Capitolul iii - Numirea judecătorilor şi procurorilor - Legea 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

M.Of. 1102

În vigoare
Versiune de la: 31 Decembrie 2025
CAPITOLUL III:Numirea judecătorilor şi procurorilor
Art. 61
(1)Judecătorii şi procurorii care au promovat examenul de capacitate sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, pe posturile de judecător sau procuror la instanţele sau parchetele unde au fost numiţi ca stagiari.
(2)Propunerile de numire se fac în cel mult 30 de zile de la data validării examenului de capacitate.
(3)Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor prevăzuţi la alin. (1).
Art. 62
În perioada dintre data validării examenului de capacitate şi data intrării în vigoare a decretului de numire de către Preşedintele României, judecătorii şi procurorii care au promovat examenul de capacitate primesc drepturile salariale corespunzătoare funcţiei imediat superioare celei de judecător sau procuror stagiar.
Art. 63
(1)Pot fi numiţi în magistratură, pe bază de concurs, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 5 alin. (3), foştii judecători şi procurori care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, avocaţii, notarii publici, asistenţii judiciari, consilierii juridici, executorii judecătoreşti cu studii superioare juridice, personalul de probaţiune cu studii superioare juridice, ofiţerii de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, ministerelor, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române şi Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învăţământul juridic superior acreditat, precum şi magistraţii-asistenţi, cu o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani.
(2)Persoanele numite în condiţiile prezentului articol nu pot fi delegate, detaşate, transferate şi nu pot promova la alte instanţe sau parchete timp de cel puţin 3 ani de la numirea în funcţie.
(3)Regulamentul privind concursul de admitere în magistratură se aprobă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 64
(1)Concursul de admitere în magistratură prevăzut la art. 63 alin. (1) se organizează de Consiliul Superior al Magistraturii, cu sprijinul Institutului Naţional al Magistraturii, pentru ocuparea posturilor vacante de la judecătorii şi de la parchetele de pe lângă acestea.
(2)Data, locul, modul de desfăşurare a concursului, calendarul de desfăşurare, taxa de înscriere, tematica şi bibliografia de concurs, precum şi cererea de înscriere tipizată se stabilesc prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
(3)Numărul şi lista posturilor scoase la concurs se stabilesc prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
(4)Datele prevăzute la alin. (2) şi (3) se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.
(5)În vederea înscrierii la concursul de admitere în magistratură, candidaţii plătesc o taxă al cărei cuantum se stabileşte prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţie de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului. Taxa de înscriere la concurs se restituie în cazul unor situaţii obiective de împiedicare a participării la concurs intervenite înainte de susţinerea primei probe a concursului.
(6)Dispoziţiile art. 11 sunt aplicabile în mod corespunzător.
Art. 65
(1)Pentru concursul de admitere în magistratură, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii numeşte comisia de organizare a concursului, comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare, comisia de interviu, precum şi comisia de soluţionare a contestaţiilor.
(2)Comisia de organizare a concursului coordonează organizarea şi desfăşurarea concursului şi verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor de participare la concurs.
(3)Comisia de organizare a concursului se compune din preşedinte, vicepreşedinte şi membri, desemnaţi din rândul personalului din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii, inclusiv al celor cu funcţii de conducere. Responsabilii de sală şi supraveghetorii, precum şi alte persoane care desfăşoară activitatea pentru buna organizare a concursului sunt desemnaţi de preşedintele comisiei de organizare.
(4)Nu vor fi numite în comisii persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor. O persoană poate face parte dintr-o singură comisie. Din aceeaşi comisie sau din comisii diferite nu pot face parte soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv.
(5)Nu pot face parte din comisiile de elaborare a subiectelor, comisiile de corectare, de interviu, precum şi de soluţionare a contestaţiilor membrii Consiliului Superior al Magistraturii sau persoane din conducerea Consiliului Superior al Magistraturii ori a Institutului Naţional al Magistraturii.
Art. 66
(1)Comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare, comisia de interviu, precum şi comisia de soluţionare a contestaţiilor sunt conduse de câte un preşedinte.
(2)Comisia de elaborare a subiectelor elaborează subiectele şi baremele de evaluare şi notare pentru testul-grilă şi pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, iar comisia de corectare corectează şi notează lucrările la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice. Pentru testul-grilă şi pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, în cadrul comisiei de elaborare a subiectelor şi al celei de corectare se constituie în mod distinct comisii pentru disciplinele drept civil şi drept procesual civil, respectiv drept penal şi drept procesual penal. Subiectele de drept material sunt elaborate de membrii comisiei care elaborează şi subiectele de drept procesual în materia corespunzătoare.
(3)În comisiile prevăzute la alin. (1) sunt numiţi şi membri supleanţi, care îi vor înlocui de drept, în ordinea stabilită prin hotărârea de numire a comisiilor de concurs, pe acei membri ai comisiei care, din motive întemeiate, nu îşi pot exercita atribuţiile. Înlocuirea se efectuează de preşedintele comisiei respective de concurs.
Art. 67
Comisiile prevăzute la art. 66 alin. (2) şi (3) sunt alcătuite din membri specializaţi în drept civil şi drept procesual civil, respectiv în drept penal şi drept procesual penal. Din aceste comisii/subcomisii pot face parte şi cadre didactice universitare, specializate în disciplinele de concurs. Numărul membrilor comisiilor se stabileşte prin hotărârea de numire a acestora, în funcţie de numărul candidaţilor.
Art. 68
Comisia de interviu elaborează grila de evaluare în baza căreia se face aprecierea interviului, elaborează subiectele pe baza cărora vor fi examinaţi candidaţii şi realizează intervievarea candidaţilor, în scopul identificării aptitudinilor, motivaţiilor şi elementelor de etică specifice profesiei. În cadrul comisiei de interviu se pot constitui subcomisii de interviu, în funcţie de numărul candidaţilor declaraţi admişi după prima etapă eliminatorie.
Art. 69
(1)Comisia de soluţionare a contestaţiilor este compusă din următoarele subcomisii:
a)subcomisii de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva baremului stabilit pentru cele două probe scrise şi împotriva punctajului de la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice, constituite în mod distinct la drept civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal;
b)subcomisii de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor obţinute la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, constituite în mod distinct la drept civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal;
c)subcomisii de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor obţinute la proba interviului.
(2)Subcomisiile de soluţionare a contestaţiilor pentru cele două probe scrise sunt alcătuite din membri specializaţi în drept civil şi drept procesual civil, respectiv în drept penal şi drept procesual penal. Din acestea pot face parte şi cadre didactice universitare, specializate în disciplinele de concurs.
(3)Subcomisiile de soluţionare a contestaţiilor pentru proba interviului au componenţa prevăzută la art. 74.
Art. 70
(1)Examinarea candidaţilor în cadrul concursului de admitere în magistratură se face în două etape.
(2)Prima etapă este eliminatorie şi constă în susţinerea următoarelor probe scrise eliminatorii:
a)un test-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice, teoretice şi practice, susţinut la următoarele discipline: drept civil, drept procesual civil, drept penal şi drept procesual penal;
b)o probă scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, teoretice şi practice, susţinută la drept civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal.
(3)La proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice participă numai candidaţii declaraţi admişi la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice.
(4)Nota obţinută la prima etapă este media aritmetică a notelor obţinute la probele prevăzute la alin. (2).
(5)A doua etapă constă într-o testare psihologică şi susţinerea unui interviu. La testarea psihologică participă toţi candidaţii declaraţi admişi la prima etapă a concursului. Candidaţii declaraţi a fi apţi din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcţiei participă la proba interviului, în ordinea descrescătoare a notei obţinute la prima etapă şi în limita unui număr egal cu o dată şi jumătate din numărul de posturi scoase la concurs, în cazul unui număr impar de posturi, rotunjirea făcându-se la numărul mai mare. Numărul candidaţilor admişi în a doua etapă se suplimentează, în cazul mediilor egale, cu cea a ultimului candidat admis.
Art. 71
(1)Testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice cuprinde 100 de întrebări, câte 25 pentru fiecare dintre disciplinele de concurs.
(2)La testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice fiecare răspuns corect primeşte un punct, care are ca echivalent 10 sutimi în sistemul de notare de la 1 la 10.
(3)Timpul necesar pentru formularea răspunsurilor la întrebările din testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice este cel stabilit de comisia de elaborare a subiectelor şi nu poate depăşi 4 ore socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea testelor către toţi candidaţii.
(4)Evaluarea şi notarea lucrărilor la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice se realizează prin procesare electronică. Lucrările se notează cu "admis" sau "respins", în funcţie de punctajul obţinut de candidat. Sunt declaraţi admişi la această probă candidaţii care au obţinut minimum 60 de puncte, echivalentul notei 6,00, în ordinea descrescătoare a notelor obţinute, în limita dublului numărului de posturi scoase la concurs. Numărul candidaţilor admişi se suplimentează în cazul mediilor egale cu cea a ultimului candidat admis.
(5)Baremul de evaluare şi notare se afişează la centrele de concurs după încheierea probei şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii. Candidaţii pot contesta baremul de evaluare şi notare în termen de 3 zile de la afişarea acestuia la centrele de concurs. Contestaţiile la barem se transmit, inclusiv prin fax sau e-mail, la Institutul Naţional al Magistraturii şi se soluţionează de subcomisia corespunzătoare de soluţionare a contestaţiilor, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de contestare. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului pentru soluţionarea contestaţiilor. Baremul stabilit în urma soluţionării contestaţiilor se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.
(6)În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaţilor.
(7)În ipoteza în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul indicat ca fiind corect în baremul iniţial nu este singurul răspuns corect, baremul definitiv va cuprinde atât punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite în baremul iniţial, cât şi punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de contestaţii.
(8)În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebări este în mod evident altul decât cel indicat în barem, fără a fi incidente dispoziţiile alin. (7), se corectează baremul şi se va acorda punctajul corespunzător întrebării respective numai candidaţilor care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv.
(9)În cazul în care concursul de admitere în magistratură se desfăşoară în acelaşi timp cu concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii şi există întrebări identice, admiterea unei contestaţii la vreuna dintre aceste întrebări la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii produce efecte şi în privinţa concursului de admitere în magistratură, în condiţiile alin. (6)-(8).
(10)Dispoziţiile art. 14 alin. (6)-(8) se aplică în mod corespunzător.
(11)Rezultatele testului-grilă se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii.
(12)Candidaţii pot contesta punctajul obţinut la proba testului-grilă în termen de 3 zile de la data publicării rezultatelor.
Contestaţia se depune, inclusiv prin fax sau e-mail, la Institutul Naţional al Magistraturii.
(13)Contestaţiile se soluţionează în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (12).
(14)Nota acordată în urma soluţionării contestaţiei este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată.
Art. 72
(1)Proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice constă în elaborarea unor lucrări la disciplinele drept civil şi drept procesual civil, respectiv drept penal şi drept procesual penal.
(2)Dispoziţiile art. 71 alin. (3), (5)-(11) se aplică în mod corespunzător.
(3)Fiecare lucrare se corectează pe baza baremului definitiv de evaluare şi de notare şi se notează distinct, la drept civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal, cu note de la 0 la 10, cu două zecimale.
(4)Nota probei scrise de verificare a cunoştinţelor juridice este media aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obţinute la fiecare lucrare.
(5)Candidaţii pot contesta punctajul obţinut la această probă, dispoziţiile art. 71 alin. (12) aplicându-se în mod corespunzător. Contestaţiile se soluţionează în termenul stabilit de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin calendarul de concurs.
(6)Contestaţiile la notele obţinute la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice se soluţionează de către subcomisia de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor.
(7)Pentru a fi declarat admis la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, candidatul trebuie să obţină cel puţin nota 5 la fiecare lucrare şi cel puţin media 6, calculată potrivit alin. (4).
Art. 73
Candidaţii declaraţi admişi la cele două probe scrise susţin testarea psihologică prin care se constată îndeplinirea condiţiei de a fi apt din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcţiei. Dispoziţiile art. 17 sunt aplicabile în mod corespunzător.
Art. 74
Candidaţii care îndeplinesc condiţia de a fi apţi din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcţiei susţin un interviu, din comisia de interviu sau din fiecare subcomisie de interviu, după caz, făcând parte un psiholog, doi judecători, un procuror şi un cadru didactic universitar selectat, de regulă, din rândul celor ce au gradul didactic de profesor universitar. Numărul subcomisiilor de interviu se stabileşte în funcţie de numărul candidaţilor declaraţi admişi după prima etapă eliminatorie. Dispoziţiile art. 18 sunt aplicabile în mod corespunzător.
Art. 75
(1)După cele două etape ale concursului sunt declaraţi admişi candidaţii care au obţinut calificativul "admis" la interviu, în ordinea descrescătoare a notei obţinute la prima etapă a concursului, stabilite conform art. 70 alin. (4), în limita numărului de posturi scoase la concurs.
(2)Lista cuprinzând rezultatele definitive ale concursului se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.
(3)Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune suplimentarea posturilor scoase la concurs în situaţia în care mai mulţi candidaţi au obţinut note egale cu cea a ultimului candidat declarat admis după cele două etape ale concursului, cu posturi vacante de judecători şi procurori de la instanţe şi parchete unde există dificultăţi de ocupare a acestor posturi.
(4)Dacă nu există posturi vacante de natura celor prevăzute la alin. (3), departajarea candidaţilor care au obţinut note egale cu cea a ultimului candidat declarat admis după cele două etape ale concursului se face în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice. Când notele obţinute de candidaţi la această probă de concurs sunt identice, departajarea se face, în ordine, în funcţie de vechimea în specialitate juridică, de deţinerea titlului ştiinţific de doctor în drept, a calităţii de doctorand în drept, de activitatea publicistică de specialitate.
(5)În circumscripţiile instanţelor şi parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate faţă de criteriile de la alin. (4) candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi.
(6)Candidaţii clasificaţi în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la concurs, formulează, în această ordine, în termenul stabilit de comisia de organizare a concursului, opţiune pentru unul dintre posturile scoase la concurs sau, după caz, suplimentate. Candidaţii pot formula o singură opţiune, care nu poate fi modificată decât în situaţiile expres prevăzute de prezenta lege. La note egale, departajarea candidaţilor se face conform alin. (4) şi (5).
Art. 76
(1)După afişarea rezultatelor definitive ale concursului, candidaţii admişi după cele două etape ale concursului vor fi verificaţi sub aspectul îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii prevăzute la art. 5 alin. (3) lit. c).
(2)Verificările privind îndeplinirea condiţiei bunei reputaţii se vor face cu respectarea legislaţiei în vigoare referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.
(3)Regulamentul prevăzut la art. 63 alin. (3) stabileşte documentele pe care candidaţii au obligaţia de a le depune în vederea verificării îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii. Dispoziţiile art. 21 alin. (4)-(7) se aplică în mod corespunzător.
Art. 77
(1)Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte cu privire la îndeplinirea de către candidaţii admişi după cele două etape ale concursului a condiţiei prevăzute la art. 76 alin. (1) şi validează rezultatele concursului.
(2)Candidaţii care nu se bucură de o bună reputaţie sunt declaraţi respinşi.
Art. 78
(1)Dacă unul dintre candidaţi a fost respins în condiţiile art. 77 alin. (2) sau a renunţat la opţiunea formulată conform art. 75 alin. (6), procedura prevăzută la art. 75 alin. (6) se reia pentru candidaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 71 alin. (4) şi art. 72 alin. (7) şi care au obţinut calificativul "admis" la interviu, care ocupă poziţiile următoare acestui candidat în lista cuprinzând rezultatele definitive ale concursului. În termenul stabilit de comisia de organizare a concursului, candidaţii îşi pot menţine opţiunea iniţială sau pot formula o nouă opţiune, dar numai pentru postul pentru care optase candidatul respins sau, după ocuparea acestuia, pentru postul rămas astfel neocupat, după caz.
(2)Pentru posturile ce au devenit vacante după parcurgerea procedurii prevăzute la alin. (1) pot opta, în termenul stabilit de comisia de organizare a concursului, candidaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 71 alin. (4) şi art. 72 alin. (7) şi care au obţinut calificativul "admis" la interviu, în ordinea descrescătoare a notei obţinute la concurs, stabilite conform art. 70 alin. (4).
(3)La note egale, departajarea candidaţilor se face conform art. 75 alin. (4) şi (5).
(4)Dispoziţiile art. 76 şi 77 se aplică în mod corespunzător.
Art. 79
(1)În termen de cel mult 30 de zile de la data validării concursului de admitere în magistratură, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţia de judecător sau, după caz, de procuror a candidaţilor admişi. Dispoziţiile art. 61 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
(2)După numirea în funcţia de judecător sau procuror, persoanele prevăzute la alin. (1) sunt obligate să urmeze, pe o perioadă de 6 luni, un curs de formare profesională în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, care va cuprinde în mod obligatoriu elemente de drept al Uniunii Europene.
Art. 80
(1)Înainte de a începe să îşi exercite funcţia, judecătorii şi procurorii depun următorul jurământ: "Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuţiile cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!" Referirea la divinitate din formula jurământului se schimbă potrivit credinţei religioase a judecătorilor şi procurorilor şi este facultativă.
(2)Refuzul depunerii jurământului atrage, de drept, nulitatea numirii în funcţie.
(3)Jurământul se depune în şedinţă solemnă, în faţa judecătorilor instanţei sau, după caz, a procurorilor parchetului la care a fost numit judecătorul sau procurorul, după citirea actului de numire.
(4)Depunerea jurământului se consemnează într-un proces-verbal, care se semnează de conducătorul instanţei sau, după caz, al parchetului şi de 2 dintre judecătorii sau procurorii prezenţi, precum şi de cel care a depus jurământul.
(5)Depunerea jurământului nu este necesară în cazul transferului sau al promovării judecătorului ori procurorului în altă funcţie.