Capitolul v - Evaluarea profesională a judecătorilor şi procurorilor - Legea 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

M.Of. 1102

În vigoare
Versiune de la: 13 Decembrie 2024
CAPITOLUL V:Evaluarea profesională a judecătorilor şi procurorilor
SECŢIUNEA 1:Dispoziţii generale
Art. 87
(1)Evaluarea profesională individuală a judecătorilor şi procurorilor presupune analiza şi notarea criteriilor şi indicatorilor de evaluare a performanţelor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor care privesc, în principal, calitatea activităţii, eficienţa, integritatea şi obligaţia de formare profesională continuă, iar în cazul judecătorilor şi procurorilor numiţi în funcţii de conducere, şi modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale. Criteriile şi indicatorii de evaluare profesională sunt prevăzuţi în anexa nr. 1.
(2)Evaluarea profesională a judecătorilor şi procurorilor are ca obiectiv stabilirea nivelului de competenţă profesională al acestora şi vizează îmbunătăţirea performanţelor profesionale, creşterea eficienţei activităţii instanţelor şi parchetelor şi a încrederii publice în autoritatea judecătorească, menţinerea şi consolidarea calităţii sistemului judiciar.
(3)Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor se aprobă prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, iar Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a procurorilor se aprobă prin hotărâre a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
(4)Hotărârile prevăzute la alin. (3) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 88
(1)În raport cu vechimea în funcţia de judecător, respectiv de procuror, evaluarea se realizează după cum urmează:
a)o dată la 2 ani, pentru judecătorii şi procurorii cu o vechime între un an şi 5 ani;
b)o dată la 3 ani, pentru judecătorii şi procurorii cu o vechime între 5 şi 10 ani;
c)o dată la 4 ani, pentru judecătorii şi procurorii cu o vechime între 10 şi 15 ani;
d)o dată la 5 ani, pentru judecătorii şi procurorii cu o vechime mai mare de 15 ani.
(2)Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu sunt supuşi evaluării.
(3)Evaluarea profesională se poate efectua şi ori de câte ori se solicită de către judecător sau procuror.
Art. 89
(1)Evaluarea prevăzută la art. 87 se face de comisii de evaluare constituite separat pentru judecători şi procurori, astfel:
a)pentru evaluarea preşedintelui, a vicepreşedintelui şi a preşedintelui de secţie de la judecătorii, tribunale, tribunale specializate, tribunale militare, curţi de apel şi Curtea Militară de Apel, comisia este formată din preşedintele instanţei ierarhic superioare, preşedintele secţiei instanţei ierarhic superioare corespunzătoare specializării judecătorului evaluat, precum şi un judecător de la instanţa superioară, desemnat de colegiul de conducere al acelei instanţe;
b)pentru evaluarea celorlalţi judecători de la instanţele prevăzute la lit. a), comisia de evaluare este alcătuită din preşedintele instanţei unde funcţionează persoana evaluată, precum şi 2 judecători de la instanţa ierarhic superioară, desemnaţi de colegiul de conducere al acestei instanţe, cu aceeaşi specializare cu judecătorul evaluat;
c)pentru evaluarea conducătorului parchetelor de pe lângă judecătorii, tribunale, tribunale specializate, tribunale militare, curţi de apel şi al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, adjuncţilor acestuia şi a procurorilor-şefi de secţii din cadrul acestora, comisia este formată din conducătorul parchetului ierarhic superior, un procuror cu funcţie de conducere corespunzătoare specializării procurorului evaluat de la parchetul ierarhic superior şi un alt procuror, desemnaţi de colegiul de conducere al parchetului ierarhic superior;
d)pentru evaluarea celorlalţi procurori de la parchetele prevăzute la lit. c), comisia de evaluare este alcătuită din conducătorul parchetului din care face parte persoana evaluată, precum şi doi procurori de la parchetul ierarhic superior, desemnaţi de colegiul de conducere al acelui parchet, cu aceeaşi specializare cu procurorul evaluat, după caz;
e)pentru evaluarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctului procurorului general, adjunctului acestuia, procurorilor-şefi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţilor acestora, evaluarea se face de o comisie compusă din 3 procurori din cadrul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii desemnaţi de Secţia pentru procurori şi 2 procurori desemnaţi de colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, după caz, din componenţa căreia nu poate face parte persoana evaluată;
f)pentru evaluarea procurorilor-şefi de secţie şi a procurorilor cu funcţii de conducere din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi a procurorilor consilieri ai procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ai procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi ai Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, comisia este formată din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau, după caz, al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi 2 procurori desemnaţi de colegiul de conducere al fiecăruia din aceste parchete;
g)pentru evaluarea procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu funcţii de execuţie, comisia este formată din conducătorul secţiei sau, după caz, al direcţiei/serviciului, dacă acestea există, unde este încadrat procurorul şi 2 procurori desemnaţi de colegiul de conducere al fiecăruia dintre aceste parchete.
(2)Pentru fiecare dintre comisiile prevăzute la alin. (1), se desemnează în mod similar şi câte un membru supleant. În situaţia în care preşedinţii instanţelor sau conducătorii parchetelor nu pot, din motive obiective temporare, să exercite atribuţiile specifice în cadrul comisiei de evaluare ori sunt incompatibili, aceştia sunt înlocuiţi de vicepreşedinte sau, după caz, adjunctul acestora, iar dacă sunt mai mulţi vicepreşedinţi sau adjuncţi, de unul dintre aceştia desemnat de colegiul de conducere al acelei instanţe sau parchet.
(3)Preşedintele comisiei de evaluare este cel care este membru de drept, iar în comisiile de evaluare în care sunt mai mulţi membri de drept, preşedinte este cel cu vechimea cea mai mare în funcţia de judecător sau de procuror, după caz.
(4)Judecătorii şi procurorii, precum şi membrii supleanţi sunt desemnaţi în comisiile de evaluare având în vedere următoarele criterii: pregătirea şi experienţa profesională, reputaţia de care se bucură, abilităţile de comunicare, precum şi rezultatul obţinut la ultima evaluare şi trebuie să aibă aceeaşi specializare cu judecătorul sau procurorul evaluat. Nu pot fi numiţi în comisiile de evaluare judecătorii şi procurorii care nu au fost evaluaţi în funcţia de judecător sau procuror ori cei care au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepţia cazurilor în care a intervenit radierea sancţiunii disciplinare.
(5)Nu pot face parte din aceeaşi comisie de evaluare judecătorii şi procurorii care sunt soţi, rude sau afini până la al patrulea grad inclusiv.
Art. 90
(1)Membrii comisiilor de evaluare şi membrii supleanţi, cu excepţia membrilor de drept, sunt desemnaţi pentru o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, prin aceeaşi procedură.
(2)După desemnarea ca membri în comisiile de evaluare, dacă nu au urmat cursuri de pregătire pentru activitatea de evaluare organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, aceştia vor fi instruiţi ca evaluatori de către unul dintre ceilalţi membri ai comisiei sau de unul dintre membrii comisiei de evaluare constituite la nivelul instanţei ierarhic superioare sau parchetului ierarhic superior, desemnat de conducătorul acelei instanţe sau, după caz, al acelui parchet.
(3)Comisiile funcţionează cu participarea tuturor membrilor şi hotărăsc cu majoritatea voturilor acestora cu privire la acordarea punctajelor pentru fiecare indicator şi acordarea calificativului.
(4)În cazul în care, din motive obiective, unul dintre membri se află în imposibilitatea de a exercita funcţia de evaluator sau i-a încetat mandatul unuia dintre membri, evaluarea se va face după înlocuirea acestuia cu membrul supleant. Actele îndeplinite până la momentul înlocuirii rămân valabile.
Art. 91
(1)Există incompatibilitate între membrii comisiei de evaluare şi judecătorul sau procurorul evaluat, în următoarele situaţii:
a)când unul dintre membrii comisiei de evaluare este soţ, rudă sau afin până la al patrulea grad inclusiv cu judecătorul sau procurorul evaluat;
b)când există sau a existat în perioada de 5 ani dinaintea evaluării un litigiu între unul dintre membrii comisiei de evaluare şi judecătorul sau procurorul evaluat.
(2)Dacă un membru al comisiei de evaluare se află într-o situaţie care, deşi nu se încadrează în cazurile de incompatibilitate prevăzute la alin. (1), este de natură să îi afecteze obiectivitatea în evaluarea unui judecător sau procuror, acesta are obligaţia de a anunţa de îndată colegiul de conducere al instanţei sau parchetului.
(3)Competenţa de a decide înlocuirea membrului comisiei de evaluare cu membrul supleant revine colegiului de conducere care a desemnat acel membru în comisia de evaluare, din care nu poate face parte judecătorul sau procurorul care este membru sau supleant în comisia de evaluare.
(4)În situaţia în care se constată situaţia de incompatibilitate, colegiul de conducere dispune înlocuirea sa cu membrul supleant.
Art. 92
(1)Membrii comisiilor de evaluare, inclusiv membrii supleanţi, pot fi revocaţi pentru neîndeplinirea atribuţiilor ce le revin sau îndeplinirea necorespunzătoare a acestora, în mod similar desemnării acestora, la sesizarea oricărui membru al comisiei de evaluare sau a oricărui judecător sau procuror din cadrul instanţei sau al parchetului unde funcţionează membrul comisiei de evaluare.
(2)În funcţie de volumul de activitate de la instanţe şi parchete, colegiile de conducere pot dispune degrevarea parţială a evaluatorilor de anumite activităţi, expres prevăzute în hotărârea colegiului de conducere unde funcţionează.
SECŢIUNEA 2:Procedura de evaluare
Art. 93
Procesul de evaluare a judecătorilor şi procurorilor implică parcurgerea următoarelor etape: observarea activităţilor profesionale cu caracter public desfăşurate de judecătorul/procurorul evaluat, analiza documentelor care conţin rezultatele activităţii profesionale a judecătorului sau procurorului evaluat şi acordarea calificativului. Procesul de evaluare a judecătorilor şi procurorilor poate cuprinde şi un interviu de evaluare, precum şi stabilirea de comun acord a unui plan individual de dezvoltare profesională.
Art. 94
(1)Indicatorii de evaluare a performanţelor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor sunt structuraţi în funcţie de specificul activităţii judecătorilor şi procurorilor, astfel încât să stimuleze dezvoltarea profesională a acestora şi să le diferenţieze performanţele profesionale, fără a le afecta independenţa.
(2)În vederea realizării unei evaluări unitare, modalitatea concretă de apreciere a fiecărui indicator şi criteriu, domeniile din care se culeg datele şi informaţiile necesare evaluării judecătorilor şi procurorilor, precum şi desfăşurarea interviului vor fi detaliate în cuprinsul Ghidului de evaluare a judecătorilor, respectiv a procurorilor, care face parte din Regulamentele prevăzute la art. 87 alin. (3).
Art. 95
(1)Prima evaluare a judecătorilor şi procurorilor se face la 2 ani de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a decretului de numire în funcţie, iar următoarele evaluări se fac potrivit art. 88, de regulă până în luna iunie a anului următor. Evaluarea poate fi realizată şi în altă perioadă calendaristică, la cererea judecătorului sau a procurorului, în măsura în care evaluarea este necesară pentru promovarea în funcţii de execuţie ori numirea în funcţii de conducere sau pentru alte situaţii prevăzute de lege.
(2)Pentru judecătorii şi procurorii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, evaluarea se face după cel puţin 3 ani de la încetarea mandatului, cu respectarea art. 88.
(3)Evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor, respectiv a procurorilor, care au îndeplinit şi funcţia de procuror, respectiv de judecător în perioada supusă evaluării, se va realiza în termen de 2 ani de la numirea în funcţia de judecător, respectiv de procuror, prin decret al Preşedintelui României.
(4)Evaluarea judecătorilor şi procurorilor detaşaţi la alte instituţii decât instanţele şi parchetele se face după încetarea detaşării, la împlinirea a 2 ani, în cazul primei evaluări, iar în cazul celorlalte evaluări, la împlinirea vechimii prevăzute la art. 88 alin. (1), prin cumularea perioadei anterioare detaşării cu perioada ulterioară acesteia.
(5)În cazul judecătorilor sau procurorilor care pe parcursul perioadei evaluate îşi desfăşoară activitatea la instanţe sau parchete diferite, ca urmare a delegării, detaşării, transferului sau a promovării, preşedintele comisiei de evaluare constituite înainte de a fi transferat, detaşat, delegat sau promovat are obligaţia de a transmite instanţei, respectiv parchetului la care funcţionează judecătorul ori procurorul evaluat, dosarul de evaluare întocmit, inclusiv datele statistice.
(6)Evaluarea judecătorilor şi procurorilor transferaţi sau promovaţi la terminarea unei perioade de evaluare, dar înainte de finalizarea raportului de evaluare, se va realiza de aceeaşi comisie de evaluare constituită anterior datei transferului sau promovării.
(7)La calculul intervalului la care se realizează evaluarea se ţine seama doar de perioada în care cel evaluat a desfăşurat efectiv activitate ca judecător sau procuror, de perioadele în care acesta s-a aflat în concediu de odihnă, precum şi de perioadele în care acesta s-a aflat în alte concedii care, cumulate, nu depăşesc 3 luni.
Art. 96
(1)Evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor se desfăşoară pe parcursul întregii perioade evaluate.
(2)Comisia de evaluare, prin secretariatul acesteia, întocmeşte un dosar de evaluare pentru fiecare judecător sau procuror, dosar care va cuprinde datele statistice cu privire la volumul de activitate şi la indicatorii de eficienţă, depuse anual, raportul de evaluare, observaţiile şi obiecţiunile celui evaluat, precum şi orice alte acte, date sau informaţii pe baza cărora se realizează evaluarea. Dacă este cazul, la dosarul de evaluare se depune şi planul individual de dezvoltare profesională.
(3)Judecătorii şi procurorii au acces oricând la propriul dosar de evaluare.
(4)Preşedintele comisiei de evaluare ia măsurile necesare pentru păstrarea dosarului de evaluare, astfel încât să fie asigurată confidenţialitatea acestuia.
Art. 97
(1)În procedura de evaluare, comisiile pot consulta şi, după caz, pot solicita orice evidenţă sau document al instanţelor sau parchetelor, inclusiv actele de control.
(2)Culegerea datelor şi a informaţiilor necesare evaluării poate fi făcută de oricare dintre membrii comisiei de evaluare. Inspecţia Judiciară şi judecătorii, respectiv procurorii care ocupă funcţii de conducere la instanţa sau, după caz, la parchetul unde îşi desfăşoară activitatea judecătorul ori procurorul evaluat sau la instanţele, respectiv parchetele ierarhic superioare pot transmite şi din oficiu comisiei de evaluare date şi informaţii utile pentru efectuarea evaluării.
(3)Consiliul Superior al Magistraturii transmite comisiilor de evaluare hotărârile definitive adoptate de Plen sau, după caz, de secţiile acestuia, cu relevanţă în aprecierea indicatorilor de integritate.
Art. 98
(1)Pentru evaluarea calităţii redactării hotărârilor, judecătorul evaluat selectează, pentru fiecare an de activitate, un număr de cel puţin 5 hotărâri cu obiect diferit, cu un grad de complexitate cel puţin mediu, pronunţate în diferite stadii procesuale, pe care le consideră relevante pentru activitatea desfăşurată. Comisia de evaluare selectează, pentru fiecare an de activitate, în sistem computerizat, cel puţin alte 5 hotărâri relevante pentru activitatea profesională desfăşurată de judecător. Nu vor fi avute în vedere hotărârile judecătoreşti prin care sunt soluţionate incidente procedurale, se ia act de renunţarea la judecată, de renunţarea la drept sau de retragerea unei căi de atac, se constată perimarea ori cererea este anulată sau care au ca obiect încuviinţarea executării silite, confirmarea renunţării la urmărirea penală ori acordul de recunoaştere a vinovăţiei. Comisia de evaluare poate stabili, pentru toţi judecătorii pe care îi evaluează, şi alte categorii de hotărâri care nu vor fi avute în vedere la realizarea selecţiei.
(2)Pentru evaluarea calităţii activităţii profesionale a procurorilor, procurorul evaluat selectează, pentru fiecare an de activitate, un număr de cel puţin 5 lucrări cu obiect diferit, cu un grad de complexitate cel puţin mediu, pe care le consideră relevante pentru activitatea desfăşurată. Comisia de evaluare selectează, pentru fiecare an de activitate, în sistem computerizat, cel puţin alte 5 lucrări relevante pentru activitatea profesională desfăşurată de procuror.
(3)Lucrările prevăzute la alin. (1) şi (2) se depun la dosarul de evaluare în format electronic. Alte acte întocmite de judecător sau procuror, considerate de acesta şi de membrii comisiei relevante sub aspectul calităţii activităţii, se ataşează la raportul de evaluare, în copie sau în format electronic, ori sunt indicate prin menţionarea numărului lucrării.
(4)În cadrul procesului de evaluare a conduitei în timpul şedinţelor de judecată, cel puţin un membru al comisiei de evaluare asistă la cel puţin o şedinţă de judecată condusă de judecătorul evaluat ori la care participă procurorul evaluat şi întocmeşte un proces-verbal în care se menţionează abilităţile de comunicare clară şi logică şi profesionalismul interacţiunii sociale. Membrii comisiei de evaluare pot asculta înregistrările şedinţelor de judecată conduse de judecătorul evaluat sau la care participă procurorul evaluat.
(5)Pentru evaluarea indicatorilor privind activitatea desfăşurată de judecătorii şi procurorii care ocupă funcţii de conducere, judecătorul sau procurorul evaluat va depune la dosarul de evaluare un număr minim de 5 acte relevante pentru activitatea sa managerială, comisia de evaluare putând avea în vedere, dacă apreciază necesar, şi un număr de cel puţin 5 alte acte relevante din perspectiva modului de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.
Art. 99
(1)Interviul de evaluare reprezintă discuţia purtată între judecătorul sau procurorul evaluat şi membrii comisiei de evaluare la finalul perioadei de evaluare, atât cu privire la aspectele care nu au putut fi clarificate ca urmare a culegerii datelor şi informaţiilor necesare evaluării, cât şi cu privire la aspectele în legătură cu care judecătorul sau procurorul a formulat observaţii şi obiecţii. În perioada supusă evaluării, între judecătorul sau procurorul evaluat şi membrii comisiei de evaluare pot avea loc periodic discuţii cu privire la orice aspecte privind procesul de evaluare.
(2)Interviul de evaluare are loc la cererea judecătorului sau a procurorului evaluat sau în cazul în care comisia de evaluare apreciază că este necesar. În cadrul interviului de evaluare pot fi discutate şi aspecte referitoare la modul în care judecătorul sau procurorul îşi apreciază propria activitate.
(3)Refuzul persoanei evaluate de a se prezenta la interviu, în situaţia în care comisia apreciază necesar, nu împiedică parcurgerea următoarelor etape ale procedurii de evaluare şi finalizarea acesteia.
Art. 100
(1)Pentru fiecare dintre criteriile privind eficienţa activităţii, calitatea activităţii şi integritatea se acordă un punctaj de cel mult 30 de puncte, iar pentru criteriul privind obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializare, punctajul maxim este de 10 puncte.
(2)Dacă pentru un criteriu există mai mulţi indicatori, punctajul prevăzut la alin. (1) se distribuie în mod egal între aceştia. În situaţia în care activitatea desfăşurată de judecătorul ori de procurorul evaluat nu priveşte unul sau mai mulţi indicatori, punctajul aferent se distribuie celorlalţi indicatori.
(3)Punctajul obţinut de judecătorul sau procurorul evaluat la fiecare criteriu de evaluare reprezintă suma punctelor acordate de comisia de evaluare la indicatorii corespunzători acelui criteriu, iar punctajul final reprezintă suma punctelor acordate de comisia de evaluare pentru fiecare criteriu de evaluare.
(4)Calificativul se acordă în funcţie de punctajul final, astfel:
a)de la 90 de puncte (inclusiv) la 100 de puncte - calificativul "Foarte bine";
b)de la 70 de puncte (inclusiv) la 90 de puncte - calificativul "Bine";
c)de la 50 de puncte (inclusiv) la 70 de puncte - calificativul "Satisfăcător";
d)sub 50 de puncte - calificativul "Nesatisfăcător".
(5)Pentru judecătorii şi procurorii care, în perioada supusă evaluării, au desfăşurat numai activitate specifică funcţiei de conducere, punctajul final se acordă astfel: la criteriul privind modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale, cel mult 60 de puncte, la criteriul de evaluare privind integritatea, cel mult 30 de puncte, iar la criteriul de evaluare privind formarea profesională, cel mult 10 puncte. Dispoziţiile art. 16 alin. (2) din anexa nr. 1 se aplică în mod corespunzător numai pentru procurori.
(6)Pentru judecătorii şi procurorii care, în perioada supusă evaluării, au desfăşurat atât activitate specifică funcţiei de execuţie, cât şi activitate specifică funcţiei de conducere, concomitent sau succesiv, punctajul final se acordă astfel: la criteriile de evaluare privind eficienţa şi calitatea activităţii, câte cel mult 15 puncte, la criteriul privind modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale, cel mult 30 de puncte, la criteriul privind integritatea, cel mult 30 de puncte, iar la criteriul privind formarea profesională, cel mult 10 puncte. Dispoziţiile art. 16 alin. (2) din anexa nr. 1 se aplică în mod corespunzător numai pentru procurori.
(7)Pentru ipoteza prevăzută la alin. (6), se acordă câte un punctaj corespunzător pentru fiecare categorie de atribuţii, potrivit alin. (1)-(5), şi se va stabili media aritmetică a acestora. La criteriile "integritate" şi "obligaţia formării profesionale continue" se acordă un singur punctaj. Dispoziţiile art. 16 alin. (2) din anexa nr. 1 se aplică în mod corespunzător numai pentru procurori.
(8)Punctajul obţinut la fiecare indicator de evaluare, precum şi calificativul acordat trebuie să corespundă datelor, constatărilor şi observaţiilor comisiei de evaluare.
Art. 101
(1)Raportul de evaluare a activităţii profesionale are caracter confidenţial, se întocmeşte separat pentru fiecare judecător şi procuror, pe baza actelor dosarului de evaluare, după care se comunică celui evaluat.
(2)Raportul de evaluare cuprinde descrierea activităţilor desfăşurate de comisia de evaluare, fişa de evaluare, recomandările făcute judecătorului sau procurorului evaluat şi se întocmeşte în 3 exemplare, dintre care unul se comunică judecătorului sau procurorului evaluat, unul se păstrează la dosarul de evaluare, iar unul se ataşează la mapa profesională.
(3)Prin raportul de evaluare a activităţii profesionale a judecătorului sau procurorului se acordă unul dintre următoarele calificative: "Foarte bine", "Bine", "Satisfăcător" sau "Nesatisfăcător", potrivit art. 100 alin. (4). În situaţia în care judecătorul sau procurorul este evaluat atât pentru funcţia de execuţie, cât şi pentru funcţia de conducere, prin raportul de evaluare se acordă un singur calificativ.
(4)Înainte de întocmirea raportului de evaluare, comisia de evaluare întocmeşte un proiect de raport care se comunică judecătorului sau, după caz, procurorului evaluat, acesta având dreptul de a formula observaţii şi obiecţii în termen de cel mult 15 zile de la comunicare.
(5)Observaţiile şi obiecţiile se depun, în scris, la comisia de evaluare care se pronunţă asupra acestora în termen de cel mult 15 zile. În situaţia în care observaţiile şi obiecţiile se admit, se vor face modificările corespunzătoare în cuprinsul raportului de evaluare. În raport se vor consemna obiecţiile şi observaţiile celui evaluat şi soluţia argumentată a comisiei cu privire la acestea.
Art. 102
(1)Judecătorii sau procurorii nemulţumiţi de calificativul acordat pot face contestaţie la secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea raportului final. Magistraţii care au făcut parte din comisia de evaluare nu pot participa la soluţionarea contestaţiei de către secţia Consiliului Superior al Magistraturii.
(2)Contestaţia se depune la preşedintele comisiei de evaluare care, în termen de cel mult 3 zile, o transmite Consiliului Superior al Magistraturii, împreună cu dosarul de evaluare.
(3)Pentru soluţionarea contestaţiei, secţiile Consiliului Superior al Magistraturii pot cere comisiilor de evaluare orice informaţii pe care le consideră necesare. Contestaţia se soluţionează cu citarea obligatorie a judecătorului sau, după caz, a procurorului. Audierea judecătorului sau a procurorului prezent este obligatorie. Neprezentarea judecătorului sau a procurorului legal citat, respectiv refuzul de a fi audiat nu împiedică soluţionarea contestaţiei.
(4)În soluţionarea contestaţiei, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii poate:
a)respinge contestaţia ca neîntemeiată, tardivă sau inadmisibilă;
b)admite contestaţia.
(5)În situaţia admiterii contestaţiei potrivit alin. (4) lit. b), secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii:
a)modifică raportul de evaluare, acordând un alt calificativ;
b)desfiinţează raportul de evaluare şi dispune refacerea evaluării, în situaţia în care constată încălcări ale procedurii de evaluare de natură să influenţeze calificativul acordat;
c)desfiinţează raportul de evaluare, în situaţia în care evaluarea a fost efectuată înainte de perioada de evaluare.
(6)Ca urmare a soluţiei adoptate, nu se poate crea o situaţie mai grea pentru cel care a formulat contestaţia.
(7)În situaţiile prevăzute la alin. (5) lit. b) şi c), secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii stabileşte termenul şi, după caz, limitele în care se va reface evaluarea.
(8)Hotărârile secţiilor pot fi atacate la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în termen de 15 zile de la comunicare, fără parcurgerea procedurii prealabile. Hotărârea instanţei este definitivă.
Art. 103
(1)În cazul în care judecătorul sau procurorul primeşte calificativul "Satisfăcător" sau "Nesatisfăcător", după rămânerea definitivă a calificativului, comisia de evaluare şi judecătorul sau procurorul evaluat stabilesc, de comun acord, un plan individual de dezvoltare profesională.
(2)În situaţia în care comisia de evaluare şi judecătorul sau procurorul evaluat nu ajung la un acord, planul individual de dezvoltare profesională se stabileşte de comisia de evaluare.
Art. 104
(1)Judecătorii şi procurorii care primesc calificativul "Nesatisfăcător" sunt obligaţi să urmeze, pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni, cursuri organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.
(2)Judecătorii şi procurorii care primesc calificativul "Satisfăcător" în urma a două evaluări consecutive sunt obligaţi să urmeze, pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni, cursuri organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.
(3)Pentru judecătorii sau procurorii care primesc în urma a două evaluări consecutive calificativul "Nesatisfăcător" sau care nu au promovat examenul prevăzut la art. 105, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României eliberarea din funcţie, pentru incapacitate profesională.
Art. 105
(1)Cursurile prevăzute la art. 104 se încheie cu susţinerea unui examen, organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, cu sprijinul Institutului Naţional al Magistraturii.
(2)Disciplinele cursurilor ce vor fi urmate de judecătorii sau procurorii care au primit calificativul "Nesatisfăcător" sau care au primit la două evaluări consecutive calificativul "Satisfăcător", tematica şi bibliografia de examen se aprobă de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţie de recomandarea comisiilor de evaluare.
(3)Examenul prevăzut la alin. (1) se susţine la disciplinele cursurilor urmate de judecătorul sau procurorul respectiv şi constă într-o probă scrisă, cu caracter teoretic şi practic, la fiecare dintre aceste discipline.
(4)Comisiile de examen sunt comisia de corectare şi comisia de soluţionare a contestaţiilor, comisia de corectare având atribuţii de elaborare a baremelor, a subiectelor şi de corectare şi notare a lucrărilor, iar comisia de contestaţii având atribuţia soluţionării contestaţiilor la barem şi la proba scrisă.
(5)Comisiile sunt numite de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, fiind distincte pentru judecători şi procurori şi sunt alcătuite din 2 judecători sau, după caz, 2 procurori care au cel puţin acelaşi grad profesional cu judecătorul sau procurorul examinat, şi câte un membru al personalului de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii.
(6)Baremul de evaluare şi notare la proba scrisă se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii. În termen de 24 de ore de la publicarea pe pagina de internet, candidaţii pot face contestaţii la barem, care se depun, inclusiv prin fax sau e-mail, la Institutul Naţional al Magistraturii. Contestaţiile la barem se soluţionează de comisia de soluţionare a contestaţiilor, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de contestare. Baremul stabilit în urma soluţionării contestaţiilor se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii.
(7)Notarea la proba scrisă se face cu note de la 0 la 10, iar pentru a promova examenul, candidatul trebuie să obţină cel puţin nota 7,00 la fiecare dintre disciplinele de examen.
(8)Rezultatul probei scrise se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii. Candidatul nemulţumit de rezultatul obţinut poate face contestaţie în termen de 24 de ore de la publicare, care se soluţionează în maximum 24 de ore de la expirarea termenului de depunere.
(9)Rezultatele finale ale examenului se afişează potrivit alin. (8) şi se prezintă secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii în vederea validării. Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii poate invalida examenul, în tot sau în parte, în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile cu privire la organizarea examenului sau că există dovada săvârşirii unei fraude.
(10)Absenţa nejustificată la examen echivalează cu nepromovarea acestuia.
(11)Pentru cei care din motive temeinice nu pot participa la examen, acesta se va susţine în termen de maximum o lună de la încetarea cauzei ce a determinat neprezentarea. În aceste situaţii, judecătorul sau procurorul are obligaţia de a înştiinţa conducerea Consiliului Superior al Magistraturii atât cu privire la motivul neprezentării la examen, cât şi cu privire la data încetării acestuia, prezentând dovada motivelor invocate.
Art. 106
(1)Dispoziţiile legale privind evaluarea profesională a judecătorilor şi procurorilor se aplică în mod corespunzător magistraţilor-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor.
(2)Regulamentul privind procedura şi criteriile de evaluare profesională pentru magistraţii-asistenţi se aprobă prin ordin al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3)Criteriile şi indicatorii de evaluare pentru personalul asimilat judecătorilor şi procurorilor sunt prevăzute în anexa nr. 2.
(4)Evaluarea se realizează de comisii constituite prin act al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru magistraţii-asistenţi, sau prin act al conducătorului instituţiei, pentru celălalt personal.
Art. 107
(1)Evoluţia carierei de judecător sau procuror se consemnează în fişa din dosarul profesional, care se întocmeşte şi se păstrează de Consiliul Superior al Magistraturii.
(2)Datele conţinute în dosarul profesional sunt confidenţiale, în condiţiile prevăzute de lege.
(3)Judecătorii şi procurorii au acces la propriul dosar profesional şi pot obţine copii ale actelor existente în dosar.