Capitolul viii - Delegarea, detaşarea şi transferul judecătorilor şi procurorilor - Legea 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

M.Of. 1102

În vigoare
Versiune de la: 13 Decembrie 2024
CAPITOLUL VIII:Delegarea, detaşarea şi transferul judecătorilor şi procurorilor
Art. 175
(1)Judecătorii şi procurorii pot fi delegaţi sau detaşaţi în condiţiile prezentei legi, numai cu acordul scris al acestora.
(2)Judecătorii şi procurorii pot fi delegaţi, inclusiv în funcţii de conducere, ori detaşaţi numai la instanţe sau parchete la care au dreptul să funcţioneze potrivit gradului profesional avut. Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism nu pot fi delegaţi sau detaşaţi la alte parchete sau instituţii pe durata desfăşurării activităţii în cadrul celor două direcţii.
(3)Pe perioada delegării sau detaşării, judecătorii şi procurorii beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcţia în care sunt delegaţi sau detaşaţi şi de drepturile prevăzute de lege pentru personalul delegat/detaşat. Când salariul şi celelalte drepturi băneşti prevăzute pentru funcţia în care este delegat/detaşat judecătorul sau procurorul sunt inferioare, acesta îşi păstrează indemnizaţia de încadrare lunară şi celelalte drepturi băneşti. Perioada delegării/detaşării constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror.
Art. 176
(1)În cazuri obiective, temeinic justificate, legate exclusiv de necesitatea asigurării bunei funcţionări a instanţei unde se solicită delegarea, preşedintele curţii de apel poate delega judecători de la curtea de apel sau de la o instanţă din circumscripţia acelei curţi de apel la o altă instanţă unde are dreptul să funcţioneze cel delegat potrivit gradului profesional avut, din cadrul acelei circumscripţii, la propunerea motivată a preşedintelui instanţei unde se deleagă.
(2)Pentru motivele prevăzute la alin. (1), Secţia pentru judecători poate dispune delegarea judecătorilor la instanţe de acelaşi grad sau de grad inferior din afara circumscripţiei curţii de apel unde funcţionează judecătorul, la solicitarea preşedintelui curţii de apel în circumscripţia căreia se află instanţa unde se solicită delegarea. În acest caz, solicitarea de delegare se face la propunerea motivată a preşedintelui respectivei instanţe.
(3)Delegarea în funcţii de conducere vacante a judecătorilor se dispune prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, până la ocuparea funcţiei prin numire în condiţiile prezentei legi, la propunerea preşedintelui instanţei unde se află funcţia vacantă de conducere, iar dacă funcţia vacantă este cea de preşedinte al instanţei, la propunerea colegiului de conducere al instanţei ierarhic superioare, cu excepţia delegării pe funcţia de preşedinte de curte de apel care se dispune la propunerea colegiului de conducere al acelei curţi de apel. Delegarea în funcţii de conducere vacante de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se dispune la propunerea preşedintelui acestei instanţe.
Art. 177
(1)În cazuri obiective, temeinic justificate, legate exclusiv de necesitatea asigurării bunei funcţionări a parchetului unde se solicită delegarea, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate dispune delegarea procurorilor, la propunerea:
a)procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel unde se solicită delegarea sau în circumscripţia căruia se află parchetul unde se solicită delegarea, pentru delegarea procurorilor din cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii, tribunale, tribunale specializate sau curţi de apel la parchetele de pe lângă aceste instanţe;
b)procurorilor-şefi de secţie ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie unde se solicită delegarea, pentru delegarea procurorilor din cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii, tribunale, tribunale specializate sau curţi de apel la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
c)procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel unde se solicită delegarea sau în circumscripţia căruia se află parchetul unde se solicită delegarea, pentru delegarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la parchetele de pe lângă judecătorii, tribunale, tribunale specializate sau curţi de apel;
d)procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, pentru delegarea procurorilor la Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
(2)Delegarea în funcţii de conducere a procurorilor se dispune prin hotărâre a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, până la ocuparea funcţiei prin numire în condiţiile prezentei legi, la propunerea conducătorului parchetului unde se află funcţia vacantă de conducere, iar dacă funcţia vacantă este cea de prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie sau tribunal ori de procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel, la propunerea conducătorului parchetului ierarhic superior.
(3)Funcţiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată de Terorism nu pot fi ocupate prin delegare, ministrul justiţiei având obligaţia de a declanşa procedura de ocupare a posturilor respective în termen de cel mult 60 de zile de la vacantarea funcţiei.
Art. 178
(1)Delegarea pe funcţii de execuţie se dispune pe baza unei analize care va cuprinde elemente precum: motivele pe care se întemeiază propunerea/cererea, specializarea judecătorului sau procurorului, situaţia posturilor ocupate, a posturilor vacante, a celor care urmează a se vacanta şi a posturilor temporar vacante la instanţa/parchetul unde funcţionează şi unde se solicită delegarea, datele statistice din ultimele 12 luni privind volumul de activitate şi încărcătura efectivă pe judecător/procuror, inclusiv încărcătura pe schemă raportate la media pe ţară la instanţa/parchetul unde funcţionează şi unde se solicită delegarea, eventuale cereri de transfer formulate pentru acea/acel instanţă/parchet, precum şi menţiuni privind incidenţa interdicţiilor prevăzute la art. 63 alin. (2) şi art. 141 alin. (4).
(2)În cazul procurorilor, propunerea de delegare pe funcţii de execuţie se face pe baza solicitării motivate a conducătorului parchetului unde se solicită delegarea.
Art. 179
(1)Pot fi delegaţi în funcţii de conducere judecătorii sau procurorii care funcţionează la instanţa sau parchetul unde este vacantă funcţia de conducere. În cazul în care la o instanţă sau la un parchet unde este vacantă funcţia de conducere, niciun judecător sau procuror nu îşi exprimă acordul în vederea delegării sau, din motive obiective, nu poate fi delegat niciun judecător sau procuror de la aceeaşi instanţă sau acelaşi parchet, poate fi delegat în respectiva funcţie de conducere oricare dintre judecătorii sau, după caz, procurorii care funcţionează la altă instanţă sau alt parchet din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel, respectiv parchet de pe lângă curtea de apel, cu respectarea art. 175 alin. (1).
(2)Delegarea judecătorilor şi procurorilor într-o funcţie de conducere de la judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel şi, respectiv, de la parchetele de pe lângă aceste instanţe nu este condiţionată de îndeplinirea aceloraşi condiţii de vechime prevăzute de lege pentru numirea în funcţia respectivă.
(3)Propunerea de delegare în funcţia de conducere cuprinde: acordul scris al judecătorului/procurorului, după caz, motivarea propunerii de delegare, şi este însoţită de declaraţiile prevăzute de lege la numirea în respectiva funcţie de conducere.
(4)Compartimentul de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii întocmeşte un referat în care prezintă documentele depuse şi un rezumat al carierei profesionale a celui propus spre delegare, precum şi situaţia funcţiei de conducere vacante pentru care se propune delegarea.
(5)Hotărârile emise de Secţia pentru judecători, respectiv de Secţia pentru procurori cu privire la delegarea în funcţia de conducere, prelungirea şi încetarea acesteia se vor comunica preşedinţilor instanţelor, respectiv conducătorilor parchetelor implicate.
Art. 180
(1)Durata delegării este de cel mult 6 luni şi poate fi prelungită, în aceleaşi condiţii şi cu aceeaşi procedură, cu încă 6 luni.
(2)Delegarea procurorilor la Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se poate dispune o singură dată, pentru cel mult un an, fără posibilitatea prelungirii, fără a fi necesar gradul profesional prevăzut la art. 175 alin. (2), dar cu respectarea condiţiilor de vechime prevăzute de lege pentru numirea în funcţia de procuror la aceste structuri specializate.
(3)Delegarea poate înceta înainte de termen la cererea motivată a celui delegat, a preşedintelui instanţei/parchetului unde este delegat sau a celui de unde este delegat. Delegarea în funcţia de conducere poate înceta înainte de termen şi în situaţia în care funcţia este ocupată prin numire, în condiţiile legii.
Art. 181
(1)În interesul bunei funcţionări a instanţelor sau parchetelor, judecătorii pot fi detaşaţi pe posturi vacante la alte instanţe, iar procurorii pot fi detaşaţi pe posturi vacante la alte parchete.
(2)Judecătorii şi procurorii pot fi detaşaţi şi pe posturi vacante la Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară, Institutul Naţional al Magistraturii, Şcoala Naţională de Grefieri, Ministerul Justiţiei sau la unităţile subordonate acestuia, la solicitarea motivată a instituţiei respective care să justifice interesul detaşării acelui judecător sau procuror.
(3)Detaşarea judecătorilor şi procurorilor nu se poate dispune pe funcţii de demnitate publică sau pe funcţia de inspector judiciar.
(4)Pentru Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri, detaşarea se dispune doar în cazul în care cel detaşat îşi desfăşoară activitatea de formare profesională cu normă întreagă.
Art. 182
(1)Detaşarea judecătorilor se dispune de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul preşedintelui curţii de apel unde funcţionează judecătorul.
(2)Detaşarea judecătorilor la alte instanţe se dispune la propunerea motivată a preşedintelui instanţei unde se detaşează.
(3)Detaşarea procurorilor se dispune de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la propunerea:
a)procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel unde se solicită detaşarea sau în circumscripţia căruia se află parchetul unde se solicită detaşarea, pentru detaşarea procurorilor din cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii, tribunale, tribunale specializate sau curţi de apel la parchetele de pe lângă aceste instanţe;
b)procurorului-şef de secţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie unde se solicită detaşarea, pentru detaşarea procurorilor din cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii, tribunale, tribunale specializate sau curţi de apel la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
c)procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel unde se solicită detaşarea sau în circumscripţia căruia se află parchetul unde se solicită detaşarea, pentru detaşarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la parchetele de pe lângă judecătorii, tribunale, tribunale specializate sau curţi de apel.
(4)În cazul procurorilor, propunerea de detaşare se face pe baza solicitării motivate a conducătorului parchetului unde se solicită detaşarea.
Art. 183
(1)Propunerea motivată a detaşării, care cuprinde şi perioada pentru care se solicită detaşarea, însoţită de acordul scris al judecătorului sau procurorului a cărui detaşare se solicită, se transmite preşedintelui curţii de apel unde funcţionează sau în circumscripţia căreia funcţionează judecătorul ori, după caz, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2)Pentru judecători, preşedintele curţii de apel transmite această cerere Consiliului Superior al Magistraturii, însoţită de avizul său. Consiliul Superior al Magistraturii va întocmi, prin compartimentul de specialitate, un referat care va cuprinde elementele prevăzute la alin. (3).
(3)Detaşarea se dispune avându-se în vedere elemente precum: motivele pe care se întemeiază cererea, specializarea judecătorului sau a procurorului, situaţia posturilor ocupate, a posturilor vacante, a celor care urmează a se vacanta şi a posturilor temporar vacante la instanţa de la care se solicită detaşarea şi la care se solicită detaşarea, datele statistice din ultimele 12 luni privind volumul de activitate şi încărcătura efectivă pe judecător/procuror, inclusiv încărcătura pe schemă, raportate la media pe ţară, eventuale cereri de transfer formulate pentru acea/acel instanţă/parchet şi incidenţa interdicţiilor prevăzute la art. 63 alin. (2) şi art. 141 alin. (4).
Art. 184
(1)Solicitările de detaşare la Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară, Institutul Naţional al Magistraturii, Şcoala Naţională de Grefieri, Ministerul Justiţiei sau la unităţile subordonate acestuia se înaintează Consiliului Superior al Magistraturii, pentru judecători, respectiv Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru procurori, de către instituţiile interesate, se aprobă de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi cuprind motivele, perioada pentru care se solicită detaşarea, funcţia şi atribuţiile postului pe care se solicită detaşarea.
(2)Pentru detaşările la instituţiile prevăzute la alin. (1), referatul privind detaşarea prevăzut la art. 183 alin. (2) şi (3) conţine şi menţiuni privind descrierea funcţiei pe care se solicită detaşarea, modul în care aceasta corespunde statutului funcţiei de judecător sau procuror şi modul în care activitatea de judecător sau de procuror se va reflecta în activitatea specifică funcţiei pe care va fi detaşat.
(3)În cazul detaşării pe funcţii de formator cu normă întreagă pentru care se susţin proceduri de selecţie, Secţia pentru judecători, respectiv procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, emite în prealabil, la cererea judecătorului sau a procurorului, un acord în vederea detaşării.
(4)Pentru mutarea celui detaşat pe o altă funcţie decât cea pentru care s-a dispus detaşarea este necesar acordul prealabil al celui care a dispus detaşarea, alin. (1) şi (2) aplicându-se în mod corespunzător.
(5)Numărul judecătorilor şi procurorilor detaşaţi în instituţiile prevăzute la alin. (1) nu poate depăşi 20% din numărul total de posturi aprobat pentru instituţia respectivă.
Art. 185
(1)Durata detaşării nu poate depăşi 3 ani. Detaşarea se poate prelungi o singură dată, pentru o durată de până la încă 3 ani, în condiţiile prevăzute pentru detaşarea iniţială.
(2)Cererile de prelungire a detaşării se soluţionează în mod similar procedurii prevăzute pentru dispunerea detaşării.
Art. 186
(1)Detaşarea judecătorului sau a procurorului poate înceta anterior duratei pentru care a fost dispusă, prin act al celui care a dispus detaşarea, la cererea instituţiei care a solicitat detaşarea ori a judecătorului sau procurorului detaşat ori în caz de eliberare din funcţia de judecător sau procuror. După încetarea detaşării, judecătorul sau procurorul revine pe funcţia deţinută anterior.
(2)Dacă judecătorul sau procurorul detaşat ocupă o funcţie de conducere la instanţe sau parchete, funcţia de conducere devine vacantă în termen de o lună de la emiterea actului prin care s-a dispus detaşarea; la încetarea detaşării, judecătorului sau procurorului i se aplică în mod corespunzător prevederile art. 173 alin. (2).
Art. 187
(1)Judecătorii, procurorii şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora pot ocupa funcţii în instituţii ale Uniunii Europene sau în organizaţii internaţionale, dacă actul internaţional care reglementează condiţiile de ocupare a acestora condiţionează în mod expres accesul la funcţia respectivă de calitatea de magistrat.
(2)În cazul în care judecătorul, procurorul sau personalul de specialitate juridică asimilat acestuia îşi manifestă opţiunea de a exercita una dintre funcţiile prevăzute la alin. (1), iar secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii ori conducătorul instituţiei constată că ocuparea acelei funcţii este condiţionată în mod expres printr-un act internaţional de calitatea de magistrat, acesta este eliberat din funcţie, prin demisie, cu rezervarea postului la cerere.
(3)La încetarea funcţiilor prevăzute la alin. (1), persoana are dreptul să revină în magistratură, la instanţa sau parchetul ori compartimentul unde a funcţionat anterior, pe postul rezervat în condiţiile alin. (2) sau pe un alt post vacant la o altă instanţă sau, după caz, un alt parchet ori compartiment unde are dreptul să funcţioneze, potrivit legii, dacă în cererea de demisie nu s-a solicitat expres rezervarea postului avut anterior.
(4)Perioada în care un judecător sau procuror a ocupat una din funcţiile prevăzute la alin. (1) constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror.
Art. 188
(1)Transferul judecătorilor şi procurorilor de la o instanţă la altă instanţă sau de la un parchet la alt parchet, inclusiv la şi de la instanţele şi parchetele militare, ori la o instituţie publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul motivat al preşedintelui instanţei sau al conducătorului parchetului de unde se transferă şi unde se transferă, însoţite de punctul de vedere al preşedinţilor curţilor de apel sau al procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel în circumscripţia cărora se află instanţa sau parchetul de unde se transferă şi unde se transferă. În cazul în care transferul se solicită în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel sau a aceluiaşi parchet de pe lângă curtea de apel este necesar punctul de vedere al preşedintelui respectivei curţi de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lângă respectiva curte de apel.
(2)Transferul nu se poate face la instanţe sau parchete de nivel superior celor la care judecătorul sau procurorul are dreptul să funcţioneze, potrivit legii. În cazul transferului la instanţe sau parchete superioare unde are dreptul să funcţioneze potrivit gradului profesional avut, judecătorul sau procurorul care se transferă trebuie să fi funcţionat efectiv cel puţin un an la o instanţă ierarhic inferioară sau, după caz, la un parchet ierarhic inferior ori la structurile de parchet specializate.
(3)Posturile vacante de conducere nu se pot ocupa prin transfer.
(4)Dobândirea calităţii de judecător militar sau procuror militar se face prin transfer sau prin procedura de numire a judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător, după obţinerea avizului conform al Ministerului Apărării Naţionale referitor la îndeplinirea condiţiilor legale specifice pentru dobândirea calităţii de ofiţer activ în cadrul acestui minister. Avizul conform al Ministerului Apărării Naţionale se eliberează în termen de cel mult 60 de zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii.
(5)Judecătorii pot fi transferaţi la instanţe militare şi procurorii la parchete militare dacă au cel puţin gradul de tribunal, respectiv de parchet de pe lângă tribunal.
Art. 189
(1)Declanşarea procedurii de transfer prevăzute la art. 188 se decide, de regulă, semestrial de preşedintele sau, după caz, de vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi se face prin publicarea pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii a unui anunţ în acest sens, însoţit de lista posturilor vacante de la instanţe sau parchete, precum şi a posturilor care urmează a se vacanta, cu menţionarea, acolo unde este cazul, a secţiei unde se regăseşte postul vacant.
(2)Prin posturi ce urmează a se vacanta se înţelege, pentru posturile de judecător, acele posturi cu privire la care s-a decis, anterior publicării listei prevăzute la alin. (1) sau cel târziu la data publicării acesteia, promovarea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, promovarea la instanţe superioare, transferul, numirea judecătorilor în funcţia de procuror, numirea în funcţii de conducere ori eliberarea din funcţie.
(3)Prin posturi ce urmează a se vacanta se înţelege, pentru posturile de procuror, acele posturi cu privire la care s-a decis, anterior publicării listei prevăzute la alin. (1) sau cel târziu la data publicării acesteia, promovarea la parchetele superioare, numirea în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, transferul, numirea procurorilor în funcţia de judecător, numirea în funcţii de conducere ori eliberarea din funcţie.
(4)Avizul motivat prevăzut la art. 188 alin. (1) cuprinde menţiuni privind posturile vacante, posturile ocupate şi încărcătura pe judecător sau pe procuror şi pe schemă la instanţa sau la parchetul de la care, respectiv la care se solicită transferul, precum şi situaţia hotărârilor sau a lucrărilor restante ale judecătorului sau ale procurorului care solicită transferul. Avizul se solicită imediat după expirarea termenului de depunere a cererilor de transfer şi se comunică Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 10 zile de la solicitare.
(5)Pentru fiecare solicitare de transfer, Consiliul Superior al Magistraturii, prin compartimentul de specialitate, întocmeşte un referat care cuprinde datele relevante privind cariera de judecător sau de procuror a solicitantului, motivele pe care se întemeiază cererea, situaţia posturilor ocupate, a posturilor vacante, a celor care urmează a se vacanta şi a posturilor temporar vacante la instanţa sau la parchetul de la care se solicită transferul, precum şi la instanţa sau la parchetul la care se solicită transferul, numărul cererilor de transfer formulate anterior şi motivele admiterii sau ale respingerii acestora, precum şi, dacă este cazul, menţiunea dacă pentru postul vizat s-au formulat cereri de numire a procurorilor în funcţia de judecător sau a judecătorilor în funcţia de procuror. Referatul va cuprinde, obligatoriu, datele statistice din ultimele 12 luni privind volumul de activitate şi încărcătura efectivă pe judecător sau pe procuror, inclusiv încărcătura pe schemă, la instanţele sau la parchetele implicate în procedura de transfer, raportate la media pe ţară, precum şi menţiuni privind incidenţa interdicţiilor prevăzute la art. 63 alin. (2) şi art. 141 alin. (4), ori după caz, menţiuni privind judecătorii sau procurorii delegaţi de la instanţa sau de la parchetul la care funcţionează judecătorul sau procurorul care solicită transferul, precum şi de la instanţa sau de la parchetul la care se solicită transferul.
Art. 190
(1)Cererile de transfer se depun la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 15 zile de la data publicării anunţului prevăzut la art. 189 alin. (1). Cererea de transfer va conţine informaţii privind specializarea judecătorului sau a procurorului şi, dacă este cazul, disponibilitatea asumată a acestuia de a activa la instanţa sau la parchetul la care solicită transferul, în oricare dintre secţiile sau completurile ori compartimentele la care cerinţele acestei instanţe sau acestui parchet o impun.
(2)După centralizare, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii se publică o situaţie privind cererile de transfer formulate şi instanţele sau parchetele pentru care s-a solicitat transferul.
(3)În termen de 5 zile de la data publicării informaţiilor prevăzute la alin. (2), judecătorii sau procurorii pot depune la Consiliul Superior al Magistraturii cereri de transfer pentru posturile care ar putea deveni vacante ca urmare a admiterii unei cereri de transfer formulate în condiţiile alin. (1). Dispoziţiile referitoare la conţinutul cererii prevăzute la alin. (1) se aplică în mod corespunzător.
(4)Toate cererile de transfer formulate în condiţiile alin. (1) pentru un anumit post vacant, depuse în termen la Consiliul Superior al Magistraturii, se analizează şi se soluţionează de Secţia pentru judecători, respectiv de Secţia pentru procurori în aceeaşi şedinţă, în baza criteriilor prevăzute la art. 192.
(5)Cererile de transfer formulate potrivit alin. (3) se analizează şi se soluţionează de Secţia pentru judecători, respectiv de Secţia pentru procurori în şedinţa următoare celei prevăzute la alin. (4), în baza criteriilor prevăzute la art. 192.
(6)Dacă apreciază necesar, Secţia pentru judecători, respectiv Secţia pentru procurori poate invita solicitantul să îşi susţină cererea de transfer, personal sau prin videoconferinţă.
(7)Termenele prevăzute în procedura transferului se calculează potrivit dispoziţiilor Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 191
Hotărârile prin care se dispune cu privire la cererile de transfer pot fi atacate cu contestaţie de orice persoană interesată, în condiţiile art. 29 alin. (5)-(7) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Art. 192
La soluţionarea cererilor de transfer ale judecătorilor la alte instanţe şi ale procurorilor la alte parchete se au în vedere următoarele criterii:
a)motivele cuprinse în avizele motivate şi punctele de vedere prevăzute la art. 188 alin. (1);
b)volumul de activitate al instanţei sau al parchetului de la care se solicită transferul şi la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante şi al posturilor temporar vacante la instanţele sau la parchetele implicate şi dificultăţile de ocupare a acestora;
c)specializarea judecătorului sau a procurorului, specializările complementare, vechimea în cadrul secţiei sau completului corespunzător specializării;
d)vechimea la instanţa sau la parchetul de la care se solicită transferul;
e)vechimea efectivă în funcţia de judecător sau, după caz, de procuror;
f)vechimea în gradul aferent instanţei sau parchetului la care se solicită transferul;
g)disponibilitatea de a activa în secţia sau în completul corespunzător specializării postului vacant;
h)domiciliul sau, după caz, reşedinţa solicitantului;
i)distanţa dintre domiciliul sau, după caz, reşedinţa şi sediul instanţei sau al parchetului la care funcţionează judecătorul sau procurorul şi posibilităţile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia;
j)starea de sănătate şi situaţia familială.
Art. 193
(1)Transferul unui judecător sau procuror la o altă instituţie publică decât o instanţă sau un parchet atrage eliberarea din funcţie în condiţiile art. 201 alin. (1) lit. c).
(2)Cererea de transfer însoţită de acordul scris al instituţiei la care se solicită transferul se depune la Consiliul Superior al Magistraturii.
(3)Consiliul Superior al Magistraturii, prin compartimentul de specialitate, întocmeşte un referat cuprinzând datele relevante privind cariera solicitantului şi motivele pe care se întemeiază cererea şi îl prezintă Secţiei pentru judecători sau, după caz, Secţiei pentru procurori.
(4)Dacă apreciază necesar, Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori poate invita solicitantul să îşi susţină cererea de transfer, personal sau prin videoconferinţă.
(5)Transferul produce efecte de la data publicării decretului de eliberare din funcţie a judecătorului sau a procurorului.
(6)În cazuri justificate, Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori poate stabili un termen de cel mult 90 de zile până la transmiterea către Preşedintele României a propunerii de eliberare din funcţie prin transfer, perioadă în care judecătorul sau procurorul este obligat să îşi îndeplinească toate atribuţiile în vederea finalizării lucrărilor în curs. Dispoziţiile art. 191 rămân aplicabile.
Art. 194
(1)La cererea lor motivată, judecătorii pot fi numiţi în funcţia de procuror la parchetele de pe lângă judecătorii, iar procurorii pot fi numiţi în funcţia de judecător la judecătorii, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea secţiei Consiliului Superior al Magistraturii corespunzătoare funcţiei pe care va fi numit, cu respectarea condiţiilor prevăzute în prezenta lege. Propunerea de numire în funcţia de judecător se formulează de către secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul conducătorului parchetului de la care provine şi al preşedintelui instanţei la care urmează să activeze, iar propunerea de numire a judecătorilor în funcţia de procuror se formulează de către secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul preşedintelui instanţei în care îşi desfăşoară activitatea şi al conducătorului parchetului la care urmează să activeze.
(2)În cazul în care se solicită numirea potrivit alin. (1) la instanţe sau parchete militare, numirea judecătorilor sau a judecătorilor militari se poate face doar la parchetele de pe lângă tribunalele militare, iar numirea procurorilor sau a procurorilor militari doar la tribunalele militare, cu condiţia ca cei care solicită numirea să aibă cel puţin gradul de tribunal, respectiv de parchet de pe lângă tribunal.
Art. 195
(1)Cererile de numire din funcţia de judecător în funcţia de procuror şi din funcţia de procuror în funcţia de judecător se soluţionează în sesiuni declanşate, de regulă, semestrial de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii.
(2)Cererea de numire a judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător se formulează în scris şi se depune la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 15 zile de la data publicării pe pagina de internet a Consiliului a anunţului şi a listei de posturi rămase libere după organizarea transferurilor în condiţiile art. 189. Dispoziţiile art. 190 alin. (7) rămân aplicabile.
(3)Avizele se solicită de Consiliul Superior al Magistraturii imediat după expirarea termenului de depunere a cererilor de transfer şi se transmit acestuia în termen de 5 zile de la solicitare.
(4)Pentru fiecare cerere de numire, Consiliul Superior al Magistraturii, prin compartimentul de specialitate, întocmeşte un referat care cuprinde: datele relevante privind cariera judecătorului sau a procurorului, situaţia posturilor ocupate, a posturilor vacante, a celor care urmează a se vacanta şi a posturilor temporar vacante la instanţa sau la parchetul la care funcţionează judecătorul sau procurorul în cauză şi la instanţa ori parchetul la care se solicită numirea, datele privind procedurile aflate în curs de derulare pentru numirea sau promovarea în funcţiile de judecător ori de procuror, numărul cererilor de transfer formulate pentru instanţa sau parchetul la care se propune ocuparea funcţiei în condiţiile prezentului articol, precum şi volumul de activitate şi încărcătura pe judecător ori procuror la instanţele sau parchetele implicate în procedura de ocupare a funcţiei în condiţiile prezentului articol. În cuprinsul referatului vor fi inserate precizări vizând dificultăţile de ocupare a posturilor vacante la instanţa sau la parchetul la care funcţionează judecătorul sau procurorul în cauză şi la parchetul ori instanţa la care se solicită numirea şi durata vacantării posturilor la instanţa ori parchetul în cauză.
Art. 196
(1)Judecătorul sau procurorul care solicită numirea în condiţiile art. 195 susţine un interviu în faţa Secţiei Consiliului Superior al Magistraturii corespunzătoare funcţiei pe care va fi numit.
(2)În cadrul interviului, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii va avea în vedere următoarele:
a)motivaţia de a accede în profesia de judecător, respectiv de procuror;
b)activitatea şi experienţa profesională anterioară care vor fi prezentate din perspectiva modului în care se vor reflecta în activitatea specifică funcţiei pe care va fi numit;
c)existenţa aptitudinilor specifice profesiei de judecător, respectiv de procuror;
d)elemente de etică specifice profesiei, urmărindu-se modul în care candidatul se raportează la valori precum independenţa justiţiei, imparţialitatea judecătorilor şi procurorilor, integritatea şi responsabilitatea.
(3)La soluţionarea cererilor, precum şi în situaţia în care sunt mai multe solicitări pentru un singur post, se au în vedere următoarele criterii:
a)volumul de activitate al instanţei sau parchetului de la care provine solicitantul şi la care se solicită numirea, numărul posturilor vacante la instanţele sau parchetele implicate şi dificultăţile de ocupare a acestora;
b)vechimea efectivă în funcţia de judecător sau procuror;
c)vechimea la instanţa sau parchetul de la care provine solicitantul;
d)orice date relevante cuprinse în referatul compartimentului de specialitate al Consiliului Superior al Magistraturii sau în mapa profesională a judecătorului sau procurorului.
(4)Hotărârile secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care se propune eliberarea din funcţia de judecător şi numirea ca procuror sau, după caz, eliberarea din funcţia de procuror şi numirea ca judecător se transmit Preşedintelui României, în vederea emiterii decretului. Dispoziţiile art. 193 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.