Titlul ii - Cariera judecătorilor şi procurorilor - Legea 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

M.Of. 1102

În vigoare

Versiune de la: 13 Decembrie 2024

TITLUL II:Cariera judecătorilor şi procurorilor

CAPITOLUL I:Admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii şi formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor

Art. 5

Art. 6

(5)Posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor coordonate de consiliu sau subordonate consiliului, al Ministerului Public ori al Ministerului Justiţiei şi instituţiilor coordonate sau subordonate acestuia, care se ocupă prin concursul de admitere prevăzut la art. 5 alin. (1), se publică odată cu anunţul referitor la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, prevederile prezentului capitol fiind aplicabile în mod corespunzător şi în cazul admiterii pe aceste posturi. Pentru Ministerul Justiţiei şi instituţiile coordonate sau subordonate acestuia şi Ministerul Public, posturile care se scot la concurs se stabilesc de fiecare din cele două instituţii, după caz.

Art. 7

(2)Comisia de elaborare a subiectelor elaborează subiectele şi baremele de evaluare şi notare pentru testul-grilă şi pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, iar comisia de corectare corectează şi notează lucrările la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice. Pentru testul-grilă şi pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, în cadrul comisiei de elaborare a subiectelor şi al celei de corectare se constituie în mod distinct comisii pentru disciplinele drept civil şi drept procesual civil, respectiv drept penal şi drept procesual penal. Subiectele de drept material sunt elaborate de membrii comisiei care elaborează şi subiectele de drept procesual în materia corespunzătoare.

(4)Comisia de soluţionare a contestaţiilor este compusă din:

Art. 8

Comisia de organizare a concursului coordonează organizarea şi desfăşurarea concursului şi verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor de participare la concurs. Comisia de organizare a concursului se compune din preşedinte, vicepreşedinte şi membri, desemnaţi din rândul personalului din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii, inclusiv al celui cu funcţii de conducere. Responsabilii de sală şi supraveghetorii, precum şi alte persoane care desfăşoară activitatea pentru buna organizare a concursului sunt desemnaţi de preşedintele comisiei de organizare a concursului.

Art. 9

Art. 10

Art. 11

(1)După înscriere, toţi candidaţii sunt verificaţi sub aspectul îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 5 alin. (3) lit. a), b) şi d), precum şi a condiţiei de a fi apt din punct de vedere medical şi a celei privind lipsa antecedentelor penale. Condiţia de a fi apt din punct de vedere medical se dovedeşte prin certificat medical eliberat de un medic specializat în medicina muncii, la cererea fiecărui candidat, pe baza unui barem medical aprobat prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii la propunerea unei comisii medicale de specialitate numite prin ordin al ministrului sănătăţii. Hotărârea Plenului se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 12

(5)A doua etapă constă într-o testare psihologică şi susţinerea unui interviu. La testarea psihologică participă toţi candidaţii declaraţi admişi la prima etapă. Candidaţii declaraţi a fi apţi din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcţiei participă la proba interviului, în ordinea descrescătoare a notei obţinute la prima etapă şi în limita unui număr egal cu o dată şi jumătate din numărul de locuri de auditori de justiţie, respectiv din numărul de posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor scoase la concurs. În cazul unui număr impar de locuri sau posturi, rotunjirea se face la numărul mai mare. Numărul candidaţilor admişi pentru susţinerea interviului se suplimentează, în cazul mediilor egale, cu cea a ultimului candidat admis.

Art. 13

(4)Evaluarea şi notarea lucrărilor la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice se realizează prin procesare electronică. Lucrările se notează cu "admis" sau "respins", în funcţie de punctajul obţinut de candidat. Sunt declaraţi admişi la această probă candidaţii care au obţinut minimum 60 de puncte, echivalentul notei 6,00, în ordinea descrescătoare a notelor obţinute, în limita dublului numărului de locuri de auditori de justiţie, respectiv de posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor scoase la concurs. Numărul candidaţilor admişi se suplimentează în cazul mediilor egale cu cea a ultimului candidat admis.

Art. 14

(1)Baremul de evaluare şi notare la proba prevăzută la art. 13 se afişează la centrele de concurs după încheierea probei şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii. În termen de 24 de ore de la afişarea baremului la centrele de concurs, candidaţii pot face contestaţii la acesta care se transmit prin fax sau e-mail la Institutul Naţional al Magistraturii. Contestaţiile la barem se soluţionează de subcomisia corespunzătoare de soluţionare a contestaţiilor în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de contestare. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului pentru soluţionarea contestaţiilor. Baremul stabilit în urma soluţionării contestaţiilor se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii.

Art. 15

Art. 16

Art. 17

(1)Candidaţii declaraţi admişi la cele două probe scrise susţin testarea psihologică prin care se constată îndeplinirea condiţiei de a fi apţi din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcţiei. Testarea psihologică constă în susţinerea unui test scris şi a unui interviu în faţa unui psiholog desemnat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, din rândul psihologilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Inspecţiei Judiciare, Institutului Naţional al Magistraturii, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, curţilor de apel, parchetelor de pe lângă acestea ori din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România atestaţi în condiţiile legii. Rezultatele testării psihologice sunt concretizate într-un raport, care cuprinde profilul psihologic al fiecărui candidat, precum şi calificativul "admis" sau "respins".

Art. 18

(1)Candidaţii care îndeplinesc condiţia de a fi apţi din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcţiei susţin interviul, din comisia de interviu, respectiv din fiecare subcomisie de interviu, după caz, făcând parte un psiholog, 2 judecători, un procuror şi un cadru didactic universitar selectat, de regulă, din rândul celor ce au gradul didactic de profesor universitar. Numărul subcomisiilor de interviu se stabileşte în funcţie de numărul candidaţilor declaraţi admişi după prima etapă eliminatorie. Membrii care vor activa în subcomisii se stabilesc, pe fiecare categorie, în ordinea aprobată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin hotărârea de numire a comisiilor de concurs. În situaţia în care activează mai multe subcomisii, componenţa nominală a fiecăreia dintre ele va fi stabilită prin tragere la sorţi, în ziua desfăşurării probei. Membrii subcomisiilor neactivate dobândesc calitatea de membru supleant, în ordinea stabilită de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor, dispoziţiile art. 9 alin. (3) aplicându-se în mod corespunzător.

(5)În cadrul probei interviului, comisia/subcomisia are în vedere următoarele criterii de evaluare:

(6)Membrii comisiei/subcomisiei acordă, individual, punctaje pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (5), pe baza unei grile de evaluare elaborate de comisia de interviu care se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii imediat după încheierea probei. Pentru criteriul de evaluare prevăzut la alin. (5) lit. a) punctajul maxim ce poate fi acordat este de 20 de puncte, iar pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (5) lit. b) şi c) punctajul maxim ce poate fi acordat este de 40 de puncte.

(12)Candidaţii pot contesta nota acordată la proba interviului, dispoziţiile art. 15 alin. (2) şi (4) aplicându-se în mod corespunzător. Contestaţiile se soluţionează în termenul stabilit de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin calendarul de concurs. Soluţionarea contestaţiei la proba interviului se realizează prin reevaluarea probei, pe baza înregistrării audio-video şi a analizei scrise depuse de candidat. Rezultatele finale ale probei interviului se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii.

Art. 20

(4)În cazul candidaţilor care au optat pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor prevăzute la art. 6 alin. (6), departajarea candidaţilor cu note egale se face, în ordine, după următoarele criterii: nota mai mare obţinută la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, prevăzută de art. 12 alin. (2) lit. b), vechimea mai mare în specialitate juridică, deţinerea titlului ştiinţific de doctor în drept, calitatea de doctorand în drept, activitatea publicistică de specialitate.

(5)În situaţia în care pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor nu sunt candidaţi admişi sau nu au fost formulate opţiuni pentru aceste posturi, candidaţii care sunt admişi în condiţiile prevăzute la art. 13 alin. (4) şi art. 16 alin. (6) şi care au obţinut calificativul "admis" la interviu, dar care nu au fost declaraţi admişi în limita locurilor şi posturilor scoase la concurs pot opta pentru aceste posturi, în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la prima etapă a concursului stabilite conform art. 12 alin. (4). Dispoziţiile alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

Art. 21

(4)Nu se bucură de o bună reputaţie persoana care a fost sancţionată contravenţional sau disciplinar în ultimii 3 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului pentru fapte în raport de care numirea acesteia în funcţia de judecător sau procuror nu ar fi conformă cu onoarea şi probitatea specifice acestor funcţii sau ar aduce atingere prestigiului justiţiei, avându-se în vedere criteriile prevăzute la alin. (5). Sancţiunile disciplinare pentru care a intervenit radierea nu sunt avute în vedere.

Art. 22

(2)Pentru locurile de auditor de justiţie şi posturile de personal de specialitate juridică ce au devenit vacante în urma aplicării alin. (1) pot opta, până la data validării concursului, candidaţii admişi în condiţiile prevăzute la art. 13 alin. (4) şi art. 16 alin. (6) şi care au obţinut calificativul "admis" la interviu, în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la prima etapă a concursului, stabilite conform art. 12 alin. (4). La note egale, dispoziţiile art. 20 alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător.

Art. 23

În cazul posturilor de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor vacante la data validării concursului sau care se vacantează ulterior validării acestuia, la solicitarea instituţiilor în care se regăsesc acele posturi, rezultatele concursului de admitere pot fi valorificate în termen de un an de la data validării concursului, aceste posturi putând fi ocupate de candidaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 13 alin. (4) şi art. 16 alin. (6), care au obţinut calificativul "admis" la interviu, dar care nu au fost declaraţi admişi în limita locurilor şi posturilor scoase la concurs. Dispoziţiile art. 20 alin. (2) şi (4) şi art. 21 se aplică în mod corespunzător.

Art. 25

(3)Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie este de 3 ani. La finalul cursurilor, auditorii de justiţie optează, în condiţiile prezentei legi, pentru posturile de judecători stagiari, respectiv procurori stagiari.

Art. 26

(1)În perioada formării la Institutul Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie efectuează stagii de practică la instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea, cabinete de avocatură, penitenciare şi alte instituţii cu relevanţă pentru formarea profesională a auditorilor de justiţie; în perioada stagiilor de practică, auditorii de justiţie asistă la activităţile specifice instituţiilor şi profesiilor juridice, în condiţiile stabilite de lege şi de Regulamentul privind organizarea, desfăşurarea şi evaluarea stagiilor de practică.

(2)Instituţiile la care se vor efectua stagiile de practică, pentru fiecare an de curs, şi durata acestora sunt stabilite de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. Stagiile vor fi organizate pe baza unor protocoale de colaborare încheiate de Institutul Naţional al Magistraturii cu instituţiile cu relevanţă pentru formarea profesională a auditorilor de justiţie şi organizaţiile profesionale reprezentând profesiile juridice.

Art. 27

(2)Indemnizaţia auditorilor de justiţie prevăzută la alin. (1) are natura şi regimul juridic al unui drept salarial la care se vor calcula reţinerile pentru obţinerea indemnizaţiei nete, urmând a se vira obligaţia angajatorului şi a asiguraţilor la asigurările sociale de stat, obligaţiile privind contribuţia la asigurările sociale de sănătate, precum şi obligaţia angajatorului privind contribuţia asiguratorie pentru muncă. Auditorii de justiţie beneficiază de indemnizaţie şi în perioada vacanţelor.

(6)Auditorii de justiţie beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală constând în servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale, care se suportă din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, în condiţiile contractului-cadru din sistemul de asigurări sociale de sănătate şi ale respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate, cu excepţia contribuţiei personale/coplăţii care se suportă din bugetul Consiliului Superior al Magistraturii. Condiţiile de acordare în mod gratuit a serviciilor medicale, medicamentelor şi a dispozitivelor medicale sunt stabilite prin hotărârea Guvernului prevăzută la art. 210 alin. (5). Aceste drepturi nu au caracter salarial şi nu se impozitează.

Art. 31

(2)Constituie abateri disciplinare:

Art. 32

(2)În situaţia în care există indicii că auditorul suferă de o boală psihică, la propunerea directorului sau a directorului adjunct al Institutului, Consiliul ştiinţific dispune prezentarea auditorului la expertiza medicală de specialitate. Expertiza de specialitate este efectuată de o comisie medicală de specialitate numită de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, pe baza propunerilor nominale ale ministrului sănătăţii. În cazul în care comisia constată că auditorul suferă de o boală psihică ce îl împiedică să continue activitatea de formare în cadrul Institutului, calitatea de auditor de justiţie este suspendată prin hotărâre a Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii. Prin raportul de expertiză comisia stabileşte şi termenul la care auditorul urmează să revină la reexaminare. Metodologia privind efectuarea expertizei medicale de specialitate se aprobă de Plenul Consiliului, pe baza propunerilor comisiei medicale de specialitate.

(3)Suspendarea din calitatea de auditor se dispune până la însănătoşire, constatată printr-o nouă expertiză de specialitate efectuată de comisia medicală. Dacă în urma noului raport de expertiză se constată însănătoşirea, Consiliul ştiinţific hotărăşte încetarea suspendării. În caz contrar se poate dispune prelungirea suspendării până la o nouă reexaminare sau, dacă boala este ireversibilă, exmatricularea. Dacă suspendarea încetează, auditorul de justiţie va relua întregul an de formare la Institutul Naţional al Magistraturii în cursul căruia a intervenit suspendarea. Pe perioada suspendării, auditorului de justiţie i se plăteşte 80% din indemnizaţia de auditor de justiţie.

(5)În cazul în care faţă de auditor s-a dispus condamnarea definitivă pentru o infracţiune, precum şi în cazul în care s-a dispus renunţarea la urmărirea penală confirmată de judecătorul de cameră preliminară ori amânarea aplicării pedepsei sau renunţarea la aplicarea pedepsei dispuse printr-o hotărâre judecătorească definitivă, cu excepţia situaţiilor în care aceste din urmă soluţii au fost pronunţate pentru infracţiuni din culpă pentru care Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii a apreciat că nu afectează demnitatea calităţii de auditor sau imaginea institutului, auditorul este exmatriculat din institut şi este obligat la restituirea indemnizaţiilor de auditor primite şi a cheltuielilor de formare. Pe perioada arestului preventiv sau a arestului la domiciliu, precum şi, în cazul trimiterii în judecată, de la momentul rămânerii definitive a încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară a dispus începerea judecăţii şi până la pronunţarea unei soluţii definitive, calitatea de auditor se suspendă. Pe perioada suspendării auditorul nu beneficiază de indemnizaţie de auditor şi de alte drepturi ale auditorilor.

Art. 33

(2)Testul psihologic se susţine în faţa unei comisii alcătuite din 3 psihologi, care vor nota candidatul cu "apt" sau "inapt". Psihologii sunt numiţi prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului, din rândul psihologilor din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Inspecţiei Judiciare, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, curţilor de apel, parchetelor de pe lângă curţile de apel, precum şi, dacă este cazul, din rândul celor înscrişi în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România atestaţi în condiţiile legii.

Art. 34

Art. 38

Art. 39

Art. 40

Art. 41

(1)Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii care se bucură de bună reputaţie sunt numiţi de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii în funcţiile de judecători sau procurori stagiari, după caz, în funcţie de opţiunea exprimată, pe baza mediei generale, calculată cu 3 zecimale, obţinută pe baza celor 4 medii: de la sfârşitul fiecărui an de studiu şi de la examenul de absolvire a institutului. La egalitate de medii au prioritate, în următoarea ordine, candidaţii care au obţinut: nota finală mai mare la examenul de absolvire, media mai mare a celor 3 ani de formare la institutul Naţional al Magistraturii, nota finală mai mare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, vechimea mai mare în funcţiile prevăzute la art. 63.

Art. 42

CAPITOLUL II:Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari

Art. 43

Art. 44

Art. 45

(1)Judecătorii stagiari participă, cu vot consultativ, la judecarea cauzelor în completuri ale instanţei constituite din judecători definitivi. În cauzele la care participă, judecătorul stagiar semnează minutele şi hotărârile pronunţate şi redactează, din dispoziţia preşedintelui completului, proiecte ale unor hotărâri, astfel încât să se asigure o cazuistică variată.

(2)Judecătorii stagiari judecă cereri privind încuviinţarea executării silite, cererile necontencioase, precum şi:

Art. 46

Art. 47

(3)La examenul de capacitate prevăzut la alin. (1) participă judecătorii stagiari şi procurorii stagiari, precum şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor stagiari, din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor coordonate sau subordonate, Ministerului Public, precum şi din cadrul Ministerului Justiţiei şi al instituţiilor coordonate sau subordonate acestuia, dispoziţiile privind examenul de capacitate aplicându-se în mod corespunzător şi acestei categorii de personal.

Art. 48

Art. 49

Art. 50

(2)Comisia de organizare a examenului de capacitate se compune din preşedinte, vicepreşedinte şi membri, desemnaţi din rândul personalului din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii, inclusiv al celor cu funcţii de conducere. Responsabilii de sală şi supraveghetorii, precum şi alte persoane care desfăşoară activitatea pentru buna organizare a concursului sunt desemnaţi de preşedintele comisiei de organizare a examenului de capacitate.

Art. 51

Art. 52

Art. 54

Art. 55

Art. 57

Art. 59

(4)Candidaţii pot contesta notele acordate la probele orale, dispoziţiile art. 15 alin. (2) şi (4) aplicându-se în mod corespunzător. Contestaţiile se soluţionează de comisia de contestaţii în termenul stabilit de Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii prin calendarul de concurs. Soluţionarea contestaţiei la probele orale se realizează pe baza înregistrării audio sau audio-video. Rezultatele finale ale probelor orale se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii.

Art. 60

CAPITOLUL III:Numirea judecătorilor şi procurorilor

Art. 61

Art. 63

(1)Pot fi numiţi în magistratură, pe bază de concurs, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 5 alin. (3), foştii judecători şi procurori care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, avocaţii, notarii publici, asistenţii judiciari, consilierii juridici, executorii judecătoreşti cu studii superioare juridice, personalul de probaţiune cu studii superioare juridice, ofiţerii de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, ministerelor, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române şi Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învăţământul juridic superior acreditat, precum şi magistraţii-asistenţi, cu o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani.

Art. 64

Art. 65

Art. 66

Art. 69

(1)Comisia de soluţionare a contestaţiilor este compusă din următoarele subcomisii:

Art. 70

(5)A doua etapă constă într-o testare psihologică şi susţinerea unui interviu. La testarea psihologică participă toţi candidaţii declaraţi admişi la prima etapă a concursului. Candidaţii declaraţi a fi apţi din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcţiei participă la proba interviului, în ordinea descrescătoare a notei obţinute la prima etapă şi în limita unui număr egal cu o dată şi jumătate din numărul de posturi scoase la concurs, în cazul unui număr impar de posturi, rotunjirea făcându-se la numărul mai mare. Numărul candidaţilor admişi în a doua etapă se suplimentează, în cazul mediilor egale, cu cea a ultimului candidat admis.

Art. 71

(4)Evaluarea şi notarea lucrărilor la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice se realizează prin procesare electronică. Lucrările se notează cu "admis" sau "respins", în funcţie de punctajul obţinut de candidat. Sunt declaraţi admişi la această probă candidaţii care au obţinut minimum 60 de puncte, echivalentul notei 6,00, în ordinea descrescătoare a notelor obţinute, în limita dublului numărului de posturi scoase la concurs. Numărul candidaţilor admişi se suplimentează în cazul mediilor egale cu cea a ultimului candidat admis.

(5)Baremul de evaluare şi notare se afişează la centrele de concurs după încheierea probei şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii. Candidaţii pot contesta baremul de evaluare şi notare în termen de 3 zile de la afişarea acestuia la centrele de concurs. Contestaţiile la barem se transmit, inclusiv prin fax sau e-mail, la Institutul Naţional al Magistraturii şi se soluţionează de subcomisia corespunzătoare de soluţionare a contestaţiilor, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de contestare. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului pentru soluţionarea contestaţiilor. Baremul stabilit în urma soluţionării contestaţiilor se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.

Art. 72

Art. 74

Candidaţii care îndeplinesc condiţia de a fi apţi din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcţiei susţin un interviu, din comisia de interviu sau din fiecare subcomisie de interviu, după caz, făcând parte un psiholog, doi judecători, un procuror şi un cadru didactic universitar selectat, de regulă, din rândul celor ce au gradul didactic de profesor universitar. Numărul subcomisiilor de interviu se stabileşte în funcţie de numărul candidaţilor declaraţi admişi după prima etapă eliminatorie. Dispoziţiile art. 18 sunt aplicabile în mod corespunzător.

Art. 75

(4)Dacă nu există posturi vacante de natura celor prevăzute la alin. (3), departajarea candidaţilor care au obţinut note egale cu cea a ultimului candidat declarat admis după cele două etape ale concursului se face în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice. Când notele obţinute de candidaţi la această probă de concurs sunt identice, departajarea se face, în ordine, în funcţie de vechimea în specialitate juridică, de deţinerea titlului ştiinţific de doctor în drept, a calităţii de doctorand în drept, de activitatea publicistică de specialitate.

Art. 76

Art. 78

(1)Dacă unul dintre candidaţi a fost respins în condiţiile art. 77 alin. (2) sau a renunţat la opţiunea formulată conform art. 75 alin. (6), procedura prevăzută la art. 75 alin. (6) se reia pentru candidaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 71 alin. (4) şi art. 72 alin. (7) şi care au obţinut calificativul "admis" la interviu, care ocupă poziţiile următoare acestui candidat în lista cuprinzând rezultatele definitive ale concursului. În termenul stabilit de comisia de organizare a concursului, candidaţii îşi pot menţine opţiunea iniţială sau pot formula o nouă opţiune, dar numai pentru postul pentru care optase candidatul respins sau, după ocuparea acestuia, pentru postul rămas astfel neocupat, după caz.

Art. 79

Art. 80

CAPITOLUL IV:Formarea profesională continuă

Art. 81

(2)Formarea profesională continuă trebuie să ţină seama de dinamica procesului legislativ şi constă, în principal, în cunoaşterea şi aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor europene şi internaţionale la care România este parte, a jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti şi a Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice, în abordarea multidisciplinară a instituţiilor cu caracter de noutate, precum şi în cunoaşterea şi aprofundarea unor limbi străine şi operarea pe calculator.

Art. 83

(3)Judecătorii şi procurorii au obligaţia de a urma în cadrul programelor de formare profesională continuă un curs intensiv pentru învăţarea sau aprofundarea unei limbi străine şi un curs intensiv pentru iniţierea sau aprofundarea cunoştinţelor de operare pe calculator organizate de Institutul Naţional al Magistraturii sau de instanţele judecătoreşti sau parchete, de instituţii de învăţământ superior din ţară sau din străinătate, precum şi de alte instituţii de specialitate.

Art. 84

Art. 85

(2)Cheltuielile aferente organizării activităţilor prevăzute la alin. (1), inclusiv cele privind cazarea, masa şi transportul personalului de instruire şi al participanţilor, se suportă din bugetul curţii de apel sau, după caz, al parchetului de pe lângă curtea de apel. În cazul personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii care participă, la propunerea institutului, în această calitate, la activităţile prevăzute la alin. (1), cheltuielile privind cazarea, masa şi transportul acestuia se suportă din bugetul Institutului Naţional al Magistraturii.

(3)Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute la alin. (2) se stabileşte prin ordin al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În cazul personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii care participă, la propunerea institutului, în această calitate, conform programului anual de formare profesională continuă al judecătorilor şi procurorilor, la activităţile prevăzute la alin. (1), plafonul maxim al cheltuielilor se stabileşte în conformitate cu dispoziţiile art. 84 alin. (2).

(4)Cheltuielile cu salarizarea personalului de instruire care participă la activităţile prevăzute la alin. (1) se suportă din bugetul curţii de apel sau, după caz, al parchetului de pe lângă curtea de apel. În cazul personalului de instruire angajat la plata cu ora al Institutului Naţional al Magistraturii care participă, la propunerea institutului, în această calitate, conform programului anual de formare profesională continuă al judecătorilor şi procurorilor, la activităţile prevăzute la alin. (1), cheltuielile cu salarizarea personalului de instruire se suportă din bugetul Institutului Naţional al Magistraturii.

CAPITOLUL V:Evaluarea profesională a judecătorilor şi procurorilor

SECŢIUNEA 1:Dispoziţii generale

Art. 87

(1)Evaluarea profesională individuală a judecătorilor şi procurorilor presupune analiza şi notarea criteriilor şi indicatorilor de evaluare a performanţelor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor care privesc, în principal, calitatea activităţii, eficienţa, integritatea şi obligaţia de formare profesională continuă, iar în cazul judecătorilor şi procurorilor numiţi în funcţii de conducere, şi modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale. Criteriile şi indicatorii de evaluare profesională sunt prevăzuţi în anexa nr. 1.

Art. 88

Art. 89

(1)Evaluarea prevăzută la art. 87 se face de comisii de evaluare constituite separat pentru judecători şi procurori, astfel:

c)pentru evaluarea conducătorului parchetelor de pe lângă judecătorii, tribunale, tribunale specializate, tribunale militare, curţi de apel şi al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, adjuncţilor acestuia şi a procurorilor-şefi de secţii din cadrul acestora, comisia este formată din conducătorul parchetului ierarhic superior, un procuror cu funcţie de conducere corespunzătoare specializării procurorului evaluat de la parchetul ierarhic superior şi un alt procuror, desemnaţi de colegiul de conducere al parchetului ierarhic superior;

e)pentru evaluarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctului procurorului general, adjunctului acestuia, procurorilor-şefi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţilor acestora, evaluarea se face de o comisie compusă din 3 procurori din cadrul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii desemnaţi de Secţia pentru procurori şi 2 procurori desemnaţi de colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, după caz, din componenţa căreia nu poate face parte persoana evaluată;

f)pentru evaluarea procurorilor-şefi de secţie şi a procurorilor cu funcţii de conducere din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi a procurorilor consilieri ai procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ai procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi ai Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, comisia este formată din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau, după caz, al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi 2 procurori desemnaţi de colegiul de conducere al fiecăruia din aceste parchete;

(2)Pentru fiecare dintre comisiile prevăzute la alin. (1), se desemnează în mod similar şi câte un membru supleant. În situaţia în care preşedinţii instanţelor sau conducătorii parchetelor nu pot, din motive obiective temporare, să exercite atribuţiile specifice în cadrul comisiei de evaluare ori sunt incompatibili, aceştia sunt înlocuiţi de vicepreşedinte sau, după caz, adjunctul acestora, iar dacă sunt mai mulţi vicepreşedinţi sau adjuncţi, de unul dintre aceştia desemnat de colegiul de conducere al acelei instanţe sau parchet.

(4)Judecătorii şi procurorii, precum şi membrii supleanţi sunt desemnaţi în comisiile de evaluare având în vedere următoarele criterii: pregătirea şi experienţa profesională, reputaţia de care se bucură, abilităţile de comunicare, precum şi rezultatul obţinut la ultima evaluare şi trebuie să aibă aceeaşi specializare cu judecătorul sau procurorul evaluat. Nu pot fi numiţi în comisiile de evaluare judecătorii şi procurorii care nu au fost evaluaţi în funcţia de judecător sau procuror ori cei care au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepţia cazurilor în care a intervenit radierea sancţiunii disciplinare.

Art. 90

Art. 91

Art. 92

SECŢIUNEA 2:Procedura de evaluare

Art. 93

Procesul de evaluare a judecătorilor şi procurorilor implică parcurgerea următoarelor etape: observarea activităţilor profesionale cu caracter public desfăşurate de judecătorul/procurorul evaluat, analiza documentelor care conţin rezultatele activităţii profesionale a judecătorului sau procurorului evaluat şi acordarea calificativului. Procesul de evaluare a judecătorilor şi procurorilor poate cuprinde şi un interviu de evaluare, precum şi stabilirea de comun acord a unui plan individual de dezvoltare profesională.

Art. 94

Art. 95

(1)Prima evaluare a judecătorilor şi procurorilor se face la 2 ani de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a decretului de numire în funcţie, iar următoarele evaluări se fac potrivit art. 88, de regulă până în luna iunie a anului următor. Evaluarea poate fi realizată şi în altă perioadă calendaristică, la cererea judecătorului sau a procurorului, în măsura în care evaluarea este necesară pentru promovarea în funcţii de execuţie ori numirea în funcţii de conducere sau pentru alte situaţii prevăzute de lege.

(5)În cazul judecătorilor sau procurorilor care pe parcursul perioadei evaluate îşi desfăşoară activitatea la instanţe sau parchete diferite, ca urmare a delegării, detaşării, transferului sau a promovării, preşedintele comisiei de evaluare constituite înainte de a fi transferat, detaşat, delegat sau promovat are obligaţia de a transmite instanţei, respectiv parchetului la care funcţionează judecătorul ori procurorul evaluat, dosarul de evaluare întocmit, inclusiv datele statistice.

Art. 96

(2)Comisia de evaluare, prin secretariatul acesteia, întocmeşte un dosar de evaluare pentru fiecare judecător sau procuror, dosar care va cuprinde datele statistice cu privire la volumul de activitate şi la indicatorii de eficienţă, depuse anual, raportul de evaluare, observaţiile şi obiecţiunile celui evaluat, precum şi orice alte acte, date sau informaţii pe baza cărora se realizează evaluarea. Dacă este cazul, la dosarul de evaluare se depune şi planul individual de dezvoltare profesională.

Art. 97

(2)Culegerea datelor şi a informaţiilor necesare evaluării poate fi făcută de oricare dintre membrii comisiei de evaluare. Inspecţia Judiciară şi judecătorii, respectiv procurorii care ocupă funcţii de conducere la instanţa sau, după caz, la parchetul unde îşi desfăşoară activitatea judecătorul ori procurorul evaluat sau la instanţele, respectiv parchetele ierarhic superioare pot transmite şi din oficiu comisiei de evaluare date şi informaţii utile pentru efectuarea evaluării.

Art. 98

(1)Pentru evaluarea calităţii redactării hotărârilor, judecătorul evaluat selectează, pentru fiecare an de activitate, un număr de cel puţin 5 hotărâri cu obiect diferit, cu un grad de complexitate cel puţin mediu, pronunţate în diferite stadii procesuale, pe care le consideră relevante pentru activitatea desfăşurată. Comisia de evaluare selectează, pentru fiecare an de activitate, în sistem computerizat, cel puţin alte 5 hotărâri relevante pentru activitatea profesională desfăşurată de judecător. Nu vor fi avute în vedere hotărârile judecătoreşti prin care sunt soluţionate incidente procedurale, se ia act de renunţarea la judecată, de renunţarea la drept sau de retragerea unei căi de atac, se constată perimarea ori cererea este anulată sau care au ca obiect încuviinţarea executării silite, confirmarea renunţării la urmărirea penală ori acordul de recunoaştere a vinovăţiei. Comisia de evaluare poate stabili, pentru toţi judecătorii pe care îi evaluează, şi alte categorii de hotărâri care nu vor fi avute în vedere la realizarea selecţiei.

(4)În cadrul procesului de evaluare a conduitei în timpul şedinţelor de judecată, cel puţin un membru al comisiei de evaluare asistă la cel puţin o şedinţă de judecată condusă de judecătorul evaluat ori la care participă procurorul evaluat şi întocmeşte un proces-verbal în care se menţionează abilităţile de comunicare clară şi logică şi profesionalismul interacţiunii sociale. Membrii comisiei de evaluare pot asculta înregistrările şedinţelor de judecată conduse de judecătorul evaluat sau la care participă procurorul evaluat.

Art. 99

(1)Interviul de evaluare reprezintă discuţia purtată între judecătorul sau procurorul evaluat şi membrii comisiei de evaluare la finalul perioadei de evaluare, atât cu privire la aspectele care nu au putut fi clarificate ca urmare a culegerii datelor şi informaţiilor necesare evaluării, cât şi cu privire la aspectele în legătură cu care judecătorul sau procurorul a formulat observaţii şi obiecţii. În perioada supusă evaluării, între judecătorul sau procurorul evaluat şi membrii comisiei de evaluare pot avea loc periodic discuţii cu privire la orice aspecte privind procesul de evaluare.

Art. 100

(5)Pentru judecătorii şi procurorii care, în perioada supusă evaluării, au desfăşurat numai activitate specifică funcţiei de conducere, punctajul final se acordă astfel: la criteriul privind modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale, cel mult 60 de puncte, la criteriul de evaluare privind integritatea, cel mult 30 de puncte, iar la criteriul de evaluare privind formarea profesională, cel mult 10 puncte. Dispoziţiile art. 16 alin. (2) din anexa nr. 1 se aplică în mod corespunzător numai pentru procurori.

(6)Pentru judecătorii şi procurorii care, în perioada supusă evaluării, au desfăşurat atât activitate specifică funcţiei de execuţie, cât şi activitate specifică funcţiei de conducere, concomitent sau succesiv, punctajul final se acordă astfel: la criteriile de evaluare privind eficienţa şi calitatea activităţii, câte cel mult 15 puncte, la criteriul privind modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale, cel mult 30 de puncte, la criteriul privind integritatea, cel mult 30 de puncte, iar la criteriul privind formarea profesională, cel mult 10 puncte. Dispoziţiile art. 16 alin. (2) din anexa nr. 1 se aplică în mod corespunzător numai pentru procurori.

Art. 101

Art. 102

(5)În situaţia admiterii contestaţiei potrivit alin. (4) lit. b), secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii:

Art. 103

Art. 104

Art. 105

(6)Baremul de evaluare şi notare la proba scrisă se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii. În termen de 24 de ore de la publicarea pe pagina de internet, candidaţii pot face contestaţii la barem, care se depun, inclusiv prin fax sau e-mail, la Institutul Naţional al Magistraturii. Contestaţiile la barem se soluţionează de comisia de soluţionare a contestaţiilor, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de contestare. Baremul stabilit în urma soluţionării contestaţiilor se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii.

Art. 106

CAPITOLUL VI:Promovarea judecătorilor şi procurorilor

SECŢIUNEA 1:Promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Art. 108

(4)Pot participa la concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecătorii care au îndeplinit efectiv cel puţin 5 ani funcţia de judecător la curtea de apel, au obţinut calificativul "foarte bine" la ultimele 3 evaluări, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepţia cazurilor în care a intervenit radierea sancţiunii disciplinare şi au o vechime în funcţia de judecător sau procuror de cel puţin 18 ani. La calculul acestei vechimi nu se ia în considerare perioada cât persoana a fost auditor de justiţie.

(6)Nu pot participa la concursul de promovare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecătorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea ori judecătorii care au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.

*) Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Valentin Teodorescu în Dosarul nr. 184/64/2022 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal, respectiv de Marcian Silviu Dordea în Dosarul nr. 566/57/2022 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că sintagma "care au făcut parte din serviciile de informaţii" din cuprinsul dispoziţiilor art. 48 alin. (10) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi din cuprinsul dispoziţiilor art. 108 alin. (6), ale art. 142 alin. (4), ale art. 144 alin. (2) şi ale art. 150 alin. (4) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor este constituţională în măsura în care vizează serviciile de informaţii anterioare anului 1990.

Art. 109

(5)Cererile de înscriere la concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cuprind precizarea a două specializări, una corespunzătoare secţiei pentru care candidează şi o altă specializare corespunzătoare altei secţii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, specializare care fie rezultă din activitatea profesională anterioară din cariera candidatului, dovedită cu documente care se depun odată cu cererea de înscriere, fie ca urmare a opţiunii sale.

Art. 110

Art. 111

Art. 112

Art. 113

Art. 115

(1)Fiecare comisie de concurs, respectiv subcomisie, dacă aceasta s-a constituit, are următoarea componenţă:

Art. 116

(1)În vederea evaluării candidaţilor în cadrul probei prevăzute la art. 114 lit. a), comisia de organizare solicită Consiliului Superior al Magistraturii listele hotărârilor judecătoreşti pronunţate şi redactate de aceşti candidaţi pe toată perioada funcţionării la curtea de apel, cu evidenţierea datei şi numărului hotărârii, a numărului de dosar în care aceasta a fost pronunţată, a obiectului cauzei, a stadiului procesual, a tipului hotărârii şi cu menţiunea că soluţia a fost desfiinţată/casată, dacă este cazul. Listele sunt generate exclusiv în format electronic.

(3)În termen de 5 zile de la primirea listelor anonimizate prevăzute la alin. (2) de la comisia de organizare, comisiile de evaluare stabilesc criterii unitare pe fiecare specializare pentru selectarea aleatorie a câte 30 de hotărâri judecătoreşti pentru fiecare candidat, ce vor fi supuse evaluării, cu respectarea ponderii referitoare la diferitele stadii procesuale ale cauzelor, stabilite de comisiile de evaluare. La stabilirea criteriilor de selecţie, comisiile de evaluare vor ţine seama ca hotărârile judecătoreşti să aibă obiect diferit şi să fie întocmite în faze procesuale diferite.

(11)Orice persoană poate trimite în scris sesizări sau observaţii în legătură cu actele publicate conform alin. (10) pentru a fi avute în vedere la evaluare. Sesizările şi observaţiile anonime nu se iau în considerare şi nu se trimit comisiilor de evaluare. Sesizările şi observaţiile care privesc şi integritatea candidatului se trimit Inspecţiei Judiciare pentru a fi avute în vedere la întocmirea raportului de către Inspecţia Judiciară cu privire la aspectele prevăzute la art. 111 alin. (3).

Art. 117

(2)Evaluarea hotărârilor judecătoreşti are ca obiect:

(7)Comisiile de evaluare întocmesc un raport motivat în care, pentru fiecare candidat identificat prin cod numeric, se arată: punctajul obţinut la fiecare criteriu dintre cele prevăzute la alin. (2); punctajul total obţinut de candidat; motivarea acordării punctajului pentru fiecare criteriu; explicaţiile cerute candidatului şi răspunsul acestuia, dacă este cazul; argumentele pentru care au fost reţinute sau înlăturate susţinerile candidatului ori sesizările şi observaţiile opiniei publice; sesizările şi observaţiile al căror conţinut excedează prevederilor alin. (2).

Art. 118

Art. 120

Art. 121

Art. 125

SECŢIUNEA 2:Promovarea judecătorilor şi procurorilor la tribunale, tribunale specializate, curţi de apel şi parchete de pe lângă acestea, precum şi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Art. 127

(1)Promovarea judecătorilor şi procurorilor la instanţe şi parchete superioare, efectivă sau pe loc, se face potrivit prezentei secţiuni, la instanţa sau parchetul imediat superior, respectiv în gradul imediat superior celui pe care îl deţine judecătorul ori procurorul, până la nivelul curţii de apel pentru judecători, respectiv până la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru promovarea efectivă a procurorilor, sau până la nivelul parchetului de pe lângă curtea de apel, pentru promovarea pe loc a procurorilor.

Art. 128

(1)Pot participa la concursul de promovare efectivă sau pe loc judecătorii şi procurorii care au avut calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepţia cazurilor în care a intervenit radierea sancţiunii disciplinare, şi îndeplinesc următoarele condiţii minime de vechime:

Art. 129

(2)Datele prevăzute la alin. (1), precum şi posturile/locurile care se scot la concurs se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs, şi se comunică, împreună cu cererea tipizată de înscriere, elaborată de comisia de organizare, tuturor curţilor de apel şi parchetelor de pe lângă acestea, care le vor transmite de îndată instanţelor şi parchetelor din circumscripţia lor, pentru a fi aduse la cunoştinţa tuturor judecătorilor şi procurorilor, precum şi, dacă este cazul, Ministerului Public şi Ministerului Justiţiei, care le vor transmite instituţiilor coordonate sau subordonate acestora, Inspecţiei Judiciare şi Institutului Naţional al Magistraturii, pentru a fi publicate pe paginile de internet ale acestora şi aduse la cunoştinţa personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor.

(4)În termen de cel mult 15 zile de la data publicării datelor prevăzute la alin. (2), cei interesaţi pot depune cereri de înscriere la concurs la Institutul Naţional al Magistraturii, în care se menţionează felul promovării, efectivă sau pe loc, instanţa ori parchetul la care se solicită promovarea, respectiv gradul profesional în care se doreşte promovarea pe loc, specializarea şi secţia pentru care optează sau, în cazul promovării pe loc, materia de concurs aferentă locului pentru care se optează.

(6)În cazul promovării efective, pentru tribunale şi curţi de apel, candidaţii sunt obligaţi să aleagă una dintre specializările secţiei pentru care au optat. Prin excepţie, în cazul acelor instanţe în cadrul cărora funcţionează mai multe secţii pentru care s-au scos la concurs posturi pentru a căror ocupare este necesară cel puţin o specializare comună, candidaţii care aleg specializarea comună pot opta pentru una sau pentru mai multe dintre aceste secţii, indicându-le în ordinea preferinţelor.

Art. 130

Art. 131

Comisia de organizare a concursului coordonează organizarea şi desfăşurarea concursului şi verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor de participare la concurs. Comisia de organizare a concursului se compune din preşedinte, vicepreşedinte şi membri, desemnaţi din rândul personalului din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii, inclusiv al celor cu funcţii de conducere. Responsabilii de sală şi supraveghetorii, precum şi alte persoane care desfăşoară activitatea pentru buna organizare a concursului sunt desemnaţi de preşedintele comisiei de organizare.

Art. 132

(6)În cazul promovării efective a judecătorilor, comisiile de evaluare se constituie la nivelul fiecărei curţi de apel şi sunt alcătuite din preşedintele curţii de apel, care este şi preşedintele comisiei, şi alţi 4 judecători cu specializarea corespunzătoare secţiilor în cadrul cărora sunt posturile vacante scoase la concurs, propuşi de colegiul de conducere al curţii de apel; pentru promovarea la tribunale sau tribunale specializate, se pot constitui în acelaşi mod comisii ai căror membri pot fi desemnaţi şi din rândul judecătorilor de la tribunalele din circumscripţia curţii de apel, care au specializarea corespunzătoare secţiilor în cadrul cărora sunt posturile vacante scoase la concurs.

(7)În cazul imposibilităţii îndeplinirii atribuţiilor de către preşedintele curţii de apel, comisia de evaluare este condusă de vicepreşedintele curţii de apel sau, după caz, de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de Secţia pentru judecători. În cazul imposibilităţii constituirii comisiei de evaluare cu numărul de membri prevăzut la alin. (6), la propunerea colegiului de conducere al curţii de apel, Secţia pentru judecători poate stabili un număr mai mic de membri în cazul respectiv.

(8)În cazul promovării efective a procurorilor, comisiile de evaluare sunt formate dintr-un preşedinte şi 2-4 membri, comisii care se constituie la nivel naţional şi sunt alcătuite din:

Art. 133

Art. 134

Art. 135

(2)Probele scrise cu caracter teoretic şi practic se susţin la:

Art. 136

(6)În situaţiile prevăzute la alin. (5), dacă membrii subcomisiei de soluţionare a contestaţiilor şi cei ai subcomisiei de elaborare a subiectelor nu ajung la un acord, baremele de evaluare şi notare definitive se stabilesc de către aceste subcomisii reunite, cu votul majorităţii membrilor. În scopul realizării majorităţii, preşedintele comisiei de soluţionare a contestaţiilor asigură medierea. Dacă membrii comisiilor au mai mult de două opinii, cei ale căror păreri se apropie mai mult sunt datori să se unească într-o singură opinie.

Art. 137

Art. 138

Art. 139

(2)Pentru evaluarea activităţii judecătorilor sunt avute în vedere hotărârile judecătoreşti redactate de candidaţi în ultimii 3 ani de activitate efectiv desfăşurată, iar pentru evaluarea activităţii procurorilor sunt avute în vedere actele întocmite de candidaţi în ultimii 3 ani de activitate efectiv desfăşurată. Hotărârile judecătoreşti şi actele procurorului trebuie să fie relevante pentru activitatea candidatului, să aibă obiecte diferite şi să fie întocmite în faze procesuale diferite.

(3)Pentru procurori, constituie acte întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora: actele întocmite de procurori în faza de urmărire penală ori în faza judecăţii, punctele de vedere care conţin abordarea unor probleme de drept întocmite în cadrul diverselor atribuţii, transcrierea înregistrărilor susţinerilor orale ale procurorului de şedinţă, proiectele de recurs în interesul legii, referatele în dosarele în care s-au pronunţat soluţii definitive de achitare sau restituire, precum şi orice alte acte întocmite în exercitarea atribuţiilor de serviciu. Se au în vedere inclusiv actele infirmate ori urmate de hotărâri judecătoreşti de restituire a cauzei la parchet sau de achitare, respectiv apeluri ori recursuri respinse, dacă există, urmând a fi ataşate şi hotărârile judecătoreşti sau actele procurorului prin care s-a dispus asupra soluţiei candidatului.

(4)Pentru judecători se iau în considerare inclusiv hotărârile judecătoreşti casate sau desfiinţate, urmând a fi ataşate şi hotărârile pronunţate în căile de atac; nu se iau în considerare hotărârile judecătoreşti prin care se ia act de renunţarea la judecată, de renunţarea la drept sau de retragerea unei căi de atac, se pronunţă suspendarea judecării procesului, se constată perimarea ori cererea este anulată, precum şi hotărârile judecătoreşti care consfinţesc tranzacţia intervenită între părţi sau care au ca obiect încuviinţarea executării silite, confirmarea renunţării la urmărirea penală ori acordul de recunoaştere a vinovăţiei. Comisia de evaluare poate stabili, pentru toţi candidaţii pe care îi evaluează, şi alte categorii de hotărâri care nu vor fi avute în vedere la realizarea selecţiei.

(5)Imediat după publicarea listei finale a candidaţilor prevăzute la art. 134 alin. (6), comisia de evaluare solicită instanţelor/parchetelor în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea candidaţii listele hotărârilor judecătoreşti pronunţate şi redactate, respectiv ale actelor întocmite de către aceştia în ultimii 3 ani de activitate efectiv desfăşurată, cu evidenţierea datei şi numărului hotărârii/actului întocmit, a numărului de dosar, a obiectului cauzei, a stadiului procesual, a tipului hotărârii/actului, a soluţiei pronunţate şi cu menţiunea că aceasta a fost desfiinţată/casată/infirmată, dacă este cazul. Listele sunt generate exclusiv în format electronic. În cazul candidaţilor care în perioada supusă evaluării şi-au desfăşurat activitatea în cadrul mai multor instanţe/parchete, listele sunt solicitate de la fiecare dintre aceste instanţe/parchete.

(12)În vederea verificării modului în care candidatul respectă termenele de soluţionare a lucrărilor, cu privire la întreaga perioadă supusă evaluării, imediat după publicarea listei finale a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, comisia de evaluare solicită instanţelor/parchetelor în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea candidaţii transmiterea documentelor necesare şi a datelor statistice privind:

a)activitatea candidatului: pentru judecători - numărul de şedinţe de judecată, numărul de cauze la care a participat la judecată, numărul de cauze soluţionate, numărul de hotărâri redactate, numărul de hotărâri nemotivate în termen, numărul mediu de zile cu care a fost depăşit acest termen, perioada medie de soluţionare a cauzelor de către candidat, alte activităţi desfăşurate în exercitarea atribuţiilor de serviciu, iar pentru procurori - numărul dosarelor sau al lucrărilor soluţionate, numărul de şedinţe de judecată la care a participat, perioada medie de soluţionare a cauzelor de către candidat, numărul căilor de atac declarate şi motivate, alte activităţi desfăşurate în exercitarea atribuţiilor de serviciu;

b)activitatea instanţei/parchetului la secţia la care a funcţionat judecătorul/procurorul: pentru judecători - încărcătura medie de cauze pe judecător, numărul mediu de participări în şedinţe de judecată, timpul mediu de soluţionare pe tipuri de cauze, numărul mediu de hotărâri redactate de judecători, numărul mediu de hotărâri neredactate în termen, iar pentru procurori - numărul mediu de dosare/lucrări soluţionate de procurori, numărul mediu de participări în şedinţe de judecată, numărul mediu de căi de atac declarate şi motivate, timpul mediu de soluţionare a cauzelor;

(14)Imediat după publicarea listei finale a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, comisiile de evaluare solicită, cu privire la fiecare candidat, opinia motivată a secţiei corespunzătoare specializării candidatului de la instanţa ierarhic superioară/parchetul ierarhic superior celei/celui unde funcţionează acesta. În acest scop, judecătorii/procurorii secţiei sunt consultaţi cu respectarea confidenţialităţii opiniilor exprimate, rezultatul consemnându-se într-un referat, semnat de preşedintele/procurorul-şef al secţiei şi datat, care se transmite comisiei de evaluare. În cazul în care la instanţa ierarhic superioară/parchetul ierarhic superior celei/celui la care funcţionează candidatul există mai multe secţii cu specializare comună, se procedează la consultarea tuturor secţiilor cu specializare comună, fiind întocmit un referat unic semnat de preşedinţii secţiilor respective.

Art. 140

(1)Comisiile de evaluare efectuează evaluarea activităţii în funcţie de următoarele criterii:

(5)Evaluarea conduitei candidaţilor din ultimii 3 ani de activitate efectiv desfăşurată se face pe baza criteriilor prevăzute la alin. (7). În cazul judecătorilor, evaluarea se face pe baza înregistrărilor unor şedinţe de judecată în care completul a fost condus de candidat, a datelor existente la dosarul profesional şi a informaţiilor solicitate de la Inspecţia Judiciară referitoare la eventualele abateri disciplinare şi încălcări ale Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor din ultimii 3 ani de activitate efectivă, precum şi a oricăror altor informaţii despre candidat care pot fi verificate, iar în cazul procurorilor, pe baza raportului de evaluare întocmit de comisiile prevăzute la art. 89, a datelor existente la dosarul profesional şi a informaţiilor solicitate de la Inspecţia Judiciară referitoare la eventualele abateri disciplinare şi încălcări ale Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor din ultimii 3 ani de activitate. În acest scop, imediat după publicarea listei finale a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, comisia de evaluare solicită instanţelor/parchetelor în cadrul cărora aceştia şi-au desfăşurat activitatea în perioada supusă evaluării, compartimentului de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi Inspecţiei Judiciare informaţiile necesare pentru evaluarea conduitei candidaţilor.

(7)Comisia de evaluare efectuează evaluarea conduitei candidaţilor în funcţie de următoarele criterii:

a)atitudinea corespunzătoare în relaţia cu justiţiabilii, avocaţii, experţii, interpreţii în timpul şedinţei de judecată sau, după caz, în timpul activităţii de urmărire penală, de supraveghere a cercetărilor penale sau a activităţii de participare la şedinţele de judecată, precum şi în îndeplinirea altor îndatoriri profesionale, folosirea unui ton adecvat, politicos, evitarea manifestărilor şi atitudinilor arogante sau dispreţuitoare, capacitatea de a gestiona situaţiile ivite în sala de judecată;

(11)Împotriva punctajului obţinut la evaluare candidatul poate face contestaţie în termen de 48 de ore de la publicare, expunând argumentele pentru care critică punctajul acordat. Contestaţia se transmite prin fax sau e-mail ori se depune la Institutul Naţional al Magistraturii, conform indicaţiilor din anunţul privind posibilitatea depunerii contestaţiilor, şi se înaintează spre soluţionare Secţiei pentru judecători, respectiv Secţiei pentru procurori, în termenul prevăzut de calendarul concursului.

(13)Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii analizează contestaţia, în raport cu criticile formulate şi cu documentele primite şi, dacă apreciază că se impune admiterea acesteia, procedează la o nouă evaluare a candidatului pe baza criteriilor şi punctajelor prevăzute de lege. Pe o fişă de evaluare nominală, fiecare membru al secţiei acordă punctajele corespunzătoare. În acest caz, în urma reevaluării candidatului, niciun punctaj acordat nu poate fi mai mic decât cel obţinut la evaluarea iniţială. Punctajul total obţinut ca urmare a admiterii contestaţiei este definitiv şi se calculează ca medie aritmetică a punctajelor acordate de fiecare dintre membrii prezenţi ai secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 141

(2)La punctaje egale au prioritate candidaţii care au vechime mai mare în funcţia de judecător, respectiv procuror, iar în cazul în care egalitatea se păstrează după aplicarea acestui criteriu vor fi avute în vedere în următoarea ordine: vechimea în gradul profesional deţinut, nota obţinută la concursul de promovare pe loc. În circumscripţiile instanţelor şi parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi.

CAPITOLUL VII:Numirea în funcţii de conducere la instanţe şi parchete şi revocarea din aceste funcţii

SECŢIUNEA 1:Numirea în funcţii de conducere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism

Art. 142

(3)Procedura de ocupare a posturilor prevăzute la alin. (1) se declanşează de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii într-un termen care nu poate fi mai mare de 30 de zile de la data la care funcţia de preşedinte, vicepreşedinte sau preşedinte de secţie a devenit vacantă, cu excepţia situaţiei în care vacantarea postului este urmarea expirării mandatului, caz în care declanşarea procedurii se face cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea mandatului, dar nu mai devreme de 60 de zile până la momentul la care funcţia urmează a se vacanta. Consiliul Superior al Magistraturii publică pe pagina sa de internet anunţul privind declanşarea procedurii şi calendarul acesteia.

(4)Nu pot fi numiţi în funcţiile prevăzute la alin. (1) judecătorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea ori judecătorii care au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.

Art. 143

(1)Consiliul Superior al Magistraturii întocmeşte, prin compartimentul de specialitate, un referat în care consemnează:

(3)Candidaţii pentru funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte şi preşedinte de secţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie susţin în faţa Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii un interviu care poate fi realizat şi prin videoconferinţă, care constă în:

a)susţinerea planului managerial sub următoarele aspecte: prezentarea sintetică a instanţei sau a secţiei pentru a cărei conducere candidează; identificarea unor eventuale disfuncţii şi vulnerabilităţi, precum şi a soluţiilor propuse pentru prevenirea şi înlăturarea acestora; propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii manageriale a instanţei sau a secţiei pentru a cărei conducere candidează; compatibilitatea planului managerial întocmit de candidat cu cel al preşedintelui instanţei, dacă este cazul;

Art. 144

(1)Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestora, procurorii-şefi de secţie ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de procuror sau judecător, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în acelaşi mod. Art. 128 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(2)Nu pot fi numiţi în funcţiile prevăzute la alin. (1) procurorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.

Art. 145

(3)Cererile de participare la selecţie ale procurorilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 144 alin. (1), cuprinzând precizarea funcţiei de conducere pentru care se depune candidatura, se depun la Ministerul Justiţiei până la expirarea termenului stabilit la alin. (2) şi vor fi însoţite de următoarele acte:

Art. 146

(2)Din comisia prevăzută la alin. (1) face parte ministrul justiţiei, care este şi preşedintele acesteia, 2 reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, 2 procurori desemnaţi de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, un reprezentant al Institutului Naţional al Magistraturii desemnat de către Consiliul ştiinţific al acestuia, un specialist în management, organizare instituţională şi comunicare desemnat de Academia de Studii Economice - Facultatea de Management şi un psiholog din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii ori din cadrul instanţelor sau al parchetelor.

(5)Cu privire la susţinerea proiectului privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care candidează se vor avea în vedere următoarele: cunoaşterea specificului unităţii sau a structurii pentru care candidează, sub aspectul activităţii desfăşurate şi al modului de organizare; viziunea asupra modului în care candidatul înţelege să organizeze instituţia în vederea îndeplinirii atribuţiilor constituţionale de promovare a intereselor generale ale societăţii şi apărării ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor; identificarea unor eventuale disfuncţii şi vulnerabilităţi ale unităţii sau structurii pentru care candidează; propunerea de soluţii pentru prevenirea sau înlăturarea disfuncţiilor sau vulnerabilităţilor identificate; compatibilitatea proiectului managerial cu cel al procurorului ierarhic superior, dacă este cazul.

(6)Cu privire la verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare se vor avea în vedere: capacitatea de organizare; asumarea responsabilităţilor; rapiditatea în luarea deciziilor; rezistenţa la stres; autoperfecţionarea; capacitatea de analiză, sinteză, previziune şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung; iniţiativa în modernizarea managementului unităţii/structurii; capacitatea de adaptare rapidă; capacitatea de relaţionare şi comunicare; capacitatea şi disponibilitatea de a lucra în echipă şi de a colabora cu colegii; cunoştinţe privind comunicarea publică şi interpersonală, rezolvarea conflictelor şi a situaţiilor de criză; cunoştinţe de management judiciar.

Art. 147

Art. 148

Art. 149

(1)Numirea în alte funcţii de conducere decât cele prevăzute la art. 144 alin. (1) în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în acelaşi mod, de către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau a procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, după caz, cu recomandarea conducătorului secţiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, unde urmează să fie numit procurorul.

(8)Motivarea propunerii candidaturii procurorului selectat trebuie să cuprindă o analiză a candidaturilor depuse, temeiurile care au justificat selecţia şi motivele respingerii celorlalte candidaturi. Propunerea motivată se transmite Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, însoţită de candidatura depusă, de avizul colegiului de conducere, referatul de consultare a procurorilor şi recomandarea prevăzută de lege. Dispoziţiile art. 168 se aplică în mod corespunzător.

SECŢIUNEA 2:Numirea în funcţiile de conducere din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate, curţilor de apel şi parchetelor de pe lângă acestea

SUBSECŢIUNEA 1:§1. Dispoziţii comune

Art. 150

(4)Nu pot fi numiţi în funcţii de conducere judecătorii şi procurorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea ori judecătorii şi procurorii care au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.

Art. 151

(1)Pot candida pentru o funcţie de conducere la judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel, precum şi la parchetele de pe lângă acestea, în condiţiile art. 150, judecătorii, respectiv procurorii care au calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepţia cazurilor în care a intervenit radierea sancţiunii disciplinare, şi îndeplinesc următoarele condiţii minime de vechime:

b)pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte de tribunal sau tribunal specializat, precum şi preşedinte de secţie la tribunal sau tribunal specializat, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie, adjunct al acestuia şi procuror-şef de secţie al parchetului de pe lângă tribunal sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie, o vechime de 8 ani în funcţia de judecător sau procuror;

(4)Prin derogare de la dispoziţiile alin. (3), în situaţia în care, ca urmare a organizării a două concursuri/examene ori, după caz, proceduri de selecţie consecutive pentru numirea în funcţii de conducere la instanţe nu este numit niciun candidat, la următorul concurs sau examen ori, după caz, la următoarea procedură de selecţie pentru numirea în aceeaşi funcţie de conducere pot participa şi judecători de la altă instanţă care au dreptul să funcţioneze la instanţa pentru care îşi depun candidatura.

Art. 152

SUBSECŢIUNEA 2:§2. Concursul/Examenul pentru numirea în funcţii de conducere

Art. 153

Art. 154

Art. 155

Art. 156

(1)Comisia de examinare pentru judecători este formată din 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 judecători de la curţile de apel şi 3 specialişti în management şi organizare instituţională. La constituirea comisiilor vor fi avuţi în vedere, în principal, judecătorii care au urmat cursuri de management, precum şi cei care au experienţă managerială. În comisia de examinare sunt desemnaţi şi membri supleanţi care îi vor înlocui de drept, în baza hotărârii preşedintelui comisiei de examinare, în ordinea stabilită de secţia corespunzătoare a consiliului, pe acei membri ai comisiei care nu îşi pot exercita atribuţiile.

(2)Comisia de examinare pentru procurori este formată din 2 procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi 3 specialişti în management şi organizare instituţională. La constituirea comisiilor vor fi avuţi în vedere, în principal, procurorii care au urmat cursuri de management, precum şi cei care au experienţă managerială. În comisia de examinare sunt desemnaţi şi membri supleanţi care îi vor înlocui de drept, în baza hotărârii preşedintelui comisiei de examinare, în ordinea stabilită de secţia corespunzătoare a consiliului, pe acei membri ai comisiei care nu îşi pot exercita atribuţiile.

(3)Comisia de contestaţii pentru judecători este formată din trei membri: un judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un judecător de la curţile de apel şi un specialist în management şi organizare instituţională, alţii decât cei din comisia de examinare. Comisia de contestaţii pentru procurori este formată din trei membri: un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un procuror de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi un specialist în management şi organizare instituţională, alţii decât cei din comisia de examinare. În aceeaşi componenţă sunt desemnaţi şi membrii supleanţi ai acestor comisii.

Art. 157

Art. 158

Art. 160

Art. 161

(2)În aprecierea susţinerii proiectului vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii:

(8)Candidaţii pot contesta nota acordată la proba constând în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere. Contestaţia se transmite prin fax sau e-mail la Institutul Naţional al Magistraturii, în termen de 3 zile de la data publicării rezultatelor prevăzute la alin. (7). Contestaţiile se soluţionează de comisia de contestaţii în termenul stabilit de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii prin calendarul de concurs. Soluţionarea contestaţiei se realizează prin reevaluarea probei, pe baza înregistrării audio-video şi a analizei scrise depuse de candidaţi. Rezultatele finale ale probei se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.

Art. 162

(3)În termen de 3 zile de la publicarea baremului de evaluare şi notare, candidaţii pot face contestaţii la barem, care se transmit, inclusiv prin fax sau e-mail, la Institutul Naţional al Magistraturii şi se soluţionează de comisia de contestaţii, în termenul prevăzut de calendarul concursului sau examenului. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut pentru soluţionarea contestaţiilor. Baremul de evaluare şi notare definitiv, stabilit în urma soluţionării contestaţiilor, se publică de îndată pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.

Art. 164

Art. 165

Art. 166

SUBSECŢIUNEA 3:§3. Numirea în alte funcţii de conducere la instanţe sau parchete

Art. 167

(4)Pe baza candidaturilor depuse, preşedintele instanţei sau conducătorul parchetului consultă judecătorii din cadrul instanţei sau al secţiei unde s-a depus candidatura, după caz, respectiv procurorii parchetului sau ai secţiei unde s-a depus candidatura, după caz, cu respectarea confidenţialităţii opţiunilor, şi consemnează rezultatul într-un referat, semnat şi datat. Pentru instanţele/parchetele unde nu există secţii, sunt consultaţi judecătorii sau procurorii instanţei/parchetului respectiv.

Art. 168

(1)Pe baza propunerii formulate, Consiliul Superior al Magistraturii întocmeşte, prin compartimentul de specialitate, un referat în care consemnează:

(2)Atunci când Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii apreciază necesar, judecătorul/procurorul propus pentru numirea în funcţia de conducere potrivit art. 167 va susţine în faţa Secţiei pentru judecători, respectiv a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii un interviu, care poate fi realizat şi prin videoconferinţă. Interviul constă în:

a)susţinerea proiectului privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere sub următoarele aspecte: prezentarea sintetică a instanţei sau a parchetului, respectiv a secţiei/compartimentului pentru a cărei/cărui conducere candidează; identificarea unor eventuale disfuncţii şi vulnerabilităţi, precum şi a soluţiilor propuse pentru prevenirea şi înlăturarea acestora; propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii manageriale a secţiei/compartimentului pentru a cărei/cărui conducere candidează; compatibilitatea planului managerial întocmit de candidat cu cel al preşedintelui instanţei/conducătorului parchetului, dacă este cazul;

(3)Membrii Secţiei pentru judecători, respectiv ai Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii pot adresa candidatului întrebări referitoare la conduita şi deontologia profesională, precum şi la împrejurări rezultate din cuprinsul propunerii motivate întocmite de preşedintele instanţei/conducătorul parchetului sau al avizului motivat primit din partea colegiului de conducere şi pot consulta ultimul raport de evaluare a activităţii profesionale a candidatului.

SECŢIUNEA 3:Revocarea din funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor

Art. 169

(1)Revocarea judecătorilor şi procurorilor din funcţii de conducere din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate, curţilor de apel şi al parchetelor de pe lângă acestea, precum şi din funcţiile de conducere prevăzute la art. 149 se dispune de Secţia pentru judecători, respectiv de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunării generale ori a preşedintelui instanţei/conducătorului parchetului, pentru următoarele motive:

Art. 170

(5)La termenul fixat, Secţia pentru judecători, respectiv Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii dezbate raportul şi eventualele obiecţii formulate de judecătorul sau procurorul vizat de măsura revocării. Dacă apreciază necesar, secţia corespunzătoare poate decide completarea raportului Inspecţiei Judiciare cu privire la aspectele sesizate în cuprinsul propunerii de revocare sau întocmirea unui nou raport, cu respectarea termenelor şi a procedurii de la alin. (2) şi (3).

Art. 171

Art. 172

(1)Revocarea din funcţiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunct şi adjunct al acestuia, procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjunct al acestora, procuror-şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, art. 169 aplicându-se în mod corespunzător. Ministrul justiţiei se poate sesiza din oficiu ori la cererea adunării generale a procurorilor acelui parchet sau la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, după caz.

(8)Decretul Preşedintelui României de revocare din funcţia de conducere poate fi atacat cu contestaţie de procurorul revocat din funcţie, în termen de 15 zile de la publicare, fără parcurgerea procedurii prealabile, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În cadrul procesului, care se judecă de urgenţă şi cu precădere, instanţa va putea verifica legalitatea şi temeinicia propunerii ministrului justiţiei de revocare din funcţia de conducere. Hotărârea pronunţată este definitivă.

(9)De la data încetării mandatului funcţiei de conducere, procurorii prevăzuţi la alin. (1) îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Art. 173

CAPITOLUL VIII:Delegarea, detaşarea şi transferul judecătorilor şi procurorilor

Art. 175

(3)Pe perioada delegării sau detaşării, judecătorii şi procurorii beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcţia în care sunt delegaţi sau detaşaţi şi de drepturile prevăzute de lege pentru personalul delegat/detaşat. Când salariul şi celelalte drepturi băneşti prevăzute pentru funcţia în care este delegat/detaşat judecătorul sau procurorul sunt inferioare, acesta îşi păstrează indemnizaţia de încadrare lunară şi celelalte drepturi băneşti. Perioada delegării/detaşării constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror.

Art. 176

(1)În cazuri obiective, temeinic justificate, legate exclusiv de necesitatea asigurării bunei funcţionări a instanţei unde se solicită delegarea, preşedintele curţii de apel poate delega judecători de la curtea de apel sau de la o instanţă din circumscripţia acelei curţi de apel la o altă instanţă unde are dreptul să funcţioneze cel delegat potrivit gradului profesional avut, din cadrul acelei circumscripţii, la propunerea motivată a preşedintelui instanţei unde se deleagă.

(3)Delegarea în funcţii de conducere vacante a judecătorilor se dispune prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, până la ocuparea funcţiei prin numire în condiţiile prezentei legi, la propunerea preşedintelui instanţei unde se află funcţia vacantă de conducere, iar dacă funcţia vacantă este cea de preşedinte al instanţei, la propunerea colegiului de conducere al instanţei ierarhic superioare, cu excepţia delegării pe funcţia de preşedinte de curte de apel care se dispune la propunerea colegiului de conducere al acelei curţi de apel. Delegarea în funcţii de conducere vacante de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se dispune la propunerea preşedintelui acestei instanţe.

Art. 177

(1)În cazuri obiective, temeinic justificate, legate exclusiv de necesitatea asigurării bunei funcţionări a parchetului unde se solicită delegarea, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate dispune delegarea procurorilor, la propunerea:

(2)Delegarea în funcţii de conducere a procurorilor se dispune prin hotărâre a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, până la ocuparea funcţiei prin numire în condiţiile prezentei legi, la propunerea conducătorului parchetului unde se află funcţia vacantă de conducere, iar dacă funcţia vacantă este cea de prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie sau tribunal ori de procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel, la propunerea conducătorului parchetului ierarhic superior.

Art. 178

(1)Delegarea pe funcţii de execuţie se dispune pe baza unei analize care va cuprinde elemente precum: motivele pe care se întemeiază propunerea/cererea, specializarea judecătorului sau procurorului, situaţia posturilor ocupate, a posturilor vacante, a celor care urmează a se vacanta şi a posturilor temporar vacante la instanţa/parchetul unde funcţionează şi unde se solicită delegarea, datele statistice din ultimele 12 luni privind volumul de activitate şi încărcătura efectivă pe judecător/procuror, inclusiv încărcătura pe schemă raportate la media pe ţară la instanţa/parchetul unde funcţionează şi unde se solicită delegarea, eventuale cereri de transfer formulate pentru acea/acel instanţă/parchet, precum şi menţiuni privind incidenţa interdicţiilor prevăzute la art. 63 alin. (2) şi art. 141 alin. (4).

Art. 179

(1)Pot fi delegaţi în funcţii de conducere judecătorii sau procurorii care funcţionează la instanţa sau parchetul unde este vacantă funcţia de conducere. În cazul în care la o instanţă sau la un parchet unde este vacantă funcţia de conducere, niciun judecător sau procuror nu îşi exprimă acordul în vederea delegării sau, din motive obiective, nu poate fi delegat niciun judecător sau procuror de la aceeaşi instanţă sau acelaşi parchet, poate fi delegat în respectiva funcţie de conducere oricare dintre judecătorii sau, după caz, procurorii care funcţionează la altă instanţă sau alt parchet din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel, respectiv parchet de pe lângă curtea de apel, cu respectarea art. 175 alin. (1).

Art. 180

Art. 181

Art. 182

(3)Detaşarea procurorilor se dispune de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la propunerea:

Art. 183

(3)Detaşarea se dispune avându-se în vedere elemente precum: motivele pe care se întemeiază cererea, specializarea judecătorului sau a procurorului, situaţia posturilor ocupate, a posturilor vacante, a celor care urmează a se vacanta şi a posturilor temporar vacante la instanţa de la care se solicită detaşarea şi la care se solicită detaşarea, datele statistice din ultimele 12 luni privind volumul de activitate şi încărcătura efectivă pe judecător/procuror, inclusiv încărcătura pe schemă, raportate la media pe ţară, eventuale cereri de transfer formulate pentru acea/acel instanţă/parchet şi incidenţa interdicţiilor prevăzute la art. 63 alin. (2) şi art. 141 alin. (4).

Art. 184

(1)Solicitările de detaşare la Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară, Institutul Naţional al Magistraturii, Şcoala Naţională de Grefieri, Ministerul Justiţiei sau la unităţile subordonate acestuia se înaintează Consiliului Superior al Magistraturii, pentru judecători, respectiv Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru procurori, de către instituţiile interesate, se aprobă de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi cuprind motivele, perioada pentru care se solicită detaşarea, funcţia şi atribuţiile postului pe care se solicită detaşarea.

Art. 186

Art. 187

(2)În cazul în care judecătorul, procurorul sau personalul de specialitate juridică asimilat acestuia îşi manifestă opţiunea de a exercita una dintre funcţiile prevăzute la alin. (1), iar secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii ori conducătorul instituţiei constată că ocuparea acelei funcţii este condiţionată în mod expres printr-un act internaţional de calitatea de magistrat, acesta este eliberat din funcţie, prin demisie, cu rezervarea postului la cerere.

Art. 188

(1)Transferul judecătorilor şi procurorilor de la o instanţă la altă instanţă sau de la un parchet la alt parchet, inclusiv la şi de la instanţele şi parchetele militare, ori la o instituţie publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul motivat al preşedintelui instanţei sau al conducătorului parchetului de unde se transferă şi unde se transferă, însoţite de punctul de vedere al preşedinţilor curţilor de apel sau al procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel în circumscripţia cărora se află instanţa sau parchetul de unde se transferă şi unde se transferă. În cazul în care transferul se solicită în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel sau a aceluiaşi parchet de pe lângă curtea de apel este necesar punctul de vedere al preşedintelui respectivei curţi de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lângă respectiva curte de apel.

(2)Transferul nu se poate face la instanţe sau parchete de nivel superior celor la care judecătorul sau procurorul are dreptul să funcţioneze, potrivit legii. În cazul transferului la instanţe sau parchete superioare unde are dreptul să funcţioneze potrivit gradului profesional avut, judecătorul sau procurorul care se transferă trebuie să fi funcţionat efectiv cel puţin un an la o instanţă ierarhic inferioară sau, după caz, la un parchet ierarhic inferior ori la structurile de parchet specializate.

(4)Dobândirea calităţii de judecător militar sau procuror militar se face prin transfer sau prin procedura de numire a judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător, după obţinerea avizului conform al Ministerului Apărării Naţionale referitor la îndeplinirea condiţiilor legale specifice pentru dobândirea calităţii de ofiţer activ în cadrul acestui minister. Avizul conform al Ministerului Apărării Naţionale se eliberează în termen de cel mult 60 de zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 189

(1)Declanşarea procedurii de transfer prevăzute la art. 188 se decide, de regulă, semestrial de preşedintele sau, după caz, de vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi se face prin publicarea pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii a unui anunţ în acest sens, însoţit de lista posturilor vacante de la instanţe sau parchete, precum şi a posturilor care urmează a se vacanta, cu menţionarea, acolo unde este cazul, a secţiei unde se regăseşte postul vacant.

(3)Prin posturi ce urmează a se vacanta se înţelege, pentru posturile de procuror, acele posturi cu privire la care s-a decis, anterior publicării listei prevăzute la alin. (1) sau cel târziu la data publicării acesteia, promovarea la parchetele superioare, numirea în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, transferul, numirea procurorilor în funcţia de judecător, numirea în funcţii de conducere ori eliberarea din funcţie.

(4)Avizul motivat prevăzut la art. 188 alin. (1) cuprinde menţiuni privind posturile vacante, posturile ocupate şi încărcătura pe judecător sau pe procuror şi pe schemă la instanţa sau la parchetul de la care, respectiv la care se solicită transferul, precum şi situaţia hotărârilor sau a lucrărilor restante ale judecătorului sau ale procurorului care solicită transferul. Avizul se solicită imediat după expirarea termenului de depunere a cererilor de transfer şi se comunică Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 10 zile de la solicitare.

(5)Pentru fiecare solicitare de transfer, Consiliul Superior al Magistraturii, prin compartimentul de specialitate, întocmeşte un referat care cuprinde datele relevante privind cariera de judecător sau de procuror a solicitantului, motivele pe care se întemeiază cererea, situaţia posturilor ocupate, a posturilor vacante, a celor care urmează a se vacanta şi a posturilor temporar vacante la instanţa sau la parchetul de la care se solicită transferul, precum şi la instanţa sau la parchetul la care se solicită transferul, numărul cererilor de transfer formulate anterior şi motivele admiterii sau ale respingerii acestora, precum şi, dacă este cazul, menţiunea dacă pentru postul vizat s-au formulat cereri de numire a procurorilor în funcţia de judecător sau a judecătorilor în funcţia de procuror. Referatul va cuprinde, obligatoriu, datele statistice din ultimele 12 luni privind volumul de activitate şi încărcătura efectivă pe judecător sau pe procuror, inclusiv încărcătura pe schemă, la instanţele sau la parchetele implicate în procedura de transfer, raportate la media pe ţară, precum şi menţiuni privind incidenţa interdicţiilor prevăzute la art. 63 alin. (2) şi art. 141 alin. (4), ori după caz, menţiuni privind judecătorii sau procurorii delegaţi de la instanţa sau de la parchetul la care funcţionează judecătorul sau procurorul care solicită transferul, precum şi de la instanţa sau de la parchetul la care se solicită transferul.

Art. 190

(1)Cererile de transfer se depun la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 15 zile de la data publicării anunţului prevăzut la art. 189 alin. (1). Cererea de transfer va conţine informaţii privind specializarea judecătorului sau a procurorului şi, dacă este cazul, disponibilitatea asumată a acestuia de a activa la instanţa sau la parchetul la care solicită transferul, în oricare dintre secţiile sau completurile ori compartimentele la care cerinţele acestei instanţe sau acestui parchet o impun.

Art. 192

Art. 193

Art. 194

(1)La cererea lor motivată, judecătorii pot fi numiţi în funcţia de procuror la parchetele de pe lângă judecătorii, iar procurorii pot fi numiţi în funcţia de judecător la judecătorii, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea secţiei Consiliului Superior al Magistraturii corespunzătoare funcţiei pe care va fi numit, cu respectarea condiţiilor prevăzute în prezenta lege. Propunerea de numire în funcţia de judecător se formulează de către secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul conducătorului parchetului de la care provine şi al preşedintelui instanţei la care urmează să activeze, iar propunerea de numire a judecătorilor în funcţia de procuror se formulează de către secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul preşedintelui instanţei în care îşi desfăşoară activitatea şi al conducătorului parchetului la care urmează să activeze.

Art. 195

(4)Pentru fiecare cerere de numire, Consiliul Superior al Magistraturii, prin compartimentul de specialitate, întocmeşte un referat care cuprinde: datele relevante privind cariera judecătorului sau a procurorului, situaţia posturilor ocupate, a posturilor vacante, a celor care urmează a se vacanta şi a posturilor temporar vacante la instanţa sau la parchetul la care funcţionează judecătorul sau procurorul în cauză şi la instanţa ori parchetul la care se solicită numirea, datele privind procedurile aflate în curs de derulare pentru numirea sau promovarea în funcţiile de judecător ori de procuror, numărul cererilor de transfer formulate pentru instanţa sau parchetul la care se propune ocuparea funcţiei în condiţiile prezentului articol, precum şi volumul de activitate şi încărcătura pe judecător ori procuror la instanţele sau parchetele implicate în procedura de ocupare a funcţiei în condiţiile prezentului articol. În cuprinsul referatului vor fi inserate precizări vizând dificultăţile de ocupare a posturilor vacante la instanţa sau la parchetul la care funcţionează judecătorul sau procurorul în cauză şi la parchetul ori instanţa la care se solicită numirea şi durata vacantării posturilor la instanţa ori parchetul în cauză.

Art. 196

(2)În cadrul interviului, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii va avea în vedere următoarele:

(3)La soluţionarea cererilor, precum şi în situaţia în care sunt mai multe solicitări pentru un singur post, se au în vedere următoarele criterii:

CAPITOLUL IX:Suspendarea din funcţie şi încetarea funcţiei de judecător sau de procuror

Art. 197

(1)Judecătorul sau procurorul este suspendat din funcţie în următoarele cazuri:

(2)Judecătorul sau procurorul care suferă de o altă afecţiune decât cea prevăzută la alin. (1) lit. d) care îl pune în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile poate fi suspendat din funcţie, la cererea sa, a preşedintelui instanţei sau al parchetului ori a colegiului de conducere al instanţei sau parchetului. Această măsură se poate dispune numai după epuizarea duratei pentru care se acordă concediile pentru incapacitate temporară de muncă. Afecţiunea se stabileşte printr-o expertiză de specialitate care se efectuează de o comisie medicală de specialitate numită de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, pe baza propunerilor nominale ale ministrului sănătăţii. Suspendarea din funcţie se dispune până la însănătoşire, constatată printr-o nouă expertiză medicală de specialitate efectuată de comisia medicală. Prin noul raport de expertiză comisia stabileşte şi termenul la care judecătorul sau procurorul urmează să revină la reexaminare. Dacă în urma noului raport de expertiză se constată însănătoşirea, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii poate hotărî încetarea suspendării şi repunerea în funcţie a judecătorului sau procurorului. În caz contrar, secţia poate dispune prelungirea suspendării din funcţie sau, dacă boala este ireversibilă, propune eliberarea din funcţie prin pensionare. Metodologia privind efectuarea expertizei medicale de specialitate se aprobă de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea comisiei medicale de specialitate.

Art. 198

Art. 199

(4)Suspendarea din funcţie se dispune până la însănătoşire, constatată printr-o nouă expertiză medicală de specialitate efectuată de comisia medicală. Dacă în urma noului raport de expertiză se constată însănătoşirea, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte încetarea suspendării şi repunerea în funcţie a judecătorului sau procurorului. În caz contrar, secţia poate dispune prelungirea suspendării din funcţie sau, dacă boala este ireversibilă, propune eliberarea din funcţie prin pensionare.

(6)În cazul în care judecătorul sau procurorul refuză în mod nejustificat să se prezinte, în termenele stabilite, la expertizele de specialitate sau dacă expertiza nu se poate efectua din motive imputabile judecătorului sau procurorului, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune suspendarea din funcţie a acestuia pe o perioadă de un an. Pe perioada suspendării din funcţie pentru acest motiv, judecătorului şi procurorului nu i se plătesc drepturile salariale şi nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de art. 227 şi 231. Această perioadă nu constituie vechime în funcţie. Suspendarea din funcţie încetează înainte de termenul de un an, ca urmare a prezentării judecătorului sau procurorului la expertiza de specialitate, încetarea suspendării constatându-se prin hotărâre a secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 200

(2)Dacă se dispune clasarea, achitarea sau încetarea procesului penal faţă de judecător sau procuror, suspendarea din funcţie încetează, iar judecătorul sau procurorul suspendat este repus în situaţia anterioară, i se plătesc drepturile băneşti de care a fost lipsit pe perioada suspendării din funcţia de execuţie sau, după caz, pe perioada întregului mandat al funcţiei de conducere pe care nu l-a putut exercita din pricina suspendării. Drepturile băneşti acordate sunt majorate, indexate şi reactualizate la data plăţii, incluzând şi dobânda legală penalizatoare, obligaţii de plată ce se stabilesc prin ordin al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Judecătorului sau procurorului i se recunoaşte vechimea în funcţia de judecător sau procuror pe această perioadă.

Art. 201

(1)Judecătorii şi procurorii sunt eliberaţi din funcţie în următoarele cazuri:

(6)În cazul în care judecătorul sau procurorul cere eliberarea din funcţie prin demisie, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazuri justificate, poate stabili un termen de maximum 90 de zile de la care demisia să devină efectivă, perioadă în care judecătorul sau procurorul este obligat să îşi îndeplinească toate atribuţiile în vederea finalizării lucrărilor în curs. Preşedintele instanţei ori conducătorul parchetului ia măsuri ca, până la data eliberării din funcţie, judecătorul sau procurorul să îşi finalizeze lucrările în curs.

Art. 202

Art. 203