Capitolul i - Admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii şi formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor - Legea 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

M.Of. 1102

În vigoare
Versiune de la: 13 Decembrie 2024
CAPITOLUL I:Admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii şi formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor
Art. 5
(1)Admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se face prin concurs, pe baza competenţei profesionale, a aptitudinilor şi a bunei reputaţii, cu respectarea principiilor transparenţei şi egalităţii.
(2)Admiterea în magistratură şi formarea profesională iniţială în vederea ocupării funcţiei de judecător şi procuror se realizează prin Institutul Naţional al Magistraturii.
(3)Poate fi admisă la Institutul Naţional al Magistraturii persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a)are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu;
b)este licenţiată în drept;
c)nu are antecedente penale şi se bucură de o bună reputaţie;
d)cunoaşte limba română;
e)este aptă, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei.
Art. 6
(1)Data şi locul concursului de admitere prevăzut la art. 5 alin. (1), calendarul de desfăşurare a concursului, numărul de locuri scoase la concurs, cuantumul taxei de înscriere, tematica şi bibliografia de concurs, precum şi cererea de înscriere tipizată se stabilesc prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
(2)Pentru înscrierea la concursul prevăzut la art. 5 alin. (1), candidatul plăteşte o taxă al cărei cuantum se stabileşte în funcţie de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului. Taxa de înscriere la concurs se restituie în cazul unor situaţii obiective de împiedicare a participării la concurs intervenite înainte de susţinerea primei probe a concursului.
(3)Numărul locurilor scoase la concurs se stabileşte în funcţie de numărul de posturi de judecători şi procurori vacante, precum şi de cele care vor fi înfiinţate.
(4)Datele prevăzute la alin. (1) se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.
(5)Posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor coordonate de consiliu sau subordonate consiliului, al Ministerului Public ori al Ministerului Justiţiei şi instituţiilor coordonate sau subordonate acestuia, care se ocupă prin concursul de admitere prevăzut la art. 5 alin. (1), se publică odată cu anunţul referitor la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, prevederile prezentului capitol fiind aplicabile în mod corespunzător şi în cazul admiterii pe aceste posturi. Pentru Ministerul Justiţiei şi instituţiile coordonate sau subordonate acestuia şi Ministerul Public, posturile care se scot la concurs se stabilesc de fiecare din cele două instituţii, după caz.
(6)În cuprinsul cererii de înscriere, candidatul optează fie pentru posturile de auditori de justiţie, fie pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, fără a se indica instituţia în cadrul căreia este postul vacant, putându-se formula o singură opţiune.
Art. 7
(1)Pentru concursul de admitere prevăzut la art. 5 alin. (1), Plenul Consiliului Superior al Magistraturii numeşte comisia de organizare a concursului, comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare, comisia de interviu, precum şi comisia de soluţionare a contestaţiilor.
(2)Comisia de elaborare a subiectelor elaborează subiectele şi baremele de evaluare şi notare pentru testul-grilă şi pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, iar comisia de corectare corectează şi notează lucrările la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice. Pentru testul-grilă şi pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, în cadrul comisiei de elaborare a subiectelor şi al celei de corectare se constituie în mod distinct comisii pentru disciplinele drept civil şi drept procesual civil, respectiv drept penal şi drept procesual penal. Subiectele de drept material sunt elaborate de membrii comisiei care elaborează şi subiectele de drept procesual în materia corespunzătoare.
(3)Comisia de interviu elaborează grila de evaluare în baza căreia se face aprecierea interviului, precum şi subiectele pe baza cărora vor fi examinaţi candidaţii şi realizează intervievarea candidaţilor, în scopul identificării aptitudinilor, motivaţiilor şi elementelor de etică specifice profesiei. În cadrul comisiei de interviu se pot constitui subcomisii de interviu, în funcţie de numărul candidaţilor declaraţi admişi după prima etapă eliminatorie.
(4)Comisia de soluţionare a contestaţiilor este compusă din:
a)subcomisii de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva baremului stabilit pentru cele două probe scrise şi împotriva punctajului de la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice, constituite în mod distinct la disciplinele drept civil şi drept procesual civil, respectiv drept penal şi drept procesual penal;
b)subcomisii de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor obţinute la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, constituite în mod distinct la disciplinele drept civil şi drept procesual civil, respectiv drept penal şi drept procesual penal;
c)subcomisii de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor obţinute la proba interviului.
(5)Nu pot fi numite în comisiile prevăzute la alin. (1) persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor. O persoană poate face parte dintr-o singură comisie. Din aceeaşi comisie sau din comisii diferite nu pot face parte soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv.
(6)Nu pot face parte din comisiile prevăzute la alin. (2)-(4) membrii Consiliului Superior al Magistraturii şi nici persoane din conducerea Consiliului Superior al Magistraturii ori a Institutului Naţional al Magistraturii.
Art. 8
Comisia de organizare a concursului coordonează organizarea şi desfăşurarea concursului şi verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor de participare la concurs. Comisia de organizare a concursului se compune din preşedinte, vicepreşedinte şi membri, desemnaţi din rândul personalului din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii, inclusiv al celui cu funcţii de conducere. Responsabilii de sală şi supraveghetorii, precum şi alte persoane care desfăşoară activitatea pentru buna organizare a concursului sunt desemnaţi de preşedintele comisiei de organizare a concursului.
Art. 9
(1)Comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare, comisia de interviu, precum şi comisia de soluţionare a contestaţiilor sunt conduse de câte un preşedinte. Numărul membrilor comisiilor se stabileşte prin hotărârea de numire a acestora, în funcţie de numărul candidaţilor.
(2)Membrii comisiei de elaborare a subiectelor, ai comisiei de corectare, ai comisiei de interviu, precum şi ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor sunt numiţi dintre judecători şi procurori specializaţi în disciplinele de concurs. Din cadrul acestor comisii pot face parte şi cadre didactice universitare, specializate în disciplinele de concurs.
(3)În comisiile prevăzute la alin. (1) sunt numiţi şi membri supleanţi, care îi vor înlocui de drept, în ordinea stabilită de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor, pe acei membri ai comisiei care, din motive întemeiate, nu îşi pot exercita atribuţiile. Înlocuirea se efectuează de preşedintele comisiei respective.
(4)Desemnarea membrilor comisiilor prevăzute la alin. (1) şi (3) se face pe baza consimţământului scris, exprimat anterior.
Art. 10
(1)Soluţionarea contestaţiilor la barem şi la probele de concurs se realizează de comisia de soluţionare a contestaţiilor, prin subcomisiile corespunzătoare.
(2)Subcomisiile de soluţionare a contestaţiilor pentru cele două probe scrise sunt alcătuite din membri specializaţi în drept civil şi drept procesual civil, respectiv în drept penal şi drept procesual penal. Din aceste subcomisii pot face parte şi cadre didactice universitare, specializate în disciplinele de concurs.
(3)Subcomisiile de soluţionare a contestaţiilor pentru proba interviului au componenţa prevăzută la art. 18 alin. (1).
Art. 11
(1)După înscriere, toţi candidaţii sunt verificaţi sub aspectul îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 5 alin. (3) lit. a), b) şi d), precum şi a condiţiei de a fi apt din punct de vedere medical şi a celei privind lipsa antecedentelor penale. Condiţia de a fi apt din punct de vedere medical se dovedeşte prin certificat medical eliberat de un medic specializat în medicina muncii, la cererea fiecărui candidat, pe baza unui barem medical aprobat prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii la propunerea unei comisii medicale de specialitate numite prin ordin al ministrului sănătăţii. Hotărârea Plenului se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2)Verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1) se realizează de comisia de organizare a concursului.
(3)Rezultatele verificării se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii cel mai târziu cu 15 zile înainte de data susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului.
(4)Candidaţii respinşi în urma verificării pot formula contestaţii în termen de 48 de ore de la publicarea listei cu rezultatele verificării.
(5)Contestaţiile se depun la tribunale şi parchetele de pe lângă acestea, care le înaintează de îndată comisiei de organizare a concursului.
(6)Contestaţiile se soluţionează prin hotărâre definitivă a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
(7)Listele finale ale candidaţilor, întocmite distinct în funcţie de opţiunea formulată potrivit art. 6 alin. (6), se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii.
Art. 12
(1)Examinarea candidaţilor în cadrul concursului de admitere se face în două etape.
(2)Prima etapă este eliminatorie şi constă în susţinerea următoarelor probe scrise eliminatorii:
a)un test-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice, teoretice şi practice, susţinut la următoarele discipline: drept civil, drept procesual civil, drept penal şi drept procesual penal;
b)o probă scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, teoretice şi practice, susţinută la drept civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal.
(3)La proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice participă numai candidaţii declaraţi admişi la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice.
(4)Nota obţinută la prima etapă este media aritmetică a notelor obţinute la probele prevăzute la alin. (2).
(5)A doua etapă constă într-o testare psihologică şi susţinerea unui interviu. La testarea psihologică participă toţi candidaţii declaraţi admişi la prima etapă. Candidaţii declaraţi a fi apţi din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcţiei participă la proba interviului, în ordinea descrescătoare a notei obţinute la prima etapă şi în limita unui număr egal cu o dată şi jumătate din numărul de locuri de auditori de justiţie, respectiv din numărul de posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor scoase la concurs. În cazul unui număr impar de locuri sau posturi, rotunjirea se face la numărul mai mare. Numărul candidaţilor admişi pentru susţinerea interviului se suplimentează, în cazul mediilor egale, cu cea a ultimului candidat admis.
Art. 13
(1)Testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice cuprinde 100 de întrebări, câte 25 pentru fiecare dintre disciplinele de concurs prevăzute la art. 12 alin. (2) lit. a).
(2)La testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice fiecare răspuns corect primeşte un punct, care are ca echivalent 10 sutimi în sistemul de notare de la 1 la 10.
(3)Timpul necesar pentru formularea răspunsurilor la întrebările din testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice este cel stabilit de către comisia de elaborare a subiectelor şi nu poate depăşi 4 ore, socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea testelor către toţi candidaţii.
(4)Evaluarea şi notarea lucrărilor la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice se realizează prin procesare electronică. Lucrările se notează cu "admis" sau "respins", în funcţie de punctajul obţinut de candidat. Sunt declaraţi admişi la această probă candidaţii care au obţinut minimum 60 de puncte, echivalentul notei 6,00, în ordinea descrescătoare a notelor obţinute, în limita dublului numărului de locuri de auditori de justiţie, respectiv de posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor scoase la concurs. Numărul candidaţilor admişi se suplimentează în cazul mediilor egale cu cea a ultimului candidat admis.
Art. 14
(1)Baremul de evaluare şi notare la proba prevăzută la art. 13 se afişează la centrele de concurs după încheierea probei şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii. În termen de 24 de ore de la afişarea baremului la centrele de concurs, candidaţii pot face contestaţii la acesta care se transmit prin fax sau e-mail la Institutul Naţional al Magistraturii. Contestaţiile la barem se soluţionează de subcomisia corespunzătoare de soluţionare a contestaţiilor în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de contestare. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului pentru soluţionarea contestaţiilor. Baremul stabilit în urma soluţionării contestaţiilor se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii.
(2)În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaţilor.
(3)În ipoteza în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul indicat ca fiind corect în baremul iniţial nu este singurul răspuns corect, baremul definitiv va cuprinde atât punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite în baremul iniţial, cât şi punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de contestaţii.
(4)În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebări este în mod evident altul decât cel indicat în barem, fără a fi incidente dispoziţiile alin. (3), se corectează baremul şi se va acorda punctajul corespunzător întrebării respective numai candidaţilor care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv.
(5)În cazul în care concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii se desfăşoară în acelaşi timp cu concursul de admitere în magistratură şi există întrebări identice, admiterea unei contestaţii la vreuna dintre aceste întrebări la concursul de admitere în magistratură produce efecte şi în privinţa concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, în condiţiile alin. (2)-(4).
(6)În cazul admiterii contestaţiei la barem, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune sancţionarea membrilor comisiei de elaborare a subiectelor, în măsura în care se reţine reaua-credinţă sau grava neglijenţă a acestora.
(7)Persoanele prevăzute la alin. (6) pot fi sancţionate cu reducerea sau neplata drepturilor băneşti cuvenite pentru activitatea prestată; acestor persoane le poate fi interzisă şi participarea în comisii similare pe o perioadă de până la 3 ani.
(8)Sancţiunile prevăzute la alin. (7) se aplică în funcţie de circumstanţele concrete şi proporţional cu consecinţele produse.
Art. 15
(1)Rezultatele testului-grilă se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii.
(2)Candidaţii pot contesta punctajul obţinut la proba testului-grilă. Contestaţia se transmite prin fax sau e-mail la Institutul Naţional al Magistraturii, în termen de cel mult 24 de ore de la data publicării rezultatelor.
(3)Contestaţiile se soluţionează în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (2).
(4)Nota acordată în urma soluţionării contestaţiei este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată.
Art. 16
(1)Proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice constă în elaborarea unor lucrări la disciplinele drept civil şi drept procesual civil, respectiv drept penal şi drept procesual penal.
(2)Dispoziţiile art. 13 alin. (3), art. 14 şi art. 15 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.
(3)Fiecare lucrare se corectează pe baza baremului definitiv de evaluare şi de notare şi se notează distinct, la drept civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal, cu note de la 0 la 10, cu două zecimale.
(4)Nota probei scrise de verificare a cunoştinţelor juridice este media aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obţinute la fiecare lucrare.
(5)Candidaţii pot contesta punctajul obţinut la această probă, dispoziţiile art. 15 alin. (2) şi (4) aplicându-se în mod corespunzător. Contestaţiile se soluţionează în termenul stabilit de Plenul Consiliul Superior al Magistraturii, prin calendarul de concurs.
(6)Pentru a fi declarat admis la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, candidatul trebuie să obţină cel puţin nota 5 la fiecare lucrare şi cel puţin media 6, calculată potrivit alin. (4).
Art. 17
(1)Candidaţii declaraţi admişi la cele două probe scrise susţin testarea psihologică prin care se constată îndeplinirea condiţiei de a fi apţi din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcţiei. Testarea psihologică constă în susţinerea unui test scris şi a unui interviu în faţa unui psiholog desemnat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, din rândul psihologilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Inspecţiei Judiciare, Institutului Naţional al Magistraturii, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, curţilor de apel, parchetelor de pe lângă acestea ori din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România atestaţi în condiţiile legii. Rezultatele testării psihologice sunt concretizate într-un raport, care cuprinde profilul psihologic al fiecărui candidat, precum şi calificativul "admis" sau "respins".
(2)Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea testării psihologice este prevăzută în Regulamentul privind admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii.
(3)În vederea publicării rezultatelor testării psihologice, fiecărui candidat îi va fi atribuit un cod. Calificativul acordat se aduce la cunoştinţă prin publicarea pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii.
(4)Candidaţii nemulţumiţi de calificativul acordat pot formula, în termen de 24 de ore de la publicarea rezultatelor, contestaţii care se transmit prin fax sau e-mail la Institutul Naţional al Magistraturii.
(5)Contestaţiile se soluţionează de comisia de reexaminare psihologică, formată din 3 psihologi desemnaţi în mod similar celui prevăzut la alin. (1), alţii decât cei care au examinat candidaţii iniţial. Reexaminarea psihologică se realizează prin reevaluarea testului scris, aplicarea unui nou test scris şi susţinerea unui nou interviu.
(6)Calificativul acordat de comisia de reexaminare psihologică este definitiv şi se publică în condiţiile alin. (3).
Art. 18
(1)Candidaţii care îndeplinesc condiţia de a fi apţi din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcţiei susţin interviul, din comisia de interviu, respectiv din fiecare subcomisie de interviu, după caz, făcând parte un psiholog, 2 judecători, un procuror şi un cadru didactic universitar selectat, de regulă, din rândul celor ce au gradul didactic de profesor universitar. Numărul subcomisiilor de interviu se stabileşte în funcţie de numărul candidaţilor declaraţi admişi după prima etapă eliminatorie. Membrii care vor activa în subcomisii se stabilesc, pe fiecare categorie, în ordinea aprobată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin hotărârea de numire a comisiilor de concurs. În situaţia în care activează mai multe subcomisii, componenţa nominală a fiecăreia dintre ele va fi stabilită prin tragere la sorţi, în ziua desfăşurării probei. Membrii subcomisiilor neactivate dobândesc calitatea de membru supleant, în ordinea stabilită de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor, dispoziţiile art. 9 alin. (3) aplicându-se în mod corespunzător.
(2)Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea interviului este prevăzută în Regulamentul privind admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii.
(3)Interviul constă în:
a)prezentarea candidatului prin prisma experienţei personale şi profesionale;
b)analiza şi interpretarea unui text la prima vedere; analiza se elaborează în scris şi se susţine oral de către candidat;
c)analiza orală a unei speţe cu elemente de etică specifice profesiei.
(4)Analiza prevăzută la alin. (3) lit. b) se predă comisiei/subcomisiei de interviu după susţinerea orală a acesteia şi va fi avută în vedere pentru aprecierea interviului. Fiecare dintre membrii comisiei/subcomisiei poate adresa întrebări candidaţilor.
(5)În cadrul probei interviului, comisia/subcomisia are în vedere următoarele criterii de evaluare:
a)motivaţia de a accede în profesia de judecător sau procuror;
b)existenţa aptitudinilor specifice profesiei de judecător sau procuror, fiind avute în vedere aptitudinea de comunicare clară şi logică a ideilor, capacitatea de gândire critică, capacitatea de analiză, motivare şi sinteză, înţelegerea realităţii sociale, folosirea corectă a limbii române;
c)elemente de etică specifice profesiei, fiind avut în vedere modul în care candidatul se raportează la valori precum independenţa justiţiei, imparţialitatea judecătorilor şi procurorilor, integritatea, responsabilitatea.
(6)Membrii comisiei/subcomisiei acordă, individual, punctaje pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (5), pe baza unei grile de evaluare elaborate de comisia de interviu care se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii imediat după încheierea probei. Pentru criteriul de evaluare prevăzut la alin. (5) lit. a) punctajul maxim ce poate fi acordat este de 20 de puncte, iar pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (5) lit. b) şi c) punctajul maxim ce poate fi acordat este de 40 de puncte.
(7)Aprecierea interviului se face cu note de la 1 la 10, cu două zecimale. Nota 1 se acordă în situaţia în care punctajul obţinut de candidat este mai mic sau egal cu această notă.
(8)Nota obţinută la această probă reprezintă media aritmetică a notelor acordate de membrii comisiei/subcomisiei.
(9)În funcţie de punctajul obţinut de candidat la interviu, se acordă unul dintre calificativele "admis" sau "respins". Sunt declaraţi admişi la această probă candidaţii care au obţinut cel puţin nota 7.
(10)Rezultatele de la proba interviului se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii.
(11)Înregistrarea interviului prin mijloace tehnice audio-video este obligatorie.
(12)Candidaţii pot contesta nota acordată la proba interviului, dispoziţiile art. 15 alin. (2) şi (4) aplicându-se în mod corespunzător. Contestaţiile se soluţionează în termenul stabilit de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin calendarul de concurs. Soluţionarea contestaţiei la proba interviului se realizează prin reevaluarea probei, pe baza înregistrării audio-video şi a analizei scrise depuse de candidat. Rezultatele finale ale probei interviului se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii.
Art. 19
După cele două etape ale concursului sunt declaraţi admişi candidaţii care au obţinut calificativul "admis" la interviu, în ordinea descrescătoare a notei obţinute la prima etapă a concursului, stabilite conform art. 12 alin. (4), în limita numărului de locuri de auditori de justiţie, respectiv a numărului de posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor scoase la concurs.
Art. 20
(1)Listele cuprinzând rezultatele definitive ale concursului, întocmite distinct în funcţie de opţiunea formulată potrivit art. 6 alin. (6), se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii.
(2)Clasificarea candidaţilor urmează a se face în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la concurs, în funcţie de opţiunea candidatului formulată potrivit art. 6 alin. (6). Candidaţii admişi care au optat pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor sunt convocaţi de comisia de organizare pentru a-şi exprima opţiunea pentru unul dintre posturile scoase la concurs. Candidaţii nu pot reveni asupra opţiunii formulate.
(3)Plenul Consiliului Superior al Magistraturii suplimentează numărul de locuri de auditori de justiţie scoase la concurs, astfel încât să fie declaraţi admişi toţi candidaţii care au obţinut note egale cu cea a ultimului candidat declarat admis după cele două etape ale concursului.
(4)În cazul candidaţilor care au optat pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor prevăzute la art. 6 alin. (6), departajarea candidaţilor cu note egale se face, în ordine, după următoarele criterii: nota mai mare obţinută la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, prevăzută de art. 12 alin. (2) lit. b), vechimea mai mare în specialitate juridică, deţinerea titlului ştiinţific de doctor în drept, calitatea de doctorand în drept, activitatea publicistică de specialitate.
(5)În situaţia în care pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor nu sunt candidaţi admişi sau nu au fost formulate opţiuni pentru aceste posturi, candidaţii care sunt admişi în condiţiile prevăzute la art. 13 alin. (4) şi art. 16 alin. (6) şi care au obţinut calificativul "admis" la interviu, dar care nu au fost declaraţi admişi în limita locurilor şi posturilor scoase la concurs pot opta pentru aceste posturi, în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la prima etapă a concursului stabilite conform art. 12 alin. (4). Dispoziţiile alin. (4) se aplică în mod corespunzător.
Art. 21
(1)După afişarea rezultatelor definitive ale concursului, candidaţii admişi după cele două etape ale concursului vor fi verificaţi sub aspectul îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii prevăzute la art. 5 alin. (3) lit. c).
(2)Verificările privind îndeplinirea condiţiei bunei reputaţii se vor face de comisia de organizare a concursului, cu respectarea legislaţiei în vigoare referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.
(3)Regulamentul privind admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii stabileşte documentele pe care candidaţii au obligaţia de a le depune, în vederea verificării îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii.
(4)Nu se bucură de o bună reputaţie persoana care a fost sancţionată contravenţional sau disciplinar în ultimii 3 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului pentru fapte în raport de care numirea acesteia în funcţia de judecător sau procuror nu ar fi conformă cu onoarea şi probitatea specifice acestor funcţii sau ar aduce atingere prestigiului justiţiei, avându-se în vedere criteriile prevăzute la alin. (5). Sancţiunile disciplinare pentru care a intervenit radierea nu sunt avute în vedere.
(5)La stabilirea bunei reputaţii se au în vedere următoarele criterii:
a)gravitatea faptei, astfel cum rezultă din natura acesteia şi din împrejurările în care a fost săvârşită, din forma şi gradul de vinovăţie, precum şi din sancţiunea aplicată;
b)conduita persoanei înainte şi după săvârşirea faptei, care relevă perseverenţa în săvârşirea unor fapte de natura celor prevăzute la alin. (4), sancţionate ca atare.
(6)Rezultatele verificării se consemnează în cuprinsul raportului referitor la îndeplinirea condiţiilor de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, care se înaintează Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
(7)Raportul prevăzut la alin. (6) prin care se constată, în privinţa unuia sau mai multor candidaţi, neîndeplinirea condiţiei bunei reputaţii cuprinde motivele pentru care comisia apreciază că nu este îndeplinită condiţia respectivă, constând în analiza faptelor persoanei în cauză şi aplicarea criteriilor prevăzute de lege situaţiei de fapt reţinute.
Art. 22
(1)Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte cu privire la îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 21 alin. (1) şi validează rezultatele concursului. Candidaţii care nu se bucură de o bună reputaţie sunt declaraţi respinşi.
(2)Pentru locurile de auditor de justiţie şi posturile de personal de specialitate juridică ce au devenit vacante în urma aplicării alin. (1) pot opta, până la data validării concursului, candidaţii admişi în condiţiile prevăzute la art. 13 alin. (4) şi art. 16 alin. (6) şi care au obţinut calificativul "admis" la interviu, în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la prima etapă a concursului, stabilite conform art. 12 alin. (4). La note egale, dispoziţiile art. 20 alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător.
(3)Dispoziţiile art. 21 se aplică în mod corespunzător.
(4)Listele definitive ale candidaţilor declaraţi admişi se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii.
Art. 23
În cazul posturilor de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor vacante la data validării concursului sau care se vacantează ulterior validării acestuia, la solicitarea instituţiilor în care se regăsesc acele posturi, rezultatele concursului de admitere pot fi valorificate în termen de un an de la data validării concursului, aceste posturi putând fi ocupate de candidaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 13 alin. (4) şi art. 16 alin. (6), care au obţinut calificativul "admis" la interviu, dar care nu au fost declaraţi admişi în limita locurilor şi posturilor scoase la concurs. Dispoziţiile art. 20 alin. (2) şi (4) şi art. 21 se aplică în mod corespunzător.
Art. 24
Regulamentul privind admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 25
(1)Cursanţii Institutului Naţional al Magistraturii au calitatea de auditori de justiţie.
(2)Formarea profesională iniţială în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii constă în pregătirea teoretică şi practică a auditorilor de justiţie pentru a deveni judecători sau procurori.
(3)Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie este de 3 ani. La finalul cursurilor, auditorii de justiţie optează, în condiţiile prezentei legi, pentru posturile de judecători stagiari, respectiv procurori stagiari.
*) Potrivit articolului unic alin. (1) din O.U.G. nr. 146/2024, durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie admişi la Institutul Naţional al Magistraturii în anul 2025 este de 2 ani. Pentru mai multe detalii referitoare la instituirea acestei măsuri temporare privind durata cursurilor de formare iniţială în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii a se consulta întreaga ordonanţă.

(4)Programul de formare profesională a auditorilor de justiţie se aprobă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. Programul de formare profesională a auditorilor de justiţie cuprinde în mod obligatoriu disciplinele de studiu, numărul de ore alocat conferinţelor şi seminarelor alocate pentru fiecare disciplină, stagiile de practică ce urmează a fi efectuate şi modalitatea de evaluare.
Art. 26
(1)În perioada formării la Institutul Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie efectuează stagii de practică la instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea, cabinete de avocatură, penitenciare şi alte instituţii cu relevanţă pentru formarea profesională a auditorilor de justiţie; în perioada stagiilor de practică, auditorii de justiţie asistă la activităţile specifice instituţiilor şi profesiilor juridice, în condiţiile stabilite de lege şi de Regulamentul privind organizarea, desfăşurarea şi evaluarea stagiilor de practică.
(2)Instituţiile la care se vor efectua stagiile de practică, pentru fiecare an de curs, şi durata acestora sunt stabilite de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. Stagiile vor fi organizate pe baza unor protocoale de colaborare încheiate de Institutul Naţional al Magistraturii cu instituţiile cu relevanţă pentru formarea profesională a auditorilor de justiţie şi organizaţiile profesionale reprezentând profesiile juridice.
(3)Stagiile de practică prevăzute la alin. (1) trebuie să aibă o durată de minimum 3 luni în primul an şi de minimum 6 luni în al doilea şi al treilea an.
(4)Regulamentul privind organizarea, desfăşurarea şi evaluarea stagiilor de practică este aprobat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.
Art. 27
(1)Auditorii de justiţie beneficiază de o indemnizaţie stabilită de lege având caracterul unei indemnizaţii de încadrare brute lunare a unui judecător sau procuror stagiar.
(2)Indemnizaţia auditorilor de justiţie prevăzută la alin. (1) are natura şi regimul juridic al unui drept salarial la care se vor calcula reţinerile pentru obţinerea indemnizaţiei nete, urmând a se vira obligaţia angajatorului şi a asiguraţilor la asigurările sociale de stat, obligaţiile privind contribuţia la asigurările sociale de sănătate, precum şi obligaţia angajatorului privind contribuţia asiguratorie pentru muncă. Auditorii de justiţie beneficiază de indemnizaţie şi în perioada vacanţelor.
(3)Indemnizaţiile auditorilor de justiţie se plătesc din bugetul anual aprobat al Consiliului Superior al Magistraturii, de la o poziţie bugetară distinctă.
(4)Auditorii de justiţie beneficiază de decontarea materialelor didactice, în condiţiile şi în limita unui plafon lunar stabilite de Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii. Auditorii de justiţie beneficiază în mod gratuit de cazare în spaţiile de cazare ale Institutului Naţional al Magistraturii, în limita locurilor disponibile, în condiţiile stabilite prin Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii. Cheltuielile de întreţinere se suportă de institut.
(5)În cazul epuizării locurilor disponibile în spaţiile de cazare ale Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi în situaţiile în care auditorii de justiţie îşi desfăşoară activitatea de formare în afara municipiului Bucureşti, aceştia au dreptul la decontarea contravalorii chiriei pentru o locuinţă, într-un plafon de până la 50% din suma care s-ar cuveni, cu acest titlu, judecătorilor şi procurorilor, în condiţiile legii.
(6)Auditorii de justiţie beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală constând în servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale, care se suportă din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, în condiţiile contractului-cadru din sistemul de asigurări sociale de sănătate şi ale respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate, cu excepţia contribuţiei personale/coplăţii care se suportă din bugetul Consiliului Superior al Magistraturii. Condiţiile de acordare în mod gratuit a serviciilor medicale, medicamentelor şi a dispozitivelor medicale sunt stabilite prin hotărârea Guvernului prevăzută la art. 210 alin. (5). Aceste drepturi nu au caracter salarial şi nu se impozitează.
(7)Auditorii de justiţie au dreptul la concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, precum şi la alte concedii şi indemnizaţii, inclusiv maternitate, risc maternal şi creşterea copilului, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(8)Perioada în care o persoană a avut calitatea de auditor de justiţie, dacă a promovat examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror, în condiţiile legii.
(9)Prevederile alin. (1)-(3) şi (5) se aplică şi auditorilor de justiţie proveniţi din alte ţări, pe baza înţelegerilor încheiate cu ministerele de justiţie din ţările respective.
Art. 28
Dispoziţiile legale privind incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor se aplică în mod corespunzător şi auditorilor de justiţie.
Art. 29
Auditorii de justiţie au obligaţia de a păstra confidenţialitatea lucrărilor şi secretul deliberărilor, atunci când participă la acestea. Dispoziţiile art. 210 alin. (3) şi art. 223 se aplică în mod corespunzător.
Art. 30
Cheltuielile de transport al personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii care nu are domiciliul sau reşedinţa în municipiul Bucureşti, care participă la activităţile de formare profesională iniţială organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, se suportă din bugetul acestei instituţii.
Art. 31
(1)Abaterile auditorilor de justiţie de la îndatoririle ce le revin potrivit legii sau Regulamentului Institutului Naţional al Magistraturii se sancţionează disciplinar.
(2)Constituie abateri disciplinare:
a)atitudinile care aduc atingere bunelor moravuri sau ordinii publice, atitudinile ireverenţioase faţă de colegi, personalul de instruire şi de conducere al Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi faţă de persoanele cu care intră în contact în perioada cursurilor;
b)absenţele nemotivate de la activităţile obligatorii stabilite prin programul de formare, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o lună;
c)faptele prevăzute la art. 271 lit. a), c), i), k), l), m) şi p), dispoziţii care se aplică în mod corespunzător.
(3)Sancţiunile disciplinare aplicabile auditorilor de justiţie sunt:
a)avertismentul;
b)diminuarea indemnizaţiei de auditor de justiţie cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni;
c)diminuarea indemnizaţiei de auditor de justiţie proporţional cu numărul absenţelor nemotivate, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o lună;
d)exmatricularea din Institutul Naţional al Magistraturii.
(4)Sancţiunile prevăzute la alin. (3) se aplică de Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, după efectuarea cercetării disciplinare. Răspunderea disciplinară se prescrie în termen de un an de la săvârşirea faptei.
(5)Hotărârile Consiliului ştiinţific prevăzute la alin. (4) pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ şi fiscal competentă, potrivit legii contenciosului administrativ.
(6)În cazul exmatriculării din Institutul Naţional al Magistraturii, cel sancţionat este obligat să restituie indemnizaţiile de auditor primite şi cheltuielile de formare.
(7)Procedura de cercetare disciplinară şi de aplicare a sancţiunilor disciplinare se stabileşte prin Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii.
(8)Cercetarea disciplinară se suspendă atunci când împotriva auditorului de justiţie s-a dispus trimiterea în judecată pentru aceeaşi faptă.
(9)Organul de urmărire penală este obligat să comunice, de îndată, Institutului Naţional al Magistraturii actul prin care s-a dispus trimiterea în judecată a auditorului de justiţie.
(10)Suspendarea cercetării disciplinare se dispune de către directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi operează până când soluţia pronunţată în cauza care a motivat suspendarea a devenit definitivă. Hotărârea definitivă este comunicată de îndată Institutului Naţional al Magistraturii. Pe durata suspendării cercetării disciplinare, cursul prescripţiei răspunderii disciplinare este suspendat.
Art. 32
(1)Pe perioada formării profesionale în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 5 alin. (3) lit. a), c) şi e).
(2)În situaţia în care există indicii că auditorul suferă de o boală psihică, la propunerea directorului sau a directorului adjunct al Institutului, Consiliul ştiinţific dispune prezentarea auditorului la expertiza medicală de specialitate. Expertiza de specialitate este efectuată de o comisie medicală de specialitate numită de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, pe baza propunerilor nominale ale ministrului sănătăţii. În cazul în care comisia constată că auditorul suferă de o boală psihică ce îl împiedică să continue activitatea de formare în cadrul Institutului, calitatea de auditor de justiţie este suspendată prin hotărâre a Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii. Prin raportul de expertiză comisia stabileşte şi termenul la care auditorul urmează să revină la reexaminare. Metodologia privind efectuarea expertizei medicale de specialitate se aprobă de Plenul Consiliului, pe baza propunerilor comisiei medicale de specialitate.
(3)Suspendarea din calitatea de auditor se dispune până la însănătoşire, constatată printr-o nouă expertiză de specialitate efectuată de comisia medicală. Dacă în urma noului raport de expertiză se constată însănătoşirea, Consiliul ştiinţific hotărăşte încetarea suspendării. În caz contrar se poate dispune prelungirea suspendării până la o nouă reexaminare sau, dacă boala este ireversibilă, exmatricularea. Dacă suspendarea încetează, auditorul de justiţie va relua întregul an de formare la Institutul Naţional al Magistraturii în cursul căruia a intervenit suspendarea. Pe perioada suspendării, auditorului de justiţie i se plăteşte 80% din indemnizaţia de auditor de justiţie.
(4)Refuzul auditorului de a se prezenta la expertiza de specialitate constituie abatere disciplinară care se sancţionează potrivit art. 31.
(5)În cazul în care faţă de auditor s-a dispus condamnarea definitivă pentru o infracţiune, precum şi în cazul în care s-a dispus renunţarea la urmărirea penală confirmată de judecătorul de cameră preliminară ori amânarea aplicării pedepsei sau renunţarea la aplicarea pedepsei dispuse printr-o hotărâre judecătorească definitivă, cu excepţia situaţiilor în care aceste din urmă soluţii au fost pronunţate pentru infracţiuni din culpă pentru care Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii a apreciat că nu afectează demnitatea calităţii de auditor sau imaginea institutului, auditorul este exmatriculat din institut şi este obligat la restituirea indemnizaţiilor de auditor primite şi a cheltuielilor de formare. Pe perioada arestului preventiv sau a arestului la domiciliu, precum şi, în cazul trimiterii în judecată, de la momentul rămânerii definitive a încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară a dispus începerea judecăţii şi până la pronunţarea unei soluţii definitive, calitatea de auditor se suspendă. Pe perioada suspendării auditorul nu beneficiază de indemnizaţie de auditor şi de alte drepturi ale auditorilor.
(6)Neîndeplinirea celorlalte condiţii prevăzute la alin. (1) se constată de Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii şi atrage exmatricularea, precum şi obligarea la restituirea indemnizaţiilor de auditor primite şi a cheltuielilor de formare profesională, în acele situaţii imputabile auditorilor. Consiliul ştiinţific este sesizat de directorul Institutului Naţional al Magistraturii din oficiu sau la solicitarea oricărei persoane interesate.
(7)Procedura de verificare a îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii.
(8)Hotărârile Consiliului ştiinţific pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ şi fiscal competentă.
Art. 33
(1)După al treilea an de formare la Institutul Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie susţin un test psihologic şi examenul de absolvire care constă în probe teoretice şi practice, prin care se verifică însuşirea cunoştinţelor necesare exercitării funcţiei de judecător sau de procuror.
(2)Testul psihologic se susţine în faţa unei comisii alcătuite din 3 psihologi, care vor nota candidatul cu "apt" sau "inapt". Psihologii sunt numiţi prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului, din rândul psihologilor din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Inspecţiei Judiciare, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, curţilor de apel, parchetelor de pe lângă curţile de apel, precum şi, dacă este cazul, din rândul celor înscrişi în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România atestaţi în condiţiile legii.
(3)Împotriva calificativului "inapt" candidatul poate face contestaţie, ce va fi soluţionată de o comisie alcătuită din 5 psihologi, desemnaţi potrivit alin. (2), cu o altă componenţă decât comisia anterioară. Rezultatul în urma soluţionării contestaţiei este definitiv.
(4)Testarea psihologică se realizează în baza Metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea testării psihologice care este prevăzută în Regulamentul privind examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii.
(5)Pot susţine examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii doar auditorii de justiţie care au obţinut calificativul "apt" potrivit alin. (2) sau (3). Auditorii care au obţinut calificativul "inapt" nu sunt obligaţi la restituirea indemnizaţiilor de auditor primite şi a cheltuielilor de formare.
(6)Examenul de absolvire constă în susţinerea unei probe scrise, constând în susţinerea a trei lucrări scrise la:
a)drept civil şi drept procesual civil;
b)drept penal şi drept procesual penal;
c)etică şi organizare judiciară.
(7)Data examenului se propune de Institutul Naţional al Magistraturii şi se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, odată cu aprobarea programului de formare iniţială. Calendarul de desfăşurare, tematica şi bibliografia examenului se propun de Institutul Naţional al Magistraturii şi se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii cu cel puţin 60 de zile înainte de data examenului de absolvire.
(8)Regulamentul privind examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 34
(1)Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, cu avizul consultativ al Consiliului Ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, numeşte comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare şi comisia de soluţionare a contestaţiilor.
(2)Nu pot fi numite în comisiile prevăzute de prezentul articol persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor. O persoană poate face parte dintr-o singură comisie. Din aceeaşi comisie sau din comisii diferite nu pot face parte soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv.
(3)Fiecare comisie are un preşedinte desemnat prin hotărârea de numire a comisiei.
(4)Nu pot face parte din comisiile prevăzute la alin. (1) membrii Consiliului Superior al Magistraturii sau persoane din conducerea Consiliului Superior al Magistraturii ori a Institutului Naţional al Magistraturii.
Art. 35
Comisia de organizare a examenului numită de Institutul Naţional al Magistraturii coordonează organizarea şi desfăşurarea examenului şi este alcătuită dintr-un preşedinte, vicepreşedinte şi membri.
Art. 36
Fiecare comisie este alcătuită din judecători, procurori şi formatori ai Institutului Naţional al Magistraturii, specializaţi în disciplinele de examen. Dispoziţiile art. 9 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
Art. 37
(1)Pe durata desfăşurării probelor este permisă consultarea legislaţiei indicate în bibliografie, cu excepţia celei comentate şi adnotate.
(2)Timpul necesar pentru rezolvarea subiectelor pentru fiecare probă de examen este cel stabilit de comisia de elaborare a subiectelor şi nu poate depăşi 4 ore socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor către toţi candidaţii.
Art. 38
(1)Comisia de elaborare a subiectelor elaborează subiectele de examen, precum şi baremele de evaluare şi notare, iar comisia de corectare evaluează şi notează lucrările conform baremelor definitive de evaluare şi notare.
(2)Baremele de evaluare şi notare se afişează la centrul de examen după încheierea probelor scrise.
(3)În termen de 3 zile de la afişare, candidaţii pot face contestaţii la barem, care se soluţionează de comisia de soluţionare a contestaţiilor în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de contestare. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la stabilirea baremului definitiv.
(4)Baremul stabilit în urma soluţionării contestaţiilor se publică pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii şi este definitiv.
(5)Fiecare dintre lucrările scrise se notează cu note de la 0 la 10, cu două zecimale, fără rotunjire.
(6)Nota finală este media cu două zecimale a notelor obţinute la fiecare dintre lucrările scrise.
Art. 39
(1)Rezultatele examenului de absolvire se înscriu într-un tabel care se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Institutului.
(2)Rezultatele pot fi contestate în termen de 48 de ore de la afişare.
(3)Comisia de soluţionare a contestaţiilor reevaluează lucrările ale căror note iniţiale au fost contestate şi acordă note conform baremelor definitive de evaluare şi notare.
(4)Nota acordată în urma soluţionării contestaţiei este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată.
(5)Rezultatele finale ale examenului se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Institutului.
(6)Pentru promovarea examenului de absolvire a Institutului, candidatul trebuie să obţină media generală de minimum 7, iar cel puţin nota 5 la fiecare dintre lucrările scrise.
(7)Absolvenţilor Institutului Naţional al Magistraturii li se eliberează un atestat care certifică absolvirea Institutului, promoţia şi media generală obţinută.
Art. 40
(1)În cazul în care un auditor de justiţie nu promovează examenul de absolvire în prima sesiune, acesta are dreptul să participe la următoarea sesiune organizată potrivit prezentei legi.
(2)În cazul prevăzut la alin. (1), precum şi în cazul în care auditorul de justiţie nu a susţinut examenul de absolvire în prima sesiune, acesta nu beneficiază de indemnizaţie de auditor şi de alte drepturi ale auditorilor până la promovarea examenului.
(3)Absenţa nejustificată sau nepromovarea examenului la a doua sesiune atrage pierderea dreptului de a fi numit judecător sau procuror. Persoana aflată în această situaţie este obligată să restituie indemnizaţiile de auditor primite şi cheltuielile de formare.
Art. 41
(1)Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii care se bucură de bună reputaţie sunt numiţi de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii în funcţiile de judecători sau procurori stagiari, după caz, în funcţie de opţiunea exprimată, pe baza mediei generale, calculată cu 3 zecimale, obţinută pe baza celor 4 medii: de la sfârşitul fiecărui an de studiu şi de la examenul de absolvire a institutului. La egalitate de medii au prioritate, în următoarea ordine, candidaţii care au obţinut: nota finală mai mare la examenul de absolvire, media mai mare a celor 3 ani de formare la institutul Naţional al Magistraturii, nota finală mai mare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, vechimea mai mare în funcţiile prevăzute la art. 63.
(2)Verificările privind îndeplinirea condiţiei bunei reputaţii se fac de către Institutul Naţional al Magistraturii, prevederile art. 21 aplicându-se în mod corespunzător.
(3)Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte cu privire la îndeplinirea condiţiei de bună reputaţie. Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii care nu se bucură de o bună reputaţie nu pot fi numiţi ca judecători sau procurori stagiari, fiind obligaţi să restituie indemnizaţiile de auditor primite şi cheltuielile de formare.
Art. 42
(1)Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii sunt obligaţi să îndeplinească timp de 10 ani funcţia de judecător sau de procuror.
(2)În cazul în care un absolvent al Institutului Naţional al Magistraturii este eliberat din funcţie înainte de expirarea perioadei de 10 ani, din iniţiativa sa ori din motive care îi sunt imputabile, el este obligat să restituie indemnizaţiile de auditor primite şi cheltuielile de formare, proporţional cu timpul rămas până la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1).
(3)Între data promovării examenului de absolvire şi data numirii în funcţia de judecător sau procuror stagiar, absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii care au promovat examenul de absolvire primesc o indemnizaţie lunară egală cu indemnizaţia auditorilor de justiţie din ultimul an de formare, având acelaşi regim juridic cu aceasta. Drepturile salariale se suportă din bugetul anual aprobat al Consiliului Superior al Magistraturii, de la o poziţie bugetară distinctă.