Secţiunea 2 - Metoda bazată pe sensibilităţi pentru calcularea cerinţei de fonduri proprii - Regulamentul 575/26-iun-2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012

Acte UE

Jurnalul Oficial 176L

În vigoare
Versiune de la: 3 Noiembrie 2025 până la: 31 Decembrie 2025
Secţiunea 2:Metoda bazată pe sensibilităţi pentru calcularea cerinţei de fonduri proprii
Art. 325d: Definiţii
În sensul prezentului capitol, se aplică următoarele definiţii:
1.«clasă de risc» înseamnă una dintre următoarele şapte categorii:
(i)riscul general de rată a dobânzii;
(ii)riscul de marjă de credit pentru instrumentele care nu sunt poziţii din securitizare (CSR);
(iii)riscul de marjă de credit din securitizarea din afara portofoliului de tranzacţionare pe bază de corelaţie alternativ (CSR neinclus în ACTP);
(iv)riscul de marjă de credit din securitizarea inclusă în portofoliul de tranzacţionare pe bază de corelaţie alternativ (CSR inclus în ACTP);
(v)riscul privind titlurile de capital;
(vi)riscul de marfă;
(vii)riscul valutar;
2.«sensibilitate» înseamnă modificarea relativă a valorii unei poziţii, ca urmare a modificării valorii unuia dintre factorii de risc relevanţi ai poziţiei, calculată pe baza modelului de evaluare al instituţiei, în conformitate cu secţiunea 3 subsecţiunea 2;
3.«bandă» înseamnă o subcategorie de poziţii din cadrul unei clase de risc cu un profil de risc similar, căreia i se atribuie o pondere de risc, astfel cum este definită în secţiunea 3 subsecţiunea 1.
Art. 325e: Componentele metodei bazate pe sensibilităţi
(1)Instituţiile calculează cerinţa de fonduri proprii pentru riscul de piaţă în conformitate cu metoda bazată pe sensibilităţi prin agregarea următoarelor trei cerinţe de fonduri proprii în conformitate cu articolul 325h:
a)cerinţele de fonduri proprii pentru riscul delta care reflectă riscul de modificare a valorii unui instrument din cauza variaţiilor apărute la nivelul factorilor de risc care nu sunt legaţi de volatilitate;
b)cerinţele de fonduri proprii pentru riscul vega care reflectă riscul de modificare a valorii unui instrument din cauza variaţiilor apărute la nivelul factorilor de risc legaţi de volatilitate;
c)cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de curbură care reflectă riscul de modificare a valorii unui instrument din cauza variaţiilor apărute la nivelul factorilor de risc care nu sunt legaţi de volatilitate care nu sunt reflectaţi de cerinţele de fonduri proprii pentru riscul delta.
(2)În scopul calculului menţionat la alineatul (1):
a)toate poziţiile aferente instrumentelor cu opţionalitate fac obiectul cerinţelor de fonduri proprii menţionate la alineatul (1) literele (a), (b) şi (c) pentru alte riscuri decât cele care decurg din elementele-suport exotice ale instrumentelor menţionate la articolul 325u alineatul (2) litera (a);

b)toate poziţiile aferente instrumentelor fără opţionalitate fac obiectul cerinţelor de fonduri proprii menţionate la alineatul (1) litera (a) pentru alte riscuri decât cele care decurg din elementele-suport exotice ale instrumentelor menţionate la articolul 325u alineatul (2) litera (a).
În sensul prezentului capitol, instrumentele cu opţionalitate includ, printre altele, opţiuni «call», opţiuni «put», praguri maxime («caps»), praguri minime («floors»), instrumente de tipul «swap option», opţiuni «barieră» şi opţiuni «exotice». Opţiunile încorporate, precum opţiunile de plată în avans sau opţiunile comportamentale, sunt considerate poziţii de sine stătătoare pe opţiuni în scopul calculării cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul de piaţă.
În sensul prezentului capitol, instrumentele ale căror fluxuri de numerar pot fi reprezentate ca o funcţie liniară a valorii noţionale a instrumentului-suport sunt considerate instrumente fără opţionalitate.
(3)Prin derogare de la alineatul (2) litera (b), o instituţie poate alege să aplice cerinţele de fonduri proprii menţionate la alineatul (1) literele (a) şi (c) tuturor poziţiilor aferente instrumentelor fără opţionalitate.
O instituţie care alege să utilizeze abordarea prevăzută la primul paragraf notifică acest lucru autorităţii sale competente cu cel puţin trei luni înainte de prima utilizare. După ce au trecut cele trei luni şi cu condiţia ca autoritatea competentă să nu fi ridicat obiecţii, instituţia poate utiliza această abordare până când autoritatea competentă o informează că nu i se mai permite să facă acest lucru.
O instituţie care doreşte să nu mai utilizeze abordarea prevăzută la primul paragraf trebuie să notifice acest lucru autorităţii sale competente cu cel puţin trei luni înainte de încetarea utilizării. Instituţia poate înceta să aplice această abordare dacă autoritatea competentă nu a ridicat obiecţii în acest termen de trei luni.

Art. 325f: Cerinţele de fonduri proprii pentru riscurile delta şi vega
(1)Instituţiile aplică factorii de risc delta şi vega descrişi în secţiunea 3 subsecţiunea 1 pentru a calcula cerinţele de fonduri proprii pentru riscurile vega şi delta.
(2)Instituţiile aplică procesul prevăzut la alineatele (3)-(8) pentru a calcula cerinţele de fonduri proprii pentru riscurile delta şi vega.
(3)Pentru fiecare clasă de risc, sensibilitatea tuturor instrumentelor care fac obiectul cerinţelor de fonduri proprii pentru riscurile delta sau vega faţă de fiecare dintre factorii de risc delta sau vega aplicabili incluşi în clasa de risc respectivă se calculează utilizând formulele corespunzătoare din secţiunea 3 subsecţiunea 2. În cazul în care valoarea unui instrument depinde de mai mulţi factori de risc, sensibilitatea se determină separat pentru fiecare factor de risc.
(4)Sensibilităţile sunt încadrate într-una dintre benzile «b» din cadrul fiecărei clase de risc.
(5)În fiecare bandă «b», sensibilităţile pozitive şi negative la acelaşi factor de risc se compensează, obţinându-se sensibilităţile nete (sk) la fiecare factor de risc «k» din cadrul unei benzi.
(6)Sensibilităţile nete la fiecare factor de risc din fiecare bandă se înmulţesc cu ponderile de risc corespunzătoare prevăzute în secţiunea 6, obţinându-se sensibilităţile ponderate la fiecare factor de risc din cadrul benzii respective în conformitate cu următoarea formulă:
WSk = RWk x sk
unde:
WSk = sensibilităţile ponderate;
RWk = ponderile de risc; şi
sk = factorii de risc.
(7)Sensibilităţile ponderate la diferiţii factori de risc din cadrul fiecărei benzi sunt agregate în conformitate cu formula de mai jos, unde cantitatea din funcţia de rădăcină pătrată are un prag de zero, obţinându-se sensibilitatea specifică benzii. Se utilizează corelaţiile corespunzătoare pentru sensibilităţile ponderate din cadrul aceleiaşi benzi (Pkl) prevăzute în secţiunea 6.
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
unde:
Kb = sensibilitatea specifică benzii; şi
WS = sensibilităţile ponderate.
(8)Sensibilitatea specifică benzii se calculează pentru fiecare bandă din cadrul unei clase de risc în conformitate cu alineatele (5), (6) şi (7). După ce sensibilitatea specifică benzii a fost calculată în cazul tuturor benzilor, sensibilităţile ponderate la toţi factorii de risc din toate benzile sunt agregate în conformitate cu formula de mai jos, utilizând corelaţiile corespunzătoare ybc pentru sensibilităţile ponderate din diferitele benzi prevăzute în secţiunea 6, obţinându-se cerinţa de fonduri proprii specifică unei clase de risc pentru riscul delta sau vega:
Cerinţa de fonduri proprii specifică unei clase de risc pentru riscul delta sau vega = [POZĂ - a se vedea actul modificator-]
unde:
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
*) în loc de:
Sb = Sigmak WSk pentru toţi factorii de risc din banda b şi Sc = Sigmak WSk pentru toţi factorii de risc din banda c; în cazul în care valorile respective pentru Sb şi Sc conduc la un număr negativ al sumei globale dintre [POZĂ - a se vedea actul modificator-] instituţia calculează cerinţele de fonduri proprii specifice unei clase de risc pentru riscul delta sau vega utilizând o metodă alternativă în care",
se citeşte:
Sb = Sigmak WSk pentru toţi factorii de risc din banda b şi Sc = Sigmak WSk pentru toţi factorii de risc din banda c; în cazul în care valorile respective pentru Sb şi Sc conduc la un număr negativ al sumei globale dintre [POZĂ - a se vedea actul modificator-] instituţia calculează cerinţele de fonduri proprii specifice unei clase de risc pentru riscul delta sau vega utilizând o metodă alternativă în care

Cerinţele de fonduri proprii specifice unei clase de risc pentru riscul delta sau vega se calculează pentru fiecare clasă de risc în conformitate cu alineatele (1)-(8).
Art. 325g: Cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de curbură
(1)Instituţiile realizează calculele prevăzute la alineatul (2) pentru fiecare factor de risc al instrumentelor care fac obiectul cerinţei de fonduri proprii pentru riscul de curbură, cu excepţia factorilor de risc menţionaţi la alineatul (3).
Pentru un anumit factor de risc, instituţiile realizează calculele pe bază netă pentru toate poziţiile aferente instrumentelor care fac obiectul cerinţei de fonduri proprii pentru riscul de curbură care conţin factorul de risc respectiv.
(2)Pentru un anumit factor de risc k inclus într-unul sau mai multe instrumente menţionate la alineatul (1), instituţiile calculează poziţia netă de risc de curbură ascendent a factorului de risc respectiv ([POZĂ - a se vedea actul modificator-]) şi poziţia netă de risc de curbură descendent a factorului de risc respectiv ([POZĂ - a se vedea actul modificator-]) după cum urmează:
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
unde:

i

=

indicele care desemnează toate poziţiile aferente instrumentelor menţionate la alineatul (1) care includ factorul de risc k;

xk

=

valoarea curentă a factorului de risc k;

Vi (xk)

=

valoarea instrumentului i, estimată prin modelul de evaluare al instituţiei pe baza valorii curente a factorului de risc k;

[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

=

valoarea instrumentului i, estimată prin modelul de evaluare al instituţiei pe baza unei variaţii ascendente a valorii factorului de risc k;

[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

=

valoarea instrumentului i, estimată prin modelul de evaluare al instituţiei pe baza unei variaţii descendente a valorii factorului de risc k;

[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

=

ponderea de risc aplicabilă factorului de risc k, determinată în conformitate cu secţiunea 6;

sik

=

sensibilitatea delta a instrumentului i la factorul de risc k, calculată în conformitate cu articolul 325r.

(3)Prin derogare de la alineatul (2), pentru curbele factorilor de risc aparţinând claselor de risc general de rată a dobânzii (GIRR), de risc de marjă de credit (CSR) şi de risc de marfă, instituţiile realizează calculele prevăzute la alineatul (6) la nivelul întregii curbe, şi nu la nivelul fiecărui factor de risc care aparţine curbei.
În scopul calculului menţionat la alineatul (2), în cazul în care xk este o curbă a factorilor de risc atribuiţi claselor de risc general de rată a dobânzii, de risc de marjă de credit şi de risc de marfă, sik este suma sensibilităţilor delta la factorul de risc al curbei pentru toate scadenţele curbei.
(4)Pentru a determina cerinţa de fonduri proprii pentru riscul de curbură la nivel de bandă, instituţiile agregă, aplicând formula de mai jos, poziţiile nete de risc de curbură ascendent şi descendent, calculate în conformitate cu alineatul (2), ale tuturor factorilor de risc atribuiţi benzii respective în conformitate cu subsecţiunea 1 din secţiunea 3:
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
unde:

b

=

indicele care desemnează o bandă aparţinând unei anumite clase de risc;

Kb

=

cerinţa de fonduri proprii pentru riscul de curbură pentru banda b;

[POZĂ - a se vedea actul modificator-];

pkl

=

corelaţiile din cadrul unei benzi dintre factorii de risc k şi l, indicate în secţiunea 6;

k, l

=

indicii care desemnează toţi factorii de risc ai instrumentelor menţionate la alineatul (1) care sunt atribuiţi benzii b;

(

[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

)

=

poziţia netă de risc de curbură ascendent;

(

[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

)

=

poziţia netă de risc de curbură descendent.

(5)Prin derogare de la alineatul (4), pentru calcularea cerinţelor de fonduri proprii la nivel de bandă pentru riscul de curbură al benzii 18 de la articolul 325ah, al benzii 18 de la articolul 325ak, al benzii 25 de la articolul 325am şi al benzii 11 de la articolul 325ap se utilizează următoarea formulă:
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
(6)Instituţiile calculează cerinţele de fonduri proprii aferente clasei de risc pentru riscul de curbură (RCCR) prin agregarea tuturor cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul de curbură la nivel de bandă dintr-o anumită clasă de risc după cum urmează:
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
unde:

b, c

=

indicii care desemnează toate benzile dintr-o anumită clasă de risc care corespunde instrumentelor menţionate la alineatul (1);

Kb

=

cerinţa de fonduri proprii pentru riscul de curbură pentru banda b;

[POZĂ - a se vedea actul modificator-];

[POZĂ - a se vedea actul modificator-]bc

=

corelaţiile dintre benzile b şi c, prevăzute în secţiunea 6.

(7)Cerinţa de fonduri proprii pentru riscul de curbură este suma dintre cerinţele de fonduri proprii aferente clasei de risc pentru riscul de curbură, calculată în conformitate cu alineatul (6) pentru toate clasele de risc cărora le aparţine cel puţin un factor de risc al instrumentelor menţionate la alineatul (1).

Art. 325h: Agregarea cerinţelor de fonduri proprii specifice unei clase de risc pentru riscurile delta, vega şi de curbură
(1)Instituţiile agregă cerinţele de fonduri proprii specifice unei clase de risc pentru riscurile delta, vega şi de curbură în conformitate cu procesul prevăzut la alineatele (2), (3) şi (4).
(2)Procesul de calculare a cerinţelor de fonduri proprii specifice unei clase de risc pentru riscurile delta, vega şi de curbură descris la articolele 325f şi 325g se efectuează de trei ori pentru fiecare clasă de risc, utilizându-se de fiecare dată un alt set de parametri de corelaţie pkl (corelaţia dintre factorii de risc dintr-o bandă) şi ybc (corelaţia dintre benzile dintr-o clasă de risc). Fiecare dintre aceste trei seturi corespunde unui alt scenariu, după cum urmează:
a)scenariul «corelaţiilor moderate», în care parametrii de corelaţie pkl şi ybc rămân neschimbaţi faţă de cei specificaţi în secţiunea 6;
b)scenariul «corelaţiilor puternice», în care parametrii de corelaţie pkl şi ybc care sunt specificaţi în secţiunea 6 se înmulţesc în mod uniform cu 1,25, în timp ce pkl şi ybc fac obiectul unui plafon de 100 %.
c)scenariul "corelaţiilor slabe", în care parametrii de corelaţie kl şi bc specificaţi în secţiunea 6 se înlocuiesc cu
[POZĂ - a se vedea actul modificator-] şi, respectiv, cu

(3)Instituţiile calculează suma cerinţelor de fonduri proprii specifice unei clase de risc delta, vega şi de curbură pentru fiecare scenariu pentru a stabili trei cerinţe de fonduri proprii specifice unui anumit scenariu.
(4)Cerinţa de fonduri proprii calculată prin metoda bazată pe sensibilităţi este valoarea cea mai mare dintre cele trei cerinţe de fonduri proprii specifice unui anumit scenariu menţionate la alineatul (3).
Art. 325i: Tratamentul instrumentelor-indice şi al altor instrumente cu mai multe elemente-suport
(1)Pentru instrumentele-indice şi alte instrumente cu mai multe elemente-suport, instituţiile utilizează o abordare transparentă de tip "look-through" după cum urmează:
a)în scopul calculării cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul delta şi riscul de curbură, instituţiile consideră că deţin poziţii individuale direct pe componentele-suport ale indicelui sau ale altor instrumente cu mai multe elemente-suport, cu excepţia poziţiei pe un indice inclus în ACTP, pentru care calculează o sensibilitate unică la indicele respectiv;
b)instituţiilor li se permite să compenseze sensibilităţile la un factor de risc al unei anumite componente a unui instrument-indice sau a unui alt instrument cu mai multe elemente-suport cu sensibilităţile la acelaşi factor de risc al aceleiaşi componente a instrumentelor având la bază o singură semnătură, cu excepţia poziţiilor incluse în ACTP;
c)în scopul calculării cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul vega, instituţiile pot fie să considere că deţin poziţii individuale direct pe componentele-suport ale indicelui sau ale altor instrumente cu mai multe elemente-suport, fie să calculeze o sensibilitate unică la elementul-suport al instrumentului respectiv. În ultimul caz, instituţiile atribuie sensibilitatea unică benzii relevante prevăzute în subsecţiunea 1 din secţiunea 6 după cum urmează:
(i)în cazul în care, ţinând cont de ponderile atribuite indicelui, peste 75 % din componentele indicelui ar fi puse în corespondenţă cu aceeaşi bandă, instituţiile atribuie sensibilitatea benzii respective şi o tratează ca o sensibilitate având la bază o singură semnătură în cadrul benzii respective;
(ii)în toate celelalte cazuri, instituţiile atribuie sensibilitatea benzii relevante a indicelui.
(2)Prin derogare de la alineatul (1) litera (a), instituţiile pot calcula o sensibilitate unică la o poziţie pe un indice pe acţiuni cotat sau pe un indice de credit cotat în scopul calculării cerinţelor de fonduri proprii pentru riscurile delta şi de curbură, cu condiţia ca indicele pe acţiuni cotat sau indicele de credit cotat să respecte condiţiile prevăzute la alineatul (3). În acest caz, instituţiile atribuie sensibilitatea unică benzii relevante prevăzute în subsecţiunea 1 din secţiunea 6 după cum urmează:
a)în cazul în care, ţinând cont de ponderile atribuite indicelui cotat, peste 75 % din componentele indicelui cotat respectiv ar fi puse în corespondenţă cu aceeaşi bandă, sensibilitatea unică este atribuită benzii respective şi este tratată ca o sensibilitate având la bază o singură semnătură în cadrul benzii în cauză;
b)în toate celelalte cazuri, instituţiile atribuie sensibilitatea unică benzii relevante a indicelui cotat.
(3)Instituţiile pot utiliza abordarea prevăzută la alineatul (2) pentru instrumentele care se raportează la un indice pe acţiuni cotat sau la un indice de credit cotat în cazul în care sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:
a)se cunosc componentele indicelui cotat şi ponderile fiecărei componente în cadrul indicelui;
b)indicele cotat are cel puţin 20 de componente;
c)nicio componentă a indicelui cotat nu reprezintă mai mult de 25 % din capitalizarea de piaţă totală a indicelui respectiv;
d)niciun set cuprinzând o zecime din numărul total de componente ale indicelui cotat, rotunjit la cel mai apropiat număr întreg, nu reprezintă mai mult de 60 % din capitalizarea de piaţă totală a indicelui respectiv;
e)capitalizarea de piaţă totală a tuturor componentelor indicelui cotat este de cel puţin 40 de miliarde EUR.
(4)O instituţie utilizează, în mod constant de-a lungul timpului, doar abordarea prevăzută la alineatul (1) sau abordarea prevăzută la alineatul (2) pentru toate instrumentele care se raportează la un indice pe acţiuni cotat sau la un indice de credit cotat care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alineatul (3). O instituţie solicită permisiunea autorităţii competente înainte de a trece de la o abordare la alta.
(5)Pentru un instrument-indice sau un alt instrument cu mai multe elemente-suport, datele privind sensibilitatea utilizate la calculul riscurilor delta şi de curbură trebuie să fie consecvente, indiferent de abordările utilizate pentru instrumentul respectiv.
(6)Instrumentele-indice sau instrumentele cu mai multe elemente-suport care prezintă alte riscuri reziduale menţionate la articolul 325u alineatul (5) fac obiectul majorării pentru riscul rezidual menţionate în secţiunea 4.

Art. 325j: Tratamentul organismelor de plasament colectiv
(1)O instituţie calculează cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de piaţă aferente unei poziţii pe un OPC utilizând una dintre următoarele abordări:
a)o instituţie care îndeplineşte condiţia prevăzută la articolul 104 alineatul (8) litera (a) calculează lunar cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de piaţă aferente poziţiei respective prin aplicarea abordării de tip look-through poziţiilor-suport ale OPC-ului, ca şi cum poziţiile respective ar fi deţinute direct de instituţie;
b)o instituţie care îndeplineşte condiţia prevăzută la articolul 104 alineatul (8) litera (b) calculează cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de piaţă aferente poziţiei respective utilizând una dintre următoarele abordări:
(i)consideră că poziţia pe OPC-ul respectiv este o poziţie pe un singur titlu de capital atribuită benzii «Alt sector» din tabelul 8 de la articolul 325ap alineatul (1);
(ii)ţine seama de limitele stabilite în mandatul OPC-ului şi în legislaţia relevantă.
În scopul calculului menţionat la primul paragraf litera (b) punctul (ii) de la prezentul alineat, instituţia poate calcula cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de credit al contrapărţii şi cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de ajustare a evaluării creditului aferente poziţiilor pe instrumente financiare derivate ale OPC-ului utilizând abordarea simplificată prevăzută la articolul 132a alineatul (3).
(11)În sensul abordărilor menţionate la alineatul (1) litera (b) de la prezentul articol, instituţia:
a)aplică cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de nerambursare prevăzute în secţiunea 5 şi majorarea pentru riscul rezidual prevăzută în secţiunea 4 unei poziţii pe un OPC, în cazul în care mandatul OPC-ului îi permite să investească în expuneri care fac obiectul respectivelor cerinţe de fonduri proprii; când utilizează metoda menţionată la alineatul (1) litera (b) punctul (i) de la prezentul articol, instituţia consideră că poziţia pe OPC-ul respectiv este o poziţie fără rating pe un singur titlu de capital atribuită benzii «Nu beneficiază de rating» din tabelul 2 de la articolul 325y alineatul (1); şi
b)pentru toate poziţiile pe acelaşi OPC, utilizează aceeaşi abordare, dintre abordările prevăzute la alineatul (1) litera (b) de la prezentul articol, pentru a calcula cerinţele de fonduri proprii pe o bază de sine stătătoare ca portofoliu separat.

(2)Prin derogare de la alineatul (1), în cazul în care o instituţie are o poziţie pe un OPC care se raportează la un indice de referinţă, iar diferenţa dintre rentabilitatea anualizată a OPC-ului şi a indicelui de referinţă la care se raportează acesta din ultimele 12 luni este mai mică de 1 % în termeni absoluţi, făcând abstracţie de taxe şi comisioane, instituţia poate trata poziţia respectivă ca pe o poziţie pe indicele de referinţă la care se raportează OPC-ul. Instituţia verifică respectarea acestei condiţii atunci când îşi asumă poziţia respectivă şi, ulterior, cel puţin o dată pe an.
Cu toate acestea, în cazul în care nu sunt disponibile toate datele pentru ultimele 12 luni, instituţia poate utiliza, cu permisiunea autorităţii sale competente, diferenţa dintre rentabilităţile anualizate pe o perioadă mai scurtă de 12 luni.
(3)Pentru poziţiile sale pe OPC-uri, o instituţie poate utiliza o combinaţie între abordările menţionate la alineatul (1) literele (a) şi (b). Cu toate acestea, pentru toate poziţiile pe acelaşi OPC, instituţia trebuie să utilizeze doar una dintre aceste abordări.

(4)În sensul alineatului (1) litera (b) punctul (ii) de la prezentul articol, o instituţie calculează cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de piaţă prin determinarea portofoliului ipotetic al OPC-ului care ar atrage cele mai ridicate cerinţe de fonduri proprii în conformitate cu articolul 325c alineatul (2) litera (a), pe baza mandatului OPC-ului sau a legislaţiei relevante, luând în considerare efectul de levier în limitele maxime permise, dacă este cazul.
Instituţia utilizează acelaşi portofoliu ipotetic ca cel menţionat la primul paragraf pentru a calcula, după caz, cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de nerambursare prevăzute în secţiunea 5 şi majorarea pentru riscul rezidual prevăzută în secţiunea 4 pentru o poziţie pe un OPC.
Metodologia elaborată de instituţie pentru a determina portofoliile ipotetice ale tuturor poziţiilor pe OPC-uri pentru care se utilizează calculele menţionate la primul paragraf trebuie aprobată de autoritatea sa competentă.

(5)O instituţie poate utiliza abordările menţionate la alineatul (1) numai în cazul în care OPC-ul îndeplineşte toate condiţiile prevăzute la articolul 132 alineatul (3). În cazul în care OPC-ul nu îndeplineşte toate condiţiile prevăzute la articolul 132 alineatul (3), instituţia atribuie poziţiile sale în acel OPC în afara portofoliului de tranzacţionare.
(6)Pentru a calcula cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de piaţă aferente unei poziţii pe un OPC în conformitate cu abordarea prevăzută la alineatul (1) litera (a), instituţiile se pot baza pe calculele efectuate de o parte terţă, dacă sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:
a)partea terţă este una dintre entităţile următoare:
(i)instituţia depozitară sau instituţia financiară depozitară a OPC-ului, cu condiţia ca OPC-ul să investească exclusiv în titluri de valoare şi să depoziteze toate titlurile de valoare la această instituţie depozitară sau instituţie financiară depozitară;
(ii)în cazul OPC-urilor care nu se încadrează la punctul (i) de la prezenta literă, societatea de administrare a OPC-ului, cu condiţia ca societatea de administrare a OPC-ului să îndeplinească criteriile prevăzute la articolul 132 alineatul (3) litera (a);
(iii)un furnizor terţ, cu condiţia ca datele, informaţiile sau indicatorii de risc să fie puşi la dispoziţie sau calculaţi de către părţile terţe menţionate la punctul (i) sau (ii) de la prezenta literă sau de către un alt furnizor terţ de acest tip;
b)partea terţă furnizează instituţiei datele, informaţiile sau indicatorii de risc pentru a calcula cerinţa de fonduri proprii pentru riscul de piaţă aferentă poziţiei pe OPC în conformitate cu abordarea menţionată la alineatul (1) litera (a) de la prezentul articol;
c)un auditor extern al instituţiei a confirmat caracterul adecvat al datelor, al informaţiilor sau al indicatorilor de risc de la partea terţă menţionaţi la litera (b) de la prezentul alineat, iar autoritatea competentă a instituţiei are acces nerestricţionat la aceste date, informaţii sau indicatori de risc la cerere.
(7)ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza în continuare elementele tehnice ale metodologiei de determinare a portofoliilor ipotetice în sensul abordării prevăzute la alineatul (4), inclusiv modul în care instituţiile trebuie să ia în considerare, în cadrul metodologiei, efectul de levier în limitele maxime permise, dacă este cazul.
ABE prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 10 ianuarie 2027.
Se deleagă Comisiei competenţa de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
*)- articolul 325j alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 se aplică de la 9 iulie 2024

Art. 325k: Poziţiile aferente angajamentelor de preluare fermă
(1)Instituţiile pot utiliza procesul stabilit la prezentul articol pentru a calcula cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de piaţă al poziţiilor aferente angajamentelor de preluare fermă de titluri de datorie sau de titluri de capital.
(2)Instituţiile aplică unul dintre factorii de multiplicare adecvaţi enumeraţi în tabelul 1 sensibilităţilor nete ale tuturor poziţiilor aferente angajamentelor de preluare fermă pe fiecare emitent individual, mai puţin poziţiilor aferente angajamentelor de preluare fermă care sunt subscrise sau subangajate de către terţe părţi pe baza unei înţelegeri formale, şi calculează cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de piaţă în conformitate cu abordarea prevăzută în prezentul capitol pe baza sensibilităţilor nete ajustate.
Tabelul 1

Ziua lucrătoare 0

0 %

Ziua lucrătoare 1

10 %

Zilele lucrătoare 2 şi 3

25 %

Ziua lucrătoare 4

50 %

Ziua lucrătoare 5

75 %

După ziua lucrătoare 5

100 %

În sensul prezentului articol, «ziua lucrătoare 0» înseamnă ziua lucrătoare în care instituţia devine necondiţionat angajată în acceptarea unei cantităţi cunoscute de titluri de valoare la un preţ convenit.
(3)Instituţiile notifică autorităţilor competente aplicarea procesului prevăzut la prezentul articol.