Capitolul vii - Numirea în funcţii de conducere la instanţe şi parchete şi revocarea din aceste funcţii - Legea 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

M.Of. 1102

În vigoare
Versiune de la: 13 Decembrie 2024
CAPITOLUL VII:Numirea în funcţii de conducere la instanţe şi parchete şi revocarea din aceste funcţii
SECŢIUNEA 1:Numirea în funcţii de conducere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
Art. 142
(1)Preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepţia cazurilor în care a intervenit radierea sancţiunii disciplinare.
(2)Numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1) se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în acelaşi mod.
(3)Procedura de ocupare a posturilor prevăzute la alin. (1) se declanşează de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii într-un termen care nu poate fi mai mare de 30 de zile de la data la care funcţia de preşedinte, vicepreşedinte sau preşedinte de secţie a devenit vacantă, cu excepţia situaţiei în care vacantarea postului este urmarea expirării mandatului, caz în care declanşarea procedurii se face cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea mandatului, dar nu mai devreme de 60 de zile până la momentul la care funcţia urmează a se vacanta. Consiliul Superior al Magistraturii publică pe pagina sa de internet anunţul privind declanşarea procedurii şi calendarul acesteia.
(4)Nu pot fi numiţi în funcţiile prevăzute la alin. (1) judecătorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea ori judecătorii care au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.
*) Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Valentin Teodorescu în Dosarul nr. 184/64/2022 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal, respectiv de Marcian Silviu Dordea în Dosarul nr. 566/57/2022 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că sintagma "care au făcut parte din serviciile de informaţii" din cuprinsul dispoziţiilor art. 48 alin. (10) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi din cuprinsul dispoziţiilor art. 108 alin. (6), ale art. 142 alin. (4), ale art. 144 alin. (2) şi ale art. 150 alin. (4) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor este constituţională în măsura în care vizează serviciile de informaţii anterioare anului 1990.

(5)Judecătorii care candidează sunt obligaţi să dea, pe propria răspundere, o declaraţie din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informaţii şi nici nu au colaborat cu acestea şi o declaraţie din care să rezulte că nu au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.
(6)Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică şi comunică, în termen de cel mult 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorul a făcut parte din serviciile de informaţii sau a colaborat cu acestea.
(7)Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) îşi pot depune candidaturile, însoţite de un curriculum vitae, de declaraţiile prevăzute la alin. (5) şi de un proiect referitor la exercitarea atribuţiilor manageriale, la Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în termenul stabilit în calendar.
(8)La expirarea termenului de depunere a candidaturilor, Consiliul Superior al Magistraturii publică pe pagina sa de internet lista cu candidaţii înscrişi şi proiectele referitoare la exercitarea atribuţiilor manageriale.
Art. 143
(1)Consiliul Superior al Magistraturii întocmeşte, prin compartimentul de specialitate, un referat în care consemnează:
a)evoluţia carierei profesionale a judecătorului care candidează, cu evidenţierea calificativului acordat la ultima evaluare şi, dacă este cazul, a menţiunii privind sancţiunile disciplinare aplicate în ultimii 3 ani, cu excepţia cazurilor în care a intervenit radierea sancţiunii disciplinare;
b)îndeplinirea condiţiilor de vechime stabilite de lege pentru funcţia cu privire la care a fost depusă candidatura;
c)depunerea declaraţiilor prevăzute de lege şi a rezultatului verificărilor efectuate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, dacă acesta s-a primit în termenul prevăzut de lege.
(2)În cazul candidaţilor pentru funcţiile de vicepreşedinte şi preşedinte de secţie, Secţia pentru judecători a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie solicită preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie avizul cu privire la compatibilitatea planului managerial întocmit de candidat cu planul său managerial.
(3)Candidaţii pentru funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte şi preşedinte de secţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie susţin în faţa Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii un interviu care poate fi realizat şi prin videoconferinţă, care constă în:
a)susţinerea planului managerial sub următoarele aspecte: prezentarea sintetică a instanţei sau a secţiei pentru a cărei conducere candidează; identificarea unor eventuale disfuncţii şi vulnerabilităţi, precum şi a soluţiilor propuse pentru prevenirea şi înlăturarea acestora; propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii manageriale a instanţei sau a secţiei pentru a cărei conducere candidează; compatibilitatea planului managerial întocmit de candidat cu cel al preşedintelui instanţei, dacă este cazul;
b)verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare, vizând în esenţă capacitatea de organizare, rapiditatea în luarea deciziilor, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativă, capacitatea de adaptare rapidă, capacitatea de relaţionare şi comunicare;
c)verificarea cunoştinţelor specifice funcţiei pentru care s-a depus candidatura.
(4)Membrii Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii pot adresa candidatului întrebări referitoare la conduita şi deontologia profesională, precum şi la împrejurări rezultate din prezentarea planului managerial şi pot consulta ultimul raport de evaluare a activităţii profesionale a candidatului.
(5)La interviu poate participa şi un psiholog din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sau al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, desemnat de Secţia pentru judecători, care poate adresa întrebări candidatului.
(6)În situaţia reînvestirii în funcţia de conducere sau a numirii într-o altă funcţie de conducere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii poate avea în vedere rezultatele evaluărilor anterioare ale activităţii candidatului întocmite de conducerea instanţei, precum şi rezultatele controalelor tematice efectuate de Inspecţia Judiciară cu privire la îndeplinirea atribuţiilor manageriale de către candidat.
(7)În cazul în care au fost depuse mai multe candidaturi, Secţia pentru judecători selectează una dintre candidaturi, prin hotărâre motivată care cuprinde şi o analiză detaliată a tuturor candidaturilor depuse, cu justificarea respingerii celorlalte candidaturi.
Art. 144
(1)Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestora, procurorii-şefi de secţie ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de procuror sau judecător, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în acelaşi mod. Art. 128 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
(2)Nu pot fi numiţi în funcţiile prevăzute la alin. (1) procurorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.
*) Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Valentin Teodorescu în Dosarul nr. 184/64/2022 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal, respectiv de Marcian Silviu Dordea în Dosarul nr. 566/57/2022 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că sintagma "care au făcut parte din serviciile de informaţii" din cuprinsul dispoziţiilor art. 48 alin. (10) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi din cuprinsul dispoziţiilor art. 108 alin. (6), ale art. 142 alin. (4), ale art. 144 alin. (2) şi ale art. 150 alin. (4) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor este constituţională în măsura în care vizează serviciile de informaţii anterioare anului 1990.

(3)Procurorii care candidează sunt obligaţi să dea, pe propria răspundere, o declaraţie din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informaţii şi nici nu au colaborat cu acestea şi o declaraţie din care să rezulte că nu au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.
(4)Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică şi comunică, în termen de cel mult 15 zile de la solicitarea Ministerului Justiţiei, dacă procurorul a făcut parte din serviciile de informaţii sau a colaborat cu acestea.
Art. 145
(1)În vederea formulării propunerilor de numire în funcţiile de conducere prevăzute la art. 144 alin. (1), ministrul justiţiei organizează procedura de selecţie, conform prevederilor prezentei legi.
(2)Anunţul cuprinzând calendarul procedurii de selecţie, modul de desfăşurare a acesteia, data şi locul interviului şi posturile de conducere vacante pentru care se organizează selecţia se publică pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei cu cel puţin 40 de zile înainte de data stabilită pentru desfăşurarea interviului.
(3)Cererile de participare la selecţie ale procurorilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 144 alin. (1), cuprinzând precizarea funcţiei de conducere pentru care se depune candidatura, se depun la Ministerul Justiţiei până la expirarea termenului stabilit la alin. (2) şi vor fi însoţite de următoarele acte:
a)un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care participă la selecţie, care se depune atât pe suport hârtie, cât şi în format electronic, pe suport specific;
b)declaraţiile prevăzute la art. 144 alin. (3);
c)dovada îndeplinirii condiţiilor de vechime cerute de lege;
d)un curriculum vitae al procurorului, conform modelului comun european;
e)un număr de minimum 10 lucrări întocmite de procuror în compartimentele în care şi-a desfăşurat activitatea în ultimii 5 ani;
f)ultimul raport de evaluare a activităţii profesionale a procurorului participant la selecţie;
g)orice alte înscrisuri considerate relevante.
(4)După verificarea participanţilor la selecţie sub aspectul îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 144 alin. (1) şi (2) şi al depunerii înscrisurilor prevăzute la alin. (3), Ministerul Justiţiei publică pe pagina de internet lista procurorilor participanţi la selecţie ce îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege.
Art. 146
(1)Procurorii participanţi la selecţie care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege susţin un interviu în faţa unei comisii constituite prin ordin al ministrului justiţiei.
(2)Din comisia prevăzută la alin. (1) face parte ministrul justiţiei, care este şi preşedintele acesteia, 2 reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, 2 procurori desemnaţi de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, un reprezentant al Institutului Naţional al Magistraturii desemnat de către Consiliul ştiinţific al acestuia, un specialist în management, organizare instituţională şi comunicare desemnat de Academia de Studii Economice - Facultatea de Management şi un psiholog din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii ori din cadrul instanţelor sau al parchetelor.
(3)Comisia de interviu are rolul de a-l sprijini pe ministrul justiţiei în desfăşurarea interviului, putând adresa liber, direct sau prin intermediul ministrului întrebări candidatului, precum şi, ulterior, prin formularea de opinii consultative şi recomandări ministrului justiţiei.
(4)În cadrul interviului se susţine proiectul privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care candidează, se verifică aptitudinile manageriale şi de comunicare ale candidatului şi se evaluează aspectele legate de modul în care candidatul se raportează la valorile profesiei şi ale funcţiei pentru care candidează.
(5)Cu privire la susţinerea proiectului privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care candidează se vor avea în vedere următoarele: cunoaşterea specificului unităţii sau a structurii pentru care candidează, sub aspectul activităţii desfăşurate şi al modului de organizare; viziunea asupra modului în care candidatul înţelege să organizeze instituţia în vederea îndeplinirii atribuţiilor constituţionale de promovare a intereselor generale ale societăţii şi apărării ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor; identificarea unor eventuale disfuncţii şi vulnerabilităţi ale unităţii sau structurii pentru care candidează; propunerea de soluţii pentru prevenirea sau înlăturarea disfuncţiilor sau vulnerabilităţilor identificate; compatibilitatea proiectului managerial cu cel al procurorului ierarhic superior, dacă este cazul.
(6)Cu privire la verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare se vor avea în vedere: capacitatea de organizare; asumarea responsabilităţilor; rapiditatea în luarea deciziilor; rezistenţa la stres; autoperfecţionarea; capacitatea de analiză, sinteză, previziune şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung; iniţiativa în modernizarea managementului unităţii/structurii; capacitatea de adaptare rapidă; capacitatea de relaţionare şi comunicare; capacitatea şi disponibilitatea de a lucra în echipă şi de a colabora cu colegii; cunoştinţe privind comunicarea publică şi interpersonală, rezolvarea conflictelor şi a situaţiilor de criză; cunoştinţe de management judiciar.
(7)Cu privire la evaluarea aspectelor legate de modul în care candidatul se raportează la valorile profesiei şi ale funcţiei pentru care candidează se vor avea în vedere: motivaţia candidatului de a ocupa funcţia, atitudinea faţă de valorile profesiei şi ale funcţiei de conducere, aprecierile personale cu privire la nivelul de integritate, deontologia profesională, responsabilitate, propuneri şi soluţii pentru creşterea încrederii cetăţenilor în justiţie.
(8)În vederea asigurării transparenţei, audierea candidaţilor în cadrul interviului se transmite în direct, audio-video, pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei, se înregistrează şi se publică pe pagina de internet a ministerului.
Art. 147
(1)Ministrul justiţiei realizează selecţia candidaţilor şi formulează o propunere motivată pentru fiecare dintre funcţiile de conducere.
(2)Ministrul justiţiei înaintează de îndată propunerile motivate de numire pentru fiecare funcţie de conducere vacantă, însoţite de toate documentele depuse de către candidaţii propuşi, Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea emiterii avizului. Concomitent cu transmiterea propunerilor către Secţia pentru procurori, acestea se aduc şi la cunoştinţa publicului, prin publicarea pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei.
(3)În procedura de emitere a avizului de către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dispoziţiile art. 168 se aplică în mod corespunzător. Avizul motivat al Consiliului Superior al Magistraturii se emite în termen de cel mult 30 de zile de la primirea solicitării ministrului justiţiei. Avizul negativ poate fi motivat doar pe baza aspectelor privind cariera procurorului sau a celor privind modul de susţinere a interviului în faţa Secţiei pentru procurori.
(4)Neemiterea avizului în termenul prevăzut la alin. (3) nu împiedică continuarea procedurii.
Art. 148
(1)După emiterea avizului pozitiv al Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii ori la expirarea termenului prevăzut la art. 147 alin. (3), ministrul justiţiei continuă procedura prin transmiterea către Preşedintele României a propunerii de numire în funcţia de conducere, însoţită de toate documentele relevante.
(2)În cazul emiterii unui aviz negativ al Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul justiţiei organizează un nou interviu exclusiv cu candidatul care a primit aviz negativ, în condiţiile art. 146 care se aplică în mod corespunzător, în cadrul căruia sunt avute în vedere şi aspectele reţinute în avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Data şi locul interviului se anunţă public cu cel puţin 5 zile înainte de susţinerea acestuia.
(3)În urma interviului prevăzut la alin. (2), ministrul justiţiei poate continua procedura prin transmiterea către Preşedintele României a propunerii de numire în funcţia de conducere, însoţită de toate documentele relevante, sau retrage propunerea, urmând a declanşa o nouă procedură de selecţie în maximum 60 de zile de la retragerea propunerii.
(4)Preşedintele României poate refuza, motivat, numirea în funcţiile de conducere prevăzute la art. 144 alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului. Decretul Preşedintelui României de numire în funcţie sau refuzul motivat al acestuia se emite în maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul justiţiei.
Art. 149
(1)Numirea în alte funcţii de conducere decât cele prevăzute la art. 144 alin. (1) în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în acelaşi mod, de către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau a procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, după caz, cu recomandarea conducătorului secţiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, unde urmează să fie numit procurorul.
(2)Pot fi numiţi în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) procurorii care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepţia cazurilor în care a intervenit radierea sancţiunii disciplinare, şi au o vechime minimă de 12 ani în funcţia de procuror sau judecător. Dispoziţiile art. 128 alin. (2) şi art. 144 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.
(3)Fiecare candidatură este însoţită de curriculum vitae, declaraţiile prevăzute de lege, un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere şi de orice alte înscrisuri considerate relevante.
(4)Pe baza candidaturilor depuse, conducătorul parchetului consultă procurorii secţiei/serviciului/biroului unde s-a depus candidatura, cu respectarea confidenţialităţii opţiunilor, şi consemnează rezultatul într-un referat semnat şi datat.
(5)După consultarea procurorilor, conducătorul parchetului solicită avizul colegiului de conducere al parchetului.
(6)Avizul colegiului de conducere trebuie să fie motivat, pe baza elementelor privind competenţa profesională a candidatului şi a percepţiei pe care colegii o au asupra acestuia.
(7)În cazul în care pentru aceeaşi funcţie au fost depuse mai multe candidaturi, conducătorul parchetului, pe baza aprecierilor proprii, a rezultatelor consultării procurorilor secţiei/serviciului/biroului pentru care s-a depus candidatura şi a avizului motivat al colegiului de conducere, selectează una dintre candidaturi.
(8)Motivarea propunerii candidaturii procurorului selectat trebuie să cuprindă o analiză a candidaturilor depuse, temeiurile care au justificat selecţia şi motivele respingerii celorlalte candidaturi. Propunerea motivată se transmite Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, însoţită de candidatura depusă, de avizul colegiului de conducere, referatul de consultare a procurorilor şi recomandarea prevăzută de lege. Dispoziţiile art. 168 se aplică în mod corespunzător.
SECŢIUNEA 2:Numirea în funcţiile de conducere din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate, curţilor de apel şi parchetelor de pe lângă acestea
SUBSECŢIUNEA 1:§1. Dispoziţii comune
Art. 150
(1)Numirea în funcţiile de preşedinte la judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel, precum şi numirea în funcţiile de procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel şi prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal, tribunal specializat sau judecătorie se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, cu sprijinul Institutului Naţional al Magistraturii.
(2)Numirea în alte funcţii de conducere decât cele prevăzute la alin. (1) din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate şi curţilor de apel şi al parchetelor de pe lângă acestea se face fără concurs sau examen, la propunerea preşedintelui instanţei sau a conducătorului parchetului, potrivit procedurii prevăzute de prezenta lege.
(3)Numirea în funcţii de conducere la judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel, precum şi la parchetele de pe lângă acestea se face prin hotărâre a Secţiei pentru judecători, respectiv a Secţiei pentru procurori, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii, o singură dată, în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2).
(4)Nu pot fi numiţi în funcţii de conducere judecătorii şi procurorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea ori judecătorii şi procurorii care au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.
*) Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Valentin Teodorescu în Dosarul nr. 184/64/2022 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal, respectiv de Marcian Silviu Dordea în Dosarul nr. 566/57/2022 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că sintagma "care au făcut parte din serviciile de informaţii" din cuprinsul dispoziţiilor art. 48 alin. (10) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi din cuprinsul dispoziţiilor art. 108 alin. (6), ale art. 142 alin. (4), ale art. 144 alin. (2) şi ale art. 150 alin. (4) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor este constituţională în măsura în care vizează serviciile de informaţii anterioare anului 1990.

(5)Candidaţii la funcţii de conducere sunt obligaţi să dea, pe propria răspundere, o declaraţie din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informaţii şi nici nu au colaborat cu acestea şi o declaraţie din care să rezulte că nu au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.
(6)Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică şi comunică, în termen de cel mult 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorul sau procurorul a făcut parte din serviciile de informaţii sau a colaborat cu acestea.
(7)Regulamentul privind numirea în funcţii de conducere a judecătorilor se aprobă prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, iar Regulamentul privind numirea în funcţii de conducere a procurorilor se aprobă prin hotărâre a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 151
(1)Pot candida pentru o funcţie de conducere la judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel, precum şi la parchetele de pe lângă acestea, în condiţiile art. 150, judecătorii, respectiv procurorii care au calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepţia cazurilor în care a intervenit radierea sancţiunii disciplinare, şi îndeplinesc următoarele condiţii minime de vechime:
a)pentru funcţia de preşedinte, vicepreşedinte ori preşedinte de secţie la judecătorie, prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie şi adjunct al acestuia, o vechime de 5 ani în funcţia de judecător sau procuror;
b)pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte de tribunal sau tribunal specializat, precum şi preşedinte de secţie la tribunal sau tribunal specializat, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie, adjunct al acestuia şi procuror-şef de secţie al parchetului de pe lângă tribunal sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie, o vechime de 8 ani în funcţia de judecător sau procuror;
c)pentru funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte, preşedinte de secţie la curtea de apel, procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel şi adjunct al acestuia, procuror-şef de secţie al parchetului de pe lângă curtea de apel, o vechime de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror.
(2)Condiţiile de vechime trebuie îndeplinite până la data expirării perioadei de înscriere la concurs/examen ori, după caz, a termenului de depunere a candidaturilor. Vechimea în calitate de auditor de justiţie nu se ia în considerare la calculul vechimilor prevăzute la alin. (1).
(3)Pentru a candida la o funcţie de conducere la judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel, judecătorul trebuie să fi funcţionat cel puţin un an la instanţa la care este vacantă funcţia de conducere pentru care îşi depune candidatura.
(4)Prin derogare de la dispoziţiile alin. (3), în situaţia în care, ca urmare a organizării a două concursuri/examene ori, după caz, proceduri de selecţie consecutive pentru numirea în funcţii de conducere la instanţe nu este numit niciun candidat, la următorul concurs sau examen ori, după caz, la următoarea procedură de selecţie pentru numirea în aceeaşi funcţie de conducere pot participa şi judecători de la altă instanţă care au dreptul să funcţioneze la instanţa pentru care îşi depun candidatura.
Art. 152
(1)Evidenţa posturilor vacante de conducere de la instanţele judecătoreşti şi parchete este publică şi disponibilă permanent pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii, Ministerului Justiţiei, ale instanţelor judecătoreşti şi ale parchetelor.
(2)Posturile de conducere prevăzute la alin. (1) care urmează a se vacanta se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei, instanţelor şi parchetelor, cu 90 de zile înainte de data expirării mandatelor.
SUBSECŢIUNEA 2:§2. Concursul/Examenul pentru numirea în funcţii de conducere
Art. 153
Data, locul, tematica, bibliografia şi calendarul concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere se aprobă de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii şi se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării acestuia. Anunţul cuprinde şi posturile pentru care se organizează concursul/examenul.
Art. 154
(1)Judecătorii şi procurorii îşi depun candidaturile la Institutul Naţional al Magistraturii, însoţite de declaraţiile prevăzute la art. 150 alin. (5) şi documentele considerate relevante, în termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului.
(2)Modificarea opţiunilor în ceea ce priveşte depunerea candidaturilor poate fi realizată până la data expirării termenului de depunere a candidaturilor.
(3)Proiectul referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere se depune la Institutul Naţional al Magistraturii până la termenul prevăzut de calendarul concursului sau examenului, atât pe suport hârtie, cât şi în format electronic, pe suport specific. Depăşirea, din motive imputabile, a termenului de depunere a proiectului atrage decăderea din dreptul de a mai participa la concurs sau examen.
Art. 155
(1)Comisia de organizare, comisia de examinare, comisia de contestaţii, precum şi comisia de testare psihologică pentru concursul de numire în funcţiile de conducere sunt numite de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.
(2)Atribuţiile comisiilor, ale preşedinţilor acestora şi ale membrilor, după caz, se stabilesc prin Regulamentul privind numirea în funcţii de conducere a judecătorilor, respectiv Regulamentul privind numirea în funcţii de conducere a procurorilor.
Art. 156
(1)Comisia de examinare pentru judecători este formată din 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 judecători de la curţile de apel şi 3 specialişti în management şi organizare instituţională. La constituirea comisiilor vor fi avuţi în vedere, în principal, judecătorii care au urmat cursuri de management, precum şi cei care au experienţă managerială. În comisia de examinare sunt desemnaţi şi membri supleanţi care îi vor înlocui de drept, în baza hotărârii preşedintelui comisiei de examinare, în ordinea stabilită de secţia corespunzătoare a consiliului, pe acei membri ai comisiei care nu îşi pot exercita atribuţiile.
(2)Comisia de examinare pentru procurori este formată din 2 procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi 3 specialişti în management şi organizare instituţională. La constituirea comisiilor vor fi avuţi în vedere, în principal, procurorii care au urmat cursuri de management, precum şi cei care au experienţă managerială. În comisia de examinare sunt desemnaţi şi membri supleanţi care îi vor înlocui de drept, în baza hotărârii preşedintelui comisiei de examinare, în ordinea stabilită de secţia corespunzătoare a consiliului, pe acei membri ai comisiei care nu îşi pot exercita atribuţiile.
(3)Comisia de contestaţii pentru judecători este formată din trei membri: un judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un judecător de la curţile de apel şi un specialist în management şi organizare instituţională, alţii decât cei din comisia de examinare. Comisia de contestaţii pentru procurori este formată din trei membri: un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un procuror de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi un specialist în management şi organizare instituţională, alţii decât cei din comisia de examinare. În aceeaşi componenţă sunt desemnaţi şi membrii supleanţi ai acestor comisii.
(4)Comisia de examinare şi comisia de contestaţii sunt prezidate de un judecător, respectiv de un procuror desemnat de secţia corespunzătoare a consiliului care stabileşte şi ordinea în care ceilalţi membri ai comisiei îndeplinesc funcţia de preşedinte în cazul incompatibilităţii preşedintelui desemnat sau în situaţiile în care acesta nu îşi poate exercita atribuţiile.
(5)În caz de incompatibilitate sau în cazul în care nu îşi pot exercita atribuţiile, membrii comisiilor sunt înlocuiţi de membrii supleanţi, în condiţiile şi cu respectarea componenţei prevăzute la alin. (1)-(3).
(6)Judecătorii sau procurorii care au făcut parte din comisia de examinare/contestaţii la concursul sau examenul anterior nu vor putea fi desemnaţi în aceste comisii pentru următoarele două sesiuni. Aceste dispoziţii se aplică, în măsura în care este posibil, şi specialiştilor în management şi organizare instituţională.
(7)Din comisia de examinare nu pot face parte membrii Consiliului Superior al Magistraturii şi nici persoane din conducerea Consiliului Superior al Magistraturii sau a Institutului Naţional al Magistraturii.
Art. 157
(1)Nu pot fi numite în comisii persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor. Din aceeaşi comisie sau din comisii diferite nu pot face parte soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv.
(2)Desemnarea membrilor comisiilor se face pe baza consimţământului scris, exprimat anterior.
(3)În cazul în care un membru al unei comisii funcţionează la instanţa/parchetul de la care provin unul sau mai mulţi candidaţi, acesta are obligaţia să se retragă de la examinarea acestora şi să comunice de îndată această situaţie preşedintelui comisiei în vederea înlocuirii sale, în ceea ce îi priveşte pe aceşti candidaţi.
(4)Dispoziţiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător şi în situaţia în care un membru al comisiei a fost examinat anterior de unul dintre candidaţi, la un concurs sau examen pentru ocuparea unei funcţii de conducere, desfăşurat în ultimii 3 ani.
(5)În alte situaţii în care se formulează o cerere de retragere a unui membru al comisiei, de către acesta sau de către unul dintre candidaţi, preşedintele apreciază cu privire la înlocuire.
(6)În toate cazurile în care se dispune înlocuirea, membrul respectiv nu va putea participa la examinarea niciunuia dintre candidaţii la funcţia de conducere de la instanţa respectivă/parchetul respectiv.
(7)O persoană nu poate face parte din mai mult de o comisie din cadrul aceluiaşi concurs sau examen.
Art. 158
(1)La data prevăzută de calendarul concursului sau examenului, listele cu candidaţii care îndeplinesc condiţiile legale de participare la concurs sau examen se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii.
(2)Candidaţii respinşi în urma verificării pot formula contestaţii, în termen de 24 de ore de la publicarea listelor. Contestaţiile se depun la Institutul Naţional al Magistraturii şi se soluţionează de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termenul prevăzut de calendarul concursului sau examenului.
(3)După pronunţarea hotărârii secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, se întocmeşte lista finală a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs sau examen, listă care se aduce la cunoştinţă publică prin modalitatea prevăzută la alin. (1).
Art. 159
Concursul sau examenul pentru numirea în funcţii de conducere constă în susţinerea următoarelor probe:
a)o testare psihologică prin care se evaluează inclusiv capacitatea candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, precum şi rezistenţa la stres;
b)prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei pentru care candidează;
c)o testare scrisă privind managementul, comunicarea şi resursele umane.
Art. 160
(1)Testarea psihologică constă în susţinerea unui test scris şi a unui interviu în faţa comisiei/comisiilor formate din câte doi psihologi desemnaţi din rândul psihologilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, al Institutului Naţional al Magistraturii, al instanţelor, parchetelor sau din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România atestaţi în condiţiile legii.
(2)În comisia de testare psihologică vor fi desemnaţi şi membri supleanţi care îi vor înlocui de drept, în baza hotărârii preşedintelui comisiei de examinare, în ordinea stabilită de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, pe membrii comisiei care nu îşi pot exercita atribuţiile.
(3)În vederea publicării rezultatelor testării psihologice, fiecărui candidat îi va fi atribuit un cod alcătuit dintr-o literă şi 4 cifre.
(4)Rezultatele testării psihologice vor fi concretizate într-un raport care va cuprinde profilul psihologic al fiecărui candidat în raport cu funcţia pentru care candidează, precum şi calificativul "apt" sau "inapt"; calificativul acordat se aduce la cunoştinţă publică prin publicarea pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii.
(5)Candidaţii nemulţumiţi de calificativul acordat pot formula, în termen de 3 zile de la publicarea rezultatelor testării, contestaţii care se transmit, inclusiv prin fax sau e-mail, la Institutul Naţional al Magistraturii.
(6)Contestaţiile sunt soluţionate, în termen de 3 zile de la expirarea termenului de depunere, de o comisie formată din trei psihologi desemnaţi în mod similar celui prevăzut la alin. (1), alţii decât cei care au examinat candidaţii iniţial, pe baza reevaluării testului scris aplicat şi a susţinerii unui nou interviu. Calificativul acordat în urma soluţionării contestaţiilor este definitiv.
(7)Rezultatele finale ale testării psihologice, concretizate în raportul care cuprinde profilul psihologic al candidatului în raport cu funcţia pentru care candidează şi calificativul obţinut se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii şi sunt aduse la cunoştinţa membrilor comisiei de examinare.
Art. 161
(1)Candidaţii susţin oral, în faţa comisiei de examinare, proiectul referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere.
(2)În aprecierea susţinerii proiectului vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii:
a)capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativa şi capacitatea de adaptare rapidă;
b)îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege şi regulamente, cunoaşterea şi capacitatea de a pune în practică politicile publice din domeniul justiţiei, strategiile naţionale şi sectoriale în domeniul justiţiei şi respectarea principiului repartizării aleatorii;
c)comportamentul şi comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justiţiabilii, persoanele implicate în actul de justiţie, alte instituţii, mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul instanţei şi transparenţa actului de conducere;
d)folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză, raportul resurse investite - rezultate obţinute, gestionarea informaţiilor, organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale şi repartizarea sarcinilor în cadrul instanţelor.
(3)În vederea evaluării proiectului, comisia de examinare poate solicita Inspecţiei Judiciare rapoartele de control efectuate la instanţa/parchetul pentru care se candidează.
(4)Pentru fiecare categorie de criterii dintre cele prevăzute la alin. (2) se acordă maximum 2,5 puncte din totalul punctajului maxim pentru această probă, care este de 10 puncte. Nota finală la susţinerea proiectului reprezintă media aritmetică a notelor acordate de fiecare membru al comisiei.
(5)Desfăşurarea probei constând în susţinerea proiectului se înregistrează prin mijloace tehnice audio-video.
(6)În cazul în care nota calculată potrivit alin. (4) este mai mică de 5, la cererea candidatului, membrii comisiei vor motiva notele acordate în cuprinsul unui proces-verbal.
(7)Rezultatele susţinerii proiectului se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii, după susţinerea probei de către toţi candidaţii.
(8)Candidaţii pot contesta nota acordată la proba constând în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere. Contestaţia se transmite prin fax sau e-mail la Institutul Naţional al Magistraturii, în termen de 3 zile de la data publicării rezultatelor prevăzute la alin. (7). Contestaţiile se soluţionează de comisia de contestaţii în termenul stabilit de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii prin calendarul de concurs. Soluţionarea contestaţiei se realizează prin reevaluarea probei, pe baza înregistrării audio-video şi a analizei scrise depuse de candidaţi. Rezultatele finale ale probei se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.
Art. 162
(1)Testarea scrisă constă într-un test-grilă prin care sunt verificate cunoştinţele privind managementul, comunicarea şi resursele umane.
(2)Baremul de evaluare şi notare şi timpul pentru rezolvarea testului-grilă se stabilesc de comisia de examinare; punctajul şi timpul de rezolvare se fac cunoscute candidaţilor odată cu subiectele, iar baremul de evaluare şi notare se afişează la centrele de concurs sau examen şi se publică, împreună cu subiectele, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii, după încheierea testării scrise.
(3)În termen de 3 zile de la publicarea baremului de evaluare şi notare, candidaţii pot face contestaţii la barem, care se transmit, inclusiv prin fax sau e-mail, la Institutul Naţional al Magistraturii şi se soluţionează de comisia de contestaţii, în termenul prevăzut de calendarul concursului sau examenului. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut pentru soluţionarea contestaţiilor. Baremul de evaluare şi notare definitiv, stabilit în urma soluţionării contestaţiilor, se publică de îndată pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.
(4)În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaţilor.
(5)În ipoteza în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul indicat ca fiind corect în baremul iniţial nu este singurul răspuns corect, baremul definitiv va cuprinde atât punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite în baremul iniţial, cât şi punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de contestaţii.
(6)În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebări este în mod evident altul decât cel indicat în barem, fără a fi incidente dispoziţiile alin. (5), se corectează baremul şi se va acorda punctajul corespunzător întrebării respective numai candidaţilor care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv.
(7)Dispoziţiile art. 14 alin. (6)-(8) se aplică în mod corespunzător.
Art. 163
(1)Evaluarea şi notarea lucrărilor la testarea scrisă se realizează prin procesare electronică.
(2)Rezultatul testării scrise se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii.
Art. 164
(1)Candidatul nemulţumit de nota obţinută la testarea scrisă poate formula contestaţie în termen de 3 zile de la publicarea rezultatelor. Contestaţiile se transmit, inclusiv prin fax sau e-mail, Institutului Naţional al Magistraturii.
(2)În vederea soluţionării contestaţiilor de către comisia de contestaţii, lucrările scrise vor fi renumerotate şi resigilate, fiind înscrise într-un borderou separat.
(3)Nota obţinută în urma contestaţiei este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată.
(4)Rezultatele în urma contestaţiilor se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.
Art. 165
(1)Nota finală a concursului sau examenului reprezintă media aritmetică dintre nota de la proiectul referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere şi nota de la testarea scrisă.
(2)Este declarat admis la concurs sau examen judecătorul sau procurorul care a obţinut cel puţin nota finală 7 şi cel puţin nota 5, atât la proiect, cât şi la testarea scrisă.
(3)Pe baza notei finale se întocmeşte tabelul de clasificare a candidaţilor care se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.
(4)Funcţia de conducere vacantă va fi ocupată de candidatul care a obţinut cea mai mare notă finală.
(5)În caz de note egale, departajarea candidaţilor se face, în ordine, în funcţie de vechimea cea mai mare în funcţia de judecător la instanţa pentru care candidează sau în funcţia de procuror la parchetul pentru care candidează, vechimea mai mare în funcţii de conducere la instanţe sau parchete, vechimea mai mare în funcţia de judecător sau procuror.
(6)În circumscripţiile instanţelor/parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate faţă de criteriile prevăzute la alin. (5) candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi.
Art. 166
(1)Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii validează rezultatul concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor, în termen de 15 zile de la publicarea rezultatelor finale.
(2)Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, concursul sau examenul, în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea concursului sau examenului ori că există dovada săvârşirii unei fraude.
SUBSECŢIUNEA 3:§3. Numirea în alte funcţii de conducere la instanţe sau parchete
Art. 167
(1)Numirea judecătorilor în funcţiile de vicepreşedinte şi preşedinte de secţie vacante la judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel se face de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea preşedintelui instanţei, pe baza candidaturilor depuse de judecători.
(2)Numirea procurorilor în alte funcţii de conducere decât cele care se ocupă prin concurs sau examen, la parchetele de pe lângă judecătorii, parchetele de pe lângă tribunale sau tribunale pentru minori şi familie şi parchetele de pe lângă curţile de apel, se face de către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea conducătorului parchetului unde este postul vacant, pe baza candidaturilor depuse de procurori.
(3)Fiecare candidatură este însoţită de curriculum vitae, declaraţiile prevăzute la art. 150 alin. (5), un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere şi de orice alte înscrisuri considerate relevante.
(4)Pe baza candidaturilor depuse, preşedintele instanţei sau conducătorul parchetului consultă judecătorii din cadrul instanţei sau al secţiei unde s-a depus candidatura, după caz, respectiv procurorii parchetului sau ai secţiei unde s-a depus candidatura, după caz, cu respectarea confidenţialităţii opţiunilor, şi consemnează rezultatul într-un referat, semnat şi datat. Pentru instanţele/parchetele unde nu există secţii, sunt consultaţi judecătorii sau procurorii instanţei/parchetului respectiv.
(5)După consultarea prevăzută la alin. (4), preşedintele instanţei/conducătorul parchetului solicită avizul colegiului de conducere al instanţei/parchetului.
(6)Avizul colegiului de conducere trebuie să fie motivat, pe baza elementelor privind competenţa profesională a candidatului şi a percepţiei pe care colegii o au asupra acestuia.
(7)În cazul în care pentru aceeaşi funcţie au fost depuse mai multe candidaturi, preşedintele instanţei/conducătorul parchetului, pe baza aprecierilor proprii, a rezultatelor consultării judecătorilor/procurorilor şi a avizului motivat al colegiului de conducere, selectează una dintre candidaturi.
(8)Motivarea propunerii candidaturii judecătorului/procurorului selectat potrivit alin. (7) trebuie să cuprindă o analiză a candidaturilor depuse, temeiurile care au justificat selecţia şi motivele respingerii celorlalte candidaturi.
(9)În cazul judecătorilor, propunerea făcută de preşedintele judecătoriei, tribunalului, tribunalului specializat sau al curţii de apel, însoţită de candidatura judecătorului selectat de acesta şi de documentele prevăzute la alin. (3), de avizul motivat al colegiului de conducere şi de referatul privind consultarea judecătorilor, se trimite Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
(10)În cazul procurorilor, conducătorul parchetului formulează o propunere motivată de numire în funcţie pe care o transmite Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, însoţită de candidatura depusă de procurorul selectat, precum şi de înscrisurile prevăzute la alin. (3), de avizul motivat al colegiului de conducere şi de referatul privind consultarea procurorilor.
Art. 168
(1)Pe baza propunerii formulate, Consiliul Superior al Magistraturii întocmeşte, prin compartimentul de specialitate, un referat în care consemnează:
a)evoluţia carierei profesionale a judecătorului/procurorului propus pentru numire, cu evidenţierea calificativului acordat la ultima evaluare şi, dacă este cazul, a menţiunii privind sancţiunile disciplinare aplicate în ultimii 3 ani, cu excepţia cazurilor în care a intervenit radierea sancţiunii disciplinare;
b)îndeplinirea condiţiilor de vechime stabilite de lege pentru funcţia cu privire la care a fost depusă candidatura;
c)depunerea declaraţiilor prevăzute la art. 150 alin. (5) şi a rezultatului verificărilor efectuate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, dacă acesta s-a primit în termenul prevăzut de lege;
d)conţinutul avizului motivat al colegiului de conducere şi al consultării judecătorilor/procurorilor.
(2)Atunci când Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii apreciază necesar, judecătorul/procurorul propus pentru numirea în funcţia de conducere potrivit art. 167 va susţine în faţa Secţiei pentru judecători, respectiv a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii un interviu, care poate fi realizat şi prin videoconferinţă. Interviul constă în:
a)susţinerea proiectului privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere sub următoarele aspecte: prezentarea sintetică a instanţei sau a parchetului, respectiv a secţiei/compartimentului pentru a cărei/cărui conducere candidează; identificarea unor eventuale disfuncţii şi vulnerabilităţi, precum şi a soluţiilor propuse pentru prevenirea şi înlăturarea acestora; propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii manageriale a secţiei/compartimentului pentru a cărei/cărui conducere candidează; compatibilitatea planului managerial întocmit de candidat cu cel al preşedintelui instanţei/conducătorului parchetului, dacă este cazul;
b)verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare, vizând în esenţă capacitatea de organizare, rapiditatea în luarea deciziilor, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativă, capacitatea de adaptare rapidă, capacitatea de relaţionare şi comunicare;
c)verificarea cunoştinţelor specifice funcţiei pentru care s-a depus candidatura.
(3)Membrii Secţiei pentru judecători, respectiv ai Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii pot adresa candidatului întrebări referitoare la conduita şi deontologia profesională, precum şi la împrejurări rezultate din cuprinsul propunerii motivate întocmite de preşedintele instanţei/conducătorul parchetului sau al avizului motivat primit din partea colegiului de conducere şi pot consulta ultimul raport de evaluare a activităţii profesionale a candidatului.
(4)La interviu poate participa şi un psiholog care, prin intermediul preşedintelui de şedinţă, poate adresa întrebări candidatului. Psihologul este desemnat de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii din rândul psihologilor prevăzuţi la art. 17 alin. (1).
(5)În situaţia reînvestirii în funcţia de conducere sau numirii pe o altă funcţie de conducere la aceeaşi instanţă sau acelaşi parchet, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii poate avea în vedere rezultatele evaluărilor anterioare ale activităţii candidatului, precum şi rezultatele controalelor tematice efectuate de Inspecţia Judiciară cu privire la îndeplinirea atribuţiilor manageriale de către candidat.
SECŢIUNEA 3:Revocarea din funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor
Art. 169
(1)Revocarea judecătorilor şi procurorilor din funcţii de conducere din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate, curţilor de apel şi al parchetelor de pe lângă acestea, precum şi din funcţiile de conducere prevăzute la art. 149 se dispune de Secţia pentru judecători, respectiv de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunării generale ori a preşedintelui instanţei/conducătorului parchetului, pentru următoarele motive:
a)în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia de conducere;
b)în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale;
c)în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare, cu excepţia avertismentului.
(2)La verificarea organizării eficiente a activităţii vor fi avute în vedere: folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză, raportul resurse investite - rezultate obţinute, gestionarea informaţiilor, organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale şi repartizarea sarcinilor în cadrul instanţelor sau parchetelor.
(3)La verificarea comportamentului şi comunicării vor fi avute în vedere: comportamentul şi comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justiţiabilii, persoanele implicate în actul de justiţie, alte instituţii, mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul instanţei sau parchetului şi transparenţa actului de conducere.
(4)La verificarea asumării responsabilităţii vor fi avute în vedere: îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege şi regulamente, implementarea strategiilor naţionale şi secvenţiale în domeniul justiţiei şi respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, după caz, al repartizării pe criterii obiective a cauzelor.
(5)La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute în vedere: capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativă şi capacitatea de adaptare rapidă.
(6)Până la finalizarea procedurii de revocare din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), Secţia pentru judecători, respectiv Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, după caz, poate dispune suspendarea judecătorului sau procurorului din funcţia de conducere.
(7)Hotărârea secţiei prevăzute la alin. (6) se motivează în termen de 5 zile de la pronunţare şi poate fi atacată cu contestaţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în termen de 5 zile de la comunicare, fără îndeplinirea procedurii prealabile.
(8)Până la soluţionarea contestaţiei, instanţa poate dispune, la cerere, suspendarea executării hotărârii de suspendare.
Art. 170
(1)Revocarea din funcţiile de conducere prevăzute la art. 169 alin. (1) pentru motivul prevăzut la art. 169 alin. (1) lit. b) se face în baza verificărilor efectuate de Inspecţia Judiciară.
(2)În urma verificărilor efectuate la instanţă sau, după caz, parchet, în termen de cel mult 45 de zile de la solicitare, Inspecţia Judiciară întocmeşte un raport pe care îl prezintă Secţiei pentru judecători, respectiv Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
(3)După primirea raportului, Secţia pentru judecători, respectiv Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii fixează un termen de cel mult 20 de zile pentru dezbaterea acestuia, dispunând citarea judecătorului sau procurorului cu funcţie de conducere şi comunicarea raportului, în vederea luării la cunoştinţă şi, eventual, pentru a formula obiecţii.
(4)Judecătorul/Procurorul cu funcţie de conducere are dreptul să solicite administrarea probei cu înscrisuri în apărare.
(5)La termenul fixat, Secţia pentru judecători, respectiv Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii dezbate raportul şi eventualele obiecţii formulate de judecătorul sau procurorul vizat de măsura revocării. Dacă apreciază necesar, secţia corespunzătoare poate decide completarea raportului Inspecţiei Judiciare cu privire la aspectele sesizate în cuprinsul propunerii de revocare sau întocmirea unui nou raport, cu respectarea termenelor şi a procedurii de la alin. (2) şi (3).
(6)În situaţia în care se constată exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale, Secţia pentru judecători, respectiv Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii dispune revocarea judecătorului/procurorului din funcţia de conducere.
(7)Revocarea din funcţia de conducere a judecătorilor/procurorilor pentru motivele prevăzute la art. 169 alin. (1) lit. a) şi c) se face în baza verificărilor efectuate de compartimentul de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu citarea judecătorului/procurorului cu funcţie de conducere.
(8)Hotărârea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii prin care se dispune revocarea din funcţie se redactează în termen de 20 de zile de la pronunţare şi se comunică de îndată celui revocat din funcţia de conducere.
(9)Hotărârea Secţiei pentru judecători, respectiv a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii de revocare din funcţia de conducere poate fi atacată cu contestaţie, fără parcurgerea procedurii prealabile, în termen de 15 zile de la comunicare, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Hotărârea pronunţată este definitivă. Contestaţia suspendă executarea până la soluţionarea cauzei.
Art. 171
(1)Revocarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedinţilor şi preşedinţilor de secţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, care fie se poate sesiza din oficiu, fie poate fi sesizată de adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Dispoziţiile art. 169 şi 170 se aplică în mod corespunzător.
(2)La încetarea mandatului pentru funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), judecătorii revin pe funcţiile deţinute anterior în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Art. 172
(1)Revocarea din funcţiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunct şi adjunct al acestuia, procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjunct al acestora, procuror-şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, art. 169 aplicându-se în mod corespunzător. Ministrul justiţiei se poate sesiza din oficiu ori la cererea adunării generale a procurorilor acelui parchet sau la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, după caz.
(2)Propunerea de revocare din funcţie în condiţiile alin. (1) se face de ministrul justiţiei pe baza unei analize detaliate a motivelor de revocare prevăzute la art. 169. Dispoziţiile art. 170 alin. (1)-(5) se aplică în mod corespunzător.
(3)Propunerea de revocare, însoţită, după caz, de documentele relevante, se transmite Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea emiterii avizului.
(4)Avizul Secţiei pentru procurori se emite în termen de cel mult 30 de zile de la primirea solicitării ministrului justiţiei. Neemiterea avizului în acest termen nu împiedică continuarea procedurii.
(5)După emiterea avizului Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii ori la expirarea termenului prevăzut la alin. (4), ministrul justiţiei poate continua procedura, prin transmiterea către Preşedintele României a propunerii de revocare din funcţia de conducere, însoţită de toate documentele relevante.
(6)Preşedintele României poate refuza, doar pentru motive de legalitate, revocarea din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului.
(7)Decretul Preşedintelui României de revocare din funcţie sau refuzul motivat al acestuia se emite în maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul justiţiei.
(8)Decretul Preşedintelui României de revocare din funcţia de conducere poate fi atacat cu contestaţie de procurorul revocat din funcţie, în termen de 15 zile de la publicare, fără parcurgerea procedurii prealabile, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În cadrul procesului, care se judecă de urgenţă şi cu precădere, instanţa va putea verifica legalitatea şi temeinicia propunerii ministrului justiţiei de revocare din funcţia de conducere. Hotărârea pronunţată este definitivă.
(9)De la data încetării mandatului funcţiei de conducere, procurorii prevăzuţi la alin. (1) îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
Art. 173
(1)Funcţiile de conducere prevăzute de prezentul capitol pot înceta şi prin demisie, cu respectarea unui termen de preaviz de minimum 30 de zile lucrătoare.
(2)La încetarea mandatului funcţiei de conducere, din orice motiv, judecătorii sau procurorii pot ocupa, în condiţiile prevăzute de prezenta lege, o altă funcţie de conducere la aceeaşi instanţă sau acelaşi parchet ori pot ocupa o funcţie de execuţie la instanţele sau parchetele în cadrul cărora au deţinut funcţia de conducere sau unde au funcţionat anterior numirii în funcţii de conducere.
Art. 174
(1)Suspendarea, în orice mod, a raportului de muncă nu suspendă durata mandatelor funcţiilor de conducere.
(2)Imposibilitatea exercitării atribuţiilor pe o perioadă mai mare de un an atrage încetarea mandatelor funcţiilor de conducere.