mai puţin de 25 m3/h şi fiecare dintre aceste pompe trebuie ca în orice situaţie să fie capabilă să furnizeze cel puţin două jeturi de apă. Aceste pompe de incendiu trebuie să poată asigura pomparea apei în tubulatura de incendiu în condiţiile cerute.
3.2.3.Pe navele construite după 1 ianuarie 2003, când se instalează mai multe pompe decât numărul minim de pompe cerut, aceste pompe suplimentare trebuie să un debit de cel puţin 25 m3/h şi trebuie să fie capabile să asigure cel puţin cele două jeturi de apă cerute în paragraful .5 al acestei reguli.
3.3.Amplasarea pompelor de incendiu, a tubulaturii de incendiu şi disponibilitatea imediată a alimentării cu apă
3.3.1.Navele vor fi prevăzute cu pompe de incendiu acţionate de o sursă de energie după cum urmează:
3.3.1.1.navele autorizate să transporte mai mult de 500 de pasageri: cel puţin trei pompe din care una poate fi acţionată de motorul principal;
3.3.1.2.navele autorizate să transporte 500 de pasageri sau mai puţin: cel puţin două pompe, din care una poate fi acţionată de motorul principal.
3.3.2.Pompele sanitare, pompele de balast, de santină sau pentru servicii generale pot fi acceptate ca pompe de incendiu cu condiţia ca ele să nu fie utilizate în mod normal pentru pomparea hidrocarburilor, iar dacă în mod ocazional sunt folosite pentru transferul sau pomparea combustibilului, să fie dotate cu dispozitive de comutare corespunzătoare.
3.3.3.Dispunerea prizelor de apă de mare, a pompelor de incendiu şi a surselor lor de energie trebuie să fie astfel încât să asigure că la navele autorizate să transporte mai mult de 250 pasageri, în cazul unui incendiu în oricare din încăperi, că nu vor fi scoase din funcţiune toate pompele de incendiu.
În cazul navelor noi din clasa B autorizate să transporte 250 de pasageri sau mai puţin, dacă un incendiu produs în oricare compartiment ar putea scoate din funcţiune toate pompele, trebuie să existe dispozitive alternative de furnizare a apei pentru stingerea incendiului constând dintr-o pompă de incendiu de avarie alimentată de o sursă de energie acţionată independent şi având sursa sa de energie şi prizele sale de apă de mare dispuse în afara încăperii de maşini. O astfel de pompă cu acţionare independentă trebuie să fie în conformitate cu prevederile din "Codul pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului" pentru navele construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată.
3.3.4.În cazul navelor noi din clasa B autorizate să transporte mai mult de 250 de pasageri, se vor lua măsuri pentru disponibilitatea imediată a alimentării cu apă astfel alese încât cel puţin un jet eficient de apă să fie imediat obţinut de la orice hidrant din interior şi să asigure astfel continuitatea debitării apei prin pornirea automată a pompei de incendiu prevăzută.
3.3.5.În cazul navelor cu încăperea de maşini periodic nesupravegheată sau cu o singură persoană pentru efectuarea cartului, alimentarea cu apă se va face imediat de la tubulatura principală de incendiu la presiunea corespunzătoare, fie prin pornirea de la distanţă a uneia dintre pompele de incendiu cu pornire de la distanţă de pe puntea de navigaţie şi din postul de comandă în caz de incendiu, dacă există, fie prin menţinerea sub presiune a tubulaturii principale de incendiu de către una din pompele principale de incendiu.
3.3.6.Valvulele de refulare ale fiecărei pompe de incendiu trebuie să fie prevăzute cu clapeţi de reţinere.
3.4.Diametrul şi presiunea tubulaturilor de incendiu
3.4.1.Diametrul tubulaturii principale de incendiu şi al ramificaţiilor sale trebuie să fie suficient pentru a asigura distribuţia eficientă a debitului maxim cerut pentru două pompe de incendiu funcţionând simultan.
3.4.2.Cu două pompe refulând simultan prin ţevile de refulare specificate în paragraful .8 şi cu un număr suficient de hidranţi astfel încât să se asigure cantitatea de apă specificată la paragraful .4.1, următoarele presiuni minime trebuie să fie menţinute la toţi hidranţii:
Nave din clasa B autorizate să transporte: | Noi | Existente |
mai mult de 500 de pasageri | 0,4 N/mm2 | 0,3 N/mm2 |
500 de pasageri sau mai puţin | 0,3 N/mm2 | 0,2 N/mm2 |
3.4.3.Presiunea maximă la orice hidrant nu va depăşi pe aceea la care controlul efectiv al unui furtun de incendiu poate fi demonstrat.
3.5.Numărul şi amplasarea hidranţilor
3.5.1.Numărul şi amplasarea hidranţilor trebuie să fie astfel încât cel puţin două jeturi de apă ce nu pleacă din acelaşi hidrant, unul din jeturi fiind furnizat de un furtun dintr-o singură bucată, să poată fi dirijate în orice punct al navei normal accesibil pasagerilor sau echipajului în timpul navigaţiei şi în orice punct al oricărei încăperi de marfă, când aceasta este goală, oricărei încăperi de marfă Ro-Ro sau al oricărei încăperi de categorie specială, în acest ultim caz cele două jeturi trebuind să atingă orice punct al acestei încăperi, fiecare jet provenind de la un furtun dintr-o singură bucată. Mai mult, astfel de hidranţi vor fi amplasaţi lângă căile de acces în încăperile protejate.
3.5.2.În încăperile de locuit, de serviciu şi de maşini, numărul şi amplasarea hidranţilor vor fi astfel încât cerinţele cuprinse în paragraful .5.1 să poată fi îndeplinite când toate uşile etanşe şi toate uşile din pereţii zonelor verticale principale sunt închise.
3.5.3.Dacă este prevăzut accesul într-o încăpere de maşini la un nivel inferior dintr-un tunel al liniei de axe adiacent, se vor prevedea doi hidranţi în exterior, dar lângă intrarea în acea încăpere de maşini. Dacă un astfel de acces este prevăzut din alte încăperi, într-una din acele încăperi vor fi prevăzuţi doi hidranţi lângă intrarea în încăperea de maşini. O astfel de prevedere nu este necesară dacă tunelul sau încăperile adiacente nu fac parte din calea de evacuare.
3.6.Tubulatură şi hidranţi
3.6.1.Materialele ale căror proprietăţi sunt uşor influenţate de căldură nu vor fi utilizate pentru tubulatura de incendiu şi hidranţi, dacă nu sunt protejate în mod corespunzător. Tubulatura şi hidranţii vor fi amplasaţi astfel încât furtunurile de incendiu să poată fi uşor cuplate la ei. Amplasarea tubulaturii şi hidranţilor se va face astfel încât să se evite posibilitatea de îngheţare. La navele care pot transporta mărfuri pe punte, poziţiile hidranţilor trebuie să fie astfel încât aceştia să fie întotdeauna uşor accesibili şi tubulatura trebuie montată pe cât posibil astfel încât să evite riscul unei deteriorări cauzate de astfel de mărfuri.
3.6.2.Se va prevedea o valvulă pentru fiecare furtun de incendiu, astfel încât orice furtun de incendiu să poată fi îndepărtat în timp ce pompele de incendiu sunt în funcţiune.
3.6.3.Pe navele construite după 1 ianuarie 2003 vor fi prevăzute valvule de izolare pentru toate ramificaţiile principale de incendiu de pe punţile deschise care sunt utilizate în alte scopuri decât stingerea incendiului.
3.7.Furtunuri de incendiu
3.7.1.Furtunurile de incendiu trebuie să fie fabricate din materiale nedegradabile aprobate de ANR şi trebuie să aibă o lungime suficientă pentru a putea proiecta un jet de apă în oricare din spaţiile în care ar fi necesar să fie utilizate. Fiecare furtun va fi prevăzut cu o ţeava de refulare şi cuplajele necesare. Ele trebuie să fie complet interschimbabile la cuplajele dintre furtunuri şi ţevile de refulare. Furtunurile specificate în acest capitol ca "furtunuri de incendiu" împreună cu toate sculele şi accesoriile necesare trebuie să fie menţinute gata de utilizare şi ţinute la vedere, în apropierea hidranţilor sau racordurilor de incendiu. în plus, în spaţiile interioare ale navelor care transportă mai mult de 36 de pasageri, furtunurile de incendiu trebuie să fie în permanenţă conectate la hidranţi.
3.7.2.Va fi prevăzut cel puţin un furtun de incendiu pentru fiecare din hidranţii ceruţi de paragraful .5. Lungimea unui furtun de incendiu va fi limitată la cel mult 20 metri pe punte şi în suprastructuri şi la 15 metri în încăperile de maşini şi pe navele mai mici la respectiv 15 metri şi 10 metri.
3.8.Ţevi de refulare
3.8.1.1.În sensul prezentului capitol, diametrele standardizate ale ţevilor de refulare sunt de 12 mm, 16 mm şi 19 mm sau cât mai aproape posibil de aceste dimensiuni, hi cazul folosirii altor sisteme - precum sistemele cu ceaţă - se admite utilizarea şi a altor diametre.
3.8.1.2.Toate ţevile de refulare vor fi de un tip dublu-scop aprobat (de exemplu pulverizare/jet) şi vor avea încorporat un întrerupător.
3.8.2.Pentru încăperile de locuit şi de serviciu nu este necesară folosirea ţevilor de refulare cu un diametru mai mare de 12 mm.
3.8.3.Pentru încăperile de maşini şi spaţiile deschise, diametrul ajutajului ţevii de refulare va fi astfel încât să se obţină debitul maxim posibil prin două jeturi produse la presiunea menţionată în paragraful .4 de către pompa cea mai mică, fără a fi însă necesară folosirea ajutajelor cu diametrul mai mare de 19 mm.
SUBSECŢIUNEA 5:NAVE NOI DIN CLASELE C ŞI D CU LUNGIMEA MAI MICĂ DE 24 METRI:
3.9.Pompe de incendiu, tubulatura de incendiu, hidranţi, furtunuri, ţevi de refulare şi disponibilitatea imediată a alimentării cu apă
3.9.1.Este necesară o pompă de incendiu independentă, care să fie capabilă să furnizeze în scopul stingerii incendiilor cel puţin un jet de apă de la oricare hidrant, la presiunea specificată mai jos. Cantitatea de apă astfel furnizată nu va fi mai mică decât două treimi din cantitatea cerută pentru pompele de santină când sunt folosite la pomparea apei din santină. O astfel de pompă trebuie să fie capabilă, când descarcă cantitatea maximă de lichid mai sus menţionată prin intermediul hidranţilor cu ţevi de refulare de 12 sau 16 sau 19 mm, să menţină la orice hidrant presiunea minimă cerută navelor din clasa B.
3.9.2.Fiecare navă care transportă mai mult de 250 de pasageri va fi prevăzută cu o pompă suplimentară de incendiu care va fi permanent conectată la tubulatura de incendiu. O astfel de pompă va fi acţionată de o sursă de energie. O astfel de pompă şi sursa ei de energie nu vor fi amplasate în acelaşi compartiment cu pompa de incendiu cerută de paragraful .9.1 şi va avea o priză permanentă de apă de mare situată în afara încăperii de maşini. O astfel de pompă va trebui să poată debita cel puţin un jet de apă de la oricare hidrant de pe navă menţinând o presiune de cel puţin 0,3 N/mm2.
3.9.3.Pompele sanitare, de balast, de santină sau pentru servicii generale pot fi acceptate ca pompe de incendiu.
3.9.4.Fiecare navă va fi dotată cu o tubulatură de incendiu având un diametru suficient pentru a asigura distribuţia efectivă a debitului maxim menţionat mai sus. Numărul şi amplasarea hidranţilor trebuie stabilite astfel încât să se asigure cel puţin un jet de apă care să fie dirijat în orice punct al navei utilizând un singur furtun cu lungimea maximă indicată pentru navele din clasa B în paragraful .7.2.
3.9.5.Fiecare navă va fi dotată cu cel puţin un furtun de incendiu pentru fiecare hidrant montat.
3.9.6.La navele cu încăperea de maşini periodic nesupravegheată sau cu o singură persoană pentru efectuarea cartului, alimentarea cu apă se va face imediat de la tubulatura de incendiu la presiunea corespunzătoare, fie prin pornirea de la distanţă a uneia din pompele principale de incendiu cu pornire de la distanţă de pe puntea de navigaţie şi din postul de comandă în caz de incendiu, dacă există, fie prin menţinerea permanentă sub presiune a tubulaturii principale de incendiu de către una din pompele principale de incendiu.
3.9.7.Valvulele de refulare de la fiecare pompă de incendiu vor fi prevăzute cu clapeţi de reţinere.
SECŢIUNEA 4:Instalaţii fixe de stingere a incendiului
SUBSECŢIUNEA 41:Instalaţii fixe de stingere a incendiului cu gaz: Generalităţi
(1)NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003 ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
4.1.1.Tubulatura necesară pentru distribuirea agentului de stingere a incendiului în încăperile protejate va fi prevăzută cu valvule de comandă marcate astfel încât să indice clar încăperea spre care merge tubulatura. Se vor lua măsuri corespunzătoare pentru a preveni intrarea accidentală a gazului în oricare încăpere.
4.1.2.Tubulatura pentru distribuirea agentului de stingere a incendiului trebuie să fie instalată şi ţevile de refulare dispuse astfel încât să se obţină o distribuire uniformă a agentului.
4.1.3.Se vor prevedea dispozitive de închidere din exterior a tuturor deschiderilor care pot permite pătrunderea aerului în încăperea protejată sau scăpările de gaz din aceasta.
4.1.4.Trebuie prevăzute dispozitive automate de semnalizare sonoră pentru avertizarea lansării agentului de stingere a incendiului în orice încăpere în care în mod normal lucrează personalul sau în care acesta are acces. Alarma va funcţiona pe o durată corespunzătoare de timp înainte de lansarea agentului.
4.1.5.Dispozitivele de comandă ale oricărei instalaţii fixe de stingere a incendiului cu gaz vor fi uşor accesibile şi uşor de manevrat şi vor fi grupate pe cât posibil în cât mai puţine locuri în poziţii în care să nu existe riscul de a fi făcute inoperante de un incendiu ce s-ar declanşa într-o încăpere protejată. în fiecare loc se vor prevedea instrucţiuni clare referitoare la funcţionarea instalaţiei luând în consideraţie siguranţa personalului.
4.1.6.Eliberarea automată a agentului-de stingere a incendiului nu va fi permisă, cu excepţia cazurilor acceptate în vederea acţionării automate locale a dispozitivelor prevăzute, suplimentar la şi independent de orice instalaţie fixă de stins incendiul cerută, în încăperile de maşini deasupra echipamentului cu un risc mare de incendiu sau în zonele închise cu risc mare de incendiu din interiorul încăperii de maşini.
4.1.7.Atunci când cantitatea de agent de stingere este cerută pentru a proteja mai mult de o încăpere, cantitatea de agent disponibil nu este necesar să fie mai mare decât cea mai mare cantitate cerută pentru orice încăpere astfel protejată.
4.1.8.În afară de cazurile permise, recipientele sub presiune necesare depozitării agentului de stingere a incendiului, vor fi amplasate în afara spaţiilor protejate în conformitate cu paragraful .1.11.
4.1.9.Pentru echipaj sau pentru personalul de la mal se vor prevedea dispozitive de verificare sigură a cantităţii de agent din recipiente.
4.1.10. Recipientele pentru depozitarea agentului de stingere a incendiului şi componentele sub presiune aferente vor fi proiectate conform unor norme de presiune considerate satisfăcătoare, luând în consideraţie amplasarea lor şi temperaturile maxime ale mediului înconjurător din timpul funcţionării.
4.1.11. Când agentul de stingere a incendiului este depozitat în afara unui spaţiu protejat, acesta va trebui să fie depozitat într-o încăpere ce va fi situată într-o poziţie sigură şi uşor accesibilă şi care va fi ventilată eficient. Orice intrare într-o asemenea cameră de depozitare se va face de preferinţă de pe o punte deschisă şi în orice caz va fi independentă de spaţiul protejat.
Uşile de acces se vor deschide înspre afară, iar pereţii şi punţile inclusiv uşile şi alte mijloace de închidere a oricărei deschideri din acestea, care formează delimitările între asemenea încăperi şi spaţiile închise adiacente vor fi etanşe la gaze. în scopul aplicării tabelelor referitoare la rezistenţa la foc a pereţilor şi punţilor din regulile II-2/B/4 şi II-2/B/5, după caz, aceste încăperi de depozitare vor fi considerate ca posturi de comandă.
4.1.12. Utilizare unor agenţi de stingere care emană fie spontan fie în condiţiile prevăzute de utilizare, gaze toxice în cantităţi care constituie un pericol pentru persoanele aflate la bord sau produc gaze nocive pentru mediu nu este permisă în instalaţiile de stingere a incendiului de la bordul navelor noi sau în astfel de noi instalaţii de la bordul navelor existente.
(2)NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
4.1.13. Instalaţiile de stingere a incendiului cu gaz fixe vor fi în conformitate cu prevederile din "Codul pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului".
4.1.14. Vor fi prevăzute mijloace de închidere din exteriorul spaţiului protejat a tuturor deschiderilor care pot permite intrarea aerului sau ieşirea gazului din spaţiul protejat.
4.1.15. Atunci când mediul de stingere a incendiului este depozitat în afara spaţiului protejat, acesta trebuie să fie depozitat într-o încăpere care este amplasată în pupa peretelui de coliziune şi care nu este utilizată în alte scopuri. Orice intrare într-o astfel de încăpere de depozitare este de preferat să fie de pe o punte deschisă şi trebuie să fie independentă de spaţiul protejat. Dacă locul de depozitare este amplasat sub puntea pereţilor etanşi, acesta nu va fi situat la mai mult de o punte sub puntea deschisă şi trebuie să fie accesibilă direct de pe puntea deschisă printr-o scară înclinată sau verticală.
Spaţiile care sunt amplasate sub punte sau spaţiile care nu sunt prevăzute cu acces de pe puntea deschisă vor fi prevăzute cu o instalaţie de ventilaţie mecanică concepută să extragă aerul de la nivelul pardoselii şi dimensionată să asigure cel puţin 6 schimburi de aer pe oră. Uşile de acces se vor deschide în exterior şi pereţii şi punţile inclusiv uşile şi orice mijloace de închidere a oricărei deschideri în acestea, care formează separaţiile dintre astfel de încăperi şi spaţiile adiacente închise, vor fi etanşe la gaze. în scopul aplicării tabelelor 4.1, 4.2, 5.1 şi 5.2 aceste încăperi de depozitare vor fi considerate ca posturi de comandă în caz de incendiu.
(3)NAVE NOI DIN CLASELE A, B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
4.1.16. Când volumul de aer liber aflat în recipientele de aer din oricare încăpere este astfel încât, dacă ar fi eliberat în acea încăpere în caz de incendiu, ar afecta grav eficienţa instalaţiei fixe de stingere a incendiului, se va prevedea o cantitate suplimentară de agent de stingere a incendiului.
4.1.17. Furnizorii de instalaţii fixe de stingere a incendiului vor prevedea instalaţiile cu o descriere a acesteia, inclusiv o listă a verificărilor de întreţinere, în limba engleză şi în limba română.
4.1.18. Cantitatea de agent de stingere a incendiului va fi verificată cel puţin odată pe an fie de un expert autorizat de ANR, fie de furnizorul instalaţiei sau de o organizaţie recunoscută.
4.1.19. Verificările periodice care sunt efectuate de şeful mecanic al navei sau sunt organizate de conducerea navei vor fi înregistrate în jurnalul de bord, menţionându-se scopul şi timpul unei astfel de verificări.
4.1.20. Echipamentul de stingere a incendiului suplimentar cerinţelor care este instalat de exemplu în magazii trebuie să corespundă, în ceea ce priveşte construcţia şi dimensionarea sa, prevederilor prezentei reguli pentru tipul de instalaţie respectiv.
4.1.21. Toate uşile spaţiilor protejate cu instalaţie de CO2/Halon trebuie să poarte inscripţia "Acest spaţiu este protejat cu instalaţie de CO2/Halon şi trebuie evacuat atunci când alarma echipamentului intră în funcţiune !".
SUBSECŢIUNEA 42:Instalaţii cu dioxid de carbon
(1)NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003 ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
4.2.1.1.Cantitatea de dioxid de carbon disponibilă pentru încăperile de marfa trebuie să fie, dacă nu se prevede altfel, suficientă pentru a furniza un volum minim de gaz liber egal cu 30% din volumul brut al celei mai mari încăperi de marfa astfel protejată de pe navă.
Dacă există o legătură prin conductele de ventilaţie între două sau mai multe încăperi de marfa, acestea se vor considera ca o singură încăpere. La navele destinate transportului de vehicule, cantitatea necesară de CO2 se va calcula ca 45% din volumul brut al celei mai mari încăperi de marfă.
4.2.1.2.Pentru încăperile de maşini, cantitatea de dioxid de carbon transportată trebuie să fie suficientă pentru a furniza volumul minim de gaz liber egal cu cel mai mare dintre volumele de mai jos:
4.2.1.2.1. 40% din volumul brut al celei mai mari încăperi de maşini astfel protejată, volumul excluzând acea parte a şahtului situată deasupra nivelului la care aria orizontală a acestuia este de 40% sau mai puţin din aria orizontală a încăperii considerate măsurată la jumătatea distanţei dintre plafonul dublului fund şi partea inferioară a şahtului; sau
4.2.1.2.2. 35% din volumul brut al celei mai mari încăperi de maşini protejate inclusiv şahtul; cu condiţia ca, dacă două sau mai multe încăperi de maşini nu sunt complet separate, ele să fie considerate ca alcătuind o singură încăpere.
4.2.2.În sensul acestui paragraf, volumul de dioxid de carbon liber va fi calculat la 0,56 m3/kg.
4.2.3.Instalaţia fixă de tubulaturi va fi astfel încât 85% din cantitatea de gaz să fie descărcată în încăpere în timp de 2 min.
4.2.4.Mecanismul de eliberare a dioxidului de carbon:
4.2.4.1.Trebuie prevăzute două comenzi independente pentru eliberarea dioxidului de carbon într-un spaţiu protejat şi pentru a asigura declanşarea alarmei. Una dintre comenzi va fi utilizată pentru descărcarea gazului din recipientele de depozitare. A doua comandă va fi utilizată pentru deschiderea valvulei tubulaturii prin care este dirijat gazul în spaţiul protejat.
4.2.4.2.Cele două comenzi trebuie amplasate în interiorul unei cutii de declanşare pe care este indicat clar spaţiul pe care-l deserveşte. Dacă cutia ce conţine comenzile trebuie încuiată, cheia se va păstra într-un cofret de sticlă care poate fi spartă, amplasată într-un loc vizibil lângă cutie.
4.2.5.ANR trebuie să se asigure că spaţiile în care sunt situate buteliile de CO2 este amenajat corespunzător în ceea ce priveşte accesul, ventilaţia şi echipamentul de comunicaţie. Trebuie să ia măsurile de siguranţă necesare referitoare la construcţia, instalarea, marcarea, umplerea şi verificarea buteliilor de CO2, tubulaturii şi armăturilor şi pentru echipamentul de comandă şi de alarmă ale unei astfel de instalaţii.
(2)NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
4.2.6.Instalaţiile cu dioxid de carbon trebuie să fie în conformitate cu prevederile din "Codul pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului".
4.2.7.ANR trebuie să se asigure că spaţiile în care sunt situate buteliile de CO2 este amenajat corespunzător în ceea ce priveşte accesul, ventilaţia şi echipamentul de comunicaţie. Trebuie să ia măsurile de siguranţă necesare referitoare la construcţia, instalarea, marcarea, umplerea şi verificarea buteliilor de CO2, tubulaturii şi armăturilor şi pentru echipamentul de comandă şi de alarmă ale unei astfel de instalaţii.
SUBSECŢIUNEA 43:Instalaţii fixe de stingere a incendiului cu spumă cu coeficient mic de spumare în încăperi de maşini
(1)NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003 ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
4.3.1.Dacă într-o încăpere de maşini este prevăzută o instalaţie fixă de stingere a incendiului cu spumă cu coeficient redus de spumare, suplimentar faţă de cerinţele regulii 6, această instalaţie trebuie să poată asigura descărcarea prin orificii de descărcare fixe într-un timp de cel mult 5 minute a unei cantităţi de spumă suficientă să acopere cu un strat gros de 150 mm aria izolată cea mai întinsă pe care ar putea să se răspândească combustibilul. Instalaţia trebuie să poată genera spumă corespunzătoare stingerii incendiilor produse de hidrocarburi. Se vor prevedea dispozitive pentru distribuirea eficientă a spumei printr-o instalaţie fixă de tubulatură cu valvule sau robineţi de comandă către punctele de evacuare corespunzătoare şi pentru dirijarea spumei în mod eficace prin intermediul pulverizatoarelor fixe spre locurile cu riscuri majore de incendiu ale încăperilor protejate. Coeficientul de spumare nu trebuie să depăşească raportul 12:1.
4.3.2.Dispozitivele de comandă ale oricărei dintre aceste instalaţii trebuie să fie uşor accesibile şi simplu de manevrat şi vor fi grupate în cât mai puţine locuri posibil în poziţii unde nu există riscul de a fi făcute inoperante de un incendiu care s-ar declanşa în încăperea protejată.
(2)NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
4.3.3.Instalaţiile fixe de stingere a incendiului cu spumă cu coeficient redus de spumare din încăperile de maşini trebuie să fie în conformitate cu prevederile din "Codul pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului".
SUBSECŢIUNEA 44:Instalaţii fixe de stingere a incendiului cu spumă cu coeficient mare de spumare în încăperile de maşini
(1)NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003 ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
4.4.1.Orice instalaţie fixă cu spumă cu coeficient mare de spumare cerută în încăperile de maşini trebuie să aibă capacitatea de a debita rapid, prin orificii de descărcare fixe, o cantitate de spumă suficientă pentru a umple cel mai mare spaţiu protejat cu o rată de cel puţin 1 metru grosime pe minut. Cantitatea de lichid spumogen disponibil trebuie să fie suficientă pentru a produce un volum de spumă egal cu de cinci ori volumul celei mai mari încăperi de protejat. Coeficientul de spumare nu trebuie să depăşească raportul 1000:1.
4.4.2.Tubulaturile de alimentare cu spumă, prizele de aer ale generatorului de spumă şi numărul unităţilor de preparare a spumei trebuie alese astfel încât ele să asigure producerea şi distribuirea eficientă a spumei.
4.4.3.Amplasarea tubulaturii de refulare a spumei din generator trebuie să fie astfel încât un incendiu în încăperea protejată să nu afecteze echipamentul de generare a spumei.
4.4.4.Generatorul de spumă, sursele sale de energie, lichidul spumogen şi dispozitivele de comandă ale instalaţiei vor fi amplasate astfel încât să fie permanent accesibile şi să funcţioneze simplu şi vor fi grupate pe cât posibil în cât mai puţine locuri care să nu prezinte riscul să fie făcute inoperante în cazul unui incendiu declanşat în încăperea protejată.
(2)NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
4.4.5.Instalaţiile fixe de stingere a incendiului cu spumă cu coeficient mare de spumare din încăperile de maşini trebuie să fie în conformitate cu prevederile din "Codul pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului".
SUBSECŢIUNEA 45:Instalaţii fixe de stingere a incendiului cu apă pulverizată sub presiune în încăperi de maşini
(1)NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003 ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
4.5.1.Orice instalaţie fixă de stingere a incendiului cu apă pulverizată sub presiune cerută în încăperile de maşini trebuie să fie dotată cu pulverizatoare de un tip aprobat.
4.5.2.Numărul şi amplasarea pulverizatoarelor trebuie să fie astfel încât să asigure un debit efectiv de apă de 5 l/min pe fiecare metru pătrat din încăperea protejată. Dacă este necesar, pot fi luate în consideraţie şi debite mai mari în anumite zone cu pericol special. Pulverizatoarele trebuie să fie amplasate deasupra santinelor, deasupra tancurilor şi în alte locuri în care s-ar putea răspândi combustibilul precum şi deasupra locurilor din încăperile de maşini care prezintă surse de incendiu deosebite.
4.5.3.Instalaţia poate fi împărţită în secţii, ale căror valvule de închidere vor fi acţionate din locuri uşor accesibile situate în afara încăperilor care trebuie protejate şi nu prezintă riscul să fie făcute inoperante în caz de incendiu în încăperea protejată.
4.5.4.Instalaţia trebuie să fie menţinută încărcată la presiunea necesară şi pompa care alimentează instalaţia cu apă trebuie să intre automat în funcţiune la scăderea presiunii din instalaţie.
4.5.5.Pompa trebuie să fie capabilă să alimenteze simultan, la presiunea necesară, toate ramificaţiile instalaţiei în orice încăpere protejată. Pompa şi comenzile ei trebuie să fie instalate în afara încăperii sau încăperilor protejate. Nu trebuie să existe posibilitatea ca un incendiu declanşat în încăperea sau încăperile protejate de instalaţia cu apă pulverizată să scoată instalaţia din funcţiune.
4.5.6.Se vor lua măsuri pentru a preveni astuparea pulverizatoarelor cu impurităţi din apă sau din coroziunea tubulaturilor, pulverizatoarelor, valvulelor şi pompei.
(2)NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003:
4.5.7.Pompa poate fi acţionată de un motor cu ardere internă independent însă, dacă pompa depinde de energia furnizată de un generator de avarie prevăzut conform prevederilor din Partea D din Capitolul II-1, acel generator trebuie amplasat astfel încât să intre în funcţiune automat în caz de defectare a sursei principale de energie, astfel încât energia necesară pompei conform alineatului .5 să devină imediat disponibilă.
Când pompa este acţionată de un motor cu ardere internă independent, acesta va fi situat în aşa fel încât un incendiu produs în încăperea protejată să nu afecteze alimentarea cu aer a motorului.
(3)NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
4.5.8.Instalaţiile fixe de stingere a incendiului cu apă pulverizată sub presiune din încăperile de maşini trebuie să fie în conformitate cu prevederile din "Codul pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului".
SECŢIUNEA 5:Stingătoare de incendiu portabile
SUBSECŢIUNEA 1:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003 ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
5.1.Toate stingătoarele de incendiu trebuie să fie de tipuri şi construcţii aprobate.
5.2.Capacitatea stingătoarelor portabile cu lichid prescrise nu trebuie să fie mai mare de 13,5 1 şi nici mai mică de 9 1. Stingătoarele de alt tip trebuie să fie echivalente din punct de vedere al portabilităţii cu un stingător cu lichid de 13,5 1 şi să aibă o eficacitate de stingere a incendiului cel puţin echivalentă cu cea a stingătorului cu lichid de 9 1.
5.3.Se vor prevedea încărcături de rezervă pentru 50 % din totalul încărcăturii pentru fiecare tip de stingător aflat la bord. Un alt stingător de acelaşi tip se poate considera ca stingător de rezervă pentru stingătorul care nu poate fi rapid reîncărcat la bord.
5.4.În general, stingătoarele portabile cu CO2 nu vor fi amplasate în încăperi de locuit. Atunci când astfel de stingătoare sunt prevăzute în cabina radio, la tablouri de distribuţie şi în alte locuri similare, volumul oricărui spaţiu conţinând unul sau mai multe stingătoare va fi astfel încât să limiteze cantitatea de vapori care poate apare datorită descărcării la nu mai mult de 5% din volumul net al spaţiului în scopul acestei reguli. Volumul de dioxid de carbon va fi calculat la 0,56 m3/kg.
SUBSECŢIUNEA 2:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
5.5.Stingătoarele de incendiu portabile trebuie să fie în conformitate cu prevederile din "Codul pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului".
5.6.Stingătoarele portabile cu CO2 nu vor fi amplasate în încăperi de locuit. în posturile de comandă conţinând echipament electric sau electronic sau dotări necesare siguranţei navei, vor fi prevăzute stingătoare al căror agent de stingere nu este nici conductiv din punct de vedere electric nici dăunător echipamentului şi dotărilor.
5.7.Stingătoarele de incendiu vor fi instalate pregătite pentru utilizare în locuri vizibile, care pot fi atinse rapid şi uşor în orice moment în eventualitatea unui incendiu şi într-un astfel de mod încât funcţionabilitatea lor să nu fie afectată de condiţiile atmosferice, vibraţii sau alţi factori externi. Stingătoarele de incendiu portabile vor fi prevăzute cu dispozitive care să indice dacă ele au fost utilizate.
5.8.Vor fi prevăzute încărcături de rezervă pentru 100% din primele 10 stingătoare şi pentru 50% din restul de stingătoare capabile să fie reîncărcate la bord.
5.9.Pentru stingătoarele care nu pot fi re-încărcate la bord, vor fi prevăzute stingătoare de incendiu portabile suplimentare de aceeaşi cantitate, tip, capacitate şi în numărul aşa cum este prevăzut în paragraful. 13 de mai jos în locul încărcăturilor de rezervă.
SUBSECŢIUNEA 3:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
5.10.Stingătoarele de incendiu care folosesc ca agent de stingere a incendiului un produs ce emană, fie spontan fie în condiţiile de utilizare prevăzute, gaze toxice în cantităţi care să constituie un pericol pentru persoane sau care sunt dăunătoare mediului nu vor fi autorizate.
5.11.Stingătoarele de incendiu portabile trebuie să fie corespunzătoare pentru stingerea incendiilor care pot apărea în vecinătatea amplasării stingătorului de incendiu.
5.12.Unul dintre stingătoarele de incendiu portabile destinat a fi utilizat în orice spaţiu va fi aşezat în apropierea intrării în acel spaţiu.
5.13.Numărul minim de stingătoare de incendiu portabile va fi după cum urmează:
5.13.1. în camerele de locuit şi încăperile de serviciu:
stingătoarele de incendiu portabile vor fi amplasate astfel încât din nici un punct al încăperii să nu fie necesară o deplasare mai mare de 10 metri pentru a ajunge la un stingător;
5.13.2. un stingător portabil corespunzător utilizării în zone cu tensiuni electrice înalte trebuie să fie amplasat în vecinătatea oricărui tablou sau sub-tablou electric având o putere de 20 kW sau mai mult;
5.13.3. în bucătării stingătoarele de incendiu portabile vor fi amplasate încât din nici un punct al încăperii să nu fie necesară o deplasare mai mare de 10 metri pentru a ajunge la un stingător;
5.13.4. un stingător de incendiu portabil va fi amplasat în imediata vecinătate a magaziilor de vopsele şi magaziilor care conţin materiale uşor inflamabile.
5.13.5. cel puţin câte un stingător de incendiu va fi instalat pe puntea de navigaţie şi în fiecare post de comandă.
5.14.Stingătoarele de incendiu portabile prevăzute a fi utilizate în încăperile de locuit şi de serviciu trebuie să aibă pe cât posibil acelaşi sistem de manipulare.
5.15.Inspecţia periodică a stingătoarelor de incendiu:
ANR se va asigura că stingătoarelor de incendiu portabile vor fi periodic inspectate şi testate din punct de vedere al funcţionării şi al presiunii.
SECŢIUNEA 6:Instalaţii de stingere a incendiului în încăperile de maşini
Încăperile de maşini de categoria A trebuie să fie prevăzute cu:
SUBSECŢIUNEA 1:PE NAVELE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE:
6.1.Oricare din următoarele instalaţii fixe de stingere a incendiului:
6.1.1.o instalaţie de stingere cu gaze corespunzând prevederilor din paragrafele .1 şi .2 din regula 4, sau o instalaţie echivalentă pe bază de apă ca o alternativă la instalaţiile cu halon, în conformitate cu prevederile MSC/Circ.668 din 30 decembrie 1994 şi MSC/Circ. 728 din iunie 1996, luând în considerare data construcţiei navei;
6.1.2.o instalaţie de stingere cu spumă cu coeficient mare de spumare corespunzând prevederilor aplicabile ale paragrafului .4 din regula 4, luând în considerare data construcţiei navei;
6.1.3.o instalaţie de stingere cu apă pulverizată sub presiune corespunzând prevederilor aplicabile ale paragrafului .5 din regula 4, luând în considerare data construcţiei navei.
6.2.Cel puţin un set de echipament portabil aer-spumă constând dintr-o ţeava de refulare pentru aer-spumă de tip ejector care să poată fi racordată la tubulatura principală de incendiu prin intermediul unui furtun de incendiu, împreună cu un recipient portabil conţinând cel puţin 20 litri de lichid spumogen şi un recipient de rezervă. Ţeava de refulare trebuie să poată debita spumă eficientă, corespunzătoare stingerii incendiului produs de hidrocarburi, la un debit de cel puţin 1,5 m3/minut
6.3.În fiecare astfel de spaţiu, stingătoare de incendiu cu spumă de tip aprobat, având fiecare capacitatea de cel puţin 45 litri, sau altele echivalente, în număr suficient pentru a permite dirijarea spumei sau a oricărui alt agent de stingere echivalent în orice parte a instalaţiilor de combustibil şi de ulei de ungere sub presiune, la reductoare sau în alte zone cu pericol de incendiu. Suplimentar, aici se vor amplasa un număr suficient de stingătoare de incendiu portabile cu spumă sau echivalente care vor fi dispuse astfel încât din nici un punct al încăperii să nu fie necesară o deplasare mai mare de 10 metri pentru a ajunge la un stingător, fără ca numărul total al acestor stingătoare să fie mai mic de două în fiecare asemenea spaţiu.
SUBSECŢIUNEA 2:PE NAVELE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D LUNGIME MAI MICĂ DE 24 METRI ŞI NAVELE EXISTENTE DIN CLASA B:
6.4.Una dintre instalaţiile fixe de stins incendiul specificate în paragraful .1 de mai sus şi suplimentar în oricare încăpere care conţine motoare cu combustie internă, sau tancuri de decantare a combustibilului sau instalaţii de combustibil, se va prevedea un stingător de stins incendiul cu spumă cu o capacitate de cel puţin 45 1, sau un stingător cu dioxid de carbon cu o capacitate de cel puţini 6 kg, şi
6.5.Se va prevedea un stingător de incendiu portabil capabil să stingă incendii de hidrocarburi, pentru fiecare 736 kW sau parte din aceştia a acestor maşini, cu condiţia ca cel puţin două stingătoare dar nu mai mult de şase să fie prevăzute într-un astfel de spaţiu.
Se permite folosirea instalaţiei fixe de stingere a incendiului cu spumă cu coeficient mic de spumare în locul celor şase stingătoare portabile prevăzute prin prezenta regulă.
SUBSECŢIUNEA 3:PE NAVELE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVELE EXISTENTE DIN CLASA B, CARE TRANSPORTĂ MAI MULT DE 36 DE PASAGERI:
6.6.Fiecare încăpere de maşini va fi prevăzută cu două instalaţii corespunzătoare care să producă vapori de apă, constând dintr-un tub de metal în formă de L, braţul lung având aproximativ doi metri lungime şi capabil să poată fi racordat la un furtun de incendiu iar braţul scurt fiind de aproximativ 250 mm lungime prevăzut la capăt cu o duză de vaporizare sau astfel încât să poată fi prevăzut cu un pulverizator.
SUBSECŢIUNEA 4:PE NAVELE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVELE EXISTENTE DIN CLASA B:
6.7.Pentru stingerea incendiului, atunci când se foloseşte ulei încins ca agent de încălzire, se poate cere suplimentar ca încăperea căldărilor să fie echipată cu o instalaţie permanentă sau echipament portabil de stingere a incendiului cu apă pulverizată sub presiune sau pentru împrăştierea de spumă deasupra şi dedesubtul paiolului pentru stingerea incendiului.
SUBSECŢIUNEA 5:PE NAVELE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ, CU LUNGIMEA DE 24 METRI SAU MAI MARE:
6.8.8.1.Încăperile de maşini de categoria A cu volumul mai mare de 500 m3 trebuie, în plus faţă de instalaţia fixă de stingere a incendiului cerută de această regulă, să fie protejate de o instalaţie fixă de stingere a incendiului pe bază. de apă de un tip aprobat sau de o instalaţie echivalentă de stingere a incendiului de uz local, bazată pe liniile directoare elaborate de IMO, prin MSC/Circ. 913 "Linii directoare pentru aprobarea instalaţiilor fixe de stins incendiul de uz local bazate pe apă pentru utilizare în încăperile de maşini de categoria A".
În cazul încăperilor de maşini periodic nesupravegheate, instalaţia de stingere a incendiului trebuie să poată fi declanşată atât automat cât şi manual. în cazul încăperilor de maşini cu supraveghere continuă se cere ca instalaţia de stingere a incendiului să poată fi declanşată numai manual.
6.8.8.2.Instalaţiile fixe de stingere a incendiului de uz local trebuie să protejeze următoarele zone astfel încât să nu fie necesară oprirea maşinii, evacuarea personalului sau izolarea încăperilor:
6.8.8.2.1. părţile cu pericol de incendiu ale maşinilor cu ardere internă utilizate pentru propulsia navei şi pentru generarea curentului electric,
6.8.8.2.2. exteriorul căldărilor,
6.8.8.2.3. părţile cu pericol de incendiu ale incineratoarelor şi
6.8.8.2.4. purificatoarele pentru combustibil încălzit.
6.8.8.3.Activarea oricărei instalaţii de uz local trebuie să producă o alarmă vizuală şi audibilă distinct în spaţiul protejat şi în posturile cu supraveghere continuă. Alarma trebuie să indice clar instalaţia activată. Cerinţele pentru instalaţia de alarmă prevăzute în acest paragraf sunt suplimentare şi nu înlocuiesc pe cele pentru detectare şi de alarmă în caz de incendiu cerute oriunde în acest capitol.
SUBSECŢIUNEA 6:PE NAVELE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003 ŞI PE NAVELE EXISTENTE DIN CLASA B ŞI PE TOATE NAVELE CERTIFICATE SĂ TRANSPORTE MAI MULT DE 400 PASAGERI:
6.9.Instalaţiile fixe de stingere a incendiului de uz local vor fi prevăzute în conformitate cu paragraful .8 al acestei reguli nu mai târziu de 1 octombrie 2005.
SECŢIUNEA 7:Amenajări speciale în încăperile de maşini
SUBSECŢIUNEA 1:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
7.1.Numărul de spiraiuri, uşi, ventilatoare, deschideri în coşuri pentru ventilaţia de evacuare şi alte deschideri ale încăperilor de maşini trebuie reduse Ia minimum corespunzător necesităţilor de ventilaţie şi funcţionării adecvate şi în siguranţă a navei.
7.2.Spiraiurile vor fi din oţel şi nu vor conţine panouri din sticlă. Se vor face amenajări corespunzătoare care în caz de incendiu să permită evacuarea fumului din încăperea ce trebuie protejată.
SUBSECŢIUNEA 2:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D:
7.3.Uşile, altele decât cele etanşe acţionate de o sursă de energie, vor fi dispuse astfel încât să asigure închiderea sigură în caz de incendiu în încăpere, prin dispozitive acţionate de o sursă de energie sau prin prevederea de uşi cu autoînchidere capabile să se închidă în cazul unei înclinări de 3,5 contrar direcţiei de închidere şi având un zăvor de siguranţă prevăzut cu un dispozitiv de dezăvorâre acţionat de la distanţă.
SUBSECŢIUNEA 3:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
7.4.Nu trebuie prevăzute ferestre în pereţii care limitează încăperile de maşini. Aceasta nu exclude folosirea geamurilor la postul de comandă din încăperile de maşini.
7.5.Se vor prevedea mijloace de comandă pentru:
7.5.1.deschiderea şi închiderea spiraiurilor, închiderea deschiderilor din coşuri care permit în mod normal ventilaţia de evacuare şi închiderea clapetelor ventilatorului;
7.5.2.permiterea degajării fumului;
7.5.3.închiderea uşilor acţionate de o sursă de energie sau acţionarea mecanismului de zăvorâre a uşilor, altele decât uşile etanşe acţionate de o sursă de energie;
7.5.4.oprirea ventilatoarelor; şi
7.5.5.oprirea ventilatoarelor pentru tirajul forţat, a pompelor de transfer combustibil, a pompelor instalaţiei de pregătire a combustibilului şi a altor pompe de combustibil similare. Alte pompe de combustibil similare înseamnă pentru navele construite 1 ianuarie 2003 sau după această dată pompele de serviciu pentru uleiul de ungere, pompele de circulaţie ulei termic şi separatoarele de hidrocarburi. Totuşi paragraful .6 din această regulă nu este necesar să fie aplicat separatoarelor hidrocarburi - apă.
7.6.Mijloacele de comandă prevăzute în paragraful .5 şi în regula II-2/A/10.2.5 vor fi amplasate în afara încăperii respective, unde nu pot fi scoase din funcţiune în caz de incendiu produs în încăperea pe care o deservesc. Astfel de mijloace de comandă şi comenzile pentru orice instalaţie de stingere a incendiului trebuie să fie situate la un post de comandă sau pe cât posibil grupate în cât mai puţine locuri. Aceste posturi trebuie să aibă accesul în siguranţă de pe puntea deschisă.
7.7.Când accesul la orice încăpere de maşini de categoria A este prevăzut la un nivel inferior dintr-un tunel adiacent al liniei de axe, va trebui prevăzută în tunel, lângă uşa etanşă, o uşă ecran la foc din oţel uşor care să poată fi acţionată din fiecare parte.
SECŢIUNEA 8:Instalaţii automate de stingere a incendiului cu sprinklere, de detectare a incendiului şi de alarmă de incendiu
SUBSECŢIUNEA 1:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003, ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
8.1.Orice instalaţie automată de stingere a incendiului cu sprinklere, de detectare a incendiului şi de alarmă de incendiu cerută trebuie să fie gata de funcţionare oricând şi fără să fie necesară intervenţia echipajului pentru punerea ei în funcţiune. Tubulatura instalaţiei va fi în permanentă plină cu apă şi numai porţiuni mici exterioare pot fi în permanenţă goale, dacă se consideră că această precauţie este necesară. Oricare dintre porţiunile din instalaţie care ar putea să îngheţe în timpul serviciului vor fi protejate corespunzător împotriva îngheţului. Instalaţia va fi menţinută încărcată la presiunea necesară luându-se toate măsurile pentru a fi permanent alimentată cu apă aşa cum cere prezenta regulă.
8.2.Fiecare secţie de sprinklere trebuie să aibă dispozitive de semnalizare automată optică şi acustică la unul sau mai multe panouri de indicare ori de câte ori vreun sprinkler intră în acţiune. Aceste panouri trebuie să indice în care secţie deservită de instalaţie a apărut incendiul şi trebuie să fie centralizate pe puntea de navigaţie şi suplimentar, alarme acustice şi optice vor fi prevăzute şi în poziţii în afara timoneriei, pentru a asigura că semnalizarea incendiului este imediat recepţionată de către echipaj. Sistemele de alarmă trebuie să fie concepute astfel încât să semnalizeze orice defecţiune produsă în instalaţie.
8.3.Sprinklerele vor fi grupate pe secţii separate, fiecare din ele fiind alcătuită din cel mult 200 de sprinklere. Orice secţie de sprinklere nu va deservi mai mult de două punţi şi nu se va extinde pe mai mult de o zonă verticală principală, numai dacă se poate demonstra că dispunerea unei secţii de sprinklere care deserveşte mai mult de două punţi sau care este situată în mai mult de o zonă verticală principală nu diminuează protecţia navei împotriva incendiului.
8.4.Fiecare secţie de sprinklere trebuie să poată fi izolată printr-o singură valvulă de închidere. Aceste valvule de închidere trebuie să fie uşor accesibile şi amplasarea lor trebuie să fie indicată în mod clar şi permanent. Se vor lua măsuri pentru a împiedica acţionarea acestor valvule de către persoane neautorizate".
8.5.Un manometru indicând presiunea apei din instalaţie va fi prevăzut pe lângă valvulele de închidere a fiecărei secţii şi la un post central.
8.6.Sprinklerele trebuie să fie rezistente la coroziune în mediu marin. în încăperile de locuit şi de serviciu sprinklerele trebuie să se deschidă la o temperatură cuprinsă între 68°C şi 79°C, cu excepţia încăperilor cum sunt uscătoriile, unde temperatura ambiantă este ridicată, unde se poate mări temperatura de deschidere cu cel mult 30 C peste temperatura maximă prevăzută la plafonul acestor încăperi.
8.7.Lângă fiecare panou indicator trebuie afişată o listă sau un plan al tuturor încăperilor deservite de fiecare secţie şi poziţia zonei faţă de secţie. Vor fi prevăzute instrucţiuni corespunzătoare pentru testarea şi întreţinerea instalaţiei.
8.8.Sprinklerele se vor instala cu orificiile de evacuare în jos, perpendicular pe plafon şi vor fi distanţate astfel încât să asigure un debit mediu de cel puţin 5 litri pe minut pentru fiecare metru pătrat de suprafaţă nominală protejată de sprinklere.
Sprinklerele trebuie amplasate pe cât posibil în afara zonelor cu traverse sau cu alte obiecte care ar putea obstrucţiona proiectarea apei astfel ca din această poziţie materialul combustibil din spaţiul respectiv să fie bine pulverizat.
8.9.Instalaţia trebuie prevăzută cu un rezervor sub presiune având un volum egal cu cel puţin dublul aceluia al cantităţii de apă specificată în prezentul alineat. în acest rezervor trebuie să existe o cantitate permanentă de apă dulce, care să asigure debitul pompei indicat în paragraful .12 timp de 1 minut, şi se vor lua măsuri pentru ca în rezervor să se menţină o presiune de aer astfel încât după consumarea întregii cantităţi de apă dulce presiunea să nu fie mai mică decât presiunea de lucru a sprinklerului plus presiunea dată de o coloană de apă măsurată de la fundul tancului şi până la cel mai înalt amplasat sprinkler al instalaţiei. Vor fi prevăzute mijloace corespunzătoare pentru completarea aerului sub presiune şi a apei din rezervor. Acesta va fi prevăzut cu o sticlă de nivel pentru indicarea corectă a nivelului apei din rezervor.
8.10.Se vor lua măsuri pentru ca apa de mare să nu pătrundă în rezervor. Rezervorul sub presiune trebuie prevăzut cu o valvulă de siguranţă eficientă şi cu un indicator de presiune. Valvule de închidere sau robineţi trebuie prevăzuţi la fiecare dintre racordurile indicatorului de presiune.
8.11.O pompă acţionată independent va fi prevăzută numai cu scopul de a alimenta sprinklerele cu apă în mod automat şi continuu. Pompa trebuie să intre în funcţiune automat în caz de scădere a presiunii în instalaţie, înainte de consumarea întregii cantităţi de apă dulce existentă în rezervorul sub presiune.
8.12.Pompa şi tubulatura trebuie să fie în măsură să menţină presiunea necesară la nivelul celui mai înalt sprinkler astfel ca debitul de apă să fie continuu şi suficient pentru a acoperi simultan o suprafaţă de minimum 280 m2, la debitul specificat în paragraful .8. Pe navele noi din clasele C şi D cu lungimea mai mică de 40 metri cu suprafaţa protejată totală mai mică de 280 m2, ANR poate specifica aria corespunzătoare pentru dimensionarea pompelor şi a componentelor pentru alternativele de alimentare.
8.13.Pompa va avea prevăzută la refulare o valvulă de probă cu o ţeava de scurgere scurtă deschisă la capăt. Secţiunea efectivă a valvulei şi ţevii trebuie să fie suficientă pentru trecerea apei într-o cantitate egală cu debitul pompei când se menţine în instalaţie presiunea specificată în paragraful .9.
8.14.Priza pentru apă de mare a pompei trebuie, pe cât posibil, amplasată în aceeaşi încăpere în care se află pompa şi va fi aşezată astfel încât dacă nava este pe mare, să nu fie necesară oprirea alimentării pompei cu apă de mare, pentru alt scop în afară de inspecţie sau reparaţie la pompă.
8.15.Pompa şi rezervorul sub presiune trebuie amplasate suficient de departe de orice încăpere de maşini şi nu vor fi amplasate în nici o încăpere care trebuie protejată de instalaţia cu sprinklere.
8.16.Nu trebuie să existe mai puţin de două surse de energie care alimentează pompa pentru apă de mare şi instalaţiile automate de alarmă şi detectare a incendiului. Dacă sursele de energie pentru pompă sunt electrice, acestea vor fi generatorul principal şi sursa de energie de avarie. Pompa trebuie să fie conectată la tabloul principal de distribuţie şi la tabloul de distribuţie de avarie prin fidere distincte rezervate exclusiv în acest scop. Fiderele trebuie să fie dispuse în aşa fel încât să nu treacă prin bucătării, încăperi de maşini şi alte spaţii închise care prezintă un pericol ridicat de incendiu, afară numai de cazul în care este necesar pentru a ajunge la tablourile respective şi ele trebuie să ducă la un comutator automat situat lângă pompa instalaţiei de sprinklere. Acest comutator trebuie să asigure alimentarea de la tabloul principal atât timp cât acesta asigură acest lucru şi totodată să fie conceput astfel încât în cazul întreruperii alimentării de la tabloul principal să se poată comuta automat la tabloul de avarie. întrerupătoarele de pe tabloul principal şi cel de avarie trebuie să fie prevăzute cu plăcuţe indicatoare şi ţinute în mod normal închise. Nici un alt întrerupător nu trebuie să existe pe fiderele în cauză. Una din sursele de energie pentru instalaţia de alarmă şi de detectare trebuie să fie o sursă de avarie.
Dacă una din sursele de acţionare a pompei este un motor cu combustie internă acesta, pe lângă îndeplinirea cerinţelor paragrafului .15, mai trebuie să fie amplasat astfel încât un incendiu ce s-ar produce într-unui din spaţiile protejate să nu fie stânjenească alimentarea cu aer a motorului.
8.17.Instalaţia de sprinklere trebuie să fie conectată cu tubulatura principală de incendiu prin intermediul unei valvule de închidere-reţinere cu şurub care să împiedice revenirea apei din instalaţia de sprinklere în tubulatura principală.
8.18.Se va monta o valvulă de testare pentru verificarea alarmei automate la fiecare secţie de sprinklere prin care se va refula apa în cantitatea necesară funcţionării unui sprinkler. Valvulă de testare pentru fiecare secţie va fi amplasată lângă valvulă de închidere pentru acea secţie.
8.19.Se vor lua toate măsurile necesare pentru verificarea funcţionării automate a pompei când presiunea din instalaţie scade.
8.20.Vor fi prevăzuţi comutatori la unul din posturile indicatoare specificate în paragraful .2 care să fie capabili să permită încercarea alarmei şi indicatoarelor din fiecare secţie de sprinklere.
8.21.Se vor prevedea cel puţin 6 capete de sprinklere de rezervă pentru fiecare secţie.
SUBSECŢIUNEA 2:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
8.22.Instalaţia automată de sprinklere, instalaţia de detectare a incendiului şi instalaţia de alarmă de incendiu vor fi de un tip aprobat, în conformitate cu prevederile din Codul FSS
8.23.Pe navele noi din clasele C şi D cu lungimea mai mică de 40 metri cu suprafaţa protejată totală mai mică de 280 m2, ANR poate specifica aria corespunzătoare pentru dimensionarea pompelor şi a componentelor alternative.
SECŢIUNEA 9:Instalaţii fixe de detectare a incendiului şi de alarmă de incendiu
SUBSECŢIUNEA 1:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE ÎNAINTE DE 1 IANUARIE 2003, ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
9.1.Generalităţi
9.1.1.Orice instalaţie fixă de detectare a incendiului şi alarmă de incendiu cu puncte de apel acţionate manual cerută trebuie să fie în stare de funcţionare în orice moment.
9.1.2.Alimentarea cu energie şi circuitele electrice necesare pentru funcţionarea instalaţiei trebuie să fie supravegheate pentru depistarea pierderilor de energie sau a defectărilor, după cum este cazul. Apariţia cazurilor de defectare trebuie să producă un semnal de defectare optic şi acustic la panoul de comandă care trebuie să fie deosebit de semnalul de incendiu.
9.1.3.Trebuie să existe cel puţin două surse de alimentare cu energie pentru echipamentul electric utilizat la funcţionarea instalaţiei de detectare a incendiului şi de alarmă de incendiu, dintre care una va fi o sursă de avarie. Alimentarea va fi făcută prin fidere separate rezervate numai pentru acest scop. Astfel de fidere vor conduce la un comutator automat situat în sau lângă panoul de comandă pentru instalaţia de detectare a incendiului.
9.1.4.Detectoarele şi butoanele de semnalizare acţionate manual trebuie grupate în secţii. Activarea oricărui detector sau buton de semnalizare acţionat manual trebuie să producă un semnal de incendiu optic şi acustic în panoul de comandă şi panourile de indicare. Dacă semnalele nu au atras atenţia în timp de 2 minute se va declanşa automat o alarmă acustică în încăperile de locuit ale echipajului, încăperile de serviciu, posturile de comandă şi încăperile de maşini. Nu este necesar ca această instalaţie de alarmă să fie parte integrantă a instalaţiei de detectare.
9.1.5.Panoul de comandă va fi amplasat pe puntea de navigaţie sau în postul central de comandă de stingere a incendiului.
9.1.6.Panourile de indicare trebuie, cel puţin, să identifice sectorul în care a acţionat un detector sau un buton de semnalizare cu comandă manuală. Cel puţin un panou va fi amplasat astfel încât să fie uşor şi oricând accesibil, pe mare sau în port, persoanei din echipaj responsabile, cu excepţia cazului când nava nu este în exploatare. Se va amplasa un panou de indicare pe puntea de navigaţie dacă panoul de comandă se află în postul central de comandă de stingere a incendiului.
9.1.7.Se vor afişa informaţii clare pe sau lângă fiecare panou de indicare referitoare la încăperile supravegheate şi la localizarea secţiilor.
9.1.8.Dacă instalaţia de detectare a incendiului nu include mijloace care să permită identificarea individuală de la distanţă a fiecărui detector, nu se va permite ca o secţie să deservească mai mult de o punte din încăperile de locuit, de serviciu şi din posturile de comandă, cu excepţia unei secţii care deserveşte o scară închisă. în vederea evitării întârzierii în identificarea sursei de incendiu, numărul spaţiilor închise incluse în fiecare secţie va fi limitat în conformitate cu hotărârea Autorităţii Navale Române. în nici un caz nu vor fi permise mai mult de 50 de spaţii închise în orice secţie. Dacă instalaţia de detectare este prevăzută cu detectoare de incendiu identificabile individual de la distanţă, secţiile pot acoperi mai multe punţi şi pot deservi orice număr de spaţii închise.
9.1.9.Dacă nu există o instalaţie de detectare a incendiului care să poată identifica de la distanţă şi individual fiecare detector, atunci o secţie de detectoare nu va deservi spaţii aflate în ambele borduri ale navei, nici pe cele aflate pe mai mult de o punte şi nici nu va fi situată în mai mult de o zonă verticală principală, exceptând situaţia când ANR, dacă este satisfăcută că protecţia navei contra incendiului nu este redusă prin aceasta, poate permite ca o astfel de secţie de detectoare să deservească ambele borduri ale navei şi mai mult de o punte. La navele prevăzute cu detectoare de incendiu identificabile individual, o secţie poate deservi spaţii aflate în ambele borduri ale navei şi pe mai multe punţi, dar nu şi spaţii situate în mai mult de o singură zonă verticală principală.
9.1.10. O secţie de detectori de incendiu care deserveşte un post de comandă, o încăpere de serviciu sau o încăpere de locuit nu va include o încăpere de maşini.
9.1.11. Detectorii trebuie să fie activaţi de căldură, fum sau alte produse de ardere, flacără sau orice combinaţie a acestor factori. Detectorii activaţi de alţi factori care indică incendii incipiente pot fi luaţi în consideraţie de către ANR cu condiţia ca ei să nu fie mai puţin sensibili decât astfel de detectori. Detectorii de flacără vor fi utilizaţi numai suplimentar celor de fum sau căldură.
9.1.12. Se vor prevedea instrucţiuni corespunzătoare şi componente de rezervă pentru probe şi întreţinere.
9.1.13. Funcţionarea instalaţiei de detectare va fi periodic testată sub supravegherea ANR cu ajutorul unui echipament care produce aer cald la temperatura adecvată, sau fum sau particule aerosol având o gamă corespunzătoare de densităţi sau dimensiune a particulei sau alte fenomene asociate incendiilor incipiente pentru care detectorul este destinat să răspundă.
Toate detectoarele vor fi de un astfel de tip încât să poată fi testate în ceea ce priveşte funcţionarea corectă şi să revină în regim normal de supraveghere fără înlocuirea componentelor.
9.1.14. Instalaţia de detectare a incendiului nu va fi folosită în alte scopuri, exceptând faptul că la panoul de comandă pot fi permise închiderea uşilor antifoc şi alte operaţii similare.
9.1.15. Instalaţiile de detectare a incendiului care sunt capabile să identifice localizarea zonei, vor fi dispuse astfel încât:
- o buclă nu poate fi avariată de incendiu în mai mult de un punct;
- să fie prevăzute mijloace pentru a se asigura ca orice defecţiune (de ex.: întreruperea alimentării cu energie, scurt circuit, împământare) ce poate surveni în buclă nu va scoate din funcţiune întreaga buclă;
- să fie luate toate măsurile necesare pentru a permite restabilirea configuraţiei iniţiale a instalaţiei în eventualitatea unei defectări (electrice, electronice, informatice);
- declanşarea primei alarme de incendiu să nu împiedice orice alt detector să declanşeze alarme de incendiu ulterioare.
9.2.Cerinţe de instalare
9.2.1.Se vor instala butoane de semnalizare manuală peste tot în zonele cu încăperi de locuit, încăperi de serviciu şi posturi de comandă. Un buton de semnalizare manuală va fi amplasat la fiecare ieşire. Butoanele de semnalizare manuală trebuie să fie uşor accesibile în coridoarele fiecărei punţi astfel încât nici o parte a coridorului să nu se afle la o distanţă mai mare de 20 m de un buton de semnalizare manuală.
9.2.2.Detectoarele de fum vor fi instalate în toate casele scărilor, coridoarele şi căile de evacuare din încăperile de locuit.
9.2.3.Dacă se cere o instalaţie fixă de detectare a incendiului şi de alarmă de incendiu pentru protecţia altor încăperi decât cele specificate în paragraful .2.2 de mai sus, în fiecare dintre aceste încăperi trebuie instalat cel puţin un detector corespunzător prevederilor paragrafului .1.11.
9.2.4.Detectoarele vor fi amplasate în vederea obţinerii unor performanţe optime. Se vor evita poziţiile apropiate de traverse şi tubulatura de ventilaţie sau alte poziţii în care modul de scurgere a aerului poate afecta nefavorabil randamentul şi poziţiile în care pot apărea loviri sau defecţiuni fizice. în general, detectoarele amplasate la nivelul plafonului se vor afla la o distanţă de minimum 0,5 metri faţă de pereţi.
9.2.5.Distanţa maximă dintre detectoare va fi în conformitate cu tabelul de mai jos:
Tipul detectorului | Suprafaţa maximă de podea pentru un detector | Distanţa maximă între centre | Distanţă maximă fată de perete |
Căldură | 37 | 9 | 4,5 |
Fum | 74 | 11 | 5,5 |
ANR poate cere sau permite alte distanţe pe baza rezultatelor încercărilor care indică caracteristicile detectoarelor.
9.2.6.Cablurile electrice care fac parte din instalaţie vor fi astfel dispuse încât să fie evitate bucătăriile, încăperile de maşini şi alte spaţii închise care prezintă risc mare de incendiu, exceptând cazurile când este necesar să fie prevăzute pentru instalaţii de detectare a incendiului sau de alarmă în caz de incendiu în astfel de încăperi sau pentru conectarea la sursa de energie corespunzătoare.
9.3.Cerinţe de proiectare
9.3.1.Instalaţia şi echipamentul trebuie să fie concepute corespunzător pentru a rezista la variaţii de durată şi tranzitorii ale tensiunii de alimentare, la schimbările temperaturii mediului înconjurător, vibraţii, umiditate, şocuri, lovituri şi coroziune care apar în mod normal la bordul navelor.
9.3.2.Detectoarele de fum prevăzute în paragraful .2.2 ce urmează a fi instalate în casele scărilor, coridoare şi căile de evacuare din spaţiile de locuit trebuie certificate să funcţioneze înainte ca densitatea fumului să depăşească 12,5 % obscuritate pe metru, dar nu înainte ca fumul să depăşească 2 % obscuritate pe metru.
Detectoarele de fum ce urmează a fi instalate în alte încăperi trebuie să funcţioneze în limite de sensibilitate considerate satisfăcătoare de către ANR, având în vedere evitarea insensibilităţii sau suprasensibilităţii detectorului.
9.3.3.Detectoarele de căldură trebuie să fie certificate să funcţioneze înainte ca temperatura să depăşească 78°C, dar nu înainte ca temperatura să depăşească 54°C, când creşterea temperaturii la aceste limite nu depăşeşte 1° C pe minut. La o creştere mai mare a temperaturii, detectorul de căldură va funcţiona în limite de temperatură considerate satisfăcătoare de către ANR având în vedere evitarea insensibilităţii sau suprasensibilităţii detectorului.
9.3.4.Temperatura permisă pentru funcţionarea detectoarelor de căldură poate depăşi cu 30°C temperatura maximă a plafonului în uscătorii şi încăperi similare în care temperatura ambiantă este de obicei ridicată.
SUBSECŢIUNEA 2:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
9.4.1.Instalaţiile fixe de detectare a incendiului şi de alarmă de incendiu trebuie să fie de un tip aprobat, îndeplinind prevederile din Codul FSS
9.4.2.Butoanele de semnalizare manuală conforme cu prevederile din Codul FSS trebuie să fie instalate peste tot în zonele cu încăperi de locuit, încăperi de serviciu şi posturi de comandă. Un buton de semnalizare manuală va fi amplasat la fiecare ieşire. Butoanele de semnalizare manuală trebuie să fie uşor accesibile în coridoarele fiecărei punţi astfel încât nici o parte a coridorului să nu se afle la o distanţă mai mare de 20 m de un buton de semnalizare manuală ..
SUBSECŢIUNEA 3:NAVE NOI DIN CLASELE A, B, C ŞI D:
9.5.Suplimentar faţă de cerinţele de mai sus, ANR trebuie să se asigure că măsurile de siguranţă luate pentru instalaţii în legătură cu independenţa lor faţă de alte instalaţii, rezistenţa la coroziune a componentelor lor, alimentarea cu energie a tabloului de comandă şi existenţa instrucţiunilor pentru lucru şi întreţinerea lor vor fi respectate.
SECŢIUNEA 10:Instalaţii pentru combustibil, ulei de ungere şi alte hidrocarburi inflamabile
SUBSECŢIUNEA 1:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
10.1.Limitarea utilizării produselor petroliere drept combustibil
La utilizarea produselor petroliere drept combustibil se vor aplica următoarele limitări:
10.1.1. Cu excepţia celor altfel permise de acest paragraf, nu se va folosi nici un combustibil lichid cu un punct de inflamabilitate mai mic de 60°C.
10.1.2. Pentru generatoarele de avarie se poate folosi un combustibil lichid cu un punct de inflamabilitate nu mai mic de 43°C.
10.1.3. Sub rezerva acelor măsuri suplimentare care se consideră că sunt necesare şi cu condiţia ca temperatura ambiantă a încăperii în care este depozitat sau folosit acest combustibil să nu crească până la 10°C sub punctul de inflamabilitate al combustibilului, ANR poate permite utilizarea generală a combustibilului lichid cu un punct de inflamabilitate mai mic de 60°C dar nu mai mic de 43°C.
Pentru navele construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată combustibilul având punctul de inflamabilitate mai mic de 60°C dar nu mai mic de 43°C poate fi permis în următoarele condiţii:
10.1.3.1. tancurile de combustibil cu excepţia prevăzute în compartimentele din dublu fund vor fi amplasate în afara încăperilor de maşini de categoria A;
10.1.3.2. vor fi prevăzute dispozitive pentru măsurarea temperaturii combustibilului pe ţeava de aspiraţie a pompei de combustibil;
10.1.3.3. valvule de închidere şi/sau robineţi vor fi prevăzute pe tubulatura de intrare şi de ieşire a filtrelor de combustibil; şi
10.1.3.4. îmbinările ţevilor de tip îmbinări sudate sau îmbinări de tip circular pe con sau îmbinări de tip sferic trebuie să fie cât mai mult posibil utilizate.
Punctul de inflamabilitate al produselor petroliere va fi determinat printr-o metodă a creuzetului închis aprobată.
10.2.Instalaţii de combustibil lichid
La o navă la care este folosit combustibil lichid, instalaţiile pentru depozitarea, distribuţia şi utilizarea combustibilului lichid trebuie să fie astfel încât să asigure securitatea navei şi a persoanelor aflate la bord şi trebuie să corespundă cel puţin următoarelor prevederi:
10.2.1.1. Pe cât este posibil, părţile instalaţiei de combustibil lichid care conţin combustibil încălzit la o presiune ce depăşeşte 0,18 N/mm nu vor fi amplasate într-o poziţie mascată astfel încât defecţiunile şi scurgerile să nu poată fi imediat observate. Încăperile de maşini vor fi corespunzător iluminate în zona acestor părţi ale instalaţiei de combustibil lichid.
10.2.1.2. Prin combustibil încălzit se înţelege combustibilul a cărui temperatură după încălzire este mai mare de 60°C sau mai mare decât punctul de inflamabilitate al lui, dacă acesta este mai mic de 60°C.
10.2.2. Ventilaţia încăperilor de maşini va fi suficientă în toate condiţiile normale pentru a preveni acumularea de vapori de combustibil.
10.2.3. Pe cât este posibil, tancurile de combustibil lichid vor fi structurale şi vor fi amplasate în afara încăperilor de maşini. Dacă este necesar ca tancurile de combustibil lichid, altele decât tancurile din dublu fund, să fie situate lângă sau în interiorul încăperilor de maşini, cel puţin una din părţile lor laterale trebuie să fie adiacentă pereţilor încăperii de maşini şi trebuie să aibă de preferinţă un perete comun cu tancurile din dublu fund, iar suprafaţa peretelui comun al tancului cu încăperile de maşini trebuie să fie minimă. Dacă aceste tancuri sunt amplasate în interiorul încăperilor de maşini, ele nu trebuie să conţină combustibil lichid având un punct de inflamabilitate sub 60°C. Utilizarea tancurilor de combustibil lichid portabile nu este permisă şi va fi interzisă în încăperile de maşini.
10.2.4. Nici un tanc de combustibil lichid nu se va amplasa acolo unde scurgerile sau pierderile din acesta pot constitui un pericol prin căderea pe suprafeţe încălzite. Se vor lua măsuri în vederea prevenirii ca orice combustibil care se poate scurge sub presiune de la orice pompă, filtru sau încălzitor să intre în contact cu suprafeţele încălzite.
10.2.5. Orice tubulatură de combustibil care, dacă este avariată, ar permite scurgerea combustibilului dintr-un tanc de depozitare, decantare sau de serviciu, având capacitatea de 500 litri sau mai mare, amplasat deasupra dublului fund, va fi prevăzută cu un robinet sau o valvulă direct pe tanc care pot fi închise dintr-o poziţie sigură din afara spaţiului respectiv în caz că are loc un incendiu în spaţiul în care se află tancurile. În cazul special al deeptancurilor amplasate în tunelul liniei de arbori sau tunelul de tubulaturi sau în spaţii similare, se vor prevedea valvule pe tanc, dar în caz de incendiu închiderea să poată fi efectuată cu ajutorul unei valvule suplimentare aflată pe o ţeava sau pe ţevile din afara tunelului sau a spaţiului similar. Dacă o astfel de valvulă suplimentară este prevăzută în încăperea de maşini ea trebuie să fie acţionată dintr-o poziţie situată în afara acestui spaţiu.
Pe navele construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată comenzile pentru comanda de la distanţă a valvulelor pentru tancul de combustibil al generatorului de avarie vor fi amplasate separat de comenzile pentru comanda de la distanţă a altor valvule amplasate în încăperile de maşini.
10.2.6. Se vor prevedea mijloace sigure şi eficiente pentru determinarea cantităţii de combustibil lichid existentă în fiecare tanc de combustibil lichid.
SUBSECŢIUNEA 2:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D:
10.2.6.1. Tuburile de sondă nu se vor termina în vreun spaţiu în care poate apărea riscul aprinderii scurgerilor de la tubulatura de sondaj. în special, acestea nu se vor termina în încăperile pentru pasageri sau echipaj. Ca regulă generală, tuburile de sondă nu se vor termina în încăperile de maşini. Totuşi, când ANR consideră că aceste ultime cerinţe sunt impracticabile, poate permite ca tuburile de sondă să se termine în încăperile de maşini cu condiţia respectării tuturor cerinţelor care urmează:
10.2.6.1.1. în plus, va fi prevăzut un dispozitiv pentru măsurarea nivelului de hidrocarburi care va trebui să respecte cerinţele subparagrafului .2.6.2;
10.2.6.1.2. tuburile de sondă să se termine în amplasamente depărtate de pericolul de aprindere dacă nu se iau măsuri de precauţie ca de exemplu montarea de ecrane eficiente pentru a împiedica combustibilul lichid, în cazul scurgerilor prin terminaţiile tubulaturii de sondă, să intre în contact cu o sursă de aprindere;
10.2.6.1.3. tuburile de sondă să se termine cu dispozitive cu autoînchidere de obturare şi cu un robinet de diametru mic şi cu autoînchidere amplasat sub dispozitivul de obturare cu scopul confirmării lipsei combustibilului lichid înainte ca dispozitivul de obturare să fie deschis. Vor fi luate măsuri care să asigure că nici o scurgere de combustibil lichid prin robinetul de control nu implică pericol de aprindere.
SUBSECŢIUNEA 3:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
10.2.6.2. Sunt permise şi alte mijloace de determinare a cantităţii de combustibil din oricare tanc de combustibil lichid dacă aceste mijloace, ca cele descrise în subparagraful .2.6.1.1, nu necesită pătrunderea sub plafonul tancului şi asigurându-se că defectarea lor sau supraumplerea tancurilor nu va permite deversarea de combustibil.
10.2.6.3. Mijloacele prevăzute la subparagrafulul .2.6.2 vor fi menţinute în stare corespunzătoare pentru a asigura funcţionarea lor continuă şi precisă în timpul exploatării.
10.2.7. Se vor lua măsuri pentru prevenirea apariţiei suprapresiunii în orice tanc de combustibil sau în oricare parte a instalaţiei de combustibil, inclusiv în tubulatura de umplere deservită de pompele bordului. Orice valvulă de siguranţă şi tubulatură de aerisire sau de preaplin trebuie să refuleze într-un loc unde nu există riscul de incendiu sau de explozie de la scurgerile de combustibil sau de la vapori şi nu vor conduce în încăperile pentru echipaj, încăperile pentru pasageri nici în încăperile de categorie specială, încăperi de-marfă Ro-Ro închise, încăperi de maşini sau încăperi similare, aflate pe navele construite la sau după 1 ianuarie 2003.
10.2.8. Tubulatura de combustibil, valvulele şi armăturile ei trebuie să fie din oţel sau alt material aprobat, cu excepţia cazurilor când se poate permite utilizarea limitată a tubulaturii flexibile. Aceste tubulaturi flexibile şi dispozitivele de cuplare trebuie să fie din materiale rezistente la foc aprobate, cu o robusteţe adecvată.
Pentru valvulele, prevăzute pe tancurile de combustibil care sunt presurizate, pot fi acceptate oţelul şi fonta cu grafit nodular. Totuşi, valvulele din fontă turnată obişnuită pot fi acceptate în instalaţiile cu tubulaturi, unde presiunea de calcul este mai mică de 7 bar şi temperatura de calcul este mai mică de 60°C.
SUBSECŢIUNEA 4:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D:
10.2.9. Tot exteriorul tubulaturii de alimentare cu combustibil sub presiune dintre pompele de combustibil de înaltă presiune şi injectoarele de combustibil trebuie să fie protejat prin montarea ei în interiorul unei tubulaturi de protecţie capabilă să preia combustibilul în caz de avarie a conductei de înaltă presiune. O conductă cu pereţi dubli constă dintr-o conductă exterioară care încorporează conducta de combustibil de înaltă presiune, formând un ansamblu permanent. Tubulatura cu pereţi dubli trebuie să includă mijloace de colectare a scurgerilor şi va fi prevăzută cu o alarmă care să intre în funcţiune în cazul avarierii tubulaturii de combustibil.
10.2.10. Toate suprafeţele cu temperaturi de peste 220 C care pot fi atinse ca urmare a avarierii tubulaturii de combustibil trebuie să fie izolate corespunzător.
10.2.11. Tubulatura de combustibil trebuie acoperită sau protejată în alt mod corespunzător pentru a se evita pe cât posibil stropirea cu combustibil sau scurgerile de combustibil pe suprafeţe încinse, în tubulatura de admisie a aerului în maşini, sau pe alte surse de aprindere. Numărul de îmbinări în tubulatura acestor instalaţii va fi cât mai mic posibil.
SUBSECŢIUNEA 5:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2003 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
10.2.12. Tubulatura de combustibil nu va fi amplasată imediat deasupra sau în imediata apropiere a echipamentelor cu temperatura ridicată incluzând căldările, tubulatura de abur, colectoarele principale de evacuare, tobele de eşapament sau alt echipament care se cere a fi izolat. Pe cât posibil, tubulatura de combustibil va fi amplasată cât mai departe de suprafeţele încinse, instalaţiile electrice sau alte surse de aprindere şi vor fi protejate cu ecrane sau alte dispozitive de protecţie corespunzătoare pentru evitarea pulverizării sau scurgerii combustibilului pe sursele de aprindere. Numărul de îmbinări în tubulatura acestor instalaţii va fi cât mai mic posibil.
10.2.13. Componentele instalaţiei de combustibil a unui motor diesel vor fi dimensionate considerând presiunea maximă de exploatare, inclusiv orice impulsuri de presiune înaltă care sunt generate şi transmise înapoi în tubulatura de alimentare şi tubulatura de colectare a scurgerilor prin acţiunea pompelor de injecţie a combustibilului, îmbinările tubulaturii de alimentare şi de colectare vor fi construite având în vedere capacitatea lor de a preveni scurgerile de combustibil sub presiune atât în timpul exploatării cât şi după întreţinere.
10.2.14. În instalaţiile cu mai multe motoare alimentate de la aceeaşi sursă de combustibil vor fi prevăzute mijloace de separare a tubulaturii de alimentare şi a tubulaturii de colectare a scurgerilor la fiecare motor. Mijloacele de separare nu trebuie să afecteze funcţionarea celorlalte motoare şi trebuie să fie operabile dintr-o poziţie care nu trebuie să devină inaccesibilă datorită unui incendiu la oricare dintre motoare.
10.2.15. Atunci când ANR poate permite trecerea combustibilului sau a altor hidrocarburi inflamabile prin încăperi de locuit şi încăperi de serviciu, tubulatura de trecere a combustibilului sau hidrocarburilor inflamabile va fi din materiale aprobate de ANR având în vedere pericolul de incendiu.
10.2.16. Navele existente din clasa B trebuie să îndeplinească prevederile din paragrafele. 2.9 la. 2.11, nu mai târziu de 1 iulie 2003, exceptând cazul în care o împrejmuire corespunzătoare a motoarelor cu o putere de 375 kW sau mai puţin şi care au pompe de injecţie care deservesc mai mult de un injector poate fi folosită ca o alternativă la tubulatura cu pereţi dubli menţionată în paragraful. 2.9.
SUBSECŢIUNEA 6:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
10.3.Instalaţii pentru uleiul de ungere
Instalaţiile pentru depozitarea, distribuirea şi utilizarea hidrocarburilor folosite în sistemele de ungere sub presiune vor fi astfel încât să garanteze siguranţa navei şi a persoanelor de la bord, şi aceste instalaţii din încăperile de maşini trebuie să corespundă cel puţin cu prevederile subparagrafelor .2.1, .2.4, .2.5, .2.6, .2.7, .2.8, .2.10 şi .2.11, exceptând faptul că:
10.3.1. aceasta nu elimină folosirea vizoarelor de sticlă în instalaţiile de ungere cu condiţia ca încercările lor să dovedească ca au un grad adecvat de rezistentă la foc. Dacă se folosesc vizoare din sticlă, tubulatura trebuie să fie prevăzută cu valvule la ambele capete. Valvula de la capătul inferior al ţevii trebuie să fie de tipul cu autoînchidere;
10.3.2. tubulatura de sondă poate să fie autorizată în încăperile de maşini; cerinţele subparagrafelor .2.6.1.1 şi .2.6.1.3 pot să nu fie aplicate cu condiţia ca tuburile de sondă să fie prevăzute cu mijloace corespunzătoare de închidere.
Pentru navele construite la 1 ianuarie 2003 şi după această dată prevederile paragrafului 10.2.5 trebuie aplicate de asemenea şi tancurilor de ulei de ungere cu excepţia celor având capacitatea mai mică de 500 litri, tancurilor de rezervă pe care valvulele sunt închise în timpul exploatării normale a navei sau acolo unde se consideră că o manevră neintenţionată a valvulei de închidere de pe tancul de ulei de ungere ar pune în pericol funcţionarea în siguranţă a maşinilor principale de propulsie şi maşinilor auxiliare esenţiale.
10.4.Instalaţii pentru alte hidrocarburi inflamabile
Instalaţiile pentru depozitarea, distribuirea şi utilizarea altor hidrocarburi inflamabile utilizate sub presiune în instalaţii de transmisie a puterii, instalaţii de comandă şi de acţionare şi instalaţii de încălzire trebuie să fie astfel încât să asigure siguranţa navei şi a persoanelor aflate la bord. în zonele unde se află surse de aprindere, aceste instalaţii trebuie să corespundă cel puţin prevederilor paragrafelor. 2.4, .2.6,.2.10 şi .2.11 şi celor ale paragrafelor .2.7 şi .2.8 în ceea ce priveşte rezistenţa şi construcţia.
10.5.Încăperi de maşini periodic nesupravegheate
În plus faţă de cerinţele .1 până la .4.- instalaţiile de combustibil şi ulei de ungere trebuie să îndeplinească următoarele:
10.5.1. Dacă tancurile de combustibil de serviciu sunt umplute automat sau prin comandă de la distanţă, se vor prevedea dispozitive pentru prevenirea scurgerilor datorate supraîncărcării. Alt echipament care tratează automat lichidele inflamabile de exemplu purificatoarele de combustibil, care, pe cât posibil, vor fi instalate într-o încăpere special rezervată pentru purificatoarele şi încălzitoarele respective, va fi prevăzut cu mijloace de prevenire a scurgerilor datorate supraîncărcării;
10.5.2. Dacă tancurile de combustibil de serviciu sau tancurile de decantare sunt prevăzute cu instalaţii de încălzire, se va prevedea o alarmă pentru temperatură înaltă dacă punctul de inflamabilitate al combustibilului poate fi depăşit.
10.6.Interzicerea transportului de hidrocarburi inflamabile în tancurile din picul prova
Combustibilul lichid, uleiul de ungere şi alte hidrocarburi inflamabile nu vor fi transportate în tancurile din picul prova.
SECŢIUNEA 11:Echipament pentru pompieri
SUBSECŢIUNEA 1:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
11.1.Echipamentul pentru pompieri va fi compus din:
11.1.1.1. Echipament individual format din:
11.1.1.1.1. îmbrăcăminte de protecţie confecţionată dintr-un material care să protejeze pielea de căldura radiată de incendiu, de arsuri şi de opărire cu abur. Suprafaţa exterioară a îmbrăcămintei va fi impermeabilă;
11.1.1.1.2. bocanci şi mănuşi din cauciuc sau alt material rău conducător de electricitate;
11.1.1.1.3. o cască rigidă care să asigure o protecţie eficientă contra loviturilor;
11.1.1.1.4. o lampă electrică de siguranţă (lanternă de mână) de tip aprobat, care să funcţioneze timp de minimum 3 ore:
11.1.1.1.5. un topor de incendiu.
11.1.1.2. Un aparat de respiraţie de un tip aprobat constând dintr-un aparat de respiraţie autonom acţionat cu aer comprimat, denumit în continuare ARA (sau SCBA (self-contained compressed-air-operated breathing apparatus)), al cărui volum de aer conţinut de cilindrii trebuie să fie de cel puţin 1200 litri, sau un alt aparat de respiraţie autonom care să poată funcţiona cel puţin 30 de minute. Fiecare ARA trebuie să fie prevăzut cu butelii de rezervă încărcate având înmagazinat o capacitate de aer de rezervă de cel puţin 2400 litri la presiunea atmosferică, în afară de cazurile:
(i)în care nava dispune de cinci sau mai multe ARA, capacitatea totală a aerului de rezervă la presiune atmosferică depozitat nu este necesar să depăşească 9600 litri; sau
(ii)în care nava este echipată cu mijloace de reîncărcare cu aer la presiunea necesară a buteliilor de aer, fără riscul contaminării, capacitatea totală de depozitare a buteliilor de rezervă încărcate a fiecărui ARA va fi de cel puţin 1200 litrii la presiunea atmosferică, iar capacitatea totală de depozitare pe navă nu va trebui să depăşească 4800 litri la presiunea atmosferică.
Toate buteliile de aer pentru ARA, trebuie să fie interschimbabile.
11.2.Pentru fiecare aparat de respiraţie trebuie prevăzut un cordon de siguranţă rezistent la foc, de lungime şi rezistenţă suficientă, care să poată fi fixat cu ajutorul unui cârlig de siguranţă de curelele aparatului sau la o centură separată, pentru a se evita desprinderea aparatului de respiraţie când se manevrează cordonul.
11.3.Navele noi din clasa B şi navele existente din clasa B cu lungimea de 24 metri sau mai mare, şi navele noi din clasele C şi D cu lungimea de 40 metri sau mai mare trebuie să posede cel puţin două echipamente de pompieri.
11.3.1. La navele cu lungimea egală cu 60 metri sau mai mare, trebuie să se prevadă suplimentar, dacă lungimea totală a tuturor încăperilor de pasageri şi de serviciu de pe puntea care cuprinde aceste încăperi este mai mare de 80 metri, sau dacă există mai multe asemenea punţi, pe puntea care are cea mai mare lungime totală a încăperilor, două echipamente de pompieri şi două echipamente individuale pentru fiecare lungime de 80 m sau parte din această lungime totală.
La navele care transportă mai mult de 36 de pasageri trebuie prevăzute două echipamente suplimentare pentru fiecare zonă verticală, cu excepţia casei scărilor care constituie o zonă principală verticală individuală şi pentru zonele principale verticale cu lungime limitată de la extremităţile prova şi pupa ale navei care nu includ încăperi de maşini sau bucătării principale.
11.3.2. La navele cu lungimea de 40 metri sau mai mare dar mai mică de 60 de metri trebuie prevăzute două echipamente pentru pompieri.
11.3.3. La navele din clasa B şi navele existente din clasa B cu lungimea de 24 metri sau mai mare dar mai mică de 40 de metri, vor fi prevăzute de asemenea două echipamente de pompieri, dar numai cu o singură încărcătură de aer de rezervă pentru aparatul de respirat autonom acţionat cu aer comprimat.
11.4.La navele noi şi existente din clasa B cu lungimea mai mică de 24 de metri şi navele noi din clasele C şi D cu lungimea mai mică de 40 de metri nu se va prevedea un echipament pentru pompieri.
11.5.Echipamentele pentru pompieri sau seturile de echipament individual vor fi depozitate astfel încât să fie uşor accesibile şi pregătite pentru utilizare şi, dacă există mai mult decât un echipament pentru pompieri sau mai mult de un set de echipament individual, acestea vor fi depozitate la distanţe mari unul de altul. Cel puţin un echipament pentru pompieri şi un set de echipament individual vor fi accesibile în oricare asemenea poziţie.
SECŢIUNEA 12:Diverse
SUBSECŢIUNEA 1:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
12.1.În cazul în care construcţiile de tip "A" sunt perforate pentru trecerea cablurilor electrice, a tubulaturii, puţurilor, conductelor, etc. sau pentru grinzi, traverse sau alte elemente structurale, se vor lua măsuri pentru a asigura că rezistenţa la foc nu este afectată, în măsura în care acestea sunt rezonabile şi posibile.
La navele care sunt construite la sau după 1 ianuarie 2003, în cazul în care construcţiile de tip "A" sunt perforate, aceste penetraţii vor fi încercate în conformitate cu Codul FTP, pentru a se asigura că rezistenţa la foc a construcţiilor nu este diminuată.
În cazul conductelor de ventilaţie se vor aplica regulile II-2/B/9.2.2b şi II-2/B/9.3.
Totuşi, atunci când ţeava care penetrează este din confecţionată oţel sau un material echivalent având grosimea de 3 mm sau mai mare şi lungimea de cel puţin 900 mm (preferabil câte 450 mm de fiecare parte a construcţiei) şi fără deschideri, încercarea nu este cerută.
Aceste penetraţii vor fi izolate corespunzător prin extinderea izolaţiei la acelaşi nivel cu cel al construcţiei.
12.2.În cazul în care construcţiile de tip "B" sunt perforate pentru trecerea cablurilor electrice, a tubulaturii, puţurilor, conductelor, etc., sau pentru instalarea terminalelor de ventilaţie, a corpurilor de iluminat şi a altor dispozitive similare, se vor lua măsuri pentru a asigura că rezistenţa la foc nu este afectată, în măsura în care acestea sunt rezonabile şi posibile. Pe navele care sunt construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată pentru asemenea penetraţii vor fi luate măsuri pentru a se asigura că rezistenţa la foc a construcţiilor nu este diminuată.
Ţevile, altele decât cele din oţel sau cupru, care penetrează construcţii de tip B vor fi protejate fie:
12.2.1. cu un dispozitiv de trecere încercat, corespunzător pentru rezistenţa la foc a construcţiei penetrate şi cu tipul de ţeava utilizat; sau
12.2.2. cu un manşon de oţel, având grosimea nu mai mică de 1,8 mm şi lungimea nu mai mică de 900 mm pentru ţevile cu diametre de 150 mm sau mai mari şi nu mai mici de 600 mm pentru ţevile cu diametre mai mici de 150 mm (de preferat împărţit în mod egal pe fiecare parte a construcţiei).
Ţeava va fi cuplată la fiecare capăt al manşonului cu flanşe sau îmbinări sau distanţa dintre manşon şi ţeava nu va depăşi 2,5 mm sau orice distanţă dintre ţeava şi manşon va fi făcută etanşă cu un material incombustibil sau alt material corespunzător.
12.3.Tubulatura care trece prin construcţiile de tip "A" sau "B" va fi din materiale aprobate, ţinând cont de temperatura la care trebuie să reziste astfel de construcţii.
La navele construite la sau după 1 ianuarie 2003, ţevile metalice neizolate care penetrează construcţii de tip "A" sau "B" trebuie să fie din materiale având o temperatură de topire care depăşeşte 950°C pentru construcţii de tip "A-0" şi 850°C pentru construcţii de tip "B-0".
12.4.În încăperile de locuit, încăperile de serviciu sau posturile de comandă, tubulatura destinată să transporte combustibil sau alt lichid inflamabil trebuie să fie dintr-un material corespunzător iar construcţia să ţină cont de riscul de incendiu.
12.5.Materialele ale căror caracteristici sunt uşor afectate de căldură nu vor fi utilizate pentru scurgeri peste bord, scurgeri sanitare şi alte conducte de evacuare situate în apropierea liniei de plutire, şi acolo unde există pericol ca scăderea rezistenţei în eventualitatea unui incendiu să ducă la o creştere a pericolului de inundare.
12.6.Radiatoarele electrice, dacă se utilizează, vor fi fixate pe poziţii şi astfel construite încât să diminueze la maximum pericolul de incendiu. Nu se vor instala asemenea radiatoare cu elemente încălzitoare expuse astfel încât îmbrăcămintea, perdelele sau alte obiecte similare pot fi carbonizate sau incendiate sub efectul căldurii degajate de elemente.
12.7.Toate recipientele de deşeuri vor fi construite din materiale incombustibile, fără deschideri în părţi sau pe fund.
12.8.În încăperile în care este posibilă pătrunderea hidrocarburilor, suprafaţa izolaţiei trebuie să fie impermeabilă la hidrocarburi sau la vapori de hidrocarburi.
NAVE NOI DIN CLASELE A, B, C şi D: în spaţiile în care există riscul de scurgere a hidrocarburilor sau a vaporilor de hidrocarburi, de exemplu în încăperile de maşini de categoria "A", suprafaţa materialului de izolaţie trebuie să fie impermeabilă la hidrocarburi şi la vapori de hidrocarburi. Dacă se foloseşte acoperire cu tablă de oţel neperforată sau alte materiale incombustibile (nu aluminiu) care reprezintă ultima suprafaţă fizică, această acoperire poate fi îmbinată prin ştanţare, nituire, etc.
12.9.Magaziile pentru vopsele şi magaziile pentru lichide inflamabile vor fi protejate cu o instalaţie aprobată de stingere a incendiului, care să permită echipajului să stingă focul fără a intra în încăperea respectivă.
La navele care sunt construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată:
12.9.1. Magaziile de pituri vor fi protejate prin:
12.9.1.1. o instalaţie cu dioxid de carbon, proiectată să elibereze un volum de gaz liber egal cu 40% din volumul teoretic al spaţiului protejat;
12.9.1.2. o instalaţie cu pulbere uscată, proiectată pentru cel puţin 0,5 kg pulbere/m3;
12.9.1.3. o instalaţie de pulverizare a apei sau o instalaţie cu sprinklere, proiectată pentru 5 litri/m2-min. Instalaţiile de pulverizare a apei vor fi conectate la tubulatura principală de incendiu a navei; sau
12.9.1.4. o instalaţie care asigură o protecţie echivalentă, aşa cum stabileşte ANR:
În orice caz instalaţia trebuie să poată fi pusă în funcţiune din afara încăperii protejate.
12.9.2. Dulapurile pentru lichide inflamabile trebuie protejate cu o instalaţie de stingere a incendiului corespunzătoare aprobată de ANR.
12.9.3. Pentru dulapurile care ocupă o suprafaţă de punte mai mică de 4 m2, care nu au acces spre încăperile de locuit, se poate accepta un stingător portabil cu CO2 cu o capacitate suficientă pentru a furniza un volum minim de gaz liber egal cu 40% din volumul brut al încăperii în locul unei instalaţii fixe.
Un orificiu de descărcare va fi prevăzut în dulap pentru a permite declanşarea stingătorului fără a intra în spaţiul protejat. Stingătorul de incendiu portabil cerut trebuie amplasat în imediata apropiere a deschiderii. Alternativ, un orificiu sau un racord de furtun poate fi prevăzut pentru facilitarea utilizării apei din tubulatura principală de incendiu.
SUBSECŢIUNEA 2:NAVE NOI DIN CLASELE A, B, C, ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
12.10.Grătare, aparatură pentru fiert şi prăjit:
Când sunt instalate şi folosite grătare, aparatură pentru fiert şi prăjit în spaţii din afara bucătăriei principale, ANR va impune măsuri suplimentare de siguranţă cu privire la pericolul specific de incendiu asociat cu utilizarea acestui tip de echipament.
La navele care sunt construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată, echipamentul de gătit va fi prevăzut cu următoarele:
12.10.1. o instalaţie automată sau manuală de stingere încercată conform unui standard internaţional în conformitate cu publicaţia ISO 15371:2000 referitor la instalaţiile de stins incendiul pentru protecţia echipamentului de gătit din bucătării;
12.10.2. un termostat principal şi unul de rezervă cu o alarmă care să atenţioneze utilizatorul în eventualitatea defectării oricărui termostat;
12.10.3. dispozitive pentru oprirea automată a alimentării cu energie electrică la activarea instalaţiei de stingere;
12.10.4. o alarmă care să indice funcţionarea instalaţiei de stingere în bucătăria în care echipamentul este instalat; şi
12.10.5. comenzi pentru funcţionarea manuală a instalaţiei de stingere a incendiului, care sunt afişate vizibil pentru utilizarea imediată de către echipaj.
Pe navele care sunt construite înainte de 1 ianuarie 2003, noile instalaţii pentru echipamentul de gătit vor fi în conformitate cu cerinţele din acest paragraf.
SUBSECŢIUNEA 3:NAVE NOI DIN CLASELE A, B, C ŞI D:
12.11.Punţi termice:
La implementarea măsurilor de protecţie contra incendiului, ANR va lua măsuri suplimentare în ceea ce priveşte prevenirea transferului de căldură prin punţile termice, de exemplu între punţi şi pereţi.
La navele care sunt construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată, izolaţia unei punţi sau a unui perete va fi făcută peste penetraţie, intersecţie sau punct terminal pe o distanţă de cel puţin 450 mm în cazul structurilor de oţel sau aluminiu. Dacă spaţiul este divizat cu o punte sau un perete de clasă "A" având izolaţii cu standarde diferite, izolaţia cu standardul cel mai înalt va fi continuată pe puntea sau perete cu un standard mai redus pe o distanţă de cel puţin 450 mm.
SUBSECŢIUNEA 4:NAVE NOI DIN CLASELE A, B, C ŞI D, ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
12.12.Containerele cu gaz sub presiune:
Toate containerele portabile cu gaz comprimat, lichefiat sau descompus sub presiune, care poate alimenta un incendiu posibil, trebuie puse imediat după utilizare într-un loc corespunzător, deasupra punţii pereţilor etanşi, la care există acces direct de pe o punte deschisă.
13.Planuri pentru combaterea incendiului
SUBSECŢIUNEA 5:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
13.1.Pe toate navele trebuie afişate permanent planurile generale de amenajări ale navei care să servească pentru îndrumarea ofiţerilor, arătând clar pentru fiecare punte amplasarea posturilor de comandă, diferitele zone contra incendiului limitate prin construcţii de tip "A", zonele limitate prin construcţii de tip "B" împreună cu particularităţile instalaţiilor de detectare a incendiului şi de alarmă de incendiu, instalaţiilor de sprinklere, mijloacelor de stingere a incendiului, căilor de acces la diverse compartimente, punţi etc. şi instalaţiei de ventilaţie inclusiv date referitoare la posturile de comandă a ventilatoarelor, poziţia clapetelor şi numerele de identificare ale ventilatoarelor care deservesc fiecare zonă. Alternativ, informaţiile mai sus menţionate pot fi redate sub forma unei broşuri, fiecărui ofiţer fiindu-i înmânată o copie, iar un exemplar va exista întotdeauna la bord într-un loc accesibil. Planurile şi broşurile vor fi actualizate, orice modificare fiind operată în termenul cel mai scurt posibil. Descrierile din aceste planuri şi broşuri vor fi în limba română. De asemenea va fi inclusă o traducere în limba engleză sau în limba franceză.
La navele noi din clasele B, C şi D, care sunt construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată informaţiile vor fi prevăzute cu planuri privind combaterea incendiilor şi broşuri şi simbolurile grafice care vor fi utilizate pentru planurile privind combaterea incendiilor vor fi cele prevăzute de Rezoluţiile IMO A.756(18) şi A.654(16).
13.2.Pe toate navele cu lungimea de 24 metri sau mai mare se va păstra permanent un duplicat al planurilor privind combaterea incendiilor sau a broşurii care conţine astfel de planuri, într-un ambalaj etanş vizibil marcat, amplasat în exteriorul suprastructurii pentru uzul pompierilor de pe uscat.
SECŢIUNEA 14:Pregătirea pentru funcţionare şi întreţinerea
SUBSECŢIUNEA 1:NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
14.1.Cerinţe generale
Tot timpul cât nava este în exploatare, instalaţiile de protecţie împotriva incendiului şi instalaţiile şi mijloacele pentru combaterea incendiului vor fi menţinute disponibile pentru a fi folosite imediat.
O navă nu este în exploatare când:
14.1.1. este supusă reparaţiilor sau este scoasă din exploatare (fie la ancoră fie în port) sau în doc uscat;
14.1.2. este declarată scoasă din exploatare de către armator sau de către reprezentantul armatorului; şi
14.1.3. dacă nu există pasageri la bord.
Următoarele instalaţii de protecţie împotriva incendiului trebuie păstrate în stare bună de funcţionare astfel încât să se asigure funcţionabilitatea cerută în eventualitatea apariţiei unui incendiu:
14.1.3.1.1. Pregătirea pentru funcţionare
14.1.3.1.1.1. protecţia constructivă contra incendiului incluzând separaţiile rezistente la foc şi protecţia deschiderilor şi a penetraţiilor în aceste separaţii;
14.1.3.1.1.2. instalaţiile de detectare a incendiului şi de alarmă de incendiu; şi
14.1.3.1.1.3. instalaţiile şi mijloacele de evacuare .
14.1.3.1.2. Întreţinerea, încercarea şi inspecţiile
Întreţinerea, încercarea şi inspecţiile vor fi efectuate pe baza instrucţiunilor elaborate de către IMO (MSC/Circ.850) şi într-un mod corespunzător având în vedere asigurarea fiabilităţii instalaţiilor şi mijloacelor de combatere a incendiului.
Un plan de întreţinere va fi menţinut la bordul navei şi va fi pus la dispoziţie pentru inspecţie, ori de câte ori va fi cerut de către ANR.
Planul de întreţinere va include cel puţin următoarele instalaţii de protecţie împotriva incendiului şi instalaţii şi mijloace pentru combaterea incendiului, dacă sunt prevăzute:
14.1.3.1.2.1. tubulatura principală de incendiu, pompele de incendiu şi hidranţii inclusiv furtunele şi duzele;
14.1.3.1.2.2. instalaţiile fixe de detectare a incendiului şi de alarmă de incendiu;
14.1.3.1.2.3. instalaţiile fixe de stingere a incendiului şi alte mijloace de stingere a incendiului; "
14.1.3.1.2.4. instalaţiile automate de stingere a incendiului cu sprinklere, de detectare a incendiului şi de alarmă de incendiu;
14.1.3.1.2.5. instalaţiile de ventilaţie inclusiv clapeţii contra incendiului şi fumului, ventilatoarele şi comenzile lor;
14.1.3.1.2.6. instalaţia de oprire a alimentării cu combustibil în caz de urgenţă;
14.1.3.1.2.7. uşile antifoc inclusiv comenzile lor;
14.1.3.1.2.8. instalaţiile de alarmă generală în caz de urgenţă
14.1.3.1.2.9. aparatele de respiraţie pentru evacuarea în caz de urgenţă;
14.1.3.1.2.10. stingătoarele de incendiu portabile inclusiv încărcăturile de rezervă; şi
14.1.3.1.2.11. echipamentele de pompieri.
Programul de întreţinere poate fi computerizat
14.2.Cerinţe suplimentare
Pentru noile nave din clasele B, C şi D, construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată, care transportă mai mult de 36 pasageri trebuie elaborat un plan de întreţinere pentru instalaţiile de iluminat situate la joasă înălţime şi de comunicare cu publicul suplimentar faţă de planul de întreţinere menţionat la paragraful .1.2.
SECŢIUNEA 15:Instrucţiuni, pregătirea la bord şi exerciţii
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
15.1.Instrucţiuni, sarcini şi organizare
15.1.1. Membrii echipajului vor primi instrucţiuni cu privire la protecţia contra incendiului la bordul navei.
15.1.2. Membrii echipajului vor primi instrucţiuni cu privire la sarcinile atribuite lor.
15.1.3. Vor fi organizate echipe responsabile cu stingerea incendiului. Aceste echipe trebuie să poată să-şi îndeplinească sarcinile lor în orice moment atât timp cât nava este în exploatare.
15.2.Instruire la bord şi exerciţii
15.2.1. Membrii echipajului trebuie să fie antrenaţi să fie familiari cu amenajarea navei precum şi cu amplasarea şi modul de funcţionare a oricărei instalaţii de combatere a incendiului sau a oricăror mijloace de combatere a incendiului care pot fi utilizate.
15.2.2. Instruirea în utilizarea aparatelor de respiraţie pentru evacuarea în caz de urgenţă va fi considerată ca făcând parte din instruirea de la bord.
15.2.3. Îndeplinirea sarcinilor atribuite membrilor de incendiu în caz de incendiu va fi periodic evaluată prin efectuarea instruirii şi exerciţiilor la bordul navei pentru identificarea domeniilor care necesită îmbunătăţiri, pentru asigurarea şi menţinerea competenţei şi dibăciei în stingerea incendiului şi pentru a asigura disponibilitatea funcţională a organizării combaterii incendiului.
15.2.4. Instruirea la bord în ceea ce priveşte utilizarea instalaţiilor şi mijloacelor de stingere a incendiului va fi planificată şi efectuată în conformitate cu prevederile regulei III/19.4.1 din convenţia SOLAS, aşa cum a fost amendată.
15.2.5. Exerciţiile pentru caz de incendiu vor fi conduse şi înregistrate în conformitate cu prevederile regulilor III/19.3.4, şi III/19.5 din convenţia SOLAS, aşa cum a fost amendată.
15.3.Manuale de instruire
Un manual de instruire va fi prevăzut în fiecare sală de mese echipaj şi sală de recreere sau în fiecare încăpere de locuit pentru echipaj. Manualul de instruire va fi redactat în limba română. Manualele care pot avea câteva volume, trebuie să conţină instrucţiunile şi informaţiile cerute în acest paragraf în termeni uşor de înţeles şi cu ilustraţii dacă este posibil. Orice parte a oricărei informaţii poate fi prevăzută într-o formă care să permită ajutorul mijloacelor audio-vizuale în locul manualului. Manualul de instruire trebuie să explice în detaliu următoarele:
15.3.1. practica generală în materie de protecţie contra incendiului şi măsurile de precauţie privind pericolul fumatului, pericolele de origine electrică, lichidele inflamabile şi pericolele similare obişnuite la bordul navei;
15.3.2. instrucţiuni generale cu privire la activităţile de combatere a incendiului şi procedurile de combatere a incendiului inclusiv procedeele pentru semnalarea unui incendiu şi de utilizare a butoanelor de semnalizare acţionate manual;
15.3.3. semnificaţia alarmelor navei;
15.3.4. funcţionarea şi utilizarea instalaţiilor şi mijloacelor de combatere a incendiului;
15.3.5. funcţionarea şi utilizarea uşilor antifoc;
15.3.6. funcţionarea şi utilizarea clapeţilor antifoc şi anti-fum;
15.3.7. instalaţiile şi mijloacele de evacuare .
15.4.Planuri pentru combaterea incendiului
Planurile pentru combaterea incendiului vor fi în conformitate cu cerinţele din regula 11-2/A-13.
SECŢIUNEA 16:Exploatarea
NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D ŞI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B:
16.1.Manuale de exploatare vor fi prevăzute la bord pentru a furniza informaţii şi instrucţiuni pentru o bună exploatare a navei şi de manipulare corectă a mărfurilor la bordul navei în contextul protecţiei contra incendiului.
16.2.Manualul de exploatare cerut pentru instalaţiile de incendiu va conţine informaţiile şi instrucţiunile pentru buna exploatare a navei şi manipularea corectă a mărfii în contextul protecţiei contra incendiului. Manualul va conţine informaţii referitoare la sarcinile echipajului pentru protecţia generală contra incendiului a navei când încarcă şi descarcă pasageri/ marfa şi când nava este în marş. Pentru navele care transportă mărfuri periculoase, manualul de exploatare privind protecţia contra incendiului va face referire la instrucţiunile pertinente de combatere a incendiului şi de manipulare a mărfii în caz de urgenţă conţinute în "Codul maritim internaţional pentru mărfuri periculoase".
16.3.Manualele de exploatare vor fi redactate în limba română.
16.4.Manualul de exploatare privind protecţia contra incendiului poate fi combinat cu manualele de instruire cerute în regula II-2/A/15.3.