Regulamentul 1782/29-sep-2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune şi de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori şi de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2019/93, (CE) nr. 1452/2001, (CE) nr. 1453/2001, (CE) nr. 1454/2001, (CE) nr. 1868/94, (CE) nr. 1251/1999, (CE) nr. 1254/1999, (CE) nr. 1673/2000, (CEE) nr. 2358/71 şi (CE) nr. 2529/2001

Acte UE

Editia Speciala a Jurnalului Oficial

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 1 Ianuarie 2009
Regulamentul 1782/29-sep-2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune şi de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori şi de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2019/93, (CE) nr. 1452/2001, (CE) nr. 1453/2001, (CE) nr. 1454/2001, (CE) nr. 1868/94, (CE) nr. 1251/1999, (CE) nr. 1254/1999, (CE) nr. 1673/2000, (CEE) nr. 2358/71 şi (CE) nr. 2529/2001
Dată act: 29-sept-2003
Emitent: Consiliul Uniunii Europene

CUPRINS

TITLUL I

DOMENIUL DE APLICARE SI DEFINIŢII

TITLUL II

DISPOZIŢII GENERALE

Capitolul 1

Condiţionare

Capitolul 2

Modularea şi disciplina financiară

Capitolul 3

Sistemul de consiliere agricolă

Capitolul 4

Sistemul integrat de gestionare şi control

Capitolul 5

Alte dispoziţii generale

TITLUL III

REGIM DE PLATĂ UNICĂ

Capitolul 1

Dispoziţii generale

Capitolul 2

Stabilirea cuantumului de referinţă

Capitolul 3

Drepturile la plată

Secţiunea 1

Drepturile la plată în funcţie de suprafaţă

Secţiunea 2

Drepturile la plată care fac obiectul unor condiţii speciale

Capitolul 4

Utilizarea terenurilor în cadrul regimului de plată unică

Secţiunea 1

Utilizarea terenurilor

Secţiunea 2

Drepturile de retragere a terenurilor din circuitul agricol

Capitolul 5

Aplicarea regională şi facultativă

Secţiunea 1

Aplicarea regională

Secţiunea 2

Aplicarea parţială

Secţiunea 3

Excluderile opţionale

Secţiunea 4

Tranziţie opţională

TITLUL IV

ALTE SCHEME DE AJUTOR

Capitolul 1

Prima specială de calitate pentru grâul dur

Capitolul 2

Prima pentru plantele proteaginoase

Capitolul 3

Ajutorul special pentru orez

Capitolul 4

Plata pe suprafaţă pentru fructele cu coajă

Capitolul 5

Ajutorul pentru culturile energetice

Capitolul 6

Ajutorul pentru cartofi pentru amidon

Capitolul 7

Prima pentru produsele lactate şi plăţile suplimentare

Capitolul 8

Ajutoare regionale speciale pentru culturile arabile

Capitolul 9

Ajutorul pentru seminţe

Capitolul 10

Plăţile pe suprafaţă pentru culturile arabile

Capitolul 11

Primele pentru ovine şi caprine

Capitolul 12

Plăţile pentru carnea de vită

Capitolul 13

Ajutorul pentru leguminoasele pentru boabe

TITLUL V

DISPOZIŢII TRANZITORII SI FINALE

ANEXA I

Lista schemelor de sprijin care îndeplinesc criteriile prevăzute în articolul 1

ANEXA II

Plafoanele naţionale prevăzute în articolul 12 alineatul (2)

ANEXA III

Cerinţele de reglementare în materie de gestionare prevăzute în articolele 3 şi 4

ANEXA IV

Bunele condiţii agricole şi de mediu prevăzute în articolul 5

ANEXA V

Schemele de sprijin compatibile prevăzute în articolul 26

ANEXA VI

Lista plăţilor directe legate de plata unică prevăzută în articolul 33

ANEXA VII

Calcularea cuantumului de referinţă prevăzut în articolul 37

ANEXA VIII

Plafoanele naţionale prevăzute în articolul 41

ANEXA IX

Lista culturilor arabile prevăzute în articolul 66

ANEXA X

Zonele tradiţionale de producţie a grâului dur prevăzute în articolul 74

ANEXA XI

Lista seminţelor prevăzute în articolul 99

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, în special articolele 36 şi 37 şi articolul 299 alineatul (2),
având în vedere propunerea Comisiei,
având în vedere avizul Parlamentului European (1),
(1)Aviz prezentat la 5 iunie 2003 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).
având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European (2),
(2)JO C 208, 3.9.2003, p. 64.
având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (3),
(3)Aviz prezentat la 2 iulie 2003 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).
întrucât:
(1)Trebuie definite condiţiile comune pentru plăţile directe aferente diferitelor scheme de sprijin din cadrul politicii agricole comune.
(2)Plata integrală a ajutorului direct trebuie condiţionată de respectarea normelor în materie de terenuri, de producţie şi de activitate agricolă. Respectivele norme trebuie să urmărească integrarea, în organizarea comună a pieţei, a standardelor de bază în materie de mediu, de siguranţă a produselor alimentare, de sănătate şi de bunăstare animală, precum şi de bune condiţii agricole şi de mediu. Dacă aceste standarde de bază nu sunt respectate, statele membre ar trebui să suspende ajutorul direct, parţial sau integral, după criterii proporţionate, obiective şi progresive. Această anulare nu trebuie să aducă atingere sancţiunilor actuale sau ulterioare prevăzute în orice alte dispoziţii din legislaţia comunitară sau naţională.
(3)Pentru a se evita abandonarea terenurilor agricole şi pentru a asigura menţinerea lor în bune condiţii agricole şi de mediu, trebuie stabilite standarde care se bazează sau nu pe dispoziţiile statelor membre. Prin urmare, trebuie definit un cadru comunitar în care statele membre să poată adopta standarde care să ţină seama de caracteristicile zonelor în cauză, în special de caracteristicile pedologice şi climaterice, precum şi de tipurile de exploatare agricolă existente (utilizarea terenurilor, rotaţia culturilor, practicile agricole) şi de structura exploataţiilor.
(4)Ţinând cont de faptul că păşunile permanente au un efect pozitiv asupra mediului, trebuie adoptate măsuri destinate să încurajeze menţinerea păşunilor permanente existente, pentru a preveni transformarea generalizată a acestora în terenuri arabile.
(5)Pentru a obţine un mai bun echilibru între instrumentele politice concepute pentru promovarea unei agriculturi durabile şi cele destinate să încurajeze dezvoltarea rurală, ar trebui introdus un sistem de reducere progresivă a plăţilor directe, obligatoriu la scară comunitară, pentru anii 2005-2012. Toate plăţile directe care depăşesc anumite valori ar trebui reduse anual cu un procent dat. Economiile realizate ar trebui utilizate pentru finanţarea măsurilor de dezvoltare rurală şi repartizate între statele membre, după criterii obiective care urmează să fie stabilite. În acelaşi timp, ar trebui să se decidă că un procent dat din aceste sume trebuie să rămână în statele membre în care au fost generate. Până în anul 2005, statele membre pot continua aplicarea mecanismului actual al modulării voluntare prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 1259/1999 din 17 mai 1999 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în conformitate cu politica agricolă comună (1).
(1)JO L 160, 26.6.1999, p. 113. Regulament modificat de Regulamentul (CE) nr. 1244/2001 (JO L 173, 27.6.2001, p. 1).
(6)Pentru ca sumele destinate finanţării politicii agricole comune (rubrica 1a) să respecte plafoanele anuale fixate în perspectivele financiare, ar trebui prevăzut un mecanism financiar care să ajusteze plăţile directe, dacă este cazul. Ar trebui decisă o ajustare a ajutorului direct dacă estimările indică faptul că rubrica 1a, cu o marjă de siguranţă de 300 de milioane EUR, va fi depăşită într-un exerciţiu bugetar dat.
(7)Ţinând seama de ajustările structurale care rezultă în urma anulării intervenţiei pentru secară, ar trebui prevăzute măsuri tranzitorii pentru anumite regiuni de producţie a secarei, finanţate dintr-o parte din sumele generate prin modulare.
(8)Pentru a ajuta agricultorii să respecte standardele unei agriculturi moderne şi de calitate, statele membre trebuie să iniţieze un sistem general de consiliere adresat exploataţiilor agricole comerciale. Acest sistem de consiliere agricolă trebuie să contribuie la o mai mare sensibilizare a agricultorilor cu privire la raporturile dintre fluxul de materii şi procesele agricole, pe de o parte, şi standardele de mediu, de siguranţă a produselor alimentare, de sănătate şi de bunăstare animală, pe de altă parte, fără să influenţeze în vreun fel obligaţiile şi responsabilităţile agricultorilor în ceea ce priveşte respectarea standardelor în cauză.
(9)Pentru a facilita introducerea sistemului de consiliere agricolă, statele membre trebuie să dispună de o perioadă de timp suficientă pentru aplicarea acestuia. Participarea agricultorilor la sistem trebuie să se facă pe bază de voluntariat, având prioritate cei care primesc plăţi directe care depăşesc o anumită sumă anuală. Ţinând seama că activitatea de consiliere constă în recomandări adresate agricultorilor, informaţiile obţinute în cadrul sistemului trebuie să fie tratate în mod confidenţial, cu excepţia cazurilor de încălcare gravă a legislaţiei comunitare sau naţionale.
(10)În conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 1258/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind finanţarea politicii agricole comune (2), statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura că tranzacţiile finanţate de Fondul European de Orientare şi Garantare Agricolă (FEOGA), secţiunea Garantare, sunt aplicate efectiv şi în mod corect şi că există un sistem de prevenire şi de corectare a neregulilor.
(2)JOL 160, 26.6.1999, p. 103.
(11)Pentru a îmbunătăţi eficienţa şi utilitatea mecanismelor de gestionare şi de control, trebuie adaptat sistemul instituit prin Regulamentul (CEE) nr. 3508/92 al Consiliului din 2 7 noiembrie 19 9 2 de stabilire a unui sistem de gestionare şi control integrat pentru anumite regimuri de ajutoare comunitare (3), pentru a cuprinde regimul de plată unică, regimurile de ajutor pentru grâul dur, plante proteaginoase, culturi energetice, orez, amidon din cartofi, fructe cu coajă, lapte, seminţe, leguminoase pentru boabe, ajutoarele regionale specifice, precum şi controlul punerii în aplicare a normelor privind condiţionarea, modularea şi sistemul de consiliere agricolă. Este oportună prevederea posibilităţii de a include, într-o etapă ulterioară, şi alte regimuri de ajutor.
(3)JO L 335, 5.12.1992, p. 1. Regulament modificat ultima dată de Regulamentul Comisiei (CE) nr. 495/2001 (JO L 72,14.3.2001, p. 6).
(12)În vederea efectuării unui control eficient şi pentru a evita depunerea mai multor cereri la diferite organisme plătitoare din acelaşi stat membru, fiecare stat membru trebuie să introducă un sistem unic de identificare a agricultorilor care depun cereri de ajutor în cadrul sistemului integrat.
(13)Diferitele elemente ale sistemului integrat urmăresc creşterea eficienţei procedurilor de gestionare şi de control. Prin urmare, în ceea ce priveşte regimurile comunitare nereglementate de prezentul regulament, statele membre trebuie autorizate să le utilizeze, cu condiţia ca acestea să nu contravină dispoziţiilor în cauză.
(14)Ţinând seama de complexitatea sistemului, precum şi de numărul mare de cereri de ajutor care trebuie soluţionate, este indispensabilă utilizarea mijloacelor tehnice şi a metodelor de gestionare şi de control corespunzătoare. Prin urmare, sistemul integrat trebuie să cuprindă, la nivelul fiecărui stat membru, o bază de date electronică, un sistem de identificare a parcelelor agricole, cererile de ajutor ale agricultorilor, un sistem integrat de control şi, pentru regimul de plată unică, un sistem de identificare şi de înregistrare a drepturilor la plată.
(15)Pentru a permite prelucrarea şi utilizarea datelor colectate pentru verificarea cererilor de ajutor, este necesară crearea unor baze de date electronice performante, care să ofere, în special, posibilitatea efectuării de controale încrucişate.
(16)Identificarea parcelelor agricole reprezintă un element cheie al aplicării corecte a regimurilor legate de suprafaţă. Experienţa acumulată a demonstrat anumite deficienţe ale metodelor existente. Prin urmare, trebuie prevăzut un sistem de identificare creat, dacă este cazul, cu ajutorul tehnicii de teledetecţie.
(17)În scopul simplificării, statele membre trebuie autorizate să prevadă depunerea unei cereri unice care să se refere la mai multe regimuri de ajutor şi înlocuirea cererii anuale cu o cerere permanentă care să facă obiectul unei simple confirmări anuale.
(18)Statele membre ar trebui să poată utiliza sumele obţinute în urma aplicării reducerilor de plată din cadrul modulării pentru anumite măsuri suplimentare de susţinere a dezvoltării rurale prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1257/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind sprijinul acordat din Fondul European de Orientare şi Garantare Agricolă (FEOGA) pentru dezvoltare rurală (1).
(1)JOL 160, 26.6.1999, p. 80.
(19)Dat fiind faptul că sumele obţinute în urma condiţionării nu pot fi prevăzute cu suficient timp înainte pentru a putea fi utilizate în cadrul unor măsuri suplimentare de susţinere a dezvoltării rurale, sumele respective ar trebui să crediteze FEOGA, secţiunea Garantare, cu excepţia unui anumit procent reţinut pentru statul membru.
(20)Autorităţile naţionale competente ar trebui să efectueze integral plăţile către beneficiari, prevăzute în temeiul regimurilor comunitare de sprijin, sub rezerva reducerilor prevăzute în prezentul regulament şi în condiţiile stabilite.
(21)Schemele de sprijin din cadrul politicii agricole comune acordă un ajutor direct de venit, în special pentru a asigura un nivel de viaţă echitabil pentru populaţia agricolă. Acest obiectiv este direct legat de conservarea zonelor rurale. Pentru a se evita alocarea incorectă a resurselor comunitare, nu ar trebui efectuată nici o plată de sprijin al agricultorilor care au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a beneficia de astfel de plăţi.
(22)Regimurile comune de sprijin trebuie adaptate situaţiilor şi, dacă este cazul, în termene foarte scurte. Prin urmare, beneficiarii nu trebuie să considere condiţiile de acordare a ajutoarelor imuabile şi trebuie să fie pregătiţi pentru o eventuală revizuire a acestora în funcţie de evoluţia pieţei.
(23)Ţinând seama de importanţa bugetară a plăţilor directe a sprijinului, precum şi de necesitatea unei mai bune evaluări a efectelor, regimurile comunitare ar trebui să facă obiectul unei evaluări corespunzătoare.
(24)Îmbunătăţirea competitivităţii în agricultura comunitară şi dezvoltarea unor standarde în materie de calitate a produselor alimentare şi de mediu implică în mod obligatoriu o scădere a preţurilor instituţionale la produsele agricole, precum şi o creştere a costurilor de producţie pentru exploataţiile agricole din Comunitate. Pentru a atinge aceste obiective şi pentru a promova o agricultură durabilă şi mai bine orientată spre piaţă, ar trebui să se treacă de la sprijinirea producţiei la sprijinirea producătorului, prin introducerea unui sistem de ajutor de venit separat pe fiecare exploataţie agricolă. Separarea nu modifică sumele plătite efectiv producătorilor, dar măreşte considerabil eficienţa ajutorului de venit. Prin urmare, este oportun să se condiţioneze plata unică pe exploataţie de respectarea standardelor în materie de mediu, de siguranţă a produselor alimentare, de sănătate şi de bunăstare animală, precum şi de menţinerea unor bune condiţii agricole şi de mediu în exploataţie.
(25)Acest sistem ar trebui să combine un anumit număr de plăţi directe existente, plătite agricultorilor în cadrul unor regimuri diferite, cu o plată unică, definită pe baza drepturilor anterioare, în decursul unei perioade de referinţă, adaptate astfel încât să ţină seama de punerea integrală în aplicare a măsurilor introduse în cadrul Agendei 2000 şi a modificărilor cuantumurilor ajutorului prevăzute în prezentul regulament.
(26)Dat fiind faptul că simplificarea administrativă ar fi mai avantajoasă dacă sectoarele în cauză ar fi mai numeroase, regimul trebuie să se aplice, într-o primă etapă, tuturor produselor incluse în regimul pentru culturi arabile, precum şi leguminoaselor pentru boabe, seminţelor, bovinelor şi ovinelor. De asemenea, de îndată ce reforma se aplică integral, în regim trebuie integrate plăţile revizuite pentru orez şi grâu dur, precum şi plăţile în sectorul laptelui şi produselor lactate. Plăţile pentru cartofii pentru amidon şi pentru furaje uscate trebuie, de asemenea, integrate în regim, dar pentru industria de prelucrare trebuie menţinute preţuri distincte.
(27)În ceea ce priveşte cânepa, ar trebui prevăzute măsuri speciale prin care să se evite infiltrarea culturilor ilicite printre cele care pot beneficia de plată unică şi care să nu afecteze astfel organizarea comună a pieţei acestui produs. Prin urmare, trebuie să se ia măsuri pentru ca plăţile pe suprafaţă să fie acordate doar pentru suprafeţele pe care au fost utilizate soiuri de cânepă care oferă anumite garanţii în ceea ce priveşte conţinutul de substanţe psihotrope. În consecinţă, trebuie adaptate trimiterile la măsurile speciale prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1673/2000 al Consiliului din 27 iulie 2000 privind organizarea comună a pieţelor în sectorul inului şi al cânepei pentru fibră (1).
(1)JO L 193, 29.7.2000, p. 16. Regulament modificat de Regulamentul (CE) nr. 651/2002 al Comisiei (JO L 101, 17.4.2002, p. 3).
(28)Pentru a acorda agricultorilor libertatea de a alege ce să producă pe terenurile lor, inclusiv produse care beneficiază încă de un ajutor comun, şi de a obţine astfel o mai bună orientare a acestora către piaţă, plata unică nu ar trebui să fie condiţionată de producerea unui anumit produs agricol. Totuşi, pentru a se evita denaturarea concurenţei, anumite produse ar trebui excluse din producţia pe terenuri eligibile pentru ajutor.
(29)Pentru a stabili cuantumul ajutorului pe care îl poate solicita un agricultor în cadrul unui nou regim, ar trebui să se facă trimitere la sumele acordate în decursul unei perioade de referinţă. Ar trebui constituită o rezervă naţională în vederea situaţiilor speciale. Această rezervă poate fi folosită şi pentru a facilita participarea la regim a noilor agricultori. Plata unică trebuie fixată la nivel de exploataţie.
(30)Pentru a facilita transferul drepturilor la primă, cuantumul total pe care îl poate solicita o exploataţie ar trebui divizat în mai multe părţi (drepturi la plată) şi raportat la un anumit număr de hectare eligibile care urmează să fie determinat. Pentru evitarea transferurilor în scopuri speculative care duc la acumularea unor drepturi la plată care nu corespund realităţii agricole, trebuie prevăzute, pentru acordarea ajutorului, raportul dintre drepturi şi un anumit număr de hectare eligibil, precum şi posibilitatea de limitare a transferului de drepturi în cadrul unei regiuni. Ţinând seama de situaţia specială a creşterii ovinelor şi caprinelor, ar trebui adoptate dispoziţii speciale privind ajutorul care nu este direct legat de o suprafaţă.
(31)Pentru a garanta că nivelul total al ajutoarelor şi drepturilor nu depăşeşte limitele bugetare actuale la nivel european, naţional şi, dacă este cazul, regional, trebuie prevăzute plafoane naţionale care să corespundă sumei creditelor acordate în fiecare stat membru pentru plata ajutoarelor în cadrul schemelor de sprijin în cauză în decursul perioadei de referinţă şi ţinându-se seama de ajustările ulterioare. În cazul depăşirii plafonului, ar trebui aplicate reduceri proporţionale.
(32)Pentru a menţine avantajele retragerii terenurilor din circuitul agricol în ceea ce priveşte controlul ofertei, consolidând totodată efectele pozitive asupra mediului în cadrul noului sistem de sprijin, ar trebui menţinute condiţiile de retragere a terenurilor din circuitul agricol pentru terenurile arabile.
(33)Pentru a permite abordarea flexibilă a situaţiilor specifice, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a stabili un anumit echilibru între drepturile la plata individuală şi mijloacele regionale sau naţionale, precum şi între plăţile existente şi plata unică. În caz de regionalizare, pentru a se evita dezorganizarea producţiei, trebuie prevăzută o derogare specială de la interdicţia de cultivare a fructelor şi legumelor, inclusiv a cartofilor de consum, prin limitarea la maximum a eventualelor denaturări ale concurenţei. În plus, pentru a ţine seama de specificul agricol al unui stat membru, trebuie ca acesta să poată solicita o perioadă de tranziţie de punere în aplicare a regimului de plată unică, respectând în continuare plafoanele bugetare fixate pentru regimul de plată unică. În cazul unor denaturări grave ale concurenţei în decursul perioadei de tranziţie şi pentru a se asigura respectarea obligaţiilor internaţionale ale Comunităţii, Comisia trebuie să poată adopta măsurile necesare pentru a face faţă unor astfel de situaţii.
(34)În cazul aplicării opţionale sau tranzitorii şi pentru protejarea aşteptărilor legitime ale agricultorilor, ar trebui stabilită o dată înaintea căreia statele membre să decidă aplicarea regimului de plată unică. În plus, pentru a asigura derularea în continuare a regimurilor actuale, ar trebui stabilite anumite condiţii de acordare a drepturilor, rezervând Comisiei competenţa de a adopta normele de aplicare.
(35)Pentru a menţine rolul producţiei de grâu dur în zonele tradiţionale de producţie, majorând totodată ajutorul pentru grâul dur care respectă anumite cerinţe minime de calitate, în decursul perioadei de tranziţie ar trebui redusă valoarea actuală a suplimentului pentru grâul dur din zonele tradiţionale şi eliminat ajutorul special din zonele în cauză. Numai cultura de grâu dur destinată producţiei de gris sau de paste făinoase poate fi eligibilă pentru ajutor.
(36)Ar trebui prevăzut un ajutor suplimentar pentru agricultorii care produc culturi cu un conţinut mare de proteine pentru a consolida rolul acestor culturi şi pentru a stimula creşterea producţiei în culturile respective. Pentru a garanta aplicarea corectă a noului regim, ar trebui stabilite anumite condiţii de acordare a drepturilor. Ar trebui stabilită o suprafaţă maximă garantată şi ar trebui aplicate reduceri proporţionale în cazul depăşirii suprafeţei.
(37)Pentru a menţine rolul producţiei de orez în zonele tradiţionale de producţie, ar trebui prevăzut un ajutor suplimentar pentru producătorii de orez. Pentru a garanta aplicarea corectă a noului regim, ar trebui stabilite anumite condiţii de acordare a drepturilor. Ar trebui stabilite suprafeţe naţionale de bază şi ar trebui aplicate reduceri în cazul depăşirii suprafeţelor.
(38)Pentru a se evita o posibilă dispariţie a producţiei de fructe cu coajă în zonele tradiţionale, precum şi efectele negative care ar rezulta pe plan rural, social, economic şi de mediu, în acest sector ar trebui adoptate noi măsuri de sprijin. Pentru a garanta aplicarea corectă a noilor măsuri, ar trebui stabilite anumite condiţii de acordare a drepturilor, în special fixarea unei densităţi de plantare minime şi a unei dimensiuni minime a parcelelor. Statele membre ar trebui să fie autorizate să acorde un ajutor suplimentar pentru a răspunde nevoilor specifice.
(39)Pentru a preveni depăşirea bugetului, ar trebui stabilită o suprafaţă maximă garantată şi, în cazul depăşirii acesteia, reduceri proporţionale în statele membre în cauză. Pentru a asigura aplicarea echilibrată pe întreg teritoriul Comunităţii, această suprafaţă ar trebui repartizată proporţional cu suprafeţele de producţie a fructelor cu coajă din statele membre. Statele membre ar trebui să fie responsabile cu acordarea suprafeţelor pe propriul teritoriu. Suprafeţele care fac obiectul unui plan de ameliorare nu ar trebui să fie eligibile pentru ajutor în cadrul noului regim înainte de expirarea respectivului plan.
(40)Pentru a valorifica succesul planurilor de ameliorare care au permis regruparea ofertei, statele membre pot condiţiona dreptul la ajutor comunitar şi la ajutor naţional de apartenenţa la o organizaţie a producătorilor. Pentru a se evita denaturările, trecerea la noul regim trebuie să se producă fără perturbări.
(41)În prezent, sprijinul acordat culturilor energetice constă în autorizarea cultivării de plante industriale pe terenurile retrase din circuitul agricol. Culturile energetice reprezintă partea cea mai importantă a producţiei nealimentare de pe terenurile retrase din circuitul agricol. Este oportun să se introducă un ajutor special pentru culturile energetice, astfel încât acestea să înlocuiască din ce în ce mai mult sursele de emisii de dioxid de carbon. Ar trebui stabilită o suprafaţă maximă garantată şi ar trebui aplicate reduceri proporţionale în cazul depăşirii suprafeţei. Măsurile în cauză ar trebui reexaminate după o anumită perioadă, ţinându-se seama de punerea în aplicare a iniţiativei Comunităţii în domeniul biocarburanţilor.
(42)Pentru a menţine producţia de amidon în zonele tradiţionale de producţie şi pentru a recunoaşte rolul producţiei de cartofi în rotaţia culturilor, ar trebui prevăzută o plată suplimentară pentru producătorii de cartofi destinaţi obţinerii amidonului. În plus, având în vedere că regimul de plăţi în favoarea producătorilor de cartofi pentru amidon trebuie să fie parţial inclus în regimul de plată unică, ar trebui modificat Regulamentul (CE) nr. 1868/94 al Consiliului din 27 iulie 1994 de stabilire a unui sistem de contingente pentru producţia de amidon din cartofi (1).
(1)JO L 197, 30.7.1994, p. 4. Regulament modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 962/2002 (JO L 149, 7.6.2002, p. 1).
(43)Includerea culturilor arabile, a bovinelor şi a ovinelor extinde regimul de plată unică şi la primele acordate în regiunile ultraperiferice şi în insulele din Marea Egee, astfel încât sistemul să se simplifice şi mai mult şi să se evite menţinerea unui cadru juridic şi administrativ pentru un număr restrâns de agricultori din regiunile respective. Totuşi, pentru a menţine rolul anumitor tipuri de culturi în regiunile comunitare în cauză, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a decide că nu este necesar să includă respectivele plăţi în regimul de plată unică. Ar trebui prevăzută aceeaşi posibilitate pentru plăţile suplimentare din anumite regiuni ale Suediei şi Finlandei, precum şi pentru ajutoarele acordate seminţelor. În acest caz, aplicarea în continuare a regimurilor actuale impune stabilirea anumitor condiţii de acordare a drepturilor, rezervând Comisiei competenţa de a adopta normele de aplicare.
(44)Pentru a facilita trecerea de la regimurile actuale de plăţi acordate culturilor arabile şi de prime pentru creşterea animalelor, pe de o parte, la noul regim de plată unică, pe de altă parte, ar trebui efectuate anumite ajustări ale plăţilor directe care există deja în aceste sectoare.
(45)Activitatea agricolă din arhipelagul Azore depinde în mare măsură de producţia de produse lactate. Din acest motiv, ar trebui reorientate şi extinse măsurile prevăzute în articolul 23 din Regulamentul (CE) nr. 1453/2001 al Consiliului din 28 iunie 2001 de adoptare a măsurilor speciale pentru anumite produse agricole în favoarea Insulelor Azore şi Madeira şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1600/92 (Poseima) (2) şi ar trebui prevăzute derogări de la anumite dispoziţii privind organizarea comună a pieţei laptelui şi produselor lactate, aplicabile pe durata totală a şase ani de comercializare, începând cu anul de comercializare 1999/2000, în sensul limitării producţiei pentru a se ţine seama de stadiul de dezvoltare şi de condiţiile locale de producţie. Pe perioada aplicării sale, măsura în cauză ar trebui să permită în continuare restructurarea sectorului respectiv în arhipelag, fără a perturba piaţa produselor lactate şi fără a afecta în mod semnificativ buna funcţionare a sistemului de taxe la nivelul Portugaliei şi al Comunităţii.
(2)JOL 198, 21.7.2001, p. 26.
(46)Prin aplicarea regimului de plată unică pe exploataţie, programul portughez de conversie a terenurilor destinate în prezent culturilor arabile în terenuri destinate creşterii extensive a animalelor, prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 1017/94 (3), devine de facto lipsit de obiect. Astfel, Regulamentul (CE) nr. 1017/94 ar trebui abrogat prin intrarea în vigoare a regimului de plată unică.
(3)JO L 112, 3.5.1994, p. 2. Regulament modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 2582/2001 (JO L 345, 29.12.2001, p. 5).
(47)Având în vedere modificările şi noile dispoziţii menţionate anterior, trebuie abrogate Regulamentele (CEE) nr. 3508/92 şi (CE) nr. 1577/96 ale Consiliului din 30 iulie 1996 de adoptare a unei măsuri speciale pentru anumite plante leguminoase pentru boabe (1), precum şi (CE) nr. 1251/1999 din 17 mai 1999 de instituire a unei scheme de sprijin pentru producătorii de anumite culturi arabile (2). De asemenea, trebuie abrogat Regulamentul (CE) nr. 1259/1999, cu excepţia câtorva dispoziţii în care se prevăd scheme temporare şi opţionale specifice.
(1)JO L 206, 16.8.1996, p. 4. Regulament modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 811/2000 (JO L 100, 20.4.2000, p. 1).
(2)JO L 160, 26.6.1999, p. 1. Regulament modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 1038/2001 (JO L 145, 31.5.2001, p. 16).
(48)Nu se mai justifică menţinerea dispoziţiilor speciale privind plăţile directe prevăzute în Regulamentul (CEE) nr. 2358/71 din 26 octombrie 1971 privind organizarea comună a pieţei seminţelor (3), în Regulamentul nr. 2019/93 al Consiliului din 19 iulie 1993 privind măsurile specifice referitoare la unele produse agricole în favoarea insulelor mici din Marea Egee (4), în Regulamentul (CE) nr. 1254/1999 din 17 mai 1999 privind organizarea comună a pieţei în sectorul cărnii de vită şi mânzat (5), în Regulamentul (CE) nr. 1452/2001 al Consiliului din 28 iunie 2001 de adoptare a unor măsuri speciale pentru anumite produse agricole în favoarea departamentelor franceze de peste mări (6), în Regulamentul (CE) nr. 1454/2001 al Consiliului din 28 iunie 2001 de adoptare a unor măsuri speciale pentru anumite produse agricole în favoarea Insulelor Canare (7) şi în Regulamentul (CE) nr. 2529/2001 al Consiliului din 19 decembrie 2001 privind organizarea comună a pieţei în sectorul cărnii de oaie şi cărnii de capră (8); prin urmare, se impune abrogarea dispoziţiilor în cauză.
(3)JO L 246, 5.11.1971, p. 1. Regulament modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 154/2002 (JO L 25, 29.1.2002, p. 18).
(4)JO L 184, 27.7.1993, p. 1. Regulament modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 442/2002 (JO L 68, 12.3.2002, p. 4).
(5)JO L 160, 26.6.1999, p. 21. Regulament modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 806/2003 (JO L 122, 16.5.2003, p. 1).
(6)JOL 198, 21.7.2001, p. 11.
(7)JOL 198, 21.7.2001, p. 45.
(8)JOL 341, 22.12.2001, p. 3.
(49)La intrarea în vigoare a prezentului regulament, Comunitatea este formată din cincisprezece state membre. În temeiul Tratatului de aderare din 2003, aderarea noilor state membre urmează să aibă loc la 1 mai 2004; prin urmare, la data aderării, prezentul regulament trebuie adaptat pentru a putea fi aplicat în noile state membre, conform procedurilor prevăzute în Tratatul de aderare.
(50)Ar trebui adoptate măsurile necesare punerii în aplicare a prezentului regulament în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a procedurilor de exercitare a competenţelor de punere în aplicare conferite Comisiei (9),
(9)JOL 184, 17.7.1999, p. 23.
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
-****-
[textul din titlul I a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
[textul din titlul II, capitolul 1 a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
[textul din titlul II, capitolul 2 a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
[textul din titlul II, capitolul 3 a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
Art. 17:
[textul din Art. 17 din titlul II, capitolul 4 a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
Art. 18:
[textul din Art. 18 din titlul II, capitolul 4 a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
Art. 19:
[textul din Art. 19 din titlul II, capitolul 4 a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
Art. 20: Sistemul de identificare a parcelelor agricole
(1)[textul din Art. 20, alin. (1) din titlul II, capitolul 4 a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
(2)Pentru statele membre care aplică ajutorul pentru plantaţiile de măslini prevăzut în titlul IV capitolul 10b, sistemul de identificare cuprinde un sistem de informaţii geografice pentru plantaţiile de măslini, care se compune dintr-o bază de date alfanumerică informatizată şi o bază de referinţă grafică informatizată privind măslinii şi suprafeţele în cauză.

(3)[textul din Art. 20, alin. (3) din titlul II, capitolul 4 a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
Art. 21:
[textul din Art. 21 din titlul II, capitolul 4 a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
Art. 22:
[textul din Art. 22 din titlul II, capitolul 4 a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
Art. 23:
[textul din Art. 23 din titlul II, capitolul 4 a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
Art. 24:
[textul din Art. 24 din titlul II, capitolul 4 a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
Art. 25:
[textul din Art. 25 din titlul II, capitolul 4 a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
Art. 26:
[textul din Art. 26 din titlul II, capitolul 4 a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
Art. 27:
[textul din Art. 27 din titlul II, capitolul 4 a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
[textul din titlul II, capitolul 5 a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
[textul din titlul III, capitolul 1 a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
[textul din titlul III, capitolul 2 a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
[textul din titlul III, capitolul 3 a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
[textul din titlul III, capitolul 4 a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
[textul din titlul III, capitolul 5, sectiunea 1 a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
Art. 64: Dispoziţii generale
(1)[textul din Art. 64, alin. (1) din titlul III, capitolul 5, sectiunea 2 a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
(2)În funcţie de alegerea fiecărui stat membru, Comisia stabileşte, conform procedurii prevăzute la articolul 144 alineatul (2), un plafon pentru fiecare dintre plăţile directe prevăzute la articolele 66-69.
Respectivul plafon este egal cu componenta fiecărui tip de plată directă din plafoanele naţionale prevăzute la articolul 41, înmulţită cu procentele de reducere aplicate de statele membre conform articolelor 66-69.
Valoarea totală a plafoanelor stabilite se deduce din valoarea plafoanelor naţionale menţionate la articolul 41 în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 144 alineatul (2).

(3)[textul din Art. 64, alin. (3) din titlul III, capitolul 5, sectiunea 2 a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
Art. 65:
[textul din Art. 65 din titlul III, capitolul 5, sectiunea 2 a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
Art. 66: Plăţile pentru culturile arabile
În ceea ce priveşte plăţile pentru culturile arabile, statele membre pot:
a)să reţină până la 2 5 % din componenta plafoanelor naţionale prevăzute în articolul 41 care corespunde plăţilor pe suprafaţă acordate pentru culturi arabile şi prevăzute în anexa VI, cu excepţia plăţii obligatorii pentru retragere din circuitul agricol.
În acest caz şi în limitele plafonului fixat în conformitate cu articolul 64 alineatul (2), statul membru în cauză acordă agricultorilor o plată anuală suplimentară.
Plata suplimentară se acordă pe hectar agricultorilor care produc culturile arabile prevăzute în anexa IX şi, în statele membre în care porumbul nu este o cultură tradiţională, agricultorilor care însilozează fân, până la concurenţa a 25 % din plăţile la hectar care trebuie acordate în condiţiile prevăzute în titlul IV capitolul 10 sau
b)reţin până la 40 % din componenta plafoanelor naţionale prevăzute în articolul 41 care corespunde suplimentului pentru grâu dur prevăzut în anexa VI.
În acest caz şi în limitele plafonului fixat în conformitate cu articolul 64 alineatul (2), statul membru în cauză acordă agricultorilor o plată anuală suplimentară.
Plata suplimentară se acordă pe hectar agricultorilor care produc grâul dur prevăzut în anexa IX, până la concurenţa a 40 % din suplimentul pe hectar pentru grâu dur prevăzut în anexa VI şi acordat sau care trebuie acordat în condiţiile prevăzute în titlul IV capitolul 10.
Art. 67: Plăţile pentru carnea de oaie şi de capră
Statele membre pot să reţină până la 50 % din componenta plafoanelor naţionale prevăzute în articolul 41 care corespunde plăţilor pentru carnea de oaie şi de capră prevăzute în anexa VI.
În acest caz şi în limitele plafonului fixat în conformitate cu articolul 64 alineatul (2), statul membru în cauză acordă agricultorilor o plată anuală suplimentară.
Plata suplimentară se acordă agricultorilor care cresc ovine şi caprine, până la concurenţa a 50 % din plăţile pentru carnea de oaie şi de capră prevăzute în anexa VI şi care trebuie acordate în condiţiile prevăzute în titlul IV capitolul 11.
Art. 68: Plăţile pentru carnea de vită
(1)În ceea ce priveşte plăţile pentru carnea de vită, statele membre pot să reţină până la 100 % din componenta plafoanelor naţionale prevăzute în articolul 41 care corespunde primei de sacrificare prevăzute în anexa VI pentru viţei.
În acest caz şi în limitele plafonului fixat în conformitate cu articolul 64 alineatul (2), statul membru în cauză acordă agricultorilor o plată anuală suplimentară.
Plata suplimentară se acordă agricultorilor care sacrifică viţei, până la concurenţa a 100 % din prima de sacrificare prevăzută în anexa VI pentru viţei şi care trebuie acordată în condiţiile prevăzute în titlul IV capitolul 12.
(2)Statele membre pot, de asemenea:
a)_
(i)să reţină până la 100 % din componenta plafoanelor naţionale prevăzute în articolul 41 care corespunde primei pentru vaca pentru alăptare prevăzute în anexa VI.
În acest caz şi în limitele plafonului fixat în conformitate cu articolul 64 alineatul (2), statul membru în cauză acordă agricultorilor o plată anuală suplimentară.
Plata suplimentară se acordă pentru menţinerea în producţie a vacilor de alăptare, până la concurenţa a 100 % din prima pentru vacă de alăptare prevăzută în anexa VI şi care trebuie acordată în condiţiile prevăzute în titlul IV capitolul 12 şi
(ii)să reţină până la 40 % din componenta plafoanelor naţionale prevăzute în articolul 41 care corespunde primei de sacrificare prevăzute în anexa VI pentru animalele din specia bovină, altele decât viţeii.
În acest caz şi în limitele plafonului fixat în conformitate cu articolul 64 alineatul (2), statul membru în cauză acordă agricultorilor o plată anuală suplimentară.
Plata suplimentară se acordă pentru sacrificarea animalelor altele decât viţeii, până la concurenţa a 40 % din prima de sacrificare prevăzută în anexa VI pentru animalele din specia bovină, altele decât viţeii, care trebuie acordată în condiţiile prevăzute în titlul IV capitolul 12 sau
b)_
(i)să reţină până la 100 % din componenta plafoanelor naţionale prevăzute în articolul 41 care corespunde primei de sacrificare prevăzute în anexa VI pentru animalele din specia bovină, altele decât viţeii.
În acest caz şi în limitele plafonului fixat în conformitate cu articolul 64 alineatul (2), statul membru în cauză acordă agricultorilor o plată anuală suplimentară.
Plata suplimentară se acordă pentru sacrificarea altor animale decât viţeii, până la concurenţa a 100 % din prima de sacrificare prevăzută în anexa VI pentru animalele din specia bovină, altele decât viţeii, care trebuie acordată în condiţiile prevăzute în titlul IV capitolul 12, sau
(ii)să reţină până la 7 5 % din componenta plafoanelor naţionale prevăzute în articolul 41 care corespunde primei speciale pentru masculii din specia bovină prevăzută în anexa VI.
În acest caz şi în limitele plafonului fixat în conformitate cu articolul 64 alineatul (2), statul membru în cauză acordă agricultorilor o plată anuală suplimentară.
Plata suplimentară se acordă până la concurenţa a 75 % din prima specială acordată pentru masculii din specia bovină prevăzută în anexa VI şi care trebuie acordată în condiţiile prevăzute în titlul IV capitolul 12.
Art. 68a: Plăţile pentru hamei
În ceea ce priveşte plăţile pentru hamei, statele membre pot reţine până la 25 % din componenta plafoanelor naţionale prevăzute la articolul 41 care corespunde plăţilor pe suprafaţă şi ajutorului pentru retragerea temporară din circuitul agricol pentru hamei prevăzute la anexa VI.
În acest caz şi în limitele plafonului fixat în conformitate cu articolul 64 alineatul (2), statul membru în cauză acordă agricultorilor o plată anuală suplimentară şi/sau acordă o plată grupurilor de producători recunoscute în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul (CEE) nr. 1696/71.
Plata suplimentară se acordă pe hectar agricultorilor care produc hamei, până la concurenţa a 25 % din plăţile pe hectar prevăzute la anexa VI, care se acordă în condiţiile prevăzute la titlul IV capitolul 10d.
Plata pentru grupurile de producători recunoscute se acordă în vederea finanţării activităţilor prevăzute la articolul 7 alineatul (1) literele (a) şi (d) din Regulamentul (CEE) nr. 1696/71.

Art. 68b: Plăţi tranzitorii pentru fructe şi legume
(1)Până la 1 noiembrie 2007, statele membre pot decide să reţină până la 31 decembrie 2011 un maximum de 50 % din componenta de plafoane naţionale menţionată la articolul 41 care corespunde anumitor tipuri de roşii care sunt furnizate pentru transformare şi care sunt eligibile pe baza schemei de ajutor stabilită în Regulamentul (CE) nr. 2201/96.
În acest caz şi în limitele plafonului fixat în conformitate cu articolul 64 alineatul (2), statul membru în cauză acordă agricultorilor o plată anuală suplimentară.
Plata suplimentară se acordă agricultorilor care produc astfel de roşii conform condiţiilor prevăzute la titlul IV, capitolul 10g.
(2)Până la 1 noiembrie 2007, statele membre pot decide să reţină:
a)până la 31 decembrie 2010, până la 100% din componenta de plafoane naţionale menţionată la articolul 41 corespunzând anumitor recolte de fructe şi legume, altele decât recoltele anuale menţionate în al treilea paragraf, care sunt furnizate pentru transformare şi care au fost eligibile pe baza schemelor de ajutor stabilite în Regulamentele (CE) nr. 2201/96 şi (CE) nr. 2202/96; şi
b)de la 1 ianuarie 2011 până la 31 decembrie 2012, până la 75 % din componenta de plafoane naţionale menţionată la articolul 41 corespunzând anumitor recolte de fructe şi legume, altele decât recoltele anuale menţionate în al treilea paragraf, care sunt furnizate pentru transformare şi care au fost eligibile pe baza schemelor de ajutor stabilite în Regulamentele (CE) nr. 2201/96 şi (CE) nr. 2202/96.
În acest caz şi în limitele plafonului fixat în conformitate cu articolul 64 alineatul (2), statul membru în cauză acordă anual agricultorilor o plată suplimentară.
Plata suplimentară se acordă agricultorilor care produc cel puţin un tip din fructele şi legumele enumerate mai jos care sunt furnizate pentru transformare şi care au fost eligibile pe baza schemelor de ajutor stabilite în Regulamentele (CE) nr. 2201/96 şi (CE) nr. 2202/96, după cum stabileşte statul membru în cauză, conform condiţiilor prevăzute la titlul IV, capitolul 10g:
a)smochine, proaspete;
b)citrice, proaspete;
c)struguri de masă;
d)pere;
e)piersici şi nectarine; şi
f)anumite tipuri de prune derivate din prune «d'Ente».
(3)Componenta de plafoane naţionale menţionată la alineatul (1) care corespunde roşiilor este după cum urmează:

Stat membru

Suma (EUR milioane pe an calendaristic)

Bulgaria

5,394

Republica Cehă

0,414

Grecia

35,733

Spania

56,233

Franţa

8,033

Italia

183,967

Cipru

0,274

Malta

0,932

Ungaria

4,512

România

1,738

Polonia

6,715

Portugalia

33,333

Slovacia

1,018

(4)Componenta de plafoane naţionale menţionată la alineatul (2) care corespunde recoltelor de fructe şi legume, altele decât recoltele anuale, este după cum urmează:

Stat membru

Suma (EUR milioane pe an calendaristic)

Bulgaria

0,851

Republica Cehă

0,063

Grecia

153,833

Spania

110,633

Franţa

44,033

Italia

131,700

Cipru

În 2008: 4,793

În 2009: 4,856

În 2010: 4,919

În 2011: 4,982

În 2012: 5,045

Ungaria

0,244

România

0,025

Portugalia

2,900

Slovacia

0,007

Art. 69: Punerea în aplicare opţională în ceea ce priveşte anumite tipuri de agricultură şi producţia de calitate
Statele membre pot să reţină până la 10 % din componenta plafoanelor naţionale prevăzute în articolul 41 care corespunde fiecărui sector prevăzut în anexa VI. În ceea ce priveşte sectoarele culturilor arabile, carnea de vită şi carnea de oaie şi de capră, respectiva măsură este adoptată pentru aplicarea procentelor maxime stabilite în articolele 66, 67, respectiv 68.
În acest caz şi în limitele plafonului fixat în conformitate cu articolul 64 alineatul (2), statul membru în cauză acordă agricultorilor o plată anuală suplimentară, în sectoarele care fac obiectul măsurii în cauză.
Plata suplimentară se acordă pentru anumite tipuri de agricultură care sunt importante pentru protecţia sau îmbunătăţirea condiţiilor de mediu sau pentru ameliorarea calităţii şi a comercializării produselor agricole în condiţii pe care Comisia urmează să le stabilească în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 144 alineatul (2).
Art. 70: Excluderea opţională de la anumite plăţi directe
(1)Un stat membru poate decide, până la 1 august 2004 cel târziu, să excludă din regimul de plată unică:
a)
[textul din Art. 70, alin. (1), litera A. din titlul III, capitolul 5, sectiunea 3 a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
b)toate celelalte plăţi directe enumerate în anexa VI, acordate fermierilor în perioada de referinţă în departamentele franceze de peste mări, Azore şi Madeira, Insulele Canare şi insulele din Marea Egee.

(2)Statele membre acordă plăţile directe menţionate la alineatul (1), în limitele plafoanelor fixate în conformitate cu articolul 64 alineatul (2), în condiţiile prevăzute la titlul IV capitolele 3, 6 şi de la 7 la 13.
Cuantumul total al plafoanelor fixate se deduce din plafoanele naţionale prevăzute în articolul 41, conform procedurii prevăzute în articolul 144 alineatul (2).

[textul din titlul III, capitolul 5, sectiunea 4 a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
[textul din titlul III, capitolul 6 a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
Art. 72: Domeniul de aplicare
Ajutorul se acordă agricultorilor care produc grâu dur inclus la codul NC 1001 10 00, conform condiţiilor stabilite în prezentul capitol.
Art. 73: Cuantumul şi eligibilitatea pentru ajutor
(1)Ajutorul se ridică la 40 EUR/hectar.
(2)Acordarea plăţii este condiţionată de utilizarea anumitor cantităţi de seminţe certificate de la soiuri recunoscute ca fiind de calitate superioară, în zona de producţie, pentru fabricarea grisului sau a pastelor făinoase.
Art. 74: Suprafeţe
(1)Ajutorul se acordă pentru suprafeţe de bază naţionale în zonele de producţie tradiţionale enumerate în anexa X.
Suprafeţele de bază se stabilesc după cum urmează:

Grecia

617 000 ha

Spania

594 000 ha

Franţa

208 000 ha

Italia

1 646 000 ha

Cipru

6 183 ha

Ungaria

2 500 ha

Austria

7 000 ha

Portugalia

118 000 ha;

(2)Un stat membru îşi poate subdiviza suprafaţa de bază în subsuprafeţe de bază, conform unor criterii obiective.
Art. 75: Depăşirea suprafeţei
(1)Dacă suprafaţa pentru care se solicită ajutorul depăşeşte suprafaţa de bază, suprafaţa pe agricultor pentru care se solicită ajutorul se reduce proporţional pentru anul în cauză.
(2)Dacă un stat membru îşi subdivizează suprafaţa de bază în subsuprafeţe de bază, reducerea prevăzută în alineatul (1) nu se aplică decât agricultorilor ale căror subsuprafeţe de bază au depăşit limitele. Se aplică o astfel de reducere în cazul în care, în statul membru în cauză, suprafeţele situate în subsuprafeţe de bază care nu au atins limitele stabilite au fost redistribuite subsuprafeţelor de bază care au depăşit limitele respective.
[textul din titlul IV, capitolul 2 a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
[textul din titlul IV, capitolul 3 a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
[textul din titlul IV, capitolul 4 a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
Art. 88: Ajutorul
Se acordă un ajutor de 45 EUR pe hectar, anual, pentru suprafeţele însămânţate cu culturi energetice, conform condiţiilor prevăzute în prezentul capitol.
Prin "culturi energetice" se înţeleg culturile destinate în special producţiei de produse energetice, după cum urmează:
- produse considerate biocombustibili în articolul 2 alineatul (2) din Directiva 2003/30/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 8 mai 2003 de promovare a utilizării biocombustibililor şi a altor combustibili regenerabili pentru transport (1);
(1)JOL 123, 17.5.2003, p. 42.
- energia electrică şi termică produsă pe bază de biomasă.
Articolele 143a şi 143c nu se aplică ajutorului pentru culturile energetice în Comunitate, în componenţa sa de la 1 ianuarie 2007.

Art. 89: Suprafeţe
(1)Astfel, se stabileşte o suprafaţă maximă garantată de 2 000 000 ha eligibilă pentru ajutor.

(2)Dacă suprafaţa pentru care se solicită ajutorul este mai mare decât suprafaţa maximă garantată, suprafaţa pe agricultor pentru care se solicită ajutorul se reduce proporţional în anul în cauză, conform procedurii prevăzute în articolul 144 alineatul (2).
Art. 90: Condiţii de admisibilitate la beneficierea de ajutor
Ajutorul nu se acordă decât pentru suprafeţele a căror producţie este acoperită printr-un contract între agricultor şi întreprinderea de procesare sau printr-un contract între agricultor şi agentul care colectează produsele, cu excepţia cazului în care transformarea este realizată de agricultor în exploataţia sa.

Suprafeţele care au făcut obiectul unei cereri de ajutor în temeiul regimului culturilor energetice nu se pot considera ca fiind scoase din circuitul agricol în sensul obligaţiei de scoatere din circuitul agricol prevăzută la articolul 6 alineatul 1 din Regulamentul (CE) nr. 1251/1999, precum şi la articolul 54 alineatul 2, la articolul 63 alineatul 2, la articolul 71j şi la articolul 107 alineatul 1 din prezentul regulament.

Art. 90a: Ajutoare naţionale
Statele membre sunt autorizate să acorde un ajutor naţional de până la 50 % din costurile de înfiinţare a culturilor permanente pentru suprafeţele care au făcut obiectul unei cereri de ajutor pentru culturi energetice.

Art. 91: Revizuirea listei de culturi energetice
Se pot adăuga sau elimina în orice moment anumite produse din lista prevăzută în articolul 88, conform procedurii prevăzute în articolul 144 alineatul (2).
Art. 92: Revizuirea regimului pentru culturile energetice
Începând din acest moment şi până la 31 decembrie 2006, Comisia va prezenta Consiliului un raport privind punerea în aplicare a regimului, însoţit, dacă este cazul, de propuneri care să ţină seama de punerea în aplicare a iniţiativei UE în domeniul biocombustibililor.
[textul din titlul IV, capitolul 6 a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
Art. 95: Primă pentru produsele lactate
(1)Începând din 2004 şi până în 2007, producătorii de lapte pot beneficia de o primă pentru produsele lactate. Prima se acordă pe an calendaristic, pe exploataţie şi pe cantitate individuală de referinţă eligibilă pentru acordarea primei şi disponibilă în exploataţie.'
(2)Fără să aducă atingere dispoziţiilor din alineatul (3) şi reducerilor care decurg din aplicarea alineatului (4), cantitatea individuală de referinţă pentru laptele de care dispune exploataţia la 31 martie a anului calendaristic în cauză, exprimată în tone, se înmulţeşte cu:
- 8,15 EUR pe tonă, pentru anul calendaristic 2004;
- 16,31 EUR pe tonă, pentru anul calendaristic 2005;
- 24,49 EUR pe tonă, pentru anii calendaristici 2006 şi 2007 şi dacă se aplică articolul 70, pentru anii calendaristici următori.
(3)Cantităţile de referinţă individuale care au făcut obiectul unor cesionări temporare, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (CEE) nr. 3950/92 al Consiliului din 28 decembrie 1992 de stabilire a unei taxe suplimentare în sectorul laptelui şi produselor lactate (1) sau cu articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 1788/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de instituire a unei taxe în sectorul laptelui şi produselor lactate (2), la 31 martie a anului calendaristic în cauză, sunt considerate ca fiind la dispoziţia exploataţiei cesionarului în decursul anului calendaristic respectiv.
(1)JO L 405, 31.12.1992, p. 1. Regulament modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 572/2003 (JO L 82, 29.3.2003, p. 20).
(2)JOL 270, 21.10.2003, p. 123.
(4)În sensul aplicării alineatului (2), dacă, la 31 martie a unui an calendaristic dat, suma tuturor cantităţilor de referinţă individuale dintr-un stat membru depăşeşte suma cantităţilor totale corespunzătoare din acelaşi stat membru, stabilite în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 3950/92, pe perioada de douăsprezece luni 1999/2000, statul membru în cauză ia toate măsurile necesare, conform unor criterii obiective, pentru a reduce în consecinţă, pe teritoriul său, cuantumul total al cantităţilor individuale de referinţă eligibile pentru acordarea primei.
Cu toate acestea, pentru Germania şi Austria, plafoanele stabilite pe baza cantităţilor de referinţă pentru perioada de douăsprezece luni 1999/2000 sunt de 27 863 827,288 şi, respectiv, 2 750 389,712 tone.

Art. 96: Plăţile suplimentare
(1)Începând din 2004 şi până în 2007, statele membre fac plăţi anuale suplimentare în favoarea producătorilor stabiliţi pe teritoriul lor, până la concurenţa cuantumurilor globale stabilite în alineatul (2). Plăţile în cauză se efectuează după criterii obiective şi astfel încât să asigure un tratament egal al producătorilor şi să evite denaturarea pieţei şi a concurenţei. În plus, plăţile în cauză nu sunt legate de fluctuaţiile preţului de piaţă.
Suplimentările de primă nu se acordă decât cu titlu de sumă suplimentară faţă de valoarea primei, aşa cum este definită în articolul 95 alineatul (2).
(2)Plăţi suplimentare: cuantumuri globale exprimate în milioane de EUR:
 

2004

2005

2006 şi 2007 (1)

Belgia

12,12

24,30

36,45

Danemarca

16,31

32,70

49,05

Germania

101,99

204,53

306,79

Grecia

2,31

4,63

6,94

Spania

20,38

40,86

61,29

Franţa

88,70

177,89

266,84

Irlanda

19,20

38,50

57,76

Italia

36,34

72,89

109,33

Luxemburg

0,98

1,97

2,96

Ţările de Jos

40,53

81,29

121,93

Austria

10,06

20,18

30,27

Portugalia

6,85

13,74

20,62

Finlanda

8,81

17,66

26,49

Suedia

12,09

24,24

36,37

Regatul Unit

53,40

107,09

160,64

(1)Şi, dacă se aplică articolul 70, pentru anii calendaristici următori.

*) rândul corespunzător Germaniei se înlocuieşte cu următorul rând:

Germania

101,99

204,52

306,78";

*) rândul corespunzător Austriei se înlocuieşte cu următorul rând:

Austria

10,06

20,19

30,28".

Art. 97: Definiţii
În sensul prezentului capitol, se aplică definiţia "producătorului" menţionată în articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1788/2003.
[textul din titlul IV, capitolul 8 a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
[textul din titlul IV, capitolul 9 a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
Art. 100: Domeniul de aplicare şi definiţii
(1)Dacă se aplică articolul 66, statele membre acordă agricultorilor care produc culturi arabile în condiţiile definite în prezentul capitol şi dacă nu se prevede altfel, ajutorul ales de statul membru în cauză în conformitate cu respectivul articol.
(2)În sensul prezentului capitol:
- anul de comercializare acoperă perioada 1 iulie - 30 iunie;
- prin "culturi arabile" se înţeleg cele enumerate în lista din anexa IX.
(3)Statele membre în care porumbul nu este cultură tradiţională pot să prevadă ca însilozarea de fân să confere dreptul la plăţile pe suprafaţă prevăzute pentru culturile arabile, în aceleaşi condiţii.
Art. 101: Suprafeţe de bază
Plata pe suprafaţă se face la hectar şi este regionalizată.
Plata pe suprafaţă se acordă pentru suprafaţa destinată culturilor arabile sau retragerii din circuitul agricol conform articolului 107 din prezentul regulament şi care nu depăşeşte numărul total de hectare al suprafeţei (suprafeţelor) regionale de bază, aşa cum se prevede în anexa VI la Regulamentul Comisiei (CE) nr. 2316/1999 (1), ţinându-se seama de aplicarea Regulamentului (CE)nr. 1017/94.
Totuşi, Comisia stabileşte suprafaţa sau suprafeţele de bază regionale ale noilor state membre, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 144 alineatul 2 şi în limitele suprafeţelor de bază naţionale enumerate la anexa XIb.

(1)Regulamentul (CE) nr. 2316/1999 al Comisiei din 22 octombrie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1251/1999 al Consiliului privind instituirea unui sistem de ajutorare pentru producătorii anumitor culturi arabile (JO L 280, 30.10.1999, p. 43). Regulament modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 1035/2003 (JO L 150, 18.6.2003, p. 24).
Prin "regiune" se înţelege un stat membru sau o regiune dintr-un stat membru, la alegerea statului membru în cauză. Dacă se aplică articolul 66 din prezentul regulament, din suprafaţa sau suprafeţele prevăzute în anexa VI din Regulamentul (CE) nr. 2316/1999 al Comisiei se scade numărul de hectare corespunzător drepturilor de retragere din circuitul agricol, stabilite conform articolului 53 şi articolului 63 alineatul (2) din prezentul regulament, în regiunea în cauză.
Art. 102: Depăşirea suprafeţelor de bază şi a plafonului
(1)Dacă totalul suprafeţelor pentru care se solicită o plată în cadrul regimului aplicabil culturilor arabile, inclusiv retragerea terenurilor din circuitul agricol prevăzută de respectivul regim în cazul aplicării articolului 71, este mai mare decât suprafaţa de bază, suprafaţa eligibilă pentru ajutor pe agricultor se reduce proporţional pentru toate plăţile acordate în temeiul prezentului capitol în regiunea în cauză, în cursul primului an de comercializare.
(2)Cuantumul total al plăţilor solicitate nu depăşeşte plafonul fixat de Comisie în conformitate cu articolul 64 alineatul (2). Dacă valoarea totală a ajutoarelor solicitate depăşeşte plafonul stabilit, ajutorul pentru fiecare agricultor se reduce proporţional pentru anul în cauză.
(3)Dacă se aplică articolul 71, suprafeţele care nu fac obiectul unei cereri de plată în temeiul prezentului capitol, dar care sunt utilizate pentru a justifica o cerere de ajutor în temeiul capitolului 12, sunt, de asemenea, luate în considerare la calcularea suprafeţelor pentru care se solicită plata.
(4)În cazul în care un stat membru prevede că însilozarea de fân conferă dreptul la plăţile pe suprafaţă prevăzute pentru culturile arabile, se stabileşte o suprafaţă de bază distinctă. Dacă nu se atinge suprafaţa de bază pentru culturile arabile sau pentru fânul de siloz în cursul unui an de comercializare dat, restul de hectare se adaugă la suprafaţa de bază corespunzătoare aceluiaşi an de comercializare.
(5)Dacă un stat membru a decis să stabilească una sau mai multe suprafeţe naţionale de bază, acesta poate subdiviza fiecare suprafaţă în subsuprafeţe de bază, conform unor criterii obiective care urmează să fie definite de statul membru.
În scopul aplicării prezentului alineat, suprafeţele de bază "Secano" şi "Regadio" sunt considerate suprafeţe naţionale de bază.
În cazul depăşirii unei suprafeţe naţionale de bază, statul membru poate concentra, integral sau parţial, conform unor criterii obiective, măsurile aplicabile în temeiul alineatului (1), pe subsuprafeţele de bază pe care s-a constatat depăşirea.
Statele membre care au decis să aplice posibilităţile prevăzute în prezentul alineat trebuie să informeze agricultorii şi Comisia, până la 15 septembrie cel târziu, asupra alegerilor lor, precum şi asupra normelor de aplicare corespunzătoare.
Art. 103: Planul de regionalizare
Se aplică planul de regionalizare stabilit de statele membre în temeiul articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 1251/1999.
În schimb, pentru orice nou stat membru care aplică schema de plată unică pe suprafaţă prevăzută la articolul 143b în 2004 şi care optează pentru punerea în aplicare a articolului 66, planul de regionalizare se stabileşte, în conformitate cu criterii obiective, cel târziu la data de 1 august a ultimului an de aplicare a regimului de plată unic pe suprafaţă. În acest caz, totalul suprafeţelor de bază regionale şi media ponderată a randamentelor regionale de referinţă respectă limitele suprafeţei de bază naţionale şi randamentul de referinţă indicate la anexa XIb.

Planul de regionalizare poate fi revizuit, conform unor criterii obiective, de statul membru în cauză, din proprie iniţiativă sau la cererea Comisiei.
Art. 104: Cuantumul de bază
(1)Plata pe suprafaţă se calculează prin înmulţirea cuantumului de bază pe tonă cu productivitatea medie a cerealelor stabilită în planul de regionalizare aplicabil în regiunea în cauză.
(2)Pentru calculul prevăzut în alineatul (1) se utilizează productivitatea medie a cerealelor. Totuşi, dacă porumbul este luat în considerare separat, se utilizează productivitatea "porumbului" pentru porumb şi productivitatea "cerealelor, altele decât porumbul" pentru cereale, plante oleaginoase, seminţe de in, precum şi pentru inul şi cânepa destinate producţiei de fibre.
(3)Cuantumul de bază pentru culturile arabile şi, dacă se aplică articolul 71, pentru terenurile retrase din circuitul agricol se fixează la 6 3 EUR pe tonă începând din anul de comercializare 2005/2006.
Art. 105: Supliment pentru grâul dur
(1)Un supliment la plata pe suprafaţă de
- 291 EUR pe hectar pentru campania de comercializare 2005/2006,
- 285 EUR pe hectar începând cu campania de comercializare 2006/2007,
se plăteşte pentru suprafaţa însămânţată cu grâu dur în zonele de producţie tradiţionale care figurează în anexa X, în conformitate cu următoarele plafoane:

Grecia

617 000 ha

Spania

594 000 ha

Franţa

208 000 ha

Italia

1 646 000 ha

Cipru

6 183 ha

Ungaria

2 500 ha

Austria

7 000 ha

Portugalia

118 000 ha.

(2)În cazul în care totalul suprafeţelor pentru care se cere un supliment de plată pe suprafaţă este mai mare, în cursul unei campanii date, decât plafonul menţionat anterior, suprafaţa pe agricultor pentru care se poate plăti suplimentul se reduce proporţional.
Totuşi, în conformitate cu plafoanele pe stat membru stabilite la alineatul 1, statele membre pot repartiza suprafeţele indicate în acest alineat între zonele de producţie definite în anexa X sau, pentru statele membre ale Comunităţii în componenţa sa de la 30 aprilie 2004, dacă este cazul, între regiunile de producţie definite în planul de regionalizare, în funcţie de importanţa producţiei de grâu dur în perioada 1993-1997. În acest caz, dacă totalul suprafeţelor unei regiuni pentru care se solicită un supliment la plata pe suprafaţă este mai mare, în cursul unei campanii date, decât plafonul regional corespunzător, suprafaţa pe agricultor din regiunea de producţie pentru care suplimentul se poate plăti se reduce proporţional. Această reducere se efectuează după redistribuirea, în statul membru respectiv, a suprafeţelor din regiunile care nu şi-au atins plafonul regional la regiunile care l-au depăşit pe al lor.
(3)În regiunile în care producţia de grâu dur este bine stabilită, altele decât cele prevăzute în anexa X, se acordă un ajutor special de 46 EUR pe hectar pentru campania de comercializare 2005/2006 în limita numărului de hectare indicat mai jos:

Germania

10 000 ha

Spania

4 000 ha

Franţa

50 000 ha

Italia

4 000 ha

Ungaria

4 305 ha

Slovacia

4 717 ha

Regatul Unit

5 000 ha.";

Art. 106: Inul şi cânepa
În ceea ce priveşte inul şi cânepa destinate producţiei de fibre, plata pe suprafaţă nu se efectuează în funcţie de circumstanţe, decât dacă se încheie contractul sau dacă se asumă angajamentul în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1673/2000.
În ceea ce priveşte cânepa destinată producţiei de fibre, plata pe suprafaţă face, de asemenea, obiectul condiţiilor stabilite în articolul 52.
Art. 107: Retragerea terenurilor din circuitul agricol
(1)În cazul aplicării articolului 71, agricultorii care solicită plata pe suprafaţă sunt obligaţi să retragă din circuitul agricol o parte din terenurile exploataţiei lor în schimbul unei compensaţii.
(2)Obligaţia de retragere a terenurilor din circuitul agricol care revine fiecărui agricultor care solicită plăţi pe suprafaţă se stabileşte ca procent din suprafaţa însămânţată cu culturi arabile care face obiectul unei cereri de plată şi de retragere din circuitul agricol conform prezentului capitol.
Procentul de bază al obligaţiei de retragere a terenurilor din circuitul agricol se stabileşte la 10 % pentru anii de comercializare 2005/2006 şi 2006/2007.
(3)Terenurile retrase din circuitul agricol pot fi utilizate pentru:
- producţia de materiale destinate fabricării, pe teritoriul Comunităţii, de produse care nu sunt direct destinate consumului uman sau animal, sub rezerva aplicării unor sisteme de control eficiente;
- cultivarea leguminoaselor într-o exploataţie agricolă, luându-se în considerare totalitatea producţiei, conform obligaţiilor prevăzute în Regulamentul (CEE) nr. 2092/91.
Statele membre sunt autorizate să plătească un ajutor naţional până la concurenţa a 50 % din costul iniţial de constituire a culturilor plurianuale destinate producţiei de biomasă pe terenuri retrase din circuitul agricol.
(4)În ceea ce priveşte respectarea limitei de 1 milion de tone metrice prevăzute în articolul 56 alineatul (3), se ia în considerare cantitatea de produse secundare destinată consumului animal sau uman care poate deveni disponibilă ca urmare a cultivării de seminţe oleaginoase pe terenuri retrase din circuitul agricol în temeiul alineatului (3) prima liniuţă.
(5)În cazul diferenţierii productivităţilor între terenurile irigate şi terenurile neirigate, se aplică plata corespunzătoare obligaţiei de retragere din circuitul agricol a terenurilor neirigate.
(6)Pentru terenurile retrase voluntar din circuitul agricol, agricultorii pot beneficia de plata pentru terenurile retrase din circuitul agricol în afara obligaţiei. Statele membre autorizează agricultorii să retragă din circuitul agricol până la minim 10 % din suprafaţa însămânţată cu culturi arabile care face obiectul unei cereri de plată şi care este retrasă din circuitul agricol conform prezentul articol. Statele membre pot stabili procente mai mari, ţinând cont de situaţiile speciale şi asigurând ocuparea suficientă a terenurilor cultivabile.
Dacă se aplică articolul 66, prezentul alineat se aplică în ceea ce priveşte normele detaliate care urmează a fi stabilite de Comisie conform procedurii prevăzute în articolul 144 alineatul (2).
(7)Obligaţia de retragere a terenurilor din circuitul agricol nu se aplică agricultorilor care prezintă o cerere de plată pentru o suprafaţă care nu o depăşeşte pe cea care, pe baza productivităţii determinate pentru regiunea lor, ar fi necesară pentru obţinerea unei producţii de 92 de tone de cereale. Alineatul (6) se aplică respectivilor agricultori.
(8)Fără să aducă atingere articolului 108, suprafeţele:
- retrase din circuitul agricol prin aplicarea măsurilor agro-ecologice [articolele 22, 23 şi 24 din Regulamentul (CE) nr. 1257/1999] care nu au nici o utilizare agricolă şi nu sunt utilizate în scopuri lucrative altele decât cele admise pentru celelalte terenuri retrase din circuitul agricol în temeiul prezentului regulament sau
- cu terenuri împădurite prin aplicarea măsurilor adoptate în acest sens [articolul 31 din Regulamentul (CE) nr. 1257/1999],
ca urmare a unei cereri prezentate după 28 iunie 1995, până la o limită care poate fi stabilită de statul membru în cauză pentru fiecare exploataţie, pot fi înregistrate ca retrase din circuitul agricol în temeiul obligaţiei de retragere prevăzute în alineatul (1). Această limită nu se fixează decât dacă este necesar pentru a se evita concentrarea într-un număr mic de exploataţii a unei valori disproporţionate din bugetul disponibil pentru regimul în cauză.
Totuşi, pentru respectivele suprafeţe nu se acordă plata pe suprafaţă prevăzută în articolul 104 din prezentul regulament, iar ajutorul acordat în temeiul articolului 24 alineatul (1) sau al articolului 31 alineatul (1) a doua liniuţă din Regulamentul (CE) nr. 1257/1999 al Consiliului se limitează la o valoare cel mult egală cu valoarea plăţii pe suprafaţă prevăzute în articolul 104 din prezentul regulament pentru terenurile retrase din circuitul agricol.
Statele membre pot decide să nu aplice regimul prevăzut în prezentul alineat unui nou solicitant din orice regiune în care există un risc permanent de depăşire semnificativă a suprafeţei regionale de bază.
(9)Suprafeţele retrase din circuitul agricol nu pot fi mai mici de 0,1 hectare şi nu pot avea o lăţime sub 10 m. Din motive ecologice justificate în mod corespunzător, statele membre pot accepta suprafeţe de mai puţin de 5 m lăţime şi 0,05 hectare.
Art. 108: Terenuri admisibile la beneficierea de ajutor
Cererile de plată nu se pot prezenta pentru terenuri care, la data prevăzută pentru cererile de ajutor pe suprafaţă în 2003, erau destinate păşunatului permanent, culturilor permanente, pădurilor sau utilizării neagricole.
În privinţa noilor state membre, cererile de plată nu se pot depune pentru terenurile care, la 30 iunie 2003, erau destinate păşunatului permanent, culturilor permanente, pădurilor sau utilizărilor neagricole.
Statele membre pot, în condiţii care trebuie să fie stabilite în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 144 alineatul 2, să deroge de la dispoziţiile prezentului articol primul sau al doilea paragraf, luând măsurile corespunzătoare pentru a evita creşterea semnificativă a suprafeţei agricole totale admisibile.

Art. 109: Însămânţarea şi depunerea unei cereri
Pentru a putea beneficia de plata pe suprafaţă, un agricultor trebuie să fi semănat până la cel târziu 31 mai de dinaintea recoltei relevante şi să fi depus o cerere până la 15 mai cel târziu.
Art. 110: Normele de punere în aplicare
Normele de aplicare a prezentului capitol se adoptă conform procedurii prevăzute în articolul 144 alineatul (2); este vorba în special de normele privind:
- determinarea şi gestionarea suprafeţelor de bază;
- determinarea planurilor de regionalizare a producţiei;
- însilozarea de fân;
- acordarea plăţii pe suprafaţă;
- suprafaţa minimă care poate beneficia de plată; aceste norme trebuie să ţină cont în special de cerinţele în materie de control şi să urmărească eficienţa regimului în cauză;
- stabilirea, pentru grâul dur, a eligibilităţii pentru suplimentarea plăţii pe suprafaţă şi condiţiile de eligibilitate pentru ajutor special, mai ales desemnarea regiunilor care trebuie luate în considerare;
- retragerea terenurilor din circuitul agricol, în special articolul 107 alineatul (3); aceste condiţii permit determinarea leguminoaselor furajere care pot fi cultivate pe terenuri retrase din circuitul agricol şi, având în vedere primul paragraf din alineatul menţionat anterior, pot prevedea culturi fără compensaţie.
Conform aceleiaşi proceduri, Comisia poate:
- fie să condiţioneze acordarea plăţilor de utilizarea:
(i)anumitor seminţe;
(ii)unor seminţe certificate, în cazul grâului dur, precum şi în cazul inului şi cânepii destinate producţiei de fibre;
(iii)unor anumite soiuri, în cazul seminţelor oleaginoase, al grâului dur, al seminţelor de in, precum şi în cazul inului şi cânepii destinate producţiei de fibre;
- fie să prevadă posibilitatea statelor membre de a supune acordarea plăţilor unor astfel de condiţii;
- să permită ca datele prevăzute în articolul 109 să fie modificate în anumite zone în care nu se mai pot aplica din cauza unor condiţii climaterice excepţionale.
[textul din titlul IV, capitolul 10^A a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
Art. 110g: Domeniu de aplicare
Se acordă un ajutor agricultorilor pentru a contribui la întreţinerea plantaţiilor de măslini care au o valoare socială sau de mediu, conform prevederilor din prezentul capitol.
Art. 110h: Eligibilitatea pentru ajutor
Plata ajutorului se supune următoarelor condiţii:
a)plantaţia de măslini este înregistrată în sistemul electronic de date geografice prevăzut la articolul 20 alineatul (2);
b)sunt considerate eligibile pentru ajutor numai suprafeţele plantate cu măslini înainte de 1 mai 1998, cu excepţia Ciprului şi a Maltei pentru care data este fixată la 31 decembrie 2001, suprafeţele ocupate de măslinii de înlocuire sau suprafeţele care participă la o schemă aprobată de Comisie;
c)numărul de măslini de pe plantaţia de măslini nu diferă cu mai mult de 10 % de numărul înregistrat la 1 ianuarie 2005 în sistemul electronic de date geografice prevăzut la articolul 20 alineatul (2);
d)plantaţia de măslini prezintă caracteristicile proprii categoriei de plantaţie de măslini pentru care se solicită ajutorul;
e)ajutorul solicitat se ridică la cel puţin 50 EUR pentru fiecare cerere.
Art. 110i: Cuantumuri
(1)Ajutorul pentru plantaţiile de măslini este acordat pe SIG-ha măslină. SIG-ha măslină este unitatea de suprafaţă folosită în cadrul metodei comune care urmează să fie definită în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 144 alineatul (2) pe baza datelor din sistemul electronic de date geografice oleicole prevăzut la articolul 20 alineatul (2).
(2)În limita cuantumurilor maxime stabilite la alineatul (3) şi după deducerea sumei reţinute în temeiul alineatului (4), statele membre stabilesc un ajutor pe SIG-ha măslină pentru fiecare dintre cele maximum cinci categorii de suprafeţe plantate cu măslini pe care le pot defini.
Aceste categorii sunt stabilite în conformitate cu un cadru comun de criterii sociale şi de mediu, legate în special de peisaje şi de tradiţiile sociale, care trebuie adaptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 144 alineatul (2). În acest sens, trebuie acordată o atenţie specială întreţinerii plantaţiilor de măslini din zonele marginale.
(3)În cazul aplicării coeficientului de 0,4 rezultat în urma aplicării coeficientului de 0,6 stabilit în anexa VII litera H, cuantumul maxim al ajutorului prevăzut la alineatul (2) este următorul:
 

în MEUR

Franţa

2,11

Grecia

208,14

Italia

272,05

Cipru

2,93

Malta

0,07

Spania

412,45

Portugalia

22,66

Slovenia

0,17

Statele membre împart acest cuantum maxim între diversele categorii, conform unor criterii obiective şi în mod nediscriminatoriu. În cazul fiecărei categorii, nivelul ajutorului pe SIG-ha măslină poate fi egal cu, dar nu poate depăşi, nivelul costurilor de întreţinere minus costurile de recoltare.
În cazul în care statele membre decid să scadă coeficientul de 0,4, cuantumul maxim al ajutorului din tabelul precedent precum şi din anexele VIII şi VIIIa se ajustează în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 144 alineatul (2).
Cuantumul maxim al ajutorului stabilit pentru Cipru şi Malta este provizoriu. Acesta va putea fi modificat în 2005, după introducerea sistemului electronic de date geografice prevăzut la articolul 20 alineatul (2), în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 144 alineatul (2), pentru a ajusta astfel cuantumul maxim al ajutorului stabilit pentru Cipru şi Malta.
(4)Statele membre pot reţine până la 10 % din cuantumu-rile prevăzute la alineatul (3) în scopul asigurării unei finanţări comunitare pentru schemele de lucru elaborate de organizaţiile de comercianţi desemnate, în temeiul articolului 8 din Regulamentul (CE) nr. .../... din ... [privind organizarea comună a pieţelor în sectorul uleiului de măsline şi al măslinelor de masă]. (*)
(*)Vezi p. ..... din prezentul JO.
Totuşi, în cazul în care un stat membru decide să aplice un coeficient mai mare de 0,6, în conformitate cu dispoziţiile de la anexa VII litera H, acesta poate să reţină maxim 10 % din componenta ulei de măsline a plafonului naţional prevăzut la articolul 41 pentru a asigura finanţarea comunitară a schemelor de lucru prevăzute la primul paragraf. Acest cuantum maxim se stabileşte în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 144 alineatul (2).
Art. 110j: Domeniu de aplicare
Pentru recoltele 2006, 2007, 2008 şi 2009 se poate acorda un ajutor agricultorilor care produc tutun brut inclus la codul NC 2401, în condiţiile stabilite de prezentul capitol.
Art. 110k: Condiţii de eligibilitate pentru ajutor
Ajutorul se acordă agricultorilor care au beneficiat de plata unei prime pentru tutun conform Regulamentului (CEE) nr. 2075/92 în anii calendaristici 2000, 2001 şi 2002, precum şi agricultorilor care au obţinut cote de producţie pentru tutun în perioada 1 ianuarie 2002-31 decembrie 2005. Plata ajutorului se supune următoarelor condiţii:
a)tutunul provine dintr-o zonă de producţie prevăzută la anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2848/98 al Comisiei (**);
(**)JO L 358, 31.12.1998, p. 17. Regulament modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 1983/2002 al Comisiei (JO L 306, 8.11.2002, p. 8).
b)cerinţele de calitate definite în Regulamentul (CE) nr. 2848/98 sunt îndeplinite;
c)foile de tutun sunt livrate de către producător fabricii care efectuează prelucrarea primară pe baza unui contract de cultivare;
d)plata este efectuată astfel încât să asigure tratamentul egal al agricultorilor şi/sau conform unor criterii obiective, cum ar fi amplasarea producătorilor de tutun într-o regiune de tipul Obiectiv I sau producţia de soiuri de o anumită calitate.
Art. 110l: Cuantumuri
(1)În cazul aplicării coeficientului de 0,6 rezultat în urma aplicării coeficientului de 0,4 stabilit în anexa VII litera I, cuantumul maxim al ajutorului, care cuprinde şi sumele de transferat către Fondul comunitar al tutunului prevăzut la articolul 110m, se stabileşte după cum urmează:
 

2006-2009

 

în MEUR

Belgia

2,374

Germania

21,287

Grecia

227,331

Spania

70,599

Franţa

48,217

Italia

200,821

Austria

0,606

Portugalia

10,161

În cazul în care un stat membru decide să scadă coeficientul de 0,6, cuantumul maxim al ajutorului prevăzut în tabelul precedent precum şi la anexa VIII se ajustează în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 144 alineatul (2).
Art. 110m: Transferurile către Fondul comunitar al tutunului
Un cuantum egal cu 4 % din ajutorul acordat în conformitate cu prezentul capitol pentru anul calendaristic 2006 şi cu 5 % pentru anul calendaristic 2007 se utilizează pentru finanţarea unor acţiuni de informare efectuate în cadrul Fondului comunitar al tutunului prevăzut la articolul 13 din Regulamentul (CEE) nr. 2075/92.
Art. 110n: Domeniu de aplicare
Se acordă un ajutor agricultorilor care produc hamei inclus la codul NC 1210, în condiţiile stabilite în prezentul capitol.
Art. 110o: Eligibilitatea pentru ajutor
Suprafeţele eligibile pentru ajutor sunt cele care:
- se află în regiunile de producere a hameiului publicate de Comisie în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 1784/77 al Consiliului (***);
(***)JO L 200, 8.8.1977, p. 1. Regulament modificat ultima dată de Actul de aderare din 2003.
- sunt plantate cu hamei şi
- sunt recoltate efectiv.

[textul din titlul IV, capitolul 10^G a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
[textul din titlul IV, capitolul 10^H a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
[textul din titlul IV, capitolul 11 a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
[textul din titlul IV, capitolul 12 a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
[textul din titlul IV, capitolul 13 a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
[textul din titlul V a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
-****-
Adoptat la Bruxelles, 29 septembrie 2003.

Pentru Consiliu

Preşedintele

G. ALEMANNO

ANEXA I:
[textul din anexa I a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
ANEXA II:
[textul din anexa II a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
ANEXA III:
[textul din anexa III a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
ANEXA IV:
[textul din anexa IV a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
ANEXA V:
[textul din anexa V a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
ANEXA VI:
[textul din anexa VI a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
ANEXA VII:
[textul din anexa VII a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
ANEXA VIII:
[textul din anexa VIII a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
ANEXA VIIIA:
[textul din anexa VIII^A a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
ANEXA IX:
[textul din anexa IX a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
ANEXA X:
[textul din anexa X a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
ANEXA XI:
[textul din anexa XI a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
ANEXA XIA:
[textul din anexa XI^A a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
ANEXA XIB:
[textul din anexa XI^B a fost abrogat la 01-ian-2009 de Art. 146 din titlul VII, capitolul 2 din Regulamentul 73/19-ian-2009]
*) În întregul regulament:
În loc de: "regim",
se va citi: "schemă", în forma gramaticală corectă;
În loc de: "retragerea terenurilor din circuitul agricol",
se va citi: "scoaterea temporară a terenurilor din circuitul agricol", în forma gramaticală corectă.

ANEXA II:Plafoanele naţionale prevăzute la articolul 12 alineatul (2)