Regulamentul 1241/20-iun-2019 privind conservarea resurselor piscicole şi protecţia ecosistemelor marine prin măsuri tehnice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1967/2006 şi (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului şi a Regulamentelor (UE) nr. 1380/2013, (UE) 2016/1139, (UE) 2018/973, (UE) 2019/472 şi (UE) 2019/1022 ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 şi (CE) nr. 2187/2005 ale Consiliului”.
Acte UE
Jurnalul Oficial 198L
În vigoare Versiune de la: 1 Ianuarie 2026
Regulamentul 1241/20-iun-2019 privind conservarea resurselor piscicole şi protecţia ecosistemelor marine prin măsuri tehnice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1967/2006 şi (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului şi a Regulamentelor (UE) nr. 1380/2013, (UE) 2016/1139, (UE) 2018/973, (UE) 2019/472 şi (UE) 2019/1022 ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 şi (CE) nr. 2187/2005 ale Consiliului”.
Dată act: 20-iun-2019
Emitent: Consiliul Uniunii Europene;Parlamentul European
PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (2),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naţionale,
având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European (1),
(1)JO C 389, 21.10.2016, p. 67.
având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),
(2)JO C 185, 9.6.2017, p. 82.
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (3),
(3)Poziţia Parlamentului European din 16 aprilie 2019 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) şi Decizia Consiliului din 13 iunie 2019.
întrucât:
(1)Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (4) instituie o politică comună în domeniul pescuitului (PCP) pentru conservarea şi exploatarea durabilă a resurselor piscicole.
(4)Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 şi (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 şi (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului şi a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22).
(2)Măsurile tehnice sunt instrumente de sprijinire a punerii în aplicare a PCP. Cu toate acestea, o evaluare a structurii de reglementare actuale referitoare la măsurile tehnice a arătat că este puţin probabilă îndeplinirea obiectivelor PCP şi, pentru a spori eficacitatea măsurilor tehnice, ar trebui să se aplice o nouă abordare, care să se concentreze pe adaptarea structurii de guvernanţă.
(3)Este necesară elaborarea unui cadru pentru reglementarea măsurilor tehnice. Cadrul respectiv ar trebui, pe de o parte, să stabilească norme generale care să se aplice în toate apele Uniunii iar, pe de altă parte, să prevadă adoptarea unor măsuri tehnice care să ţină cont de particularităţile regionale ale activităţilor de pescuit prin procesul de regionalizare introdus prin Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
(4)Cadrul ar trebui să acopere preluarea şi debarcarea resurselor piscicole, precum şi exploatarea uneltelor de pescuit şi interacţiunea activităţilor de pescuit cu ecosistemele marine.
(5)Prezentul regulament ar trebui să se aplice operaţiunilor de pescuit desfăşurate în apele Uniunii atât de navele de pescuit ale Uniunii, cât şi de navele de pescuit ale ţărilor terţe şi de resortisanţii statelor membre - fără a aduce atingere responsabilităţii primare a statului de pavilion - precum şi de navele de pescuit ale Uniunii care operează în apele Uniunii din regiunile ultraperiferice menţionate la articolul 349 primul paragraf din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE). De asemenea, în ceea ce priveşte navele de pescuit ale Uniunii şi resortisanţii statelor membre, cadrul ar trebui să se aplice în apele din afara Uniunii pentru măsurile tehnice adoptate pentru zona de reglementare a Comisiei pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (CPANE) şi pentru zona Acordului Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM).
(6)Dacă este cazul, măsurile tehnice ar trebui să se aplice pentru pescuitul recreativ, care poate avea un impact semnificativ asupra stocurilor de specii de peşti şi de crustacee.
(7)Măsurile tehnice ar trebui să contribuie la atingerea obiectivelor PCP de a pescui la nivelurile producţiei maxime durabile, de a reduce capturile nedorite şi de a elimina aruncarea capturilor înapoi în mare, precum şi de a contribui la atingerea unei stări ecologice bune, astfel cum este prevăzut în Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (5).
(5)Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acţiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru "Strategia pentru mediul marin") (JO L 164, 25.6.2008, p. 19).
(8)Măsurile tehnice ar trebui să contribuie în mod concret la protecţia concentrărilor de puiet şi de populaţii aflate în perioada de reproducere ale speciilor marine, prin utilizarea uneltelor de pescuit selective şi prin măsuri de evitare a capturilor nedorite. De asemenea, măsurile tehnice ar trebui să reducă la minimum impactul uneltelor de pescuit asupra ecosistemelor marine şi, în special, asupra speciilor şi a habitatelor sensibile, inclusiv, după caz, prin recurgerea la stimulente. Măsurile tehnice ar trebui să contribuie, de asemenea, la instituirea unor măsuri de gestionare în vederea respectării obligaţiilor prevăzute în Directiva 92/43/CEE a Consiliului (6), Directiva 2008/56/CE şi Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (7).
(6)Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).
(7)Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 20, 26.1.2010, p. 7).
(9)Pentru a evalua eficacitatea măsurilor tehnice, ar trebui stabilite ţinte privind nivelurile capturilor nedorite, în special a capturilor de specii marine inferioare dimensiunilor minime de referinţă pentru conservare, privind nivelul capturilor accidentale de specii sensibile şi suprafaţa habitatelor de pe fundul mării afectate de activităţile de pescuit. Ţintele respective ar trebui să reflecte obiectivele PCP, legislaţia Uniunii în domeniul mediului - în special Directiva 92/43/CEE şi Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (8) - şi bunele practici internaţionale.
(8)Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).
(10)Pentru a asigura uniformitate în ceea ce priveşte punerea în aplicare a normelor tehnice, definiţiile uneltelor de pescuit şi ale operaţiunilor de pescuit cuprinse în regulamentele privind măsurile tehnice existente ar trebui să fie actualizate şi consolidate.
(11)Anumite unelte sau metode de pescuit distructive care folosesc explozibili, otrăvuri, substanţe stupefiante, curent electric, ciocane pneumatice sau alte instrumente percutante, dispozitivele tractate şi instrumentele pentru recoltarea coralului roşu sau a altor tipuri de corali şi a speciilor înrudite cu coralii, precum şi anumite lansatoare de harpoane, ar trebui sa fie interzise. Nu ar trebui să fie permisă vânzarea, expunerea sau oferirea spre vânzare a oricărei specii marine capturate prin folosirea unor astfel de instrumente sau metode acolo unde acestea sunt interzise în temeiul prezentului regulament.
(12)Utilizarea traulului cu impulsuri electrice ar trebui să rămână posibilă pe o perioadă de tranziţie până la 30 iunie 2021 şi în anumite condiţii stricte.
(13)Având în vedere avizul Comitetului ştiinţific, tehnic şi economic pentru pescuit (CSTEP), ar trebui stabilite anumite norme comune care să prevadă restricţii cu privire la utilizarea uneltelor tractate şi a construirii sacului de traul, pentru a preveni practicile neadecvate care conduc la un pescuit neselectiv.
(14)Pentru a limita utilizarea setcilor în derivă, care pot pescui pe zone mari şi au ca rezultat capturi semnificative ale speciilor sensibile, restricţiile existente cu privire la utilizarea unor astfel de unelte de pescuit ar trebui să fie consolidate.
(15)Având în vedere avizul CSTEP, pescuitul cu plase fixe în diviziunile ICES 3a, 6a, 6b, 7b, 7c, 7j şi 7k şi în subzonele ICES 8, 9, 10 şi 12 la est de meridianul de 27° longitudine vestică, în ape cu o adâncime cartografiată de peste 200 m, ar trebui să fie interzis în continuare, pentru a se asigura protecţia speciilor sensibile de adâncime, sub rezerva anumitor derogări.
(16)În cazul anumitor specii de peşti rare, cum ar fi unele specii de rechin şi de pisică de mare, conservarea ar putea fi supusă unui risc grav chiar şi în urma unei activităţi de pescuit limitate. Pentru a proteja astfel de specii, ar trebui să fie introdusă o interdicţie generală de pescuit pentru speciile respective.
(17)Pentru a putea asigura protecţia strictă a speciilor marine sensibile, cum ar fi mamiferele marine, păsările marine şi reptilele marine, prevăzută de Directivele 92/43/CEE şi 2009/147/CE, statele membre ar trebui să instituie măsuri de atenuare pentru a reduce la minimum şi, dacă este posibil, a elimina capturarea unor astfel de specii cu unelte de pescuit.
(18)Pentru a asigura o protecţie continuă a habitatelor marine sensibile situate în largul coastelor Irlandei şi ale Regatului Unit şi în jurul Insulelor Azore, Madeira şi Canare, precum şi în zona de reglementare a CPANE, restricţiile existente cu privire la utilizarea uneltelor de pescuit de fund ar trebui să fie menţinute.
(19)În cazul în care avizele ştiinţifice identifică alte astfel de habitate, ar trebui să existe posibilitatea de a introduce restricţii similare pentru a proteja habitatele respective.
(20)În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, ar trebui să fie stabilite dimensiuni minime de referinţă pentru conservare pentru a asigura protejarea puietului de specii marine şi în scopul stabilirii de zone de refacere a stocurilor de peşte, precum şi în scopul constituirii unor dimensiuni minime de comercializare.
(21)Ar trebui să fie definit modul în care se măsoară dimensiunile speciilor marine.
(22)Ar trebui să existe posibilitatea pentru statele membre de a desfăşura proiecte-pilot, cu scopul de a explora metode pentru evitarea, reducerea la minimum şi eliminarea capturilor nedorite. În cazurile în care rezultatele proiectelor respective sau avizele ştiinţifice indică faptul că există capturi nedorite semnificative, statele membre ar trebui să se străduiască să instituie măsuri tehnice pentru reducerea acestor capturi.
(23)Prezentul regulament ar trebui să instituie standarde de referinţă pentru fiecare bazin maritim. Standardele de referinţă respective sunt stabilite pe baza măsurilor tehnice existente, ţinând cont de avizul CSTEP şi de opiniile părţilor interesate. Standardele respective ar trebui să vizeze dimensiunile de bază ale ochiurilor de plasă pentru uneltele tractate şi plasele fixe, dimensiunile minime de referinţă pentru conservare, zonele închise sau cu restricţii, precum şi măsurile de conservare a naturii destinate să atenueze capturile de specii sensibile în anumite zone, precum şi orice alte măsuri tehnice specifice de la nivel regional deja existente.
(24)Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a elabora recomandări comune pentru măsuri tehnice adecvate care diferă de aceste standarde de referinţă, în conformitate cu procesul de regionalizare prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, pe baza unor dovezi ştiinţifice.
(25)În urma acestor măsuri tehnice regionale, beneficiile care decurg pentru conservarea resurselor biologice marine ar trebui să fie cel puţin echivalente cu beneficiile oferite de standardele de referinţă, în special din punctul de vedere al modelelor de exploatare şi al nivelului de protecţie oferit pentru speciile şi habitatele sensibile.
(26)Atunci când elaborează recomandări comune referitoare la dimensiune şi caracteristici de selectivitate ale uneltelor în ceea ce priveşte dimensiunile şi speciile, ca alternativă la dimensiunile de bază ale ochiurilor de plasă, grupurile regionale de state membre ar trebui să se asigure că astfel de măsuri au ca rezultat caracteristici de selectivitate cel puţin similare sau chiar îmbunătăţite faţă de uneltele de referinţă.
(27)Atunci când elaborează recomandări comune în legătură cu zone cu restricţii pentru protejarea concentrărilor de puiet şi de populaţii aflate în perioada de reproducere, grupurile regionale de state membre ar trebui să definească în recomandările comune obiectivele, amploarea geografică şi durata închiderilor, precum şi restricţiile privind uneltele şi dispoziţiile în materie de control şi monitorizare.
(28)Atunci când elaborează recomandări comune în legătură cu dimensiunile minime de referinţă pentru conservare, grupurile regionale de state membre ar trebui să se asigure că obiectivul PCP de asigurare a protecţiei puietului de specii marine este respectat, şi, în acelaşi timp, că nu se introduce nicio denaturare pe piaţă şi că nu se creează nicio piaţă pentru peştii cu dimensiuni sub dimensiunile minime de referinţă pentru conservare.
(29)Crearea de închideri în timp real, alături de dispoziţiile privind schimbarea zonei de pescuit, ca măsură suplimentară pentru protejarea speciilor sensibile ori a concentrărilor de puiet sau de populaţii aflate în perioada de reproducere, ar trebui să fie permisă ca o opţiune de elaborat prin regionalizare. Condiţiile pentru stabilirea unor astfel de zone, inclusiv amploarea geografică, şi durata închiderilor, precum şi măsurile de control şi de monitorizare ar trebui să fie definite în cadrul recomandărilor comune relevante.
(30)Pe baza unei evaluări a impactului uneltelor inovatoare, utilizarea sau extinderea utilizării unor astfel de unelte noi de unelte inovative ar putea fi inclusă ca o opţiune în recomandările comune ale grupurilor regionale de state membre. Utilizarea unor unelte de pescuit inovatoare nu ar trebui să fie permisă în cazul în care evaluarea ştiinţifică indică faptul că utilizarea lor ar conduce la un impact negativ semnificativ asupra habitatelor sensibile şi a speciilor nevizate.
(31)Atunci când elaborează recomandări comune în legătură cu protecţia speciilor şi habitatelor sensibile, grupurilor regionale de state membre ar trebui să li se permită să elaboreze măsuri de atenuare suplimentare pentru a reduce impactul pescuitului asupra unor astfel de specii şi habitate. În cazul în care dovezile ştiinţifice arată că există o ameninţare gravă la adresa stării de conservare a speciilor şi habitatelor sensibile, statele membre ar trebui să introducă restricţii suplimentare privind construcţia şi exploatarea anumitor unelte de pescuit sau chiar o interdicţie totală a utilizării acestora într-o regiune dată. În special, astfel de restricţii ar putea fi aplicate pentru utilizarea setcilor în derivă, care, în anumite zone, au condus la capturi semnificative de specii sensibile.
(32)Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 permite stabilirea unor planuri temporare de aruncare a capturilor înapoi în mare pentru punerea în aplicare a obligaţiei de debarcare, în cazul în care nu există niciun plan multianual în vigoare pentru activitatea de pescuit în cauză. Aceste planuri ar trebui să permită stabilirea de măsuri tehnice care sunt strict legate de punerea în aplicare a obligaţiei de debarcare şi care au ca scop creşterea selectivităţii şi reducerea, cât mai mult posibil, a capturilor nedorite.
(33)Ar trebui să existe posibilitatea derulării de proiecte-pilot privind documentarea completă a capturilor şi a capturilor aruncate înapoi în mare. Astfel de proiecte ar putea include derogări de la normele privind dimensiunile ochiurilor de plasă prevăzute de prezentul regulament în măsura în care contribuie la atingerea obiectivelor şi a ţintelor prezentului regulament.
(34)În prezentul regulament ar trebui incluse anumite dispoziţii privind măsuri tehnice adoptate de CPANE.
(35)Pentru a nu împiedica cercetările ştiinţifice sau repopulările directe şi transplantările, măsurile tehnice prevăzute în prezentul regulament nu ar trebui să se aplice operaţiunilor care pot fi necesare în vederea desfăşurării activităţilor respective. În special, în cazul în care operaţiunile de pescuit în scopul cercetării ştiinţifice necesită o astfel de derogare de la măsurile tehnice prevăzute de prezentul regulament, ele ar trebui să facă obiectul unor condiţii corespunzătoare.
(36)Competenţa de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 TFUE ar trebui delegată Comisiei în ce priveşte adoptarea anumitor măsuri în legătură cu pescuitul recreativ, restricţiile aplicabile uneltelor tractate, speciile şi habitatele sensibile, lista de peşti şi crustacee pentru care pescuitul dirijat este interzis, definiţia pescuitului dirijat, proiectele-pilot privind documentarea completă a capturilor şi a capturilor aruncate înapoi în mare şi măsuri tehnice ca parte a planurilor temporare de aruncare a capturilor înapoi în mare, precum şi în legătură cu dimensiunile minime de referinţă pentru conservare, dimensiunile ochiurilor de plasă, zonele închise şi alte măsuri tehnice în anumite bazine maritime, măsuri de atenuare pentru speciile sensibile şi lista speciilor din stocurile care constituie indicatori-cheie. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experţi, iar ca respectivele consultări să se desfăşoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituţional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (9). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European şi Consiliul primesc toate documentele în acelaşi timp cu experţii din statele membre, iar experţii acestor instituţii au acces în mod sistematic la reuniunile grupurilor de experţi ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
(9)JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
(37)Pentru a asigura condiţii uniforme pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor prezentului regulament, Comisiei ar trebui să îi fie conferite competenţe de executare în ceea ce priveşte stabilirea specificaţiilor dispozitivelor pentru reducerea uzurii uneltelor tractate şi consolidarea lor, sau pentru limitarea pierderii capturilor în partea din faţă a uneltelor tractate; definirea specificaţiilor dispozitivelor de selecţie ataşate la anumite unelte de referinţă; definirea specificaţiilor traulului cu impulsuri electrice; definirea restricţiilor privind construcţia uneltelor şi măsurile de control şi de monitorizare care trebuie adoptate de statul membru de pavilion; şi definirea normelor referitoare la măsurile de control şi de monitorizare care trebuie adoptate de statul membru de pavilion atunci când utilizează unelte de pescuit fixe la adâncimi între 200-600 m, la măsurile de control şi monitorizare care trebuie adoptate pentru anumite zone închise sau cu restricţii, şi la caracteristicile legate de semnal şi de implementare ale dispozitivelor utilizate pentru a îndepărta cetaceele de plasele fixe şi la metodele utilizate pentru a reduce la minimum capturile accidentale de păsări marine, de reptile marine şi de broaşte ţestoase. Respectivele competenţe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului (10).
(10)Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor şi principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competenţelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
(38)Până la 31 decembrie 2020 şi, ulterior, o dată la trei ani, Comisia ar trebui să prezinte un raport către Parlamentul European şi Consiliu cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament, pe baza informaţiilor furnizate de statele membre şi de consiliile consultative relevante şi în urma evaluării de către CSTEP. Raportul respectiv ar trebui să evalueze măsura în care măsurile tehnice, atât la nivel regional, cât şi la nivelul Uniunii, au contribuit la atingerea obiectivelor şi la realizarea ţintelor prezentului regulament.
(39)În scopul respectivului raport, indicatori adecvaţi privind selectivitatea, precum conceptul ştiinţific de lungime de selectivitate optimă (Lopt), ar putea fi utilizaţi ca instrument de referinţă pentru monitorizarea progreselor realizate de-a lungul timpului în direcţia atingerii obiectivelor actuale ale PCP de reducere la minimum a capturilor nedorite. În acest sens, respectivii indicatori nu sunt ţinte obligatorii, ci reprezintă instrumente de monitorizare care pot aduce contribuţii în scopul deliberărilor sau al deciziilor de la nivel regional. Indicatorii şi valorile utilizate pentru aplicarea acestora ar trebui să fie solicitaţi din partea organismelor ştiinţifice competente pentru o serie de stocuri de peşte care constituie indicatori-cheie, care ar ţine totodată seama de activităţile de pescuit mixte şi de perioadele de vârf de recrutare. Comisia ar putea include aceşti indicatori în raportul privind punerea în aplicare a prezentului regulament. Lista stocurilor care constituie indicatori-cheie ar trebui să includă specii demersale care sunt gestionate prin limite de captură, ţinând seama de importanţa relativă a debarcărilor, de capturile aruncate înapoi în mare şi de relevanţa activităţii de pescuit pentru fiecare bazin maritim.
(40)Raportul Comisiei ar trebui, de asemenea, să facă trimitere la avizele ICES privind progresele înregistrate sau impactul uneltelor inovatoare. Raportul ar trebui să tragă concluzii cu privire la beneficiile sau efectele negative asupra ecosistemelor marine, habitatelor sensibile şi selectivităţii.
(41)Pe baza raportului Comisiei, în cazul în care, la nivel regional, există dovezi că obiectivele şi ţintele nu au fost atinse, statele membre din regiunea respectivă ar trebui să prezinte un plan cu acţiunile corective care trebuie întreprinse pentru a asigura atingerea obiectivelor şi a ţintelor respective. Totodată, pe baza raportului, Comisia ar trebui să propună Parlamentului European şi Consiliului eventuale modificări necesare ale prezentului regulament.
(42)Dat fiind numărul şi importanţa modificărilor care trebuie efectuate, Regulamentele (CE) nr. 894/97 (11), (CE) nr. 850/98 (12), (CE) nr. 2549/2000 (13), (CE) nr. 254/2002 (14), (CE) nr. 812/2004 (15) şi (CE) nr. 2187/2005 (16) ale Consiliului ar trebui să fie abrogate.
(11)Regulamentul (CE) nr. 894/97 al Consiliului din 29 aprilie 1997 de stabilire a anumitor măsuri tehnice pentru conservarea rezervelor de peşte (JO L 132, 23.5.1997, p. 1).
(12)Regulamentul (CE) nr. 850/98 al Consiliului din 30 martie 1998 pentru conservarea resurselor de pescuit prin măsuri tehnice de protecţie a puietului de organisme marine (JO L 125, 27.4.1998, p. 1).
(13)Regulamentul (CE) nr. 2549/2000 al Consiliului din 17 noiembrie 2000 privind instituirea unor măsuri tehnice suplimentare destinate reconstituirii rezervelor de cod în Marea Irlandei (diviziunea CIEM VII a) (JO L 292, 21.11.2000, p. 5).
(14)Regulamentul (CE) nr. 254/2002 al Consiliului din 12 februarie 2002 de stabilire a măsurilor care urmează a fi aplicate în 2002 pentru refacerea rezervelor de cod din Marea Irlandei (diviziunea ICES VIIa) (JO L 41, 13.2.2002, p. 1).
(15)Regulamentul (CE) nr. 812/2004 al Consiliului din 26 aprilie 2004 de stabilire a unor măsuri privind capturile accidentale de cetacee în activităţile de pescuit şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 88/98 (JO L 150, 30.4.2004, p. 12).
(16)Regulamentul (CE) nr. 2187/2005 al Consiliului din 21 decembrie 2005 pentru conservarea, prin măsuri tehnice, a resurselor halieutice din Marea Baltică şi strâmtorile Belts şi Sound, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1434/98 şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 88/98 (JO L 349, 31.12.2005, p. 1).
(43)Regulamentele (CE) nr. 1967/2006 (17) şi (CE) nr. 1224/2009 (18) ale Consiliului, precum şi Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 ar trebui modificate în consecinţă.
(17)Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului din 21 decembrie 2006 privind măsurile de gestionare pentru exploatarea durabilă a resurselor halieutice în Marea Mediterană, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2847/93 şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1626/94 (JO L 409, 30.12.2006, p. 11).
(18)Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 şi (CE) nr. 1966/2006 (JO L 343, 22.12.2009, p. 1).
(44)În prezent, Comisia este împuternicită să adopte şi să modifice măsuri tehnice la nivel regional în temeiul Regulamentelor (UE) 2016/1139 (19), (UE) 2018/973 (20), (UE) 2019/472 (21) şi (UE) 2019/1022 (22) ale Parlamentului European şi ale Consiliului, de instituire a planurilor multianuale pentru Marea Baltică, Marea Nordului, apele occidentale şi vestul Mării Mediterane. Pentru a clarifica domeniul de aplicare al respectivelor împuterniciri şi pentru a preciza că actele delegate adoptate în temeiul împuternicirilor prevăzute în regulamentele respective trebuie să îndeplinească anumite cerinţe prevăzute în prezentul regulament, respectivele regulamente ar trebui modificate în interesul securităţii juridice,
(19)Regulamentul (UE) 2016/1139 al Parlamentului European şi al Consiliului din 6 iulie 2016 de stabilire a unui plan multianual pentru stocurile de cod, hering şi şprot din Marea Baltică şi pentru activităţile de pescuit care exploatează stocurile respective, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2187/2005 al Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1098/2007 al Consiliului (JO L 191, 15.7.2016, p. 1).
(20)Regulamentul (UE) 2018/973 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4 iulie 2018 de stabilire a unui plan multianual pentru stocurile demersale din Marea Nordului şi pentru activităţile de pescuit care exploatează stocurile respective, de precizare a detaliilor punerii în aplicare a obligaţiei de debarcare în Marea Nordului şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 676/2007 şi (CE) nr. 1342/2008 ale Consiliului (JO L 179, 16.7.2018, p. 1).
(21)Regulamentul (UE) 2019/472 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui plan multianual pentru stocurile pescuite în apele occidentale şi apele adiacente şi pentru activităţile de pescuit care exploatează stocurile respective, de modificare a Regulamentelor (UE) 2016/1139 şi (UE) 2018/973 şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007 şi (CE) nr. 1300/2008 ale Consiliului (JO L 83, 25.3.2019, p. 1).
(22)Regulamentul (UE) 2019/1022 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 iunie 2019 privind instituirea unui plan multianual pentru activităţile de pescuit care exploatează stocuri demersale în vestul Mării Mediterane şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 508/2014 (JO L 172, 26.6.2019, p. 1).
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
-****-
Art. 1: Obiect
Prezentul regulament stabileşte măsuri tehnice privind:
(a)capturarea şi debarcarea resurselor biologice marine;
(b)exploatarea uneltelor de pescuit; şi
(c)interacţiunea activităţilor de pescuit cu ecosistemele marine.
Art. 2: Domeniul de aplicare
(1)Prezentul regulament se aplică activităţilor desfăşurate de navele de pescuit ale Uniunii şi de resortisanţii statelor membre, fără a aduce atingere responsabilităţii primare a statului de pavilion, în zonele de pescuit prevăzute la articolul 5, precum şi de navele de pescuit care arborează pavilionul unor ţări terţe şi sunt înregistrate în ţări terţe, atunci când pescuiesc în apele Uniunii.
(2)Articolele 7, 10, 11 şi 12 se aplică şi pescuitului recreativ. În cazurile în care pescuitul recreativ are un impact semnificativ într-o anumită regiune, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 15 şi în conformitate cu articolul 29 în scopul modificării prezentului regulament, cu condiţia ca prevederile relevante ale articolului 13 ori partea A sau C din anexele V-X să se aplice şi pescuitului recreativ.
(3)Sub rezerva condiţiilor prevăzute la articolele 25 şi 26, măsurile tehnice stabilite în prezentul regulament nu se aplică operaţiunilor de pescuit desfăşurate exclusiv în scopul:
a)cercetărilor ştiinţifice; şi
b)repopulării directe sau transplantării speciilor marine.
Art. 3: Obiective
(1)Ca instrumente de sprijinire a punerii în aplicare a PCP, măsurile tehnice contribuie la obiectivele PCP stabilite în dispoziţiile aplicabile ale articolului 2 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
(2)Măsurile tehnice contribuie, în special, la atingerea următoarelor obiective:
a)optimizarea modelelor de exploatare pentru asigurarea protecţiei concentrărilor de puiet şi de populaţii aflate în perioada de reproducere din resursele biologice marine;
b)asigurarea reducerii la minimum a capturilor accidentale, rezultate din pescuit, de specii marine sensibile, inclusiv a celor menţionate în Directivele 92/43/CEE şi 2009/147/CE, şi, acolo unde este posibil, eliminarea acestor capturi accidentale astfel încât să nu reprezinte o ameninţare pentru starea de conservare a speciilor respective;
c)asigurarea, inclusiv prin utilizarea unor stimulente corespunzătoare, a faptului că impactul negativ de mediu exercitat de pescuit asupra habitatelor marine este redus la minimum;
d)instituirea unor măsuri de gestionare a pescuitului în vederea respectării Directivelor 92/43/CEE, 2000/60/CE şi 2008/56/CE, în special în vederea obţinerii unei stări ecologice bune, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Directiva 2008/56/CE, precum şi cu Directiva 2009/147/CE.
Art. 4: Ţinte
(1)Măsurile tehnice au drept scop să asigure:
a)reducerea cât mai mult posibil a capturilor de specii marine inferioare dimensiunii minime de referinţă pentru conservare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;
b)nedepăşirea de către capturile accidentale de mamifere marine, reptile marine, păsări marine şi alte specii neexploatate în scopuri comerciale a pragurilor prevăzute de legislaţia Uniunii şi de acordurile internaţionale care sunt obligatorii pentru Uniune;
c)conformitatea cu articolul 2 alineatul (5) litera (j) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 a impactului de mediu al activităţilor de pescuit asupra habitatelor de pe fundul mării.
(2)Măsura în care s-au realizat progrese în direcţia atingerii respectivelor ţinte este evaluată ca parte a procesului de raportare prevăzut la articolul 31.
Art. 5: Definirea zonelor de pescuit
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiţii geografice ale zonelor de pescuit:
(a)"Marea Nordului" înseamnă apele Uniunii din diviziunile ICES (23) 2a, 3a şi subdiviziunea ICES 4;
(23)Diviziunile ICES (Consiliul Internaţional pentru Explorarea Apelor Maritime) sunt cele definite în Regulamentul (CE) nr. 218/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie 2009 privind comunicarea datelor statistice referitoare la capturile nominale de către statele membre care practică pescuitul în Atlanticul de Nord-Est (JO L 87, 31.3.2009, p. 70).
(b)"Marea Baltică" înseamnă apele Uniunii din diviziunile ICES 3b, 3c şi 3d;
(c)"apele de nord-vest" înseamnă apele Uniunii din subzonele ICES 5, 6 şi7;
(d)"apele de sud-vest" înseamnă subzonele ICES8, 9 şi 10 (apele Uniunii) şi zonele CECAF (24) 34.1.1, 34.1.2 şi 34.2.0 (apele Uniunii);
(24)Zonele CECAF (zona central-estică a Atlanticului sau zona principală de pescuit FAO 34) sunt cele definite în Regulamentul (CE) nr. 216/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie 2009 privind transmiterea statisticilor cu privire la capturile nominale de către statele membre care pescuiesc în alte zone decât Atlanticul de Nord (JO L 87, 31.3.2009, p. 1).
(e)"Marea Mediterană" înseamnă apele maritime ale Mării Mediterane la est de meridianul de 5°36 longitudine vestică;
(f)"Marea Neagră" înseamnă apele din subzona geografică 29 a CGPM, astfel cum este definită în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1343/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului (25);
(25)Regulamentul (UE) nr. 1343/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 decembrie 2011 privind unele dispoziţii referitoare la pescuitul în zona Acordului CGPM (Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană) şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului privind măsurile de gestionare pentru exploatarea durabilă a resurselor halieutice în Marea Mediterană (JO L 347, 30.12.2011, p. 44).
(g)"apele Uniunii din Oceanul Indian şi Oceanul Atlantic de Vest" înseamnă apele din jurul Guyanei Franceze şi al insulelor Guadelupa, Martinica, Mayotte, Reunion şi Saint-Martin aflate sub suveranitatea sau jurisdicţia unui stat membru;
(h)
[textul din Art. 5, alin. (H) din capitolul I a fost abrogat la 11-oct-2024 de Art. 56, alin. (2) din titlul IV din Regulamentul 2594/18-sept-2024]
(i)"zona Acordului CGPM" înseamnă Marea Mediterană şi Marea Neagră, precum şi apele conexe, astfel cum este definită în Regulamentul (UE) nr. 1343/2011.
Art. 6: Definiţii
În sensul prezentului regulament, în plus faţă de definiţiile stabilite la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, se aplică următoarele definiţii:
1."model de exploatare" înseamnă modul în care este distribuită mortalitatea prin pescuit în funcţie de profilul de vârstă şi de dimensiune din cadrul unui stoc;
2."selectivitate" înseamnă o expresie cantitativă reprezentată ca o probabilitate de capturare a resurselor biologice marine de o anumită dimensiune şi/sau dintr-o anumită specie;
3."pescuit dirijat" înseamnă un efort de pescuit orientat către o anumită specie sau un anumit grup de specii şi poate fi specificat mai în detaliu, la nivel regional, în cadrul unor acte delegate adoptate în temeiul articolului 27 alineatul (7) din prezentul regulament;
4."stare ecologică bună" înseamnă starea ecologică a apelor marine, astfel cum este definită la articolul 3 alineatul (5) din Directiva 2008/56/CE;
5."starea de conservare a unei specii" înseamnă totalitatea influenţelor care acţionează asupra speciei în cauză şi care pot afecta distribuţia şi abundenţa pe termen lung a populaţiilor sale;
6."starea de conservare a unui habitat" înseamnă totalitatea influenţelor care acţionează asupra unui habitat natural şi asupra speciilor sale tipice şi care pot afecta distribuţia, structura şi funcţiile sale pe termen lung, precum şi supravieţuirea pe termen lung a speciilor sale tipice;
7."habitat sensibil" înseamnă un habitat a cărui stare de conservare, inclusiv întinderea sa şi condiţia (structura şi funcţia) componentelor sale biotice şi abiotice, este afectată de presiunile generate de activităţile umane, inclusiv de activităţile de pescuit. În particular, habitatele sensibile includ tipurile de habitate enumerate în anexa I şi habitatele speciilor enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE, habitatele speciilor enumerate în anexa I la Directiva 2009/147/CE, habitatele a căror protecţie este necesară în scopul atingerii stării ecologice bune în conformitate cu Directiva 2008/56/CE, precum şi ecosistemele marine vulnerabile astfel cum sunt definite la articolul 2 litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 734/2008 al Consiliului (27);
(27)Regulamentul (CE) nr. 734/2008 al Consiliului din 15 iulie 2008 privind protecţia ecosistemelor marine vulnerabile din marea liberă împotriva efectelor nocive ale uneltelor de pescuit de fund (JO L 201, 30.7.2008, p. 8).
8."specie sensibilă" înseamnă o specie a cărei stare de conservare, inclusiv habitatul, distribuţia, mărimea populaţiei sau starea populaţiei, este afectată de presiunile generate de activităţile umane, inclusiv de activităţile de pescuit. În particular, speciile sensibile includ speciile enumerate în anexele II şi IV din Directiva 92/43/CEE, speciile vizate de Directiva 2009/147/CE şi speciile a căror protecţie este necesară pentru a obţine o stare ecologică bună în conformitate cu Directiva 2008/56/CE;
9."specii pelagice mici" înseamnă specii precum macrou, hering, stavrid, hamsie, sardine, putasu, argentină, şprot şi caproide;
10."consilii consultative" înseamnă grupuri de părţi interesate instituite în conformitate cu articolul 43 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;
11."traul" înseamnă o unealtă de pescuit care este tractată activ de una sau mai multe nave de pescuit şi care constă într-o plasă închisă la spate de o pungă sau un sac;
12."unealtă tractată" înseamnă orice traule, năvoade daneze, drage şi unelte similare care sunt deplasate activ în apă de una sau mai multe nave de pescuit sau de orice alt sistem mecanizat;
13."traul de fund" înseamnă un traul proiectat şi echipat pentru a funcţiona pe fundul mării sau în apropierea acestuia;
14."traul de fund tractat în pereche" înseamnă un traul de fund tractat de două nave simultan, care tractează, fiecare, câte o parte a traulului. Deschiderea orizontală a traulului este menţinută de distanţa dintre cele două nave în timp ce acestea tractează unealta;
15."traul pelagic" înseamnă un traul proiectat şi echipat pentru a funcţiona în ape de adâncime medie;
16."beam-traul" înseamnă un traul deschis orizontal cu o traversă, o aripă ori un dispozitiv similar;
17."traul cu impulsuri electrice" înseamnă un traul care utilizează curent electric pentru a captura resurse biologice marine;
18."năvod danez" sau "năvod scoţian" înseamnă o unealtă de perimetru tractată, acţionată de pe o navă prin intermediul a două frânghii lungi (frânghii de năvod) destinate să conducă peştele spre deschiderea năvodului. Unealtă alcătuită dintr-o plasă similară ca formă unui traul de fund;
19."năvoade de plajă" înseamnă unelte de perimetru şi năvoade tractate lansate de pe o navă şi trase către ţărm, fiind operate de la ţărm sau de pe o navă amarată sau ancorată la ţărm;
20."unelte de perimetru" înseamnă plase cu care se prind peşti prin înconjurarea atât din lateral, cât şi de dedesubt. Acestea pot fi echipate sau nu cu un cablu de punguire;
21."plasă-pungă" sau "plasă-inel" înseamnă orice unealtă de perimetru la care fundul plasei este strâns cu un cablu de punguire care trece printr-o serie de inele de-a lungul frânghiei greutăţilor, permiţând plasei să culiseze şi să fie închisă;
22."drage" înseamnă unelte care fie sunt tractate activ de motorul principal al navei (drage tractate), fie sunt remorcate de un troliu motorizat de pe o navă ancorată (drage operate mecanic) pentru a captura bivalve, gasteropode sau bureţi de mare şi care sunt alcătuite dintr-un sac de plasă sau o vârşă metalică montată pe un cadru rigid sau pe o tijă de dimensiune şi formă variabile, a căror parte inferioară poate fi prevăzută cu o lamă de dragare care poate fi rotundă, ascuţită sau dinţată şi care poate fi echipată sau nu cu sănii sau panouri de scufundare. Unele drage sunt echipate cu echipamente hidraulice (drage hidraulice). Dragele trase de mână sau de troliuri manuale în ape puţin adânci, cu sau fără o barcă pentru a prinde bivalve, gasteropode sau bureţi de mare (drage operate manual), nu sunt considerate echipamente tractate în sensul prezentului regulament;
23."plase fixe" înseamnă orice tip de setci, plase de încurcare sau setci cu sirec care sunt ancorate pe fundul mării pentru ca peştii să înoate în acestea şi să se încurce sau să se prindă în plasă;
24."setcă în derivă" înseamnă o plasă menţinută la suprafaţa apei sau la o anumită adâncime cu ajutorul unor dispozitive plutitoare, care pluteşte liber purtată de curenţi, fie independent, fie cu barca la care poate fi ataşată. Plasa poate fi echipată cu dispozitive destinate să o stabilizeze sau să îi limiteze deriva;
25."setcă " înseamnă o plasă fixă alcătuită dintr-o singură bucată de plasă şi ţinută vertical în apă de flotoare şi greutăţi;
26."plasă de încurcare " înseamnă o plasă fixă care constă într-un perete de plasă montat astfel încât plasa să fie agăţată pe frânghii pentru a crea o porţiune mai mare de plasă destinsă decât o setcă;
27."setcă cu sirec" înseamnă o plasă fixă alcătuită din mai multe straturi de plasă, cu două straturi exterioare având dimensiuni mari ale ochiurilor şi o plasă cu ochiuri mici inserată între acestea;
28."setcă compusă" înseamnă orice setcă fixată de fund combinată cu o setcă cu sirec, care constituie partea inferioară;
29."paragat" înseamnă o unealtă de pescuit alcătuită dintr-un fir principal cu o lungime variabilă, din care se ramifică şnururi prevăzute cu cârlige, la distanţe determinate de speciile vizate. Firul principal este ancorat fie pe orizontală de fundul mării ori în apropierea acestuia, fie pe verticală, sau poate fi lăsat să plutească în derivă la suprafaţă;
30."vârşe şi coşuri" înseamnă capcane sub formă de cuşti sau coşuri prevăzute cu una sau mai multe intrări, concepute pentru a prinde crustacee, moluşte sau peşte, care sunt fixate pe fundul mării sau suspendate deasupra acestuia;
31."petactar" înseamnă un singur fir de pescuit cu una sau mai multe momeli sau cârlige cu momeală;
32."crucea Sfântului Andrei" înseamnă un dispozitiv de prindere care acţionează ca o foarfecă pentru a recolta, de exemplu, moluşte bivalve sau coral roşu de pe fundul mării;
33."sac de traul" înseamnă partea cea mai din spate a traulului, având fie o formă cilindrică, cu aceeaşi circumferinţă peste tot sau cu o formă conică. Sacul poate fi alcătuit din unul sau mai multe panouri (bucăţi de plasă) prinse unul de celălalt de-a lungul laturilor şi poate include prelungitorul care este alcătuit din unul sau mai multe panouri situate chiar în faţa sacului de traul propriu-zis;
34."dimensiunea ochiului de plasă" înseamnă:
(i)pentru plasele cu noduri: distanţa cea mai lungă dintre două noduri opuse ale aceluiaşi ochi de plasă atunci când acesta este complet întins;
(ii)pentru plasele fără noduri: distanţa interioară dintre îmbinările opuse ale aceluiaşi ochi de plasă atunci când acesta este complet întins de-a lungul axei sale celei mai lungi posibile;
35."ochi de plasă pătrat" înseamnă un ochi de plasă cu patru laturi format din două seturi de laturi paralele cu aceeaşi lungime nominală, dintre care unul este paralel cu axa longitudinală a plasei, iar celălalt este perpendicular pe aceasta;
36."ochi de plasă rombic" înseamnă un ochi de plasă cu patru laturi de lungime egală la care cele două diagonale sunt perpendiculare, iar o diagonală este paralelă cu axa longitudinală a plasei;
37."T90" înseamnă traule, năvoade daneze şi unelte tractate similare, care au un sac de traul şi o prelungire realizate din plasă cu ochiuri rombice înnodate rotită cu 90°, astfel încât direcţia principală a firului este paralelă cu direcţia de tractare;
38."fereastră de ieşire Bacoma" înseamnă un panou de ieşire realizat dintr-o plasă cu ochiuri pătrate fără noduri, montată pe panoul superior al sacului de traul, a cărei margine inferioară se află la cel mult patru ochiuri de centura sacului;
39."plasă tip sită" înseamnă o bucată de plasă ataşată la întreaga circumferinţă a traulului pentru creveţi în faţa sacului de traul sau a prelungitorului, care se îngustează până la vârf, unde este prinsă la stratul de fund al traulului pentru creveţi. În locul de îmbinare dintre plasa tip sită şi sacul traulului se găseşte un orificiu de ieşire, care permite speciilor sau indivizilor prea mari să treacă prin sită şi să scape, în timp ce creveţii pot să treacă prin sită şi să ajungă în sacul traulului;
40."adâncime de scufundare" înseamnă suma înălţimii ochiurilor (incluzând nodurile) ale unei plase ude şi întinse perpendicular pe frânghia flotorilor;
41."timp de scufundare" sau "timp de înmuiere" înseamnă perioada de la momentul în care unealta este pusă prima dată în apă până la momentul în care unealta este complet recuperată la bordul navei de pescuit;
42."senzori de monitorizare a uneltelor" înseamnă senzorii electronici de la distanţă care sunt amplasaţi pe unealta de pescuit pentru a monitoriza parametri-cheie de performanţă, cum ar fi distanţa dintre panourile traulelor sau volumul capturii;
43."dispozitiv cu greutăţi" înseamnă un dispozitiv cu cârlige cu momeală de care sunt prinse greutăţi pentru a creşte viteza de scufundare şi, astfel, pentru a reduce timpul de expunere la păsările marine;
44."dispozitiv acustic de intimidare" înseamnă dispozitive care vizează îndepărtarea speciilor precum mamiferele marine de uneltele de pescuit prin emiterea de semnale acustice;
45."dispozitive pentru alungarea păsărilor" (denumite, de asemenea, "parâme tori") înseamnă frânghiile cu banderole care sunt tractate de la un punct aflat la înălţime aproape de pupa navelor de pescuit în timp ce sunt lansate cârligele cu momeală, cu scopul de a speria păsările marine şi a le ţine la distanţă de cârlige;
46."repopulare directă" înseamnă activitatea de eliberare a specimenelor sălbatice vii din anumite specii selectate în ape care constituie habitatul lor natural, în scopul de a utiliza producţia naturală a mediului acvatic pentru a creşte numărul de exemplare disponibile pentru pescuit şi/sau pentru a creşte recrutarea naturală;
47."transplantare" înseamnă procesul prin care o specie este transportată în mod intenţionat şi eliberată de către om în zone cu populaţii stabilite din specia respectivă;
48."indicator de performanţă în materie de selectivitate" înseamnă un instrument de referinţă pentru monitorizarea progreselor realizate de-a lungul timpului în direcţia atingerii obiectivului PCP de reducere la minimum a capturilor nedorite;
49."lansator de harpoane" înseamnă un lansator pneumatic sau mecanic operat manual care declanşează un harpon pentru pescuitul subacvatic;
50."lungime de selectivitate optimă (Lopt)" este lungimea medie a capturii care, conform celor mai bune avize ştiinţifice, optimizează creşterea exemplarelor dintr-un stoc.
Art. 7: Unelte de pescuit şi metode interzise
(1)Este interzisă capturarea sau recoltarea speciilor marine prin următoarele metode:
a)substanţe toxice, stupefiante sau corozive;
b)curent electric, cu excepţia utilizării traulului cu impulsuri electrice, care este permisă numai în conformitate cu dispoziţiile specifice prevăzute în partea D din anexa V;
c)explozivi;
d)ciocane pneumatice sau alte instrumente percutante;
e)dispozitive tractate pentru recoltarea de coral roşu sau a altor tipuri de corali sau de organisme similare coralilor;
f)crucea Sfântului Andrei şi dispozitive similare pentru recoltarea, în special, a coralului roşu sau a altor tipuri de corali sau de specii similare coralilor;
g)orice tip de proiectil, cu excepţia celor folosite pentru sacrificarea tonului aflat în cuşti sau prins în capcană şi a harpoanelor şi lansatoarelor de harpoane utilizate în pescuitul recreativ fără plămân subacvatic, de la răsărit până la apus.
(2)În pofida articolului 2, prezentul articol se aplică navelor Uniunii în apele internaţionale şi în apele ţărilor terţe, cu excepţia cazului în care normele adoptate de organizaţii multilaterale de pescuit, în temeiul unor acorduri bilaterale sau multilaterale, sau de o ţară terţă, prevăd în mod specific altceva.
Art. 8: Restricţii generale privind utilizarea uneltelor tractate
(1)În sensul anexelor V-XI, dimensiunea ochiurilor unei unelte tractate, astfel cum figurează în anexele respective, înseamnă dimensiunea minimă a ochiurilor oricărei părţi de sac de traul şi a oricărui prelungitor aflat la bordul unei nave de pescuit şi ataşat sau ataşabil la orice năvod tractat. Prezentul alineat nu se aplică în cazul plaselor utilizate pentru ataşarea unor senzori de monitorizare a uneltei sau atunci când se utilizează în legătură cu dispozitivele de excludere a peştilor şi a ţestoaselor. Pentru a îmbunătăţi selectivitatea în funcţie de dimensiuni sau specii pentru speciile marine, se pot prevedea şi alte derogări într-un act delegat adoptat în conformitate cu articolul 15.
(2)Alineatul (1) nu se aplică dragelor. Cu toate acestea, pe parcursul oricărei campanii de pescuit în timpul căreia la bord sunt transportate drage, se aplică următoarele dispoziţii:
a)se interzice transbordarea organismelor marine;
b)în Marea Baltică, se interzice reţinerea la bord sau debarcarea oricărei cantităţi de organisme marine, cu excepţia cazului în care cel puţin 85 % din greutatea în viu a acestor organisme marine constă în moluşte şi/sau Furcellaria lumbricalis;
c)în toate celelalte bazine maritime, cu excepţia Mării Mediterane, în care se aplică articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006, se interzice reţinerea la bord sau debarcarea oricărei cantităţi de organisme marine, cu excepţia cazului în care cel puţin 95 % din greutatea în viu acestor organisme marine constă în moluşte bivalve, gasteropode şi bureţi de mare.
Literele (b) şi (c) de la prezentul alineat nu se aplică pentru capturile neintenţionate de specii care fac obiectul obligaţiei de debarcare stabilite la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Astfel de capturi neintenţionate se debarcă şi se scad din cotele alocate.
(3)Ori de câte ori una sau mai multe nave de pescuit tractează mai multe plase simultan, fiecare plasă are aceeaşi dimensiune nominală a ochiului. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în temeiul articolului 15 şi în conformitate cu articolul 29 prin derogare de la prezentul alineat, atunci când utilizarea mai multor plase care au dimensiuni diferite ale ochiurilor duce la beneficii pentru conservarea resurselor biologice marine care sunt cel puţin echivalente cu cele care derivă din metodele de pescuit existente.
(4)Este interzisă utilizarea oricărui dispozitiv care obstrucţionează sau diminuează în fapt într-un alt mod dimensiunea ochiului de plasă al sacului de traul sau orice parte a unei unelte tractate, precum şi transportarea la bord a oricărui dispozitiv care este conceput special în acest scop. Prezentul alineat nu exclude utilizarea dispozitivelor specifice folosite pentru a reduce uzura uneltelor tractate şi pentru a le consolida, sau pentru a limita pierderea capturilor în partea din faţă a uneltelor tractate.
(5)Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care stabilesc norme detaliate privind descrierea sacului de traul şi a dispozitivelor menţionate la alineatul (4). Respectivele acte de punere în aplicare se bazează pe cele mai bune avize ştiinţifice şi tehnice disponibile şi pot defini:
a)restricţii privind grosimea firului;
b)restricţii privind circumferinţa sacilor de traul;
c)restricţii privind utilizarea materialelor pentru plase;
d)structura şi montarea sacilor de traul;
e)dispozitive permise pentru a reduce uzura; şi
f)dispozitive permise pentru a limita evadarea capturilor.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 30 alineatul (2).
Art. 9: Restricţii generale privind utilizarea plaselor fixe şi a setcilor în derivă
(1)Este interzisă deţinerea la bord sau utilizarea uneia sau a mai multor setci în derivă a căror lungime individuală sau totală depăşeşte 2,5 km.
(2)Este interzisă utilizarea setcilor în derivă pentru pescuitul speciilor enumerate în anexa III.
(3)În pofida dispoziţiilor prevăzute la alineatul (1), este interzisă deţinerea la bord sau utilizarea oricărei setci în derivă în Marea Baltică.
(4)Este interzisă utilizarea setcilor fixe de fund, a plaselor de încurcare şi a setcilor cu sirec pentru capturarea următoarelor specii:
a)ton alb (Thunnus alalunga);
b)ton roşu (Thunnus thynnus);
c)plătică de Atlantic (Brama brama);
d)peşte-spadă (Xiphias gladius);
e)rechini care aparţin următoarelor specii sau familii: Hexanchus griseus; Cetorhinus maximus; toate speciile de Alopiidae; Carcharhinidae; Sphyrnidae; Isuridae; Lamnidae.
(5)Prin derogare de la alineatul (4), capturile accidentale din Marea Mediterană de maximum trei exemplare din speciile de rechin menţionate la respectivul alineat pot fi reţinute la bord sau debarcate, cu condiţia să nu fie specii protejate în conformitate cu dreptul Uniunii.
(6)Este interzisă utilizarea oricăror setci fixate de fund, plase de încurcare şi setci cu sirec în orice poziţie în care adâncimea cartografiată este mai mare de 200 m.
(7)În pofida alineatului (6) de la prezentul articol:
a)se aplică derogări specifice, astfel cum sunt prevăzute în anexa V partea C punctul 6.1, anexa VI partea C punctul 9.1 şi anexa VII partea C punctul 4.1, în cazul în care adâncimea cartografiată este între 200 şi 600 m;
b)utilizarea de setci fixe de fund, de plase de încurcare şi de setci cu sirec în orice poziţie în care adâncimea cartografiată este mai mare de 200 m este permisă în Marea Mediterană.
Art. 10: Specii interzise de peşti şi de crustacee
(1)Este interzisă capturarea, reţinerea la bord, transbordarea sau debarcarea speciilor de peşti sau de crustacee menţionate în anexa IV la Directiva 92/43/CEE, cu excepţia cazului în care se acordă derogări în temeiul articolului 16 din directivă.
(2)În plus faţă de speciile menţionate la alineatul (1), se interzice navelor Uniunii pescuitul, reţinerea la bord, transbordarea, debarcarea, depozitarea, vânzarea, expunerea sau oferirea spre vânzare a speciilor enumerate în anexa I sau a celor interzise la pescuit în temeiul altor acte juridice ale Uniunii.
(3)Atunci când sunt capturate accidental, speciile menţionate la alineatele (1) şi (2) sunt eliberate imediat înapoi în mare nevătămate, cu excepţia scopului de a permite cercetarea ştiinţifică asupra exemplarelor ucise accidental, în conformitate cu dreptul aplicabil al Uniunii.
(4)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 29 pentru a modifica lista prevăzută în anexa I, în cazul în care cele mai bune avize ştiinţifice disponibile indică faptul că este necesară o modificare a respectivei liste.
(5)Măsurile adoptate în temeiul alineatului (4) de la prezentul articol au ca scop atingerea obiectivului stabilit la articolul 4 alineatul (1) litera (b) şi pot ţine cont de acordurile internaţionale privind protecţia speciilor sensibile.
Art. 11: Capturi de mamifere marine, păsări marine şi reptile marine
(1)Este interzisă capturarea, reţinerea la bord, transbordarea sau debarcarea mamiferelor marine sau a reptilelor marine menţionate în anexele II şi IV la Directiva 92/43/CEE şi a speciilor de păsări marine vizate de Directiva 2009/147/CE.
(2)Atunci când sunt capturate, exemplarele din speciile menţionate la alineatul (1) sunt eliberate imediat nevătămate.
(3)În pofida alineatelor (1) şi (2), reţinerea la bord, transbordarea sau debarcarea unor exemplare din speciile marine menţionate la alineatul (1) care au fost capturate accidental este permisă în măsura în care activitatea respectivă este necesară pentru a asigura asistenţa pentru recuperarea animalelor şi pentru a permite cercetarea ştiinţifică asupra exemplarelor ucise accidental, cu condiţia ca autorităţile naţionale competente să fi fost informate în mod corespunzător în prealabil, cât mai curând posibil după capturare şi în conformitate cu dreptul Uniunii aplicabil.
(4)Pe baza celor mai bune avize ştiinţifice disponibile, un stat membru poate institui, pentru navele aflate sub pavilionul său, măsuri de atenuare sau restricţii cu privire la utilizarea anumitor unelte. Astfel de măsuri reduc la minimum şi, dacă este posibil, elimină capturile din speciile menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol şi sunt compatibile cu obiectivele stabilite la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 şi cel puţin la fel de severe ca măsurile tehnice aplicabile prevăzute în dreptul Uniunii.
(5)Măsurile adoptate în temeiul alineatului (4) de la prezentul articol au drept scop atingerea obiectivului stabilit la articolul 4 alineatul (1) litera (b). În scop de control, statele membre comunică celorlalte state membre în cauză dispoziţiile adoptate în conformitate cu alineatul (4) de la prezentul articol. De asemenea, acestea pun la dispoziţia publicului informaţiile corespunzătoare disponibile privind aceste măsuri.
Art. 12: Protecţia habitatelor sensibile, inclusiv a ecosistemelor marine vulnerabile
(1)Se interzice utilizarea uneltelor de pescuit prevăzute în anexa II în zonele relevante prevăzute în anexa respectivă.
(2)În cazul în care cele mai bune avize ştiinţifice disponibile recomandă o modificare a listei zonelor din anexa II, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 29 din prezentul regulament şi, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 11 alineatele (2) şi (3) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, să modifice anexa II în consecinţă. La adoptarea unor astfel de modificări, Comisia acordă o atenţie deosebită atenuării efectelor negative ale deplasării activităţii de pescuit către alte zone sensibile.
(3)În cazul în care habitatele menţionate la alineatul (1), sau alte habitate sensibile, inclusiv ecosistemele marine vulnerabile, se găsesc în ape aflate sub suveranitatea sau jurisdicţia unui stat membru, statul membru respectiv poate stabili zone închise sau alte măsuri de conservare pentru a proteja habitatele respective, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 11 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Astfel de măsuri sunt compatibile cu obiectivele prevăzute la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 şi cel puţin la fel de severe ca măsurile prevăzute în dreptul Uniunii.
(4)Măsurile adoptate în temeiul alineatelor (2) şi (3) de la prezentul articol au ca scop atingerea obiectivului stabilit la articolul 4 alineatul (1) litera (c).
Art. 13: Dimensiuni minime de referinţă pentru conservare
(1)Dimensiunile minime de referinţă pentru conservare ale speciilor marine menţionate în partea A din anexele V-X la prezentul regulament se aplică cu scopul:
a)de a asigura protejarea puietului de specii marine în temeiul articolului 15 alineatele (11) şi (12) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;
b)de a stabili zone de refacere a stocurilor de peşte în temeiul articolului 8 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;
c)de a constitui dimensiuni minime de comercializare în temeiul articolului 47 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (28).
(28)Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind organizarea comună a pieţelor în sectorul produselor pescăreşti şi de acvacultură, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1184/2006 şi (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 104/2000 al Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 1).
(2)Dimensiunea unei specii marine se stabileşte în conformitate cu anexa IV.
(3)În cazul în care sunt prevăzute mai multe metode de măsurare a dimensiunii unei specii marine, exemplarul nu este considerat a fi sub dimensiunea minimă de referinţă pentru conservare dacă dimensiunea măsurată prin oricare dintre metodele menţionate este egală cu dimensiunea minimă de referinţă pentru conservare sau mai mare decât aceasta.
(4)Homarii, racii şi langustele, moluştele bivalve şi gasteropodele care aparţin oricăreia dintre speciile pentru care în anexele V, VI sau VII sunt stabilite dimensiuni minime de referinţă pentru conservare pot fi reţinute la bord doar întregi şi pot fi debarcate doar întregi.
Art. 14: Proiecte-pilot pentru evitarea capturilor nedorite
(1)Fără a aduce atingere articolului 14 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, statele membre pot desfăşura proiecte-pilot cu scopul de a explora metode pentru evitarea, reducerea la minimum şi eliminarea capturilor nedorite. Aceste proiecte-pilot iau în considerare opiniile consiliilor consultative relevante şi se bazează pe cele mai bune avize ştiinţifice disponibile.
(2)În cazul în care rezultatele respectivelor studii-pilot sau alte avize ştiinţifice indică un volum semnificativ al capturilor nedorite, statele membre în cauză se străduiesc să stabilească măsuri tehnice pentru reducerea acestor capturi nedorite, în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
Art. 15: Măsuri tehnice regionale
(1)Măsurile tehnice stabilite la nivel regional sunt enunţate în următoarele anexe:
a)în anexa V, pentru Marea Nordului;
b)în anexa VI, pentru apele de nord-vest;
c)în anexa VII, pentru apele de sud-vest;
d)în anexa VIII, pentru Marea Baltică;
e)în anexa IX, pentru Marea Mediterană;
f)în anexa X, pentru Marea Neagră;
g)în anexa XI, pentru apele Uniunii din Oceanul Indian şi din Oceanul Atlantic de Vest;
h)în anexa XIII, pentru speciile sensibile.
(2)Pentru a se ţine seama de particularităţile regionale ale activităţilor de pescuit relevante, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 29 din prezentul regulament şi cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, cu scopul de a modifica, a completa, a abroga măsurile tehnice stabilite în anexele menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol sau a deroga de la acestea, inclusiv la punerea în aplicare a obligaţiei de debarcare în contextul articolului 15 alineatele (5) şi (6) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Comisia adoptă astfel de acte delegate pe baza unei recomandări comune prezentate în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 şi în conformitate cu articolele relevante de la capitolul III din prezentul regulament.
(3)În scopul adoptării acestor acte delegate, statele membre care au un interes direct de gestionare pot trimite recomandări comune în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru prima dată cel târziu în termen de 24 de luni şi, ulterior, la 18 luni, de la fiecare transmitere a raportului menţionat la articolul 31 alineatul (1) din prezentul regulament. Ele pot, de asemenea, trimite astfel de recomandări atunci când consideră necesar.
(4)Măsurile tehnice adoptate în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol:
a)vizează atingerea obiectivelor şi a ţintelor stabilite la articolele 3 şi 4 din prezentul regulament;
b)au scopul de a îndeplini obiectivele şi respectă condiţiile prevăzute în alte acte relevante ale Uniunii adoptate în domeniul PCP, în special în planurile multianuale menţionate la articolele 9 şi 10 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;
c)se ghidează după principiile bunei guvernanţe stabilite la articolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;
d)ca cerinţă minimă, aduc, pentru conservarea resurselor biologice marine, beneficii care să fie cel puţin echivalente cu măsurile menţionate la alineatul (1), în special din punctul de vedere al modelelor de exploatare şi al nivelului de protecţie oferit pentru speciile şi habitatele sensibile. Impactul potenţial al activităţilor de pescuit asupra ecosistemului marin se ia şi el în considerare.
(5)Aplicarea condiţiilor legate de specificaţiile privind dimensiunea ochiului de plasă prevăzute la articolul 27 şi în partea B din anexele V-XI nu conduce la o deteriorare a standardelor de selectivitate, în special în ceea ce priveşte o creştere a capturilor de puiet, existentă la 14 august 2019, şi urmăreşte îndeplinirea obiectivelor şi a ţintelor stabilite la articolele 3 şi 4.
(6)În recomandările comune transmise în scopul adoptării măsurilor menţionate la alineatul (2), statele membre furnizează dovezi ştiinţifice care să susţină adoptarea măsurilor respective.
(7)Comisia poate solicita CSTEP să evalueze recomandările comune menţionate la alineatul (2).
Art. 16: Selectivitatea uneltelor de pescuit din punctul de vedere al speciilor şi al dimensiunilor
O recomandare comună prezentată în scopul adoptării măsurilor menţionate la articolul 15 alineatul (2) în legătură cu caracteristicile de selectivitate ale uneltelor în ceea ce priveşte dimensiunile şi speciile furnizează dovezi ştiinţifice care să demonstreze că măsurile respective au ca rezultat caracteristici de selectivitate pentru anumite specii sau o combinaţie de specii care sunt cel puţin echivalente cu caracteristicile de selectivitate ale uneltelor menţionate în partea B din anexele V-X şi în partea A din anexa XI.
Art. 17: Zone închise sau cu restricţii pentru protejarea concentrărilor de puiet sau de populaţii aflate în perioada de reproducere
O recomandare comună prezentată în scopul adoptării măsurilor menţionate la articolul 15 alineatul (2) în legătură cu partea C din anexele V-VIII şi X şi cu partea B din anexa XI sau al stabilirii de noi zone închise sau cu restricţii include următoarele elemente în ceea ce priveşte astfel de zone închise sau cu restricţii:
(a)obiectivul închiderii;
(b)amploarea geografică şi durata închiderii;
(c)restricţii privind unelte specifice; şi
(d)măsuri de control şi de monitorizare.
Art. 18: Dimensiuni minime de referinţă pentru conservare
O recomandare comună prezentată în scopul adoptării măsurilor menţionate la articolul 15 alineatul (2) în legătură cu partea A din anexele V-X respectă obiectivul de asigurare a protecţiei puietului de specii marine.
Art. 19: Dispoziţii privind închiderile în timp real şi privind schimbarea zonei de pescuit
(1)O recomandare comună prezentată în scopul adoptării măsurilor menţionate la articolul 15 alineatul (2) în legătură cu crearea de închideri în timp real cu scopul de a asigura protecţia speciilor sensibile sau a concentrărilor de puiet sau de specii de peşti aflaţi în perioada de reproducere sau de specii de crustacee aflate în perioada de reproducere include următoarele elemente:
a)amploarea geografică şi durata închiderilor;
b)speciile şi pragul care declanşează închiderea;
c)utilizarea unor unelte foarte selective, pentru a permite accesul în zone altfel închise; şi
d)măsuri de control şi de monitorizare.
(2)O recomandare comună prezentată în scopul adoptării măsurilor menţionate la articolul 15 alineatul (2), în legătură cu adoptarea de dispoziţii privind schimbarea zonei de pescuit include:
a)speciile şi pragul care declanşează obligativitatea schimbării;
b)distanţa la care o navă urmează să se deplaseze faţă de poziţia sa anterioară de pescuit.
Art. 20: Unelte de pescuit inovatoare
(1)O recomandare comună prezentată în scopul adoptării măsurilor menţionate la articolul 15 alineatul (2) în legătură cu utilizarea de unelte de pescuit inovatoare, în cadrul unui bazin maritim specific, conţine o evaluare a impactului posibil al utilizării unor astfel de unelte asupra speciilor vizate şi asupra speciilor şi habitatelor sensibile. Statele membre în cauză colectează datele adecvate necesare pentru această evaluare.
(2)Utilizarea unor unelte de pescuit inovatoare nu este permisă în cazul în care evaluările menţionate la alineatul (1) indică faptul că utilizarea lor va conduce la un impact negativ semnificativ asupra habitatelor sensibile şi a speciilor nevizate.
Art. 21: Măsuri de conservare a naturii
O recomandare comună prezentată în scopul adoptării măsurilor menţionate la articolul 15 alineatul (2), în legătură cu protejarea speciilor şi habitatelor sensibile, poate, în special:
(a)să elaboreze liste cu speciile şi habitatele sensibile cele mai expuse riscului ca urmare a activităţilor de pescuit în regiunea relevantă, pe baza celor mai bune avize ştiinţifice disponibile;
(b)să specifice utilizarea unor măsuri suplimentare sau alternative celor menţionate în anexa XIII pentru a reduce la minimum capturile accidentale din speciile menţionate la articolul 11;
(c)să ofere informaţii cu privire la eficacitatea măsurilor de atenuare existente şi a măsurilor de monitorizare;
(d)să stabilească măsuri de reducere la minimum a impactului uneltelor de pescuit asupra habitatelor sensibile;
(e)să stabilească restricţii privind exploatarea unor anumite unelte sau să introducă o interdicţie totală privind utilizarea anumitor unelte de pescuit într-o zonă în care astfel de unelte reprezintă o ameninţare pentru starea de conservare a speciilor din zona respectivă menţionate la articolele 10 şi 11 sau pentru alte habitate sensibile.
Art. 22: Măsuri regionale în cadrul planurilor temporare de aruncare a capturilor înapoi în mare
(1)Atunci când statele membre prezintă recomandări comune pentru stabilirea unor măsuri tehnice în cadrul planurilor temporare de aruncare a capturilor înapoi în mare menţionate la articolul 1 5 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, respectivele recomandări pot conţine, printre altele, următoarele elemente:
a)specificaţii privind uneltele de pescuit şi norme de utilizare a acestora;
b)specificaţii privind modificările uneltelor de pescuit sau utilizarea de dispozitive de selecţie pentru îmbunătăţirea selectivităţii din punctul de vedere al dimensiunii sau al speciilor;
c)restricţii sau interdicţii privind utilizarea anumitor unelte şi privind activităţile de pescuit în anumite zone sau în anumite perioade;
d)dimensiunile minime de referinţă pentru conservare;
e)derogări adoptate în temeiul articolului 15 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
(2)Măsurile menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol au ca scop atingerea obiectivelor prevăzute la articolul 3 şi, în special, protejarea concentrărilor de puiet sau a concentrărilor de specii de peşti aflaţi în perioada de reproducere sau a speciilor de crustacee aflate în perioada de reproducere.
Art. 23: Proiecte-pilot privind documentarea completă a capturilor şi a capturilor aruncate înapoi în mare
(1)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 29 din prezentul regulament şi cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, pentru completarea prezentului regulament prin definirea unor proiecte-pilot care să elaboreze un sistem de documentare completă a capturilor şi a capturilor aruncate înapoi în mare, pe baza unor obiective şi ţinte măsurabile, în scopul unei gestionări bazate pe rezultate a activităţilor de pescuit.
(2)Proiectele-pilot menţionate la alineatul (1) pot deroga de la măsurile stabilite în partea B din anexele V-XI pentru o anumită zonă şi pentru o perioadă de maximum un an, cu condiţia să se poată demonstra că astfel de proiecte-pilot contribuie la realizarea obiectivelor şi ţintelor stabilite la articolele 3 şi 4 şi, în special, că vizează îmbunătăţirea selectivităţii uneltelor de pescuit sau a practicii în cauză sau reducerea într-un alt mod a impactul acestora asupra mediului. Această perioadă de un an poate fi prelungită cu un an suplimentar, în aceleaşi condiţii. Proiectul-pilot este limitat la maximum 5 % dintre navele de pescuit din respectivul metier pentru fiecare stat membru.
(3)Atunci când statele membre prezintă recomandări comune pentru stabilirea proiectelor-pilot menţionate la alineatul (1), acestea furnizează dovezi ştiinţifice care să susţină adoptarea recomandărilor. CSTEP evaluează aceste recomandări comune şi face publică evaluarea respectivă. În termen de şase luni de la încheierea proiectului, statele membre prezintă Comisiei un raport care prezintă rezultatele, inclusiv o evaluare detaliată a modificărilor în materie de selectivitate şi a altor efecte asupra mediului.
(4)CSTEP evaluează raportul menţionat la alineatul (3). În cazul unei evaluări pozitive a contribuţiei noilor unelte sau a noii practici la obiectivul menţionat la alineatul (2), Comisia poate face o propunere în conformitate cu TFUE pentru a permite folosirea generalizată a uneltelor sau a practicii respective. Evaluarea CSTEP este făcută publică.
(5)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 29 pentru completarea prezentului regulament prin definirea specificaţiilor tehnice ale sistemului de documentare completă a capturilor şi a capturilor aruncate înapoi în mare menţionat la alineatul (1) de la prezentul articol.
Art. 24: Acte de punere în aplicare
(1)Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru a stabili:
a)specificaţii ale dispozitivelor de selecţie montate pe uneltele prevăzute în partea B din anexele V-IX;
b)norme detaliate referitoare la specificaţiile uneltelor de pescuit prezentate în partea D din anexa V în ceea ce priveşte restricţiile aplicabile construcţiei uneltelor şi măsurile de control şi monitorizare care trebuie adoptate de statul membru de pavilion;
c)norme detaliate privind măsurile de control şi monitorizare care trebuie adoptate de statul membru de pavilion atunci când se utilizează uneltele menţionate în anexa V partea C punctul 6, anexa VI partea C punctul 9 şi anexa VII partea C punctul 4;
d)norme detaliate privind măsurile de control şi monitorizare care trebuie adoptate pentru zonele închise sau cu restricţii descrise în anexa V partea C punctul 2 şi în anexa VI partea C punctele 6 şi 7;
e)norme detaliate privind caracteristicile legate de semnal şi de implementare ale dispozitivelor acustice de intimidare menţionate în anexa XIII partea A;
f)norme detaliate privind proiectarea şi utilizarea dispozitivelor pentru alungarea păsărilor şi a dispozitivelor cu greutăţi menţionate în anexa XIII partea B;
g)norme detaliate referitoare la specificaţiile dispozitivelor de excludere a ţestoaselor menţionate la anexa XIII partea C.
(2)Actele de punere în aplicare menţionate la alineatul (1) se adoptă în conformitate cu articolul 30 alineatul (2).
Art. 25: Cercetarea ştiinţifică
(1)Măsurile tehnice prevăzute în prezentul regulament nu se aplică operaţiunilor de pescuit desfăşurate în scopul cercetării ştiinţifice, sub rezerva următoarelor condiţii:
a)operaţiunile de pescuit trebuie efectuate cu permisiunea şi sub autoritatea statului membru de pavilion;
b)Comisia şi statul membru care deţine suveranitatea sau jurisdicţia asupra apelor în care au loc operaţiunile de pescuit ("statul membru de coastă") trebuie informate cu cel puţin două săptămâni înainte cu privire la intenţia de a efectua astfel de operaţiuni de pescuit, oferindu-li-se detalii privind navele implicate şi cercetările ştiinţifice care urmează să fie efectuate;
c)nava sau navele care desfăşoară operaţiunile de pescuit trebuie să deţină o autorizaţie de pescuit valabilă în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009;
d)în cazul în care statul membru de coastă solicită acest lucru statului membru de pavilion, comandantul navei este obligat să ia la bord un observator din statul membru de coastă în timpul operaţiunilor de pescuit, cu excepţia cazului în care acest lucru nu este posibil din motive de securitate;
e)operaţiunile de pescuit desfăşurate de nave comerciale în scopul cercetării ştiinţifice sunt limitate în timp. Atunci când operaţiunile de pescuit desfăşurate de nave comerciale în scopul cercetării ştiinţifice implică mai mult de şase nave comerciale, Comisia este informată de către statul membru de pavilion cu cel puţin trei luni înainte şi solicită, dacă este cazul, avizul CSTEP, solicitându-i să confirme dacă respectivul nivel de participare se justifică din raţiuni ştiinţifice; dacă nivelul de participare nu este considerat justificat în baza avizului CSTEP, statul membru în cauză modifică în consecinţă condiţiile cercetării ştiinţifice;
f)în cazul traulelor cu impulsuri electrice, navele care desfăşoară cercetări ştiinţifice trebuie să urmeze un protocol ştiinţific specific, ca parte a unui plan de cercetare ştiinţifică ce a fost evaluat sau validat de ICES sau de CSTEP, precum şi un sistem de monitorizare, control şi evaluare.
(2)Speciile marine capturate în scopul menţionat la alineatul (1) de la prezentul articol pot fi vândute, depozitate, expuse sau oferite spre vânzare, cu condiţia să fie scăzute din cotele alocate prevăzute la articolul 33 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, după caz, şi:
a)să respecte dimensiunile minime de referinţă pentru conservare stabilite în anexele IV-X la prezentul regulament; sau
b)să fie vândute pentru alte scopuri decât consumul uman direct.
Art. 26: Repopulare directă şi transplantare
(1)Măsurile tehnice prevăzute în prezentul regulament nu se aplică operaţiunilor de pescuit desfăşurate exclusiv în scopul repopulării directe sau al transplantării speciilor marine, cu condiţia ca aceste operaţiuni să fie efectuate cu permisiunea şi sub autoritatea statului membru sau a statelor membre care au un interes direct de gestionare.
(2)În cazul în care repopularea directă sau transplantarea se desfăşoară în apele altui stat membru sau ale altor state membre, Comisia şi toate statele membre în cauză sunt informate, cu cel puţin 20 de zile calendaristice înainte, asupra intenţiei de a desfăşura astfel de operaţiuni de pescuit.
Art. 27: Condiţii legate de specificaţiile privind dimensiunea ochiului de plasă
(1)Procentajele de capturi menţionate în anexele V-VIII înseamnă procentajul maxim de specii permis astfel încât să se califice pentru dimensiunile specifice ale ochiurilor de plasă stabilite în respectivele anexe. Aceste procentaje nu aduc atingere obligaţiei de debarcare a capturilor de la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
(2)Procentajele de captură se calculează ca proporţia în greutate în viu a tuturor resurselor biologice marine debarcate după fiecare campanie de pescuit.
(3)Procentajele de capturi menţionate la alineatul (2) se pot calcula pe baza uneia sau mai multor mostre reprezentative.
(4)În sensul prezentului articol, greutatea echivalentă a langustinei întregi se obţine înmulţind cu trei greutatea cozilor langustinei.
(5)Statele membre pot emite autorizaţii de pescuit în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 pentru navele aflate sub pavilionul lor atunci când acestea desfăşoară activităţi de pescuit care utilizează ochiurile de dimensiuni specifice prevăzute în anexele V-XI. Aceste autorizaţii se pot suspenda sau retrage în cazul în care se constată că o navă nu a respectat procentajele de captură definite prevăzute în anexele V-VIII.
(6)Prezentul articol nu aduce atingere Regulamentului (CE) nr. 1224/2009.
(7)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în temeiul articolului 15 şi în conformitate cu articolul 29 pentru a defini în detaliu termenul "pescuit dirijat" pentru speciile relevante din partea B a anexelor V-X şi din partea A a anexei XI. În acest scop, statele membre care au un interes direct de gestionare în activităţile de pescuit în cauză trimit eventualele recomandări comune pentru prima dată cel târziu la 15 august 2020.
[textul din capitolul VI a fost abrogat la 11-oct-2024 de Art. 56, alin. (2) din titlul IV din Regulamentul 2594/18-sept-2024]
Art. 29: Exercitarea delegării de competenţe
(1)Competenţa de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condiţiile prevăzute la prezentul articol.
(2)Competenţa de a adopta acte delegate menţionată la articolul 2 alineatul (2), articolul 8 alineatul (3), articolul 10 alineatul (4), articolul 12 alineatul (2), articolul 15 alineatul (2), articolul 23 alineatele (1) şi (5), articolul 27 alineatul (7) şi articolul 31 alineatul (4) se conferă Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la 14 august 2019. Comisia întocmeşte un raport privind delegarea de competenţe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competenţe se prelungeşte tacit cu perioade de timp identice, cu excepţia cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.
(3)Delegarea de competenţe menţionată la articolul 2 alineatul (2), articolul 8 alineatul (3), articolul 10 alineatul (4), articolul 12 alineatul (2), articolul 15 alineatul (2), articolul 23 alineatele (1) şi (5), articolul 27 alineatul (7) şi articolul 31 alineatul (4) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt competenţei delegate precizate în decizia respectivă. Decizia produce efecte începând din ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară precizată în decizie. Decizia nu afectează validitatea actelor delegate care sunt deja în vigoare.
(4)Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experţii desemnaţi de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituţional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.
(5)De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European şi Consiliului.
(6)Un act delegat adoptat în temeiul articolului 2 alineatul (2), al articolului 8 alineatul (3), articolul 10 alineatul (4), articolul 12 alineatul (2), articolul 15 alineatul (2), articolul 23 alineatele (1) şi (5), articolul 27 alineatul (7)şi articolul 31 alineatul (4) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European şi nici Consiliul nu au formulat obiecţiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European şi Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European şi Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecţiuni. Termenul în cauză se prelungeşte cu două luni la iniţiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
Art. 30: Procedura comitetului
(1)Comisia este asistată de Comitetul pentru pescuit şi acvacultură instituit în temeiul articolului 47 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înţelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.
(2)Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
Art. 31: Evaluare şi raportare
(1)Până la 31 decembrie 2020 şi, ulterior, o dată la trei ani, pe baza informaţiilor furnizate de statele membre şi de consiliile consultative competente şi în urma evaluării de către CSTEP, Comisia prezintă un raport Parlamentului European şi Consiliului cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament. Raportul respectiv evaluează amploarea contribuţiei măsurilor tehnice, atât la nivel regional, cât şi la nivelul Uniunii, la îndeplinirea obiectivelor stabilite la articolul 3 şi la atingerea ţintelor stabilite la articolul 4. Raportul face, de asemenea, trimitere la avizele ICES privind progresele înregistrate sau impactul utilizării de unelte inovatoare. Raportul trage concluzii cu privire la beneficiile sau efectele negative asupra ecosistemelor marine, habitatelor sensibile şi selectivităţii.
(2)Raportul menţionat la alineatul (1) de la prezentul articol conţine, printre altele, o evaluare a contribuţiei măsurilor tehnice la optimizarea modelelor de exploatare, după cum se prevede la articolul 3 alineatul (2) litera (a). În acest scop, raportul poate include, printre altele, drept indicator de performanţă în materie de selectivitate pentru stocurile care constituie indicatori-cheie pentru speciile enumerate în anexa XIV, lungimea de selectivitate optimă (Lopt) în raport cu lungimea medie a peştilor capturaţi pentru fiecare an care face obiectul raportului.
(3)Pe baza raportului, în cazul în care, la nivel regional, există dovezi că obiectivele şi ţintele nu au fost atinse, statele membre din regiunea respectivă prezintă, în termen de douăsprezece luni de la prezentarea raportului menţionat la alineatul (1), un plan de stabilire a acţiunilor care trebuie întreprinse pentru a se contribui la atingerea respectivelor obiective şi ţinte.
(4)De asemenea, pe baza raportului, Comisia poate propune Parlamentului European şi Consiliului orice modificări necesare la prezentul regulament. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în temeiul articolului 15 şi în conformitate cu articolul 29 pentru a modifica lista speciilor stabilită în anexa XIV.
Art. 32: Modificări la Regulamentul (CE) nr. 1967/2006
Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 se modifică după cum urmează:
(a)articolele 3, 8-12, 14, 15, 16 şi 25 se elimină;
(b)anexele II, III şi IV se elimină.
Trimiterile la articolele şi anexele eliminate se interpretează ca trimiteri la prevederile relevante din prezentul regulament.
Art. 33: Modificări la Regulamentul (CE) nr. 1224/2009
La capitolul IV din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, titlul IV se modifică după cum urmează:
(a)secţiunea 3 se elimină;
(b)se adaugă următoarea secţiune:
"- Secţiunea 4: Prelucrarea la bord şi pescuitul pelagic
- Articolul 54a: Prelucrarea la bord
(1)Se interzice desfăşurarea la bordul unei nave de pescuit a oricărei operaţiuni fizice sau chimice de prelucrare a peştelui în vederea obţinerii făinii de peşte, a uleiului de peşte sau a produselor similare, precum şi transbordarea capturilor de peşte în astfel de scopuri.
(2)Alineatul (1) nu se aplică:
a)prelucrării sau transbordării organelor; sau
b)producţiei de surimi la bordul unei nave de pescuit.
- Articolul 54b: Restricţii aplicabile navelor de pescuit pelagic privind manipularea şi descărcarea capturii
(1)Spaţiul maxim între barele separatorului de apă de la bordul navelor de pescuit pelagic care vizează macrou, hering şi stavrid în zona Convenţiei CPANE, astfel cum este definită la articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1236/2010, este de 10 mm.
Barele se fixează prin sudare. În cazul în care se utilizează găuri în loc de bare în separatorul de apă, diametrul maxim al acestora nu depăşeşte 10 mm. Găurile din jgheaburile situate în faţa separatorului de apă nu depăşesc 15 mm în diametru.
(2)Se interzice navelor de pescuit pelagic care operează în zona Convenţiei CPANE să descarce peşte sub linia de plutire a navei de la rezervoarele tampon sau rezervoarele cu apă de mare refrigerată (RSW).
(3)Desenele instalaţiilor pentru manipularea şi descărcarea capturii ale navelor de pescuit pelagic care vizează macrou, hering şi stavrid în zona Convenţiei CPANE, certificate de către autorităţile competente ale statelor membre de pavilion, precum şi orice modificare adusă acestora sunt trimise de către comandantul navei autorităţilor competente în domeniul pescuitului din statul membru de pavilion. Autorităţile competente din statul membru de pavilion al navelor efectuează verificări periodice privind precizia desenelor înaintate. La bordul navei există în orice moment copii ale acestor desene.
- Articolul 54c: Restricţii privind utilizarea aparatelor automate de sortare
(1)Este interzisă deţinerea la bordul unei nave de pescuit sau utilizarea de către aceasta a aparatelor capabile să sorteze în mod automat, după dimensiuni sau sex, hering, macrou sau stavrid.
(2)Cu toate acestea, se permite deţinerea şi utilizarea unor astfel de aparate atunci când:
a)nava nu deţine sau nu utilizează simultan la bord fie unelte tractate cu dimensiuni ale ochiului de plasă mai mici de 70 mm, fie una sau mai multe plase-pungă sau unelte de pescuit similare; sau
b)întreaga captură care poate fi reţinută în mod legal la bord:
(i)este depozitată în stare congelată;
(ii)peştele sortat este congelat imediat după sortare şi nicio cantitate de peşte sortat nu este returnată în mare; şi
(iii)aparatul este instalat şi amplasat pe navă astfel încât să fie asigurată congelarea imediată şi să nu se permită returnarea în mare a organismelor marine.
(3)Prin derogare de la alineatele (1) şi (2) de la prezentul articol, orice navă autorizată să pescuiască în Marea Baltică sau în Strâmtorile Belts sau Sound poate să deţină aparate automate de sortare în Kattegat, cu condiţia să i se fi eliberat o autorizaţie de pescuit în conformitate cu articolul 7. Autorizaţia de pescuit defineşte speciile, zonele, perioadele şi orice alte condiţii necesare privind utilizarea şi deţinerea la bord a utilajelor de sortare.
(4)Prezentul articol nu se aplică în Marea Baltică."
Art. 34: Modificare la Regulamentul (UE) nr. 1380/2013
La articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, alineatul (12) se înlocuieşte cu următorul text:
"(12) Pentru speciile care nu fac obiectul obligaţiei de debarcare prevăzute la alineatul (1), capturile de specii sub dimensiunea minimă de referinţă pentru conservare nu sunt reţinute la bord, ci se aruncă imediat înapoi în mare, cu excepţia cazului în care sunt folosite ca momeală vie."
Art. 35: Modificări la Regulamentul (UE) 2016/1139
În Regulamentul (UE) 2016/1139, articolul 8 se modifică după cum urmează:
(a)la alineatul (1), teza introductivă se înlocuieşte cu următorul text:
"(1) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 16 din prezentul regulament şi articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 privind următoarele măsuri tehnice, în măsura în care acestea nu fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/1241 al Parlamentului European şi al Consiliului (*):
(*)Regulamentul (UE) 2019/1241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 iunie 2019 privind conservarea resurselor piscicole şi protecţia ecosistemelor marine prin măsuri tehnice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1967/2006, (CE)nr. 1224/2009 ale Consiliului şi a Regulamentelor (UE) nr. 1380/2013, (UE) 2016/1139, (UE) 2018/973, (UE) 2019/472 şi (UE) 2019/1022 ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 şi (CE) nr. 2187/2005 ale Consiliului (JO L 198, 25.7.2019, p. 105)."
(b)alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:
"(2) Măsurile menţionate la alineatul (1) din prezentul articol contribuie la îndeplinirea obiectivelor stabilite la articolul 3 din prezentul regulament şi respectă articolul 15 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2019/1241."
Art. 36: Modificări la Regulamentul (UE) 2018/973
În Regulamentul (UE) 2018/973, articolul 9 se modifică după cum urmează:
(a)la alineatul (1), teza introductivă se înlocuieşte cu următorul text:
"(1) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 16 din prezentul regulament şi cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru a completa prezentul regulament în ceea ce priveşte următoarele măsuri tehnice, în măsura în care acestea nu fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/1241 al Parlamentului European şi al Consiliului (*):
(*)Regulamentul (UE) 2019/1241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 iunie 2019 privind conservarea resurselor piscicole şi protecţia ecosistemelor marine prin măsuri tehnice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1967/2006, (CE)nr. 1224/2009 ale Consiliului şi a Regulamentelor (UE) nr. 1380/2013, (UE) 2016/1139, (UE) 2018/973, (UE) 2019/472 şi (UE) 2019/1022 ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 şi (CE) nr. 2187/2005 ale Consiliului (JO L 198, 25.7.2019, p. 105)."
(b)alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:
"(2) Măsurile menţionate la alineatul (1) din prezentul articol contribuie la îndeplinirea obiectivelor stabilite la articolul 3 din prezentul regulament, şi se conformează articolului 15 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2019/1241."
Art. 37: Modificări la Regulamentul (UE) 2019/472
În Regulamentul (UE) 2019/472, articolul 9 se modifică după cum urmează:
(a)la alineatul (1), teza introductivă se înlocuieşte cu următorul text:
"(1) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 18 din prezentul regulament şi cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru a completa prezentul regulament în ceea ce priveşte următoarele măsuri tehnice, în măsura în care acestea nu fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/1241 al Parlamentului European şi al Consiliului (*):
(*)Regulamentul (UE) 2019/1241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 iunie 2019 privind conservarea resurselor piscicole şi protecţia ecosistemelor marine prin măsuri tehnice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1967/2006, (CE)nr. 1224/2009 ale Consiliului şi a Regulamentelor (UE) nr. 1380/2013, (UE) 2016/1139, (UE) 2018/973, (UE) 2019/472 şi (UE) 2019/1022 ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 şi (CE) nr. 2187/2005 ale Consiliului (JO L 198, 25.7.2019, p. 105)."
(b)alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:
"(2) Măsurile menţionate la alineatul (1) din prezentul articol contribuie la îndeplinirea obiectivelor stabilite la articolul 3 din prezentul regulament, şi se conformează articolului 15 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2019/1241."
Art. 38: Modificări la Regulamentul (UE) 2019/1022
În Regulamentul (UE) 2019/1022, articolul 13 se modifică după cum urmează:
(a)la alineatul (1), teza introductivă se înlocuieşte cu următorul text:
"(1) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 18 din prezentul regulament şi cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru a completa prezentul regulament în ceea ce priveşte următoarele măsuri tehnice, în măsura în care acestea nu fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/1241 al Parlamentului European şi al Consiliului (*):
(*)Regulamentul (UE) 2019/1241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 iunie 2019 privind conservarea resurselor piscicole şi protecţia ecosistemelor marine prin măsuri tehnice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1967/2006, (CE)nr. 1224/2009 ale Consiliului şi a Regulamentelor (UE) nr. 1380/2013, (UE) 2016/1139, (UE) 2018/973, (UE) 2019/472 şi (UE) 2019/1022 ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 şi (CE) nr. 2187/2005 ale Consiliului (JO L 198, 25.7.2019, p. 105)."
(b)alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:
"(2) Măsurile menţionate la alineatul (1) din prezentul articol contribuie la îndeplinirea obiectivelor stabilite la articolul 3 din prezentul regulament, şi se conformează articolului 15 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2019/1241."
Art. 39: Abrogări
Regulamentele (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 şi (CE) nr. 2187/2005 se abrogă.
Trimiterile la regulamentele abrogate se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.
Art. 40: Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre.
-****-
Adoptat la Bruxelles, 20 iunie 2019.
Pentru Parlamentul European Preşedintele A. TAJANI Pentru Consiliu Preşedintele G. CIAMBA |
ANEXA I:SPECII INTERZISE
Specii pentru care se interzice pescuitul, reţinerea la bord, transbordarea, debarcarea, depozitarea, vânzarea, expunerea sau oferirea spre vânzare, astfel cum se menţionează la articolul 10 alineatul (2):
(a)Următoarele specii de peşte-fierăstrău în toate apele Uniunii:
(i)Anoxypristis cuspidata;
(ii)peşte-fierăstrău pitic (Pristis clavata);
(iii)peşte-fierăstrău cu dinţi mici (Pristis pectinata);
(iv)peşte-fierăstrău cu dinţi mari (Pristis pristis);
(v)peşte-fierăstrău verde (Pristis zijsron);
(b)rechin pelerin (Cetorhinus maximus) şi rechin alb (Carcharodon carcharias) în toate apele;
(c)micul rechin lanternă (Etmopterus pusillus) în apele Uniunii din diviziunea ICES 2a şi din subzona ICES IV, precum şi în apele Uniunii din subzonele ICES 1, 5, 6, 7, 8, 12 şi 14;
(d)pisică de recif (Manta alfredi) în toate apele Uniunii;
(e)diavol de mare (Manta birostris) în toate apele Uniunii;
(f)următoarele specii de pisici zburătoare în toate apele Uniunii:
(i)Mobula mobular;
(ii)Mobula rochebrunei;
(iii)Mobula japanica;
(iv)Mobula thurstoni;
(v)Mobula eregoodootenkee;
(vi)Mobula munkiana;
(vii)Mobula tarapacana;
(viii)Mobula kuhlii;
(ix)Mobula hypostoma;
(g)Raja (Dipturus) nidarosiensis în apele Uniunii din diviziunile ICES 6a, 6b, 7a, 7b, 7c, 7e, 7f, 7g, 7h şi 7k;
(h)vulpe-de-mare albă (Raja alba) în apele Uniunii din subzonele ICES 6-10;
(i)Rhinobatidae în apele Uniunii din subzonele ICES 1-10 şi 12;
(j)rechin călugăr (Squatina squatina) în toate apele Uniunii;
(k)somon (Salmo salar) şi păstrăv de mare (Salmo trutta) atunci când se pescuieşte cu ajutorul unei plase tractate în apele din afara limitei de şase mile măsurată de la liniile de bază ale statelor membre în sub-zonele ICES 1, 2 şi 4-10 (apele Uniunii);
(l)coregon oxirinc (Coregonus oxyrinchus) în diviziunea ICES 4b (apele Uniunii);
(m)sturionul de Adriatică (Acipenser naccarii) şi şipul (Acipenser sturio) în apele Uniunii;
(n)femele de langustă cu icre (Palinurus spp.) şi femele de homar cu icre (Homarus gammarus) în Marea Mediterană, cu excepţia cazurilor în care sunt utilizate în scopuri de repopulare directă sau transplantare;
(o)Lithophaga lithophaga, Pinna nobilis şi Pholas dactylus în apele Uniunii din Marea Mediterană;
(p)Centrostephanus longispinus.
(q)femele de homar cu icre (Homarus gammarus) în diviziunile ICES 3a, 4a şi 4b
ANEXA II:ZONE ÎNCHISE ÎN VEDEREA PROTEJĂRII HABITATELOR SENSIBILE
În sensul articolului 12, următoarele restricţii impuse activităţilor de pescuit se aplică în zonele delimitate de unirea secvenţială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul de coordonate WGS84:
PARTEA A:Apele de nord-vest
1.Se interzice utilizarea de traule de fund sau plase tractate similare, setci fixe de fund, plase de încurcare sau setci cu sirec şi paragate de fund în următoarele zone:
Belgica Mound Province:
- 51°29,4' N, 11°51,6' V
- 51°32,4' N, 11°41,4' V
- 51°15,6' N, 11°33,0' V
- 51°13,8' N, 11°44,4' V
- 51°29,4' N, 11°51,6' V
Hovland Mound Province:
- 52°16,2' N, 13°12,6' V
- 52°24,0' N, 12°58,2' V
- 52°16,8' N, 12°54,0' V
- 52°16,8' N, 12°29,4' V
- 52°04,2' N, 12°29,4' V
- 52°04,2' N, 12°52,8' V
- 52°09,0' N, 12°56,4' V
- 52°09,0' N, 13°10,8' V
- 52°16,2' N, 13°12,6' V
North-West Porcupine Bank, zona I:
- 53°30,6' N, 14°32,4' V
- 53°35,4' N, 14°27,6' V
- 53°40,8' N, 14°15,6' V
- 53°34,2' N, 14°11,4' V
- 53°31,8' N, 14°14,4' V
- 53°24,0' N, 14°28,8' V
- 53°30,6' N, 14°32,4' V
North-West Porcupine Bank, zona II:
- 53°43,2' N, 14°10,8' V
- 53°51,6' N, 13°53,4' V
- 53°45,6' N, 13°49,8' V
- 53°36,6' N, 14°07,2' V
- 53°43,2' N, 14°10,8' V
South-West Porcupine Bank:
- 51°54,6' N, 15°07,2' V
- 51°54,6' N, 14°55,2' V
- 51°42,0' N, 14°55,2' V
- 51°42,0' N, 15°10,2' V
- 51°49,2' N, 15°06,0' V
- 51°54,6' N, 15°07,2' V
2.Toate navele de pescuit pelagic care pescuiesc în zonele descrise la punctul 1 trebuie:
- să se regăsească pe lista navelor autorizate şi să deţină o autorizaţie de pescuit în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009;
- să transporte la bord numai unelte pentru pescuit pelagic;
- să notifice cu patru ore în avans intenţia de a intra într-o zonă de protecţie a habitatelor de adâncime vulnerabile către centrul de monitorizare a pescuitului din Irlanda, astfel cum este definit la articolul 4 punctul 15 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, şi, în acelaşi timp, să notifice cantităţile de peşte reţinute la bord;
- să fie echipate cu un sistem de monitorizare a navelor (VMS) sigur şi pe deplin funcţional, care respectă în totalitate normele aplicabile, atunci când sunt prezente în oricare dintre zonele descrise la punctul 1;
- să transmită rapoarte VMS din oră în oră;
- să informeze centrul de monitorizare a pescuitului din Irlanda cu privire la ieşirea din zonă şi, în acelaşi timp, să notifice cantităţile de peşte reţinute la bord; şi
- să aibă la bord traule având o dimensiune a ochiurilor sacului de 16-79 mm.
3.Se interzice utilizarea oricăror traule de fund sau a plaselor tractate similare în zona următoare: Darwin Mounds:
- 59°54' N, 6°55' V
- 59°47' N, 6°47' V
- 59°37' N, 6°47' V
- 59°37' N, 7°39' V
- 59°45' N, 7°39' V
- 59°54' N, 7°25' V
PARTEA B:Apele de sud-vest
1.El Cachucho
1.1.Se interzice utilizarea traulelor de fund, a setcilor fixe de fund, a plaselor de încurcare sau a setcilor cu sirec şi a paragatelor de fund în următoarele zone:
- 44°12' N, 5°16' V
- 44°12' N, 4°26' V
- 43°53' N, 4°26' V
- 43°53' N, 5°16' V
- 44°12' N, 5°16' V
1.2.Navele care au desfăşurat activităţi de pescuit dirijat cu paragate de fund în 2006, 2007 şi 2008 în scopul capturării speciilor de merluciu (Phycis blennoides) pot continua să pescuiască în zona de la sud de paralela de 44°00,00' latitudine nordică, cu condiţia să deţină o autorizaţie de pescuit eliberată în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
1.3.Toate navele care au obţinut această autorizaţie de pescuit, indiferent de lungimea lor totală, utilizează un VMS securizat în perfectă stare de funcţionare, care respectă normele aplicabile, atunci când desfăşoară activităţi de pescuit în zona descrisă la punctul 1.1.
2.Madeira şi Insulele Canare
Se interzice utilizarea setcilor fixe de fund, a plaselor de încurcare şi a setcilor cu sirec la adâncimi mai mari de 200 m sau a traulelor de fund sau a uneltelor tractate similare în următoarele zone:
- 27°00' N, 19°00' V
- 26°00' N, 15°00' V
- 29°00' N, 13°00' V
- 36°00' N, 13°00' V
- 36°00' N, 19°00' V 3.
Azore
Se interzice utilizarea setcilor fixe de fund, a plaselor de încurcare şi a setcilor cu sirec la adâncimi mai mari de 200 m sau a traulelor de fund sau a uneltelor tractate similare în următoarele zone:
- 36°00' N, 23°00' V
- 39°00' N, 23°00' V
- 42°00' N, 26°00' V
- 42°00' N, 31°00' V
- 39°00' N, 34°00' V
- 36°00' N, 34°00' V
ANEXA III:LISTA SPECIILOR PENTRU CARE ESTE INTERZISĂ CAPTURAREA CU SETCI ÎN DERIVĂ
- ton alb: Thunnus alalunga
- ton roşu: Thunnus thynnus
- ton obez: Thunnus obesus
- ton dungat: Katsuwonus pelamis
- pălămidă: Sarda sarda
- ton cu aripioare galbene: Thunnus albacares
- ton negru: Thunnus atlanticus
- ton mic: Euthynnus spp.
- ton roşu din sud: Thunnus maccoyii
- ton fregată: Auxis spp.
- plătică de Atlantic: Brama rayi
- specii de marlin: Tetrapturus spp.; Makaira spp.
- peşti călători: Istiophorus spp.
- peşti-spadă: Xiphias gladius
- zărgani de Atlantic: Scomberesox spp.; Cololabis spp.
- corifene: Coryphana spp.
- rechini: Hexanchus griseus; Cetorhinus maximus; Alopiidae; Carcharhinidae; Sphyrnidae; Isuridae; Lamnidae
- cefalopode: toate speciile
ANEXA IV:MĂSURAREA DIMENSIUNII UNUI ORGANISM MARIN
1.Dimensiunea unui peşte se măsoară, astfel cum este indicat în figura 1, de la vârful botului până la capătul înotătoarei caudale.
2.Dimensiunea unei langustine (Nephrops norvegicus) se măsoară astfel cum este indicat în figura 2:
- fie ca lungime a carapacei, paralel cu linia mediană, de la capătul oricăruia dintre globii oculari până la punctul central al capătului dorsal distal al carapacei;
- fie ca lungime totală, de la vârful rostrului până la capătul posterior al telsonului, exclusiv acul.
În cazul cozilor detaşate de langustină: de la capătul anterior al primului segment al cozii existent până la capătul posterior al telsonului, exclusiv acul. Coada se măsoară plată, neîntinsă, pe partea dorsală.
3.Dimensiunea unui homar (Homarus gammarus) din Marea Nordului, cu excepţia Skagerrak sau Kattegat, se măsoară ca în figura 3, fiind reprezentată de lungimea carapacei paralel cu linia de centru, din spatele orbitei până la capătul distal al carapacei.
4.Dimensiunea unui homar (Homarus gammarus) din Skagerrak sau Kattegat se măsoară astfel cum este indicat în figura 3:
- fie ca lungime a carapacei, paralel cu linia mediană, de la capătul oricăruia dintre globii oculari până la punctul central al capătului dorsal distal al carapacei, fie
- ca lungime totală, de la vârful rostrului până la capătul posterior al telsonului, exclusiv acul.
5.Dimensiunea unei languste (Palinurius spp.) se măsoară astfel cum este indicat în figura 4, ca lungime a carapacei, paralel cu linia mediană, de la vârful rostrului până la punctul central al capătului dorsal distal al carapacei.
6.Dimensiunea oricărei moluşte bivalve se măsoară astfel cum este indicat în figura 5, în partea cea mai lungă a cochiliei.
7.Dimensiunea unui crab-păianjen (Maja squinado) se măsoară, astfel cum este indicat în figura 6, ca lungime a carapacei, de-a lungul linei mediane, de la marginea carapacei dintre rostruri până la marginea posterioară a carapacei.
8.Dimensiunea unui crab comun (Cancer pagurus) se măsoară, astfel cum este indicat în figura 7, ca lăţimea maximă a carapacei măsurată perpendicular pe linia mediană antero-posterioară a carapacei.
9.Dimensiunea unui melc-de-mare (Buccinum spp.) se măsoară, astfel cum este indicat în figura 8, ca lungime a cochiliei.
10.Dimensiunea unui peşte-spadă (Xiphias gladius) se măsoară, astfel cum este indicat în figura 9, ca lungime de la mandibulă la furcă (LJFL).
Figura 1: Specii de peşti
Figura 2: Langustină
(Nephrops norvegicus)
Figura 3: Homar
(Hommarus gammarus)
Figura 4: Langustă
(Palinurus spp.)
Figura 5: Moluscă bivalvă
Figura 6: Crab-păianjen
(Maja squinado)
Figura 7: Crab comun
Cancer pagurus
Figura 8: Melc de mare
(Buccinum spp.)
Figura 9: Peşte-spadă
(Xiphias gladius)
ANEXA V:MAREA NORDULUI (1)
(1)În sensul prezentei anexe:
- Kattegat este delimitat la nord de o linie trasată de la Farul Skagen până la farul din Tistlarna şi de aici până la cel mai apropiat punct de pe coasta suedeză, iar la sud este de o linie trasată de la Capul Hasenore până la Punctul Gniben, de la Korshage până la Spodsjberg şi de la Capul Gilbjerg până la Kullen;
- Skagerrak este delimitat la vest printr-o linie trasată de la farul din Hanstholm până la farul din Lindesnes, iar la sud printr-o linie trasată de la Farul Skagen până la farul din Tistlarna şi de aici până la cel mai apropiat punct de pe coasta suedeză;
- Marea Nordului include sub-zona ICES 4, partea adiacentă a diviziunii ICES 2a aflată la sud de 64° N şi acea parte a Diviziunii ICES 3a care nu este acoperită de definiţia Skagerrak de la a doua liniuţă.
PARTEA A:Dimensiuni minime de referinţă pentru conservare
Specie | Marea Nordului |
Cod (Gadus morhua) | 35 cm |
Eglefin (Melanogramnus aeglefinus) | 30 cm |
Cod saithe (Pollachius virens) | 35 cm |
5olac (Pollachius pollachius) | 30 cm |
Merluciu (Merluccius merluccius) | 27 cm |
Cardină albă (Lepidorhombus spp.) | 20 cm |
imbă-de-mare comună (Solea spp.) | 24 cm |
Cambulă de Baltica (Pleuronectes platessa) | 27 cm |
Merlan (Merlangius merlangus) | 27 cm |
Mihalţ-de-mare (Molva molva) | 63 cm |
Mihalţ-de-mare albastru (Molva dypterygia) | 70 cm |
Jangustină (Nephrops norvegicus) | Lungime totală 85 mm, Lungimea carapacei 25 mm, Cozi de homar norvegian 46 mm |
Macrou (Scomber spp.) | 30 cm (4) |
Hering (Clupea harengus) | 20 cm (4) |
Stavrid (Trachurus spp.) | 15 cm (4) |
Hamsie (Engraulis encrasicolus) | 12 cm sau 90 de exemplare pe kg (4) |
Biban (Dicentrarchus labrax) | 42 cm |
Sardină (Sardina pilchardus) | 11 cm (4) |
Homar (Homarus gammarus) | 87 mm (lungimea carapacei) |
Crab-păianjen (Maja squinado) | 120 mm |
Scoică-pieptene (Chlamys spp.) | 40 mm |
Ruditapes decussatus | 40 mm |
Venerupis pullastra | 38 mm |
Scoică de Manila (Venerupis philippinarum) | 35 mm |
Scoici marine (Venus verrucosa) | 40 mm |
Scoică cu cochilie tare (Callista chione) | 6 cm |
Scoică-brici (Ensis spp.) | 10 cm |
Spisula solida | 25 mm |
Specii de donax (Donax spp.) | 25 mm |
Pharus legumen | 65 mm |
Melc-de-mare (Buccinum undatum) | 45 mm |
Caracatiţă (Octopus vulgaris) | 750 g |
Specii de langustă (Palinurus spp.) | 95 mm (lungimea carapacei) |
Crevete roz de larg (Parapenaeus longirostris) | 22 mm (lungimea carapacei) |
Crab comun (Cancer pagurus) | 140 mm (1) (2) (3) |
Scoici comestibile (Pecten maximus) | 100 mm |
Cod (Gadus morhua) | 30 cm |
Eglefin (Melanogramnus aeglefinus) | 27 cm |
Cod saithe (Pollachius virens) | 30 cm |
Polac (Pollachius pollachius) | - |
Merluciu (Merluccius merluccius) | 30 cm |
Cardină albă (Lepidorhombus spp.) | 25 cm |
Limbă-de-mare comună (Solea spp.) | 24 cm |
Cambulă de Baltica (Pleuronectes platessa) | 27 cm |
Merlan (Merlangius merlangus) | 23 cm |
Mihalţ-de-mare (Molva molva) | - |
Mihalţ-de-mare albastru (Molva dypterygia) | - |
Langustină (Nephrops norvegicus) | Lungime totală 105 mm Cozi de langustină 59 mm Lungimea carapacei 32 mm |
Macrou (Scomber spp.) | 20 cm (4) |
Hering (Clupea harengus) | 18 cm (4) |
Stavrid (Trachurus spp.) | 15 cm (4) |
Homar (Homarus gammarus) | Lungime totală 220 mm Lungimea carapacei 78 mm |
(1) În apele Uniunii din diviziunea ICES 4a. În diviziunile ICES 4b şi 4c, se aplică o dimensiune minimă de referinţă pentru conservare de 130 mm. (2) Într-o zonă din diviziunile ICES 4b şi 4c delimitată de un punct situat la 53°28'22" N, 00°09'24" E pe coasta Angliei, o linie dreaptă care uneşte punctul respectiv cu punctul având coordonatele 53°28'22" N, 00°22'24" E, limita de 6 mile a Regatului Unit şi o linie dreaptă care uneşte punctul situat la 51°54'06" N, 01°30'30" E cu un punct situat pe coasta Angliei având coordonatele 51°55'48" N, 1°17'00" E, se aplică o dimensiune minimă de referinţă pentru conservare de 115 mm. (3) Pentru capturile de crab comun cu vârşe şi coşuri, un procent de maximum 1 % din greutatea totală a capturii poate consta în cleşti de crab detaşaţi. Pentru capturile de crab comun cu ajutorul oricăror alte unelte de pescuit, poate fi debarcată o cantitate maximă de 75 kg sub formă de cleşti de crab detaşaţi. (4) Prin derogare de la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, dimensiunile minime de referinţă pentru conservare pentru sardină, hamsie, hering, stavrid negru şi macrou nu se aplică în limita a 10 % în greutate în viu din totalul capturii reţinute la bord din fiecare dintre aceste specii. Procentajul de sardină, hamsie, hering, stavrid sau macrou cu dimensiuni sub dimensiunile minime de referinţă pentru conservare se calculează ca proporţia în greutate în viu a tuturor organismelor marine de la bord după sortare sau la debarcare. Procentajul poate fi calculat pe baza unuia sau a mai multor eşantioane reprezentative. Limita de 10 % nu se depăşeşte în timpul transbordării, debarcării, transportului, depozitării, expunerii sau vânzării. | |
*) în tabel se adaugă următoarea rubrică:
Homar (Homarus gammarus) | 90 mm (lungimea carapacei) în zona economică exclusivă a Suediei din diviziunea ICES 3a |
1.Dimensiunile minime de referinţă pentru conservare specificate în prezenta parte pentru bibanul-de-mare (Dicentrarchus labrax) în Marea Nordului şi pentru homar (Homarus gammarus) în zona economică exclusivă suedeză din Skagerrak şi Kattegat (diviziunea ICES 3a) se aplică pescuitului recreativ.
PARTEA B:Dimensiuni ale ochiurilor de plasă
1.Dimensiuni de bază ale ochiurilor de plasă pentru unelte tractate (*1)
(*1)Atunci când se pescuieşte cu beam-traule, lungimea maximă a traversei sau lungimea totală a traverselor măsurată ca sumă a lungimii fiecărei traverse nu trebuie să depăşească 24 de metri sau nu poate fi extinsă până la o lungime mai mare de 24 de metri. Lungimea unei traverse este măsurată între extremităţile sale, incluzând ataşamentele acesteia. Acest lucru nu aduce atingere măsurilor mai specifice stabilite în anumite zone din Marea Nordului.
1.1.Fără a aduce atingere obligaţiei de debarcare, navele utilizează o dimensiune a ochiurilor de plasă de cel puţin 120 mm sau de cel puţin 90 mm în Skagerrak atunci când pescuiesc cu traule cu panouri sau de cel puţin 90 mm în Kattegat atunci când pescuiesc cu traule cu panouri sau cu năvoade (*2) (*3).
(*2)Atunci când se pescuieşte în subdiviziunile Skagerrak şi Kattegat cu traule cu panouri cu o dimensiune a ochiurilor de plasă mai mică de 120 mm, se montează un panou superior cu ochiuri rombice cu o dimensiune a ochiurilor de plasă de cel puţin 270 mm sau un panou superior cu ochiuri pătrate cu o dimensiune a ochiurilor de plasă de cel puţin 140 mm. Ca alternativă, în subdiviziunea Kattegat se poate monta un panou cu ochiuri pătrate de cel puţin 120 mm în perioada 1 octombrie-31 decembrie.
(*3)Atunci când se pescuieşte în subdiviziunea Kattegat cu năvoade cu o dimensiune a ochiurilor de plasă mai mică de 120 mm, se montează un panou superior cu ochiuri rombice cu o dimensiune a ochiurilor de plasă de cel puţin 270 mm sau un panou superior cu ochiuri pătrate cu o dimensiune a ochiurilor de plasă de cel puţin 140 mm. Ca alternativă, se poate monta un panou cu ochiuri pătrate de cel puţin 120 mm în perioada 1 august-31 octombrie.
1.2.Fără a aduce atingere obligaţiei de debarcare şi în pofida punctului 1.1, navele pot utiliza dimensiuni mai mici ale ochiurilor de plasă decât cele enumerate în tabelul următor pentru Marea Nordului, Skagerrak şi Kattegat, cu condiţia:
(i)să se respecte condiţiile aferente stabilite în respectivul tabel, iar capturile accidentale de cod, eglefin şi cod saithe să nu depăşească 20 % din totalul capturilor în greutate în viu ale tuturor resurselor biologice marine debarcate după fiecare campanie de pescuit; sau
(ii)să se utilizeze alte modificări de selectivitate, care au fost evaluate de către CSTEP la cererea unuia sau a mai multe state membre şi aprobate de Comisie. Pentru cod, eglefin şi cod saithe, modificările respective trebuie să aibă ca rezultat caracteristici de selectivitate echivalente sau superioare celei de 120 mm.
Dimensiunea ochiului de plasă | Zone geografice | Condiţii |
Cel puţin 100 mm (1) | Marea Nordului la sud de 57°30' N | Pescuitul dirijat de cambulă de Baltica şi de limbă-de-mare cu traule cu panouri, beam-traule şi năvoade. Se montează un panou cu ochiuri pătrate de cel puţin 90 mm. |
Cel puţin 80 mm (1) | Diviziunile ICES 4b şi 4c | Pescuit dirijat de limbă-de-mare cu beam-traule. Se montează un panou cu o dimensiune a ochiului de plasă de cel puţin 180 mm montat în jumătatea superioară a părţii anterioare a plasei. Pescuit dirijat de merlan, macrou şi specii care nu fac obiectul unor limite de captură cu traule de fund. Se montează un panou cu ochiuri pătrate de cel puţin 80 mm. |
Cel puţin 80 mm | Marea Nordului | Pescuit dirijat de langustină (Nephrops norvegicus). Se montează un panou de plasă cu ochiuri pătrate de cel puţin 120 mm sau o sită de sortare cu un spaţiu maxim între bare de 35 mm sau un dispozitiv de selecţie echivalent. Pescuit dirijat de specii care nu fac obiectul unor limite de captură şi care nu sunt cuprinse în altă parte a tabelului. Se montează un panou cu ochiuri pătrate de cel puţin 80 mm. Pescuit dirijat de vulpi şi pisici de mare. |
Cel puţin 80 mm | Diviziunea ICES 4c | Pescuit dirijat de limbă-de-mare pentru care se utilizează traule cu panouri. Se montează un panou cu ochiuri pătrate de cel puţin 80 mm. |
Cel puţin 70 mm (ochiuri pătrate) sau 90 mm (ochiuri rombice) | Skagerrak şi Kattegat | Pescuit dirijat de langustină (Nephrops norvegicus). Se montează o sită de sortare cu un spaţiu maxim între bare de 3 5 mm sau un dispozitiv de selecţie echivalent. |
Cel puţin 40 mm | Întreaga zonă | Pescuit dirijat de calmar (Lolignidae, Ommastrep- hidae) |
Cel puţin 35 mm | Skagerrak şi Kattegat | Pescuit dirijat de crevete nordic (Pandalus borealis). Se montează o sită de sortare cu un spaţiu maxim între bare de 19 mm sau un dispozitiv de selecţie echivalent. |
Cel puţin 32 mm | Întreaga zonă, cu excepţia Skagerrak şi Kattegat | Pescuit dirijat de crevete nordic (Pandalus borealis). Se montează o sită de sortare cu un spaţiu maxim între bare de 19 mm sau un dispozitiv de selecţie echivalent. |
Cel puţin 16 mm | Întreaga zonă | Pescuit dirijat de specii pelagice mici care nu sunt cuprinse în altă parte a tabelului. Pescuit dirijat de merluciu norvegian. În cazul pescuitului de merluciu norvegian, se montează o sită de sortare cu un spaţiu maxim între bare de 35 mm sau un dispozitiv de selecţie echivalent. Pescuit dirijat de creveţi de nisip şi creveţi Esop. Se montează un traul de separare sau cu o sită de sortare, în conformitate cu normele stabilite la nivel naţional sau regional. |
Sub 16 mm | Întreaga zonă | Pescuit dirijat de uvă. |
(1) Se interzice navelor să utilizeze beam-traule cu dimensiunea ochiului de plasă între 32 şi 99 mm la nord de o linie care uneşte următoarele puncte cu un punct de pe coasta de est a Regatului Unit la latitudinea de 55°N, apoi spre est la latitudinea de 55°, longitudinea de 5°E, apoi către nord la latitudinea 56°N şi spre est până la un punct de pe coasta de vest a Danemarcei la latitudinea de 56°N. Se interzice utilizarea oricărui beam-traul cu dimensiunea ochiului de plasă între 32 şi 119 mm în cadrul diviziunii ICES 2a şi în partea subzonei ICES 4 situată la nord de 56° 00' N. | ||
1.3.Prin derogare de la specificaţiile din tabel, în Skagerrak (diviziunea ICES 3a) se poate utiliza un dispozitiv de reţinere a peştilor, la pescuitul de crevete nordic, cu condiţia să existe posibilităţi de pescuit adecvate pentru a acoperi capturile accidentale şi cu condiţia ca dispozitivul de reţinere:
- să fie construit cu un panou superior cu dimensiunea minimă a ochiului de plasă în formă de pătrat cu latura de 120 mm,
- să aibă o lungime de cel puţin 3 metri şi
- să aibă o lăţime cel puţin egală cu cea a sitei de sortare.
1.4.Utilizarea SepNep (**) menţionată în anexa I la prezentul regulament este permisă ca dispozitiv de selecţie echivalent pentru pescuitul direcţionat de langustină (Nephrops norvegicus).;
(**)"SepNep" înseamnă un traul cu panouri care:
- are o dimensiune a ochiului de plasă cuprinsă între 80 şi 99 mm + > = 100 mm;
- este echipat cu saci multipli de traul cu dimensiunea ochiurilor cuprinsă cel puţin între 80 şi 120 mm, ataşaţi de o singură extensie a traulului, sacul superior fiind construit din ochiuri de cel puţin 120 mm şi fiind prevăzut cu un panou de separare cu o dimensiune maximă a ochiurilor de 105 mm şi
- poate fi echipat, de asemenea, cu o sită opţională de selectare cu un spaţiu între bare de cel puţin 17 mm, cu condiţia ca aceasta să fie fabricată astfel încât să permită evacuarea langustinelor de dimensiuni mici.
*) În anexa V, la partea B punctul 1.4, a noua intrare din tabel se modifică după cum urmează:
Dimensiunea ochiului de plasă | Zone geografice | Condiţii | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Cel puţin 16 mm | Întreaga zonă | Pescuit dirijat de specii pelagice mici care nu sunt cuprinse în altă parte a tabelului. Pescuit dirijat de merluciu norvegian. Se montează unul dintre următoarele dispozitive: 1. o sită de sortare cu un spaţiu maxim între bare de 35 mm; 2. un dispozitiv de excludere (*1), dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: (i) dispozitivul de excludere trebuie să aibă o dimensiune maximă a ochiurilor de plasă de 70 mm şi să fie montat cu un panou ridicător din PVC sau din materiale flexibile similare; (ii) în cazul în care o pânză este montată în interiorul dispozitivului de excludere în poziţie transversală faţă de conul/tubul dispozitivului respectiv, pânza trebuie să fie confecţionată din PVC sau dintr-un material flexibil similar, iar dimensiunea ei trebuie să fie astfel încât să nu acopere mai mult de 75 % din suprafaţa secţiunii transversale în care este poziţionată; şi (iii) la extremitatea dispozitivului de excludere trebuie să se prevadă un orificiu de ieşire de minimum 50 x 50 cm. Pescuit dirijat de creveţi de nisip şi creveţi Esop. Se montează un traul de separare sau o sită de sortare, în conformitate cu normele stabilite la nivel naţional sau regional. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
(*1) "Dispozitiv de excludere" înseamnă un dispozitiv cu plasă de formă tronconică care îndeplineşte următoarele criterii: 1. se introduce în faţa sacului, astfel încât marginea anterioară sau baza conului să fie fixată de întreaga circumferinţă a traulului în faţa sacului sau a extensiei; 2. se îngustează până la vârf, unde este prins la stratul de fund al traulului; 3. un orificiu de ieşire este decupat acolo unde vârful dispozitivul de excludere se întâlneşte cu sacul traulului; 4. el permite trecerea merluciului norvegian prin el şi reţinerea lui în sacul traulului, eliberând totodată capturile accidentale de peşte prin ghidarea lor către orificiul de ieşire. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
*) În anexa V partea B, a şasea rubrică din tabel, după punctul 1.4, se înlocuieşte cu următorul text:
Cel puţin 80 mm | Subzona ICES 4 | Pescuit dirijat de calmar (Loliginidae, Ommastrephidae) | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2.Dimensiuni de bază ale ochiurilor de plasă pentru plase fixe şi setci în derivă
2.1.Fără a aduce atingere obligaţiei de debarcare, navele utilizează o dimensiune a ochiului de plasă de cel puţi 120 mm.
2.2.Fără a aduce atingere obligaţiei de debarcare şi în pofida punctului 2.1, navele pot utiliza dimensiuni mai mici a ochiurilor de plasă decât cele enumerate în tabelul următor pentru Marea Nordului, Skagerrak şi Kattegat, cu condiţ ca condiţiile aferente stabilite în respectivul tabel să fie respectate şi capturile accidentale de cod, eglefin şi cod saith să nu depăşească 20 % din totalul capturilor în greutate în viu ale tuturor resurselor biologice marine debarcate dup fiecare campanie de pescuit.
Dimensiunea ochiului de plasă | Zone geografice | Condiţii |
Cel puţin 100 mm | Întreaga zonă | Pescuit dirijat de eglefin, merlan, limandă şi biban |
Cel puţin 90 mm | Întreaga zonă | Pescuit dirijat de peşti plaţi sau specii care nu fac obiectul unor limite de captură şi care nu sunt cuprinse în altă parte a tabelului. |
Cel puţin 50 mm | Întreaga zonă | Pescuit dirijat de specii pelagice mici care nu sunt cuprinse în altă parte a tabelului. |
PARTEA C:Zone închise sau cu restricţii
1.Închiderea unei zone pentru protejarea uvei în diviziunile ICES 4a şi 4b
1.1.Pescuitul de uvă cu orice unealtă tractată cu sacul de traul având o dimensiune a ochiului de plasă mai mică de 32 mm este interzis în zona geografică mărginită de coasta estică a Angliei şi Scoţiei şi delimitată prin unirea secvenţială cu loxodrome a următoarelor coordonate, măsurate în conformitate cu sistemul WGS84:
- coasta de est a Angliei la 55°30' latitudine nordică
- 55°30' N, 01°00' V
- 58°00' N, 01°00' V
- 58°00' N, 02°00' V
- coasta de est a Scoţiei la 02°00' longitudine vestică.
1.2.Sunt permise activităţile de pescuit în scop ştiinţific pentru a monitoriza stocul de uvă în zonă şi efectele închiderii zonei.
2.Închiderea unei zone pentru protejarea puietului de cambulă de Baltica în subzona ICES 4
2.1.Se interzice navelor a căror lungime totală depăşeşte 8 m să utilizeze orice tip de traul de fund, beam-traul, năvod danez sau unealtă tractată similară în zonele geografice delimitate prin unirea secvenţială cu loxodrome a următoarelor coordonate, măsurate în conformitate cu sistemul WGS84:
(a)zona situată pe o rază de 12 mile marine distanţă de coasta Franţei, la nord de 51°00' latitudine nordică, de coasta Belgiei şi de coasta Ţărilor de Jos până la 53°00' latitudine nordică, măsurată de la liniile de bază;
(b)zona delimitată de o linie care uneşte următoarele coordonate:
- un punct situat pe coasta de vest a Danemarcei la 57°00' latitudine nordică,
- 57°00' N, 7°15' E
- 55°00' N, 7°15' E
- 55°00' N, 7°00' E
- 54°30' N, 7°00' E
- 54°30' N, 7°30' E
- 54°00' N, 7°30' E
- 54°00' N, 6°00' E
- 53°50' N, 6°00' E
- 53°50' N, 5°00' E
- 53°30' N, 5°00' E
- 53°30' N, 4°15' E
- 53°00' N, 4°15' E
- un punct situat pe coasta Ţărilor de Jos la 53°00' latitudine nordică
- zona situată pe o rază de 12 mile marine distanţă de coasta de vest a Danemarcei de la 57°00' latitudine nordică spre nord, până la Farul Hirtshals, măsurată de la linia de bază.
2.2.Se permite pescuitul pentru următoarele nave în zona menţionată la punctul 2.1:
(a)navele cu o putere a motorului care nu depăşeşte 221 kW şi care folosesc traule de fund sau năvoade daneze;
(b)navele care traulează în pereche, cu o putere combinată a motoarelor care nu depăşeşte niciodată 221 kW şi care utilizează traule de fund tractate în pereche;
(c)navelor cu o putere a motorului care depăşeşte 221 kW li se permite să folosească traule de fund cu panouri, iar navelor care traulează în pereche cu o putere combinată a motoarelor care depăşeşte 221 kW li se permite să folosească traule de fund tractate în pereche cu condiţia ca navele respective să nu se angajeze în pescuitul dirijat de cambulă de Baltica şi de limbă-de-mare şi să respecte normele relevante privind dimensiunea ochiului de plasă prevăzute în partea B din prezenta anexă;
(d)navele cu o putere a motorului care depăşeşte 221 kW şi care utilizează năvoade daneze ce tractează unealta de pescuit în timp ce nava este ancorată [năvoade daneze/traule de fund fără panouri daneze cu nava ancorată – SDN], cu condiţia ca aceste nave să respecte dimensiunea ochiului de plasă prevăzută în partea B punctul 1.1 din prezenta anexă.
2.3.Atunci când navele menţionate la punctul 2.2 litera (a) folosesc beam-traule, lungimea traversei sau lungimea totală a beam traule-lor însumate, măsurată ca sumă a lungimilor corespunzătoare fiecărei traverse, nu este mai mare de 9 m sau nu poate fi extinsă la o lungime mai mare de nouă metri, cu excepţia cazului în care utilizează unelte care au o dimensiune a ochiurilor de plasă între 16 şi 31 mm. Navelor de pescuit a căror activitate de bază este pescuitul crevetelor comune (Crangon crangon) li se permite să utilizeze beam-traule a căror lungime totală a traversei, măsurată ca sumă a lungimilor fiecărei traverse, este mai mare de 9 m în cazul în care utilizează unelte cu ochiuri ale căror dimensiuni sunt cuprinse între 80 şi 99 mm, cu condiţia ca acestor nave să li se fi eliberat o autorizaţie suplimentară de pescuit.
2.4.Navele autorizate să pescuiască în zona menţionată la punctul 2.1 trebuie să fie incluse pe o listă care urmează a fi furnizată Comisiei de către fiecare stat membru. Puterea totală a motoarelor navelor menţionate în listă la punctul 2.2 litera (a) nu trebuie să depăşească puterea totală a motoarelor înregistrate pentru fiecare stat membru la 1 ianuarie 1998. Navele de pescuit autorizate trebuie să deţină o autorizaţie de pescuit în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009. De la 1 iulie 2021, numai beam-traulerele cu o lungime totală de maximum 24 de metri pot fi adăugate pe lista respectivă.
3.Restricţii la utilizarea beam-traulelor pe o rază de 12 mile marine de la coasta Regatului Unit
3.1.Navelor li se interzice utilizarea oricărui tip de beam-traul în zonele aflate pe o rază de 12 mile marine de la coasta Regatului Unit, măsurate de la liniile de bază ale apelor teritoriale.
3.2.Prin derogare de la punctul 3.1, pescuitul cu beam-traule în zona specificată este permis cu condiţia ca:
- puterea motoarelor navelor să nu depăşească 221 Kw şi lungimea totală să nu depăşească 24 m; şi
- lungimea traversei sau lungimea totală a traversei, măsurată ca sumă a fiecărei traverse, să nu depăşească 9 m sau să nu poată fi extinsă la o lungime mai mare de 9 m, cu excepţia cazului în care este vorba despre pescuit dirijat de crevete comun (Crangon crangon), cu o dimensiune minimă a ochiului de plasă mai mică de 31 mm.
4.Restricţii privind pescuitul de şprot pentru protejarea heringului în diviziunea ICES 4b
Pescuitul cu orice unelte tractate având sacul de traul cu o dimensiune a ochiului de plasă mai mică de 32 mm sau cu plase fixe având dimensiunea ochiului de plasă mai mică de 30 mm este interzis în zona geografică delimitată prin unirea secvenţială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul WGS84, de la 1 iulie la 31 octombrie, în zona geografică delimitată de următoarele coordonate:
- coasta de vest a Danemarcei la 55°30' latitudine nordică,
- 55°30' latitudine nordică, 7°00' longitudine estică,
- 57°00' latitudine nordică, 7°00' longitudine estică,
- coasta de vest a Danemarcei la 57°00' latitudine nordică.
Prin derogare de la primul paragraf, paragraful respectiv nu se aplică pescuitului cu următoarele unelte:
(a)uneltele de pescuit tractate cu dimensiunea ochiului de plasă mai mică de 32 mm;
(b)plasele-pungă sau
(c)setcile, plasele de încurcare, setcile cu sirec şi setcile în derivă cu o dimensiune a ochiului de plasă mai mică de 30 mm.
Statele membre care au un interes direct de gestionare transmit Comisiei, până la data de 30 aprilie a fiecărui an, date de monitorizare în sprijinul derogării în ceea ce priveşte capturile accidentale de hering efectuate de flotele implicate în pescuitul de şprot. Aceste date s-ar putea baza pe colectarea de date în cadrul programelor de eşantionare pentru pescuitul industrial.
5.Dispoziţii specifice pentru Skagerrak şi Kattegat, în diviziunea ICES 3a
5.1.Se interzice pescuitul cu beam-traule în Kattegat.
5.2.Se interzice navelor Uniunii să pescuiască, să reţină la bord, să transbordeze, să debarce, să depoziteze, să vândă şi să expună sau să ofere spre vânzare somon şi păstrăv de mare.
5.3.În perioada 1 iulie-15 septembrie, se interzice utilizarea uneltelor tractate având sacul de traul cu o dimensiune a ochiului de plasă mai mică de 32 mm în apele situate pe o rază de 3 mile marine de la liniile de bază în Skagerrak şi Kattegat, cu excepţia cazului în care desfăşoară activităţi de pescuit dirijat de crevete nordic (Pandalus borealis). La pescuitul dirijat de guvid vivipar (Zoarces viviparous), guvizi (Gobiidae) sau scorpionide (Cottus spp.), pentru momeală, se pot utiliza plase cu ochiuri de orice dimensiune.
5.4.Se interzice desfăşurarea oricărei activităţi de pescuit în scop comercial şi recreaţional, reţinerea la bord, transferul, transbordarea sau debarcarea halibutului de Atlantic (Hippoglossus hippoglossus) în Skagerrak (diviziunea ICES 3aN) şi în zona economică exclusivă a Suediei în Kattegat (diviziunea ICES 3aS) în perioada 20 decembrie-31 martie a fiecărui an. În cazul în care sunt capturate accidental, exemplarele nu trebuie vătămate şi trebuie eliberate imediat.
6.Utilizarea plaselor fixe în diviziunile ICES 3a şi 4a
6.1.În conformitate cu articolul 9 alineatul (7) litera (a) şi prin derogare de la partea B punctul 2 din prezenta anexă, se permite utilizarea următoarelor unelte în ape cu o adâncime cartografiată mai mică de 600 m:
- setci fixe de fund utilizate pentru pescuitul dirijat de merluciu cu o dimensiune a ochiului de plasă de cel puţin 100 mm şi o adâncime care nu depăşeşte 100 de ochiuri, atunci când lungimea totală a tuturor plaselor utilizate nu depăşeşte 25 km pe navă, iar timpul maxim de scufundare este de 24 de ore;
- plase de încurcare utilizate pentru pescuitul dirijat de peşte-pescar cu o dimensiune a ochiului de plasă de cel puţin 250 mm şi o adâncime care nu depăşeşte 15 ochiuri, atunci când lungimea totală a tuturor plaselor utilizate nu depăşeşte 100 km, iar timpul maxim de scufundare este de 72 de ore;
6.2.Se interzice pescuitul dirijat de specii de rechini de adâncime enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) 2016/2336 al Parlamentului European şi al Consiliului (3) la adâncimi cartografiate mai mici de 600 m. În cazul în care sunt capturaţi accidental, rechinii de adâncime clasificaţi drept interzişi în prezentul regulament şi în alte acte legislative ale Uniunii se înregistrează, pe cât posibil nevătămaţi, şi se eliberează cu promptitudine. Rechinii de adâncime care fac obiectul unor limite de captură se reţin la bord. Aceste capturi sunt debarcate şi se scad din cotele alocate. În situaţiile în care cota nu este disponibilă sau nu este suficientă pentru statul membru în cauză, Comisia poate recurge la articolul 105 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului. În cazul în care navele unui stat membru capturează accidental o cantitate care depăşeşte 10 tone de rechini de adâncime, navele respective nu mai beneficiază de derogările prevăzute la punctul 6.1.
(3)Regulamentul (UE) 2016/2336 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 decembrie 2016 de stabilire a unor condiţii specifice privind pescuitul stocurilor de specii de adâncime din Atlanticul de Nord-Est şi a unor dispoziţii referitoare la pescuitul în apele internaţionale din zona Atlanticului de Nord-Est şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2347/2002 al Consiliului (JO L 354, 23.12.2016, p. 1).
7.Măsuri privind homarul din diviziunea ICES 3a
7.1.În zona economică exclusivă suedeză a diviziunii ICES 3a, homarul (Homarus gammarus) poate fi pescuit numai cu vârşe (FPO).
Vârşa trebuie să aibă cel puţin două deschideri circulare de ieşire cu un diametru de cel puţin 60 mm, situate în partea inferioară a fiecărui compartiment al vârşei. Homarii capturaţi accidental cu alte unelte de pescuit nu trebuie vătămaţi şi trebuie să fie eliberaţi imediat înapoi în mare.
7.2.Se interzice pescuitul, reţinerea la bord, transbordarea şi debarcarea homarului (Homarus gammarus) în zona economică exclusivă suedeză a diviziunii ICES 3a:
(a)în pescuitul comercial în perioada cuprinsă între 1 ianuarie şi prima zi de luni după data de 20 septembrie;
(b)în cadrul pescuitului recreativ în perioada cuprinsă între 1 decembrie şi prima zi de luni după data de 20 septembrie.
Dacă în aceste perioade sunt capturate în mod accidental exemplare de homari, acestea nu trebuie vătămate şi trebuie să fie eliberate imediat înapoi în mare.
PARTEA D:Utilizarea de traule cu impulsuri electrice în diviziunile ICES 4b şi 4c
1.Pescuitul cu traule cu impulsuri electrice se interzice în toate apele Uniunii începând cu 1 iulie 2021.
2.În timpul perioadei de tranziţie care se încheie la 30 iunie 2021, pescuitul cu traule cu impulsuri electrice în diviziunile ICES 4b şi 4c continuă să fie permis în condiţiile stabilite în prezenta parte şi cu respectarea eventualelor condiţii stabilite în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) litera (b) din prezentul regulament, în ceea ce priveşte caracteristicile impulsurilor electrice folosite şi măsurile de monitorizare şi control în vigoare la sud de o loxodromă unită de următoarele coordonate, măsurate în conformitate cu sistemul WGS84:
- un punct de pe coasta de est a Regatului Unit, la 55° latitudine nordică
- la est, până la 55° latitudine nordică, 5° longitudine estică
- la nord, până la 56° latitudine nordică
- la est, până la un punct de pe coasta vestică a Danemarcei, la 56° latitudine nordică.
Se aplică următoarele condiţii:
(a)cel mult 5 % din flota de beam-traule a fiecărui stat membru utilizează traule cu impulsuri electrice;
(b)energia electrică maximă în kW pentru fiecare beam-traul nu depăşeşte lungimea în metri a traversei înmulţită cu 1,25;
(c)voltajul efectiv între electrozi nu depăşeşte 15 V;
(d)nava este echipată cu un sistem de gestionare computerizată automată care înregistrează energia maximă utilizată per traversă şi voltajul efectiv între electrozi pentru cel puţin ultimele 100 de tractări. Numai persoanele autorizate pot modifica acest sistem de gestionare computerizată automată;
(e)se interzice utilizarea unuia sau mai multor lanţuri pentru pescuit creveţi în faţa grandeii marginii de întinsură.
3.Nu se acordă noi licenţe niciunei nave în această perioadă.
4.Până la 30 iunie 2021, în apele situate în zona de până la 12 mile marine de la liniile de bază aflate sub suveranitatea sau în jurisdicţia lor, statele membre pot lua măsuri nediscriminatorii pentru restricţionarea sau interzicerea utilizării traulelor cu impulsuri electrice. Statele membre informează Comisia şi statele membre vizate cu privire la restricţiile instituite în temeiul prezentului punct.
5.În cazul în care statul membru de coastă solicită acest lucru statului membru de pavilion, comandantul unei nave care utilizează traule cu impulsuri electrice ia la bord, în concordanţă cu articolul 12 din Regulamentul (UE) 2017/1004 al Parlamentului European şi al Consiliului (4), un observator din statul membru de coastă în timpul operaţiunilor de pescuit.
(4)Regulamentul (UE) 2017/1004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 mai 2017 privind instituirea unui cadru al Uniunii pentru colectarea, gestionarea şi utilizarea datelor din sectorul pescuitului şi sprijinirea consultanţei ştiinţifice cu privire la politica comună în domeniul pescuitului şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 199/2008 al Consiliului (JO L 157, 20.6.2017, p. 1).
ANEXA VI:APELE DE NORD-VEST
PARTEA A:Dimensiuni minime de referinţă pentru conservare
Specie | Întreaga zonă |
Cod (Gadus morhua) | 35 cm |
Eglefin (Melanogramnus aeglefinus) | 30 cm |
Cod saithe (Pollachius virens) | 35 cm |
Polac (Pollachius pollachius) | 30 cm |
Merluciu (Merluccius merluccius) | 27 cm |
Cardină albă (Lepidorhombus spp.) | 20 cm |
Limbă-de-mare comună (Solea spp.) | 24 cm |
Cambulă de Baltica (Pleuronectes platessa) | 27 cm |
Merlan (Merlangius merlangus) | 27 cm |
Mihalţ-de-mare (Molva molva) | 63 cm |
Mihalţ-de-mare albastru (Molva dipterygia) | 70 cm |
Langustină (Nephrops norvegicus) Cozi de langustină | Lungime totală 85 mm, Lungimea carapacei 25 mm (1) 46 mm (2) |
Macrou (Scomber spp.) | 20 cm (6) |
Hering (Clupea harengus) | 20 cm (6) |
Stavrid (Trachurus spp.) | 15 cm (6) |
Hamsie (Engraulis encrasicolus) | 12 cm sau 90 de exemplare pe kilogram (6) |
Biban (Dicentrarchus labrax) | 42 cm |
Sardină (Sardina pilchardus) | 11 cm (6) |
Pagel argintiu (Pagellus bogaraveo) | 33 cm |
Homar (Homarus gammarus) | 87 mm |
Crab-păianjen (Maja squinado) | 120 mm |
Scoică-pieptene (Chlamys spp.) | 40 mm |
Ruditapes decussatus | 40 mm |
Venerupis pullastra | 38 mm |
Scoică de Manila (Venerupis philippinarum) | 35 mm |
Scoici marine (Venus verrucosa) | 40 mm |
Scoică cu cochilie tare (Callista chione) | 6 cm |
Scoică-brici (Ensis spp.) | 10 cm |
Spisula solida | 25 mm |
Specii de donax (Donax spp.) | 25 mm |
Pharus legumen | 65 mm |
Melc-de-mare (Buccinum undatum.) | 45 mm |
Caracatiţă (Octopus vulgaris) | 750 g |
Specii de langustă (Palinurus spp.) | 95 mm |
Crevete roz de larg (Parapenaeus longirostris) | 22 mm (lungimea carapacei) |
Crab comun (Cancer pagurus) | 140 mm (3) (4) |
Scoici comestibile (Pecten maximus) | 100 mm (5) |
(1) În diviziunile ICES 6a şi 7a se aplică o dimensiune minimă de referinţă pentru conservare de 70 mm (lungime totală) şi o lungime a carapacei de 20 mm. (2) În diviziunile ICES 6a şi 7a se aplică o dimensiune minimă de referinţă pentru conservare de 37 mm. (3) În apele Uniunii din sub-zonele ICES 5 şi 6 la sud de paralela de 56° latitudine nordică şi 7, cu excepţia diviziunilor ICES 7d, 7e şi 7f, se aplică o dimensiune minimă de referinţă pentru conservare de 130 mm. (4) Pentru capturile de crab comun cu vârşe şi coşuri, un procent de maximum 1 % din greutatea totală a capturii poate consta în cleşti de crab detaşaţi. Pentru capturile de crab comun cu ajutorul oricăror alte unelte de pescuit, poate fi debarcată o cantitate maximă de 75 kg sub formă de cleşti de crab detaşaţi. (5) În diviziunea ICES 7a, la nord de paralela de 52°30' latitudine nordică, şi în diviziunea ICES 7d se aplică o dimensiune minimă de referinţă pentru conservare de 110 mm. (6) Prin derogare de la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, dimensiunile minime de referinţă pentru conservare pentru sardină, hamsie, hering, stavrid negru şi macrou nu se aplică în limita a 10 % în greutate în viu din totalul capturii reţinute la bord din fiecare dintre aceste specii. | |
[textul din anexa VI, partea 7 a fost abrogat la 30-dec-2021 de punctul 1., alin. (B) din anexa 1 din Regulamentul 2324/23-aug-2021]
[textul din anexa VI, partea 7 a fost abrogat la 30-dec-2021 de punctul 1., alin. (B) din anexa 1 din Regulamentul 2324/23-aug-2021]
1.Dimensiunile minime de referinţă pentru conservare specificate în prezenta parte pentru cod (Gadus morhua), eglefin (Melanogrammus aeglefinus), cod saithe (Pollachius virens), polac (Pollachius pollachius), merluciu (Merluccius merluccius), cardină albă (Lepidorhombus spp.), limbă-de-mare (Solea spp.), cambulă de Baltica (Pleuronectes platessa), merlan (Merlangius merlangus), mihalţ-de-mare (Molva molva), mihalţ-de-mare albastru (Molva dypterygia), macrou (Scomber spp.), hering nordic (Clupea harengus), stavrid (Trachurus spp.), hamsie (Engraulis encrasicolus), biban (Dicentrarchus labrax), sardină (Sardina pilchardus) se aplică pescuitului recreativ în apele de nord-vest, cu excepţia pagelului argintiu (Pagellus bogaraveo), pentru care se aplică o dimensiune minimă de referinţă pentru conservare de 40 cm în subzonele ICES 6 şi 7 până la data de 31 decembrie 2023(1).
(1)În absenţa unor noi norme adoptate înainte de 31 decembrie 2023, începând cu 1 ianuarie 2024, dimensiunea minimă de referinţă pentru conservare aplicabilă pentru pagelul argintiu este de 33 cm.
*) nota de subsol 6 se înlocuieşte cu următorul text:
(6)Prin derogare de la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, dimensiunile minime de referinţă pentru conservare pentru sardină, hamsie, hering, stavrid negru şi macrou nu se aplică în limita a 10 % în greutate în viu din totalul capturii reţinute la bord din fiecare dintre aceste specii.
Procentajul de sardină, hamsie, hering, stavrid sau macrou subdimensionaţi se calculează ca proporţia în greutate în viu a tuturor organismelor marine de la bord după sortare sau la debarcare.
Procentajul poate fi calculat pe baza unuia sau a mai multor eşantioane reprezentative. Limita de 10 % nu se depăşeşte în timpul transbordării, debarcării, transportului, depozitării, expunerii sau vânzării.
*) a nouăsprezecea rubrică din tabel se înlocuieşte cu următorul text:
Pagel argintiu (Pagellus bogaraveo) | 36 cm (1) (2) (3) | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
(1)Această dimensiune minimă de referinţă pentru conservare se aplică până la 31 decembrie 2023. (2)În subzonele ICES 6 şi 7 se aplică o dimensiune minimă de referinţă pentru conservare de 40 cm pentru capturile de pagel argintiu în cadrul pescuitului recreativ. (3)În absenţa unor noi norme adoptate înainte de 31 decembrie 2023, începând cu 1 ianuarie 2024, dimensiunea minimă de referinţă pentru conservare aplicabilă este de 33 cm."; | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
*) - Partea A se modifică după cum urmează:
(i)a nouăsprezecea rubrică din tabel se înlocuieşte cu următorul text:
Pagel argintiu (Pagellus bogaraveo) | 36 cm (*1) (*2) (*3) (*1) Această dimensiune minimă de referinţă pentru conservare se aplică până la 31 decembrie 2024. (*2) În subzonele ICES 6 şi 7 se aplică o dimensiune minimă de referinţă pentru conservare de 40 cm pentru capturile de pagel argintiu în cadrul pescuitului recreativ. (*3) În absenţa unor noi norme adoptate înainte de 31 decembrie 2024, începând cu 1 ianuarie 2025, dimensiunea minimă de referinţă pentru conservare aplicabilă este de 33 cm."; |
(ii)punctul 1 de sub tabel se înlocuieşte cu următorul text:
1.Dimensiunile minime de referinţă pentru conservare specificate în prezenta parte pentru cod (Gadus morhua), eglefin (Melanogrammus aeglefinus), cod saithe (Pollachius virens), polac (Pollachius pollachius), merluciu (Merluccius merluccius), cardină albă (Lepidorhombus spp.), limbă-de-mare (Solea spp.), cambulă de Baltica (Pleuronectes platessa), merlan (Merlangius merlangus), mihalţ-de-mare (Molva molva), mihalţ-de-mare albastru (Molva dypterygia), macrou (Scomber spp.), hering nordic (Clupea harengus), stavrid (Trachurus spp.), hamsie (Engraulis encrasicolus), biban (Dicentrarchus labrax) şi sardină (Sardina pilchardus) se aplică pescuitului recreativ în apele de nord-vest. Cu toate acestea, pentru pagelul argintiu (Pagellus bogaraveo), dimensiunea minimă de referinţă pentru conservare de 40 cm se aplică pescuitului recreativ în subzonele ICES 6 şi 7 până la 31 decembrie 2024 (*4).
(*4)În absenţa unor noi norme adoptate înainte de 31 decembrie 2024, începând cu 1 ianuarie 2025, dimensiunea minimă de referinţă pentru conservare aplicabilă pentru pagelul argintiu este de 33 cm.
*)- partea A se modifică după cum urmează:
(i)a nouăsprezecea rubrică din tabel se înlocuieşte cu următorul text:
Pagel argintiu (Pagellus bogaraveo) | 36 cm (*1) (*2) (*3) (*1) Această dimensiune minimă de referinţă pentru conservare se aplică până la 31 decembrie 2025. (*2) În subzonele ICES 6 şi 7 se aplică o dimensiune minimă de referinţă pentru conservare de 40 cm pentru capturile de pagel argintiu în cadrul pescuitului recreativ. (*3) În absenţa unor noi norme adoptate înainte de 31 decembrie 2025, începând cu 1 ianuarie 2026, dimensiunea minimă de referinţă pentru conservare aplicabilă este de 33 cm. |
(ii)punctul 1 de sub tabel se înlocuieşte cu următorul text:
1.Dimensiunile minime de referinţă pentru conservare specificate în prezenta parte pentru cod (Gadus morhua), eglefin (Melanogrammus aeglefinus), cod saithe (Pollachius virens), polac (Pollachius pollachius), merluciu (Merluccius merluccius), cardină albă (Lepidorhombus spp.), limbă-de-mare (Solea spp.), cambulă de Baltica (Pleuronectes platessa), merlan (Merlangius merlangus), mihalţ-de-mare (Molva molva), mihalţ-de-mare albastru (Molva dypterygia), macrou (Scomber spp.), hering nordic (Clupea harengus), stavrid (Trachurus spp.), hamsie (Engraulis encrasicolus), biban (Dicentrarchus labrax) şi sardină (Sardina pilchardus) se aplică pescuitului recreativ în apele de nord-vest. Cu toate acestea, pentru pagelul argintiu (Pagellus bogaraveo), dimensiunea minimă de referinţă pentru conservare (MCRS) de 40 cm se aplică pescuitului recreativ în subzonele ICES 6 şi 7 până la 31 decembrie 2025 (*4).
(*4)În absenţa unor noi norme adoptate înainte de 31 decembrie 2025, începând cu 1 ianuarie 2026, dimensiunea minimă de referinţă pentru conservare aplicabilă pagelului argintiu este de 33 cm.
**) Măsurile referitoare la pagelul argintiu se aplică de la 1 ianuarie 2025 până la 31 decembrie 2025.
*)- partea A se modifică după cum urmează:
(i)a nouăsprezecea rubrică din tabel se înlocuieşte cu următorul text:
Pagel argintiu (Pagellus bogaraveo) | 36 cm (*1) (*2) (*1) Această dimensiune minimă de referinţă pentru conservare se aplică subzonelor ICES 6 şi 7 până la 31 decembrie 2026. Dimensiunea minimă de referinţă pentru conservare de 33 cm se aplică subzonei ICES 5. (*2) În absenţa unor noi norme adoptate înainte de 31 decembrie 2026, începând cu 1 ianuarie 2027, dimensiunea minimă de referinţă pentru conservare aplicabilă este de 33 cm. |
(ii)punctul 1 de sub tabel se înlocuieşte cu următorul text:
1.Dimensiunile minime de referinţă pentru conservare specificate în prezenta parte pentru cod (Gadus morhua), eglefin (Melanogrammus aeglefinus), cod saithe (Pollachius virens), polac (Pollachius pollachius), merluciu (Merluccius merluccius), cardină albă (Lepidorhombus spp.), limbă-de-mare (Solea spp.), cambulă de Baltica (Pleuronectes platessa), merlan (Merlangius merlangus), mihalţ-de-mare (Molva molva), mihalţ-de-mare albastru (Molva dypterygia), macrou (Scomber spp.), hering nordic (Clupea harengus), stavrid (Trachurus spp.), hamsie (Engraulis encrasicolus), biban (Dicentrarchus labrax) şi sardină (Sardina pilchardus) se aplică pescuitului recreativ în apele de nord-vest. Cu toate acestea, pentru pagelul argintiu (Pagellus bogaraveo), dimensiunea minimă de referinţă pentru conservare de 40 cm se aplică pescuitului recreativ în subzonele ICES 6 şi 7 până la 31 decembrie 2026 (*3).
(*3)În absenţa unor noi norme adoptate înainte de 31 decembrie 2026, începând cu 1 ianuarie 2027, dimensiunea minimă de referinţă pentru conservare aplicabilă pagelului argintiu este de 33 cm.
Pagel argintiu (Pagellus bogaraveo) | 36 cm (*1), (*2) (*1) Această dimensiune minimă de referinţă pentru conservare se aplică subzonelor ICES 6 şi 7 până la 31 decembrie 2025. Dimensiunea minimă de referinţă pentru conservare de 33 cm se aplică subzonei ICES 5. (*2) În absenţa unor noi norme adoptate înainte de 31 decembrie 2025, începând cu 1 ianuarie 2026, dimensiunea minimă de referinţă pentru conservare aplicabilă este de 33 cm. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
PARTEA B:Dimensiuni ale ochiurilor de plasă
1.Dimensiuni de bază ale ochiurilor de plasă pentru unelte tractate
1.1.Fără a aduce atingere obligaţiei de debarcare, navele utilizează o dimensiune a ochiului de plasă de cel puţin 120 mm (1) sau, în subzonele ICES 7b-7k, de cel puţin 100 mm.
(1)Urmează să fie introdus treptat de-a lungul unei perioade de doi ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
1.2.Fără a aduce atingere obligaţiei de debarcare şi în pofida punctului 1.1, navele pot utiliza dimensiuni mai mici ale ochiurilor de plasă decât cele enumerate în tabelul următor pentru apele de nord-vest cu condiţia:
(i)să se respecte condiţiile aferente stabilite în respectivul tabel, iar capturile accidentale de cod, eglefin şi cod saithe să nu depăşească 20 % din totalul capturilor în greutate în viu ale tuturor resurselor biologice marine debarcate după fiecare campanie de pescuit; sau
(ii)să se utilizeze alte modificări de selectivitate, care au fost evaluate de către CSTEP la cererea unuia sau a mai multe state membre şi aprobate de Comisie. Pentru cod, eglefin şi cod saithe, modificările de selectivitate trebuie să aibă ca rezultat caracteristici de selectivitate echivalente sau superioare celei de 120 mm sau, respectiv, celei de 100 mm în subzona ICES 7b-7k.
Dimensiunea ochiului de plasă | Zone geografice | Condiţii |
Cel puţin 80 mm (1) | Subzona ICES 7 | Pescuit dirijat de merluciu, cardină albă şi peşte-pescar sau pescuit dirijat de merlan, macrou şi specii care nu fac obiectul unor limite de captură şi care nu sunt cuprinse în altă parte a tabelului, pentru care se utilizează traule de fund. Se montează un panou cu ochiuri pătrate de cel puţin 120 mm (3) (5). Pescuit dirijat de limbă-de-mare şi specii care nu fac obiectul unor limite de captură, pentru care se utilizează traule cu panouri. Se montează un panou cu ochiuri pătrate de cel puţin 80 mm (3). |
Cel puţin 80 mm | Întreaga zonă | Pescuit dirijat de langustine (Nephrops Norvegicus) (2). Se montează un panou de plasă cu ochiuri pătrate de cel puţin 120 mm sau o sită de sortare cu un spaţiu maxim între bare de 35 mm sau un dispozitiv de selecţie echivalent. |
Cel puţin 80 mm | Diviziunile ICES 7a, 7b, 7d, 7e, 7f, 7g, 7h şi 7j | Pescuit dirijat de limbă-de-mare cu beam-traule. Se montează un panou cu o dimensiune a ochiului de plasă de cel puţin 180 mm (4) montat în jumătatea superioară a părţii anterioare a plasei. |
Cel puţin 80 mm | Diviziunile ICES 7d şi 7e | Pescuit dirijat de merlan, macrou şi specii care nu fac obiectul unor limite de captură şi care nu sunt cuprinse în altă parte a tabelului, pentru care se utilizează traule de fund. |
Cel puţin 40 mm | Întreaga zonă | Pescuit dirijat de calmar (Lolignidae, Ommastrephidae) |
Cel puţin 16 mm | Întreaga zonă | Pescuit dirijat de specii pelagice mici care nu sunt cuprinse în altă parte a tabelului. Pescuit dirijat de creveţi de nisip şi creveţi Esop. Se montează un traul de separare sau cu o sită de sortare, în conformitate cu normele stabilite la nivel naţional |
Sub 16 mm | Întreaga zonă | Pescuit dirijat de uvă |
(1) Nu aduce atingere articolului 5 din Regulamentul (CE) nr. 494/2002 (2) al Comisiei. (2)Regulamentul (CE) nr. 494/2002 al Comisiei din 19 martie 2002 de stabilire a unor măsuri tehnice suplimentare pentru refacerea rezervei de merluciu din subzonele ICES III, IV, V, VI şi VII şi diviziunile ICES VIII a, b, d, e (JO L 77, 20.3.2002, p. 8). (2) În diviziunea ICES 7a se aplică o dimensiune de cel puţin 70 mm a ochiurilor de plasă pentru navele cu o singură platformă. (3) Nu aduce atingere articolului 2 alineatul (5) Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 737/2012 (3). (3)Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 737/2012 al Comisiei din 14 august 2012 privind protecţia anumitor stocuri în Marea Celtică (JO L 218, 15.8.2012, p. 8). (4) Această dispoziţie nu se aplică în diviziunea ICES 7d. (5) Această dispoziţie nu se aplică pentru pescuitul dirijat de merlan, macrou şi specii care nu fac obiectul unor limite de captură în diviziunile ICES 7d şi 7e. | ||
*) În anexa VI partea B, tabelul de după punctul 1.2 se modifică după cum urmează:
- a patra rubrică din tabel se înlocuieşte cu următorul text:
Cel puţin 80 mm | Diviziunile ICES 7d şi 7e | Pescuit dirijat de merlan, macrou şi specii care nu fac obiectul unor limite de captură, inclusiv calmar (Loliginidae, Ommastrephidae), şi care nu sunt cuprinse în altă parte a tabelului, pentru care se utilizează traule de fund. |
- a cincea rubrică din tabel se înlocuieşte cu următorul text:
Cel puţin 80 mm | Diviziunile ICES 7a, 7b, 7c, 7d, 7e, 7g, 7h, 7k | Pescuit dirijat de calmar (Loliginidae, Ommastrephidae), utilizând traule de fund şi seine. |
- în tabel se adaugă următoarele rubrici:
Cel puţin 40 mm | Subzonele ICES 5-6 | Pescuit dirijat de calmar (Loliginidae, Ommastrephidae) utilizând orice unealtă tractată în subzonele ICES 5 şi 6. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Cel puţin 40 mm | Diviziunea ICES 7e | Pescuit dirijat de calmar (Loliginidae, Ommastrephidae) utilizând traule pelagice îngemănate cu panouri (OTM) în limita a 12 mile marine de coasta Franţei, măsurate de la liniile de bază, în diviziunea ICES 7e. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Cel puţin 40 mm | Diviziunea ICES 7j | Pescuit dirijat de calmar (Loliginidae, Ommastrephidae), utilizând traule de fund şi seine în diviziunea ICES 7j. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
1.3.Prezentul punct se aplică prin derogare de la punctele 1.1 şi 1.2.
1.3.1.Următoarele se aplică navelor care pescuiesc cu traule de fund şi seine în diviziunile ICES 7f, 7g, în partea diviziunii 7h situată la nord de 49°30' latitudine nordică şi în partea diviziunii 7j situată la nord de 49°30' latitudine nordică şi la est de 11° longitudine vestică:
(a)Navele care pescuiesc cu traule de fund sau seine utilizează unelte de pescuit cu una dintre următoarele dimensiuni ale ochiului de plasă:
(i)un sac al traulului cu dimensiunea ochiului de plasă de 110 mm, echipat cu un panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 120 mm;
(ii)un sac al traulului T90 cu dimensiunea ochiului de plasă de 100 mm;
(iii)un sac al traulului cu dimensiunea ochiului de plasă de 120 mm;
(iv)un sac al traulului cu dimensiunea ochiului de plasă de 100 mm, echipat cu un panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 160 mm;
(b)în plus, navele care pescuiesc cu traule de fund ale căror capturi cântărite înainte de aruncarea capturilor înapoi în mare constau în proporţie de cel puţin 20 % din eglefin utilizează:
(i)o unealtă de pescuit care este construită cu un spaţiu de minimum un metru între linia de pescuit şi echipamentul de la sol sau
(ii)orice mijloace dovedite a fi cel puţin la fel de selective pentru evitarea codului, conform evaluării ICES sau a CSTEP, şi care au fost aprobate de Comisie.
Statele membre pot excepta de la aplicarea literei (b) navele de pescuit cu traule de fund ale căror capturi, cântărite înainte de orice aruncare înapoi în mare, constau în cod în proporţie de mai puţin de 1,5 %, cu condiţia ca navele respective să facă, pe mare, obiectul unei creşteri progresive a prezenţei observatorilor până la nivelul de cel puţin 20 % din totalul campaniilor lor de pescuit. Statele membre care recurg la această exceptare raportează Comisiei în fiecare an, înainte de 1 decembrie, numărul şi componenţa capturilor navelor care recurg la această dispoziţie.
Statele membre pot excepta de la aplicarea literelor (a) şi (b) navele care utilizează unelte alternative foarte selective, cu condiţia ca atributele tehnice ale respectivelor unelte să aibă ca rezultat aceeaşi selectivitate sau o selectivitate mai mare ca uneltele specificate la literele respective şi să conducă la capturi cu o proporţie de cod mai mică de 1 %, conform unei evaluări efectuate de CSTEP. O astfel de unealtă sau un astfel de dispozitiv trebuie să respecte cerinţele de la articolul 15 alineatul (4) şi să aibă aprobarea Comisiei.
1.3.2.Prin derogare de la punctele 1.1, 1.2 şi 1.3.1:
(a)navele care utilizează traule de fund sau seine şi ale căror capturi constau în langustină în proporţie de peste 30 % folosesc una dintre următoarele unelte de pescuit:
(i)panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 300 mm; navele cu o lungime totală mai mică de 12 metri pot utiliza un panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 200 mm;
(ii)panou Seltra;
(iii)sită de sortare cu un spaţiu între bare de 35 mm sau un dispozitiv de selecţie de tip sită (netgrid) similar;
(iv)un sac al traulului cu dimensiunea ochiului de plasă de 100 mm, echipat cu un panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 100 mm;
(v)un sac al traulului dublu, cu sacul superior confecţionat din plasă T90 cu dimensiunea ochiului de plasă de cel puţin 100 mm şi echipat cu o plasă de sortare cu dimensiunea ochiului de plasă de cel mult 300 mm.
(b)navele care utilizează traule de fund sau seine şi ale căror capturi constau în merlan în proporţie de peste 55 % sau într-un amestec de peşte-pescar, merluciu sau cardină albă în proporţie de 55 % folosesc una dintre următoarele unelte de pescuit:
(i)un sac al traulului cu dimensiunea ochiului de plasă de 100 mm, echipat cu un panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 100 mm;
(ii)un sac al traulului T 90 şi o prelungire cu dimensiunea ochiului de plasă de 100 mm.
1.4.Punctele 1.4.1 şi 1.4.2 se aplică prin derogare de la punctul 1.2.
1.4.1.Următoarele se aplică navelor de pescuit care utilizează traule de fund sau seine în diviziunile ICES 6a şi 5b, în apele Uniunii, la est de 12° V (vestul Scoţiei) în ceea ce priveşte activităţile de pescuit care vizează langustina (Nephrops norvegicus):
(a)navele de pescuit utilizează un panou cu plasă cu ochiuri pătrate (cu poziţionare) de cel puţin 300 mm pentru navele care utilizează un sac al traulului cu o dimensiune a ochiurilor mai mică de 100 mm; pentru navele cu o lungime totală mai mică de 12 m şi/sau cu o putere a motorului de 200 kW sau mai mică, lungimea totală a panoului poate fi de 2 m şi dimensiunea ochiurilor de 200 mm;
(b)navele ale căror capturi constau în langustină în proporţie de peste 30 % utilizează un panou cu plasă cu ochiuri pătrate (cu poziţionare) de cel puţin 160 mm pentru navele care utilizează un sac al traulului cu o dimensiune a ochiului de plasă cuprinsă între 100 mm şi 119 mm.
Prin derogare de la punctul 1.4.1 literele (a) şi (b), este permisă utilizarea unei unelte de pescuit alternative cu condiţia ca aceasta să aibă ca rezultat o selectivitate cel puţin egală sau mai mare pentru cod, eglefin şi merlan conform unei evaluări efectuate de CSTEP. O astfel de unealtă trebuie să respecte cerinţele de la articolul 15 alineatul (4) şi să fie aprobată de Comisie.
1.4.2.Următoarele se aplică navelor de pescuit care utilizează traule de fund sau seine în diviziunea ICES 7a (Marea Irlandei):
(a)navele care pescuiesc cu traule de fund sau seine cu dimensiunea ochiului de plasă al sacului mai mare sau egală cu 70 mm şi mai mică de 100 mm, ale căror capturi constau în langustină în proporţie de peste 30 %, utilizează una dintre următoarele unelte de pescuit:
(i)panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 300 mm; navele cu o lungime totală mai mică de 12 metri pot utiliza un panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 200 mm;
(ii)panou Seltra;
(iii)sită de sortare cu un spaţiu între bare de 35 mm;
(iv)dispozitiv de tip sită CEFAS;
(v)traul flip-flap;
(b)navele cu o lungime totală mai mare sau egală cu 12 metri care pescuiesc cu traule de fund sau seine şi ale căror capturi constau într-un amestec de eglefin, cod, vulpi şi pisici de mare în proporţie de peste 10 % utilizează un sac al traulului cu dimensiunea ochiului de plasă de 120 mm.
Prin derogare de la literele (a) şi (b), este permisă utilizarea unei unelte de pescuit alternative cu condiţia ca aceasta să aibă ca rezultat o selectivitate cel puţin egală sau mai mare pentru cod, eglefin şi merlan. Aceste unelte trebuie să fie evaluate de CSTEP şi aprobate de Comisie şi trebuie să îndeplinească criteriile stabilite la articolul 15 alineatul (4).
1.5.Procentajele capturilor de la punctele 1.3 şi 1.4 se calculează ca proporţia în greutate în viu a tuturor resurselor biologice marine debarcate după fiecare campanie de pescuit, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 şi cu articolul 27 alineatul (2) din prezentul regulament.
1.6.Măsurile de la punctele 1.3-1.5 se aplică până la 31 decembrie 2026.
2.Dimensiuni de bază ale ochiurilor de plasă pentru plase fixe şi setci în derivă
2.1.Fără a aduce atingere obligaţiei de debarcare, navele utilizează o dimensiune a ochiului de plasă de cel puţin 120 mm (4).
(4)Se utilizează o dimensiune a ochiului de plasă de cel puţin 220 mm pentru pescuitul de peşte pescar. În diviziunile ICES 7d şi 7e se utilizează o dimensiune a ochiului de plasă de cel puţin 110 mm pentru pescuitul dirijat de polac şi merluciu.
2.2.Fără a aduce atingere obligaţiei de debarcare şi în pofida punctului 2.1, navele pot utiliza dimensiuni mai mici ale ochiurilor de plasă decât cele enumerate în tabelul următor pentru apele de nord-vest, cu condiţia ca condiţiile aferente stabilite în respectivul tabel să fie respectate şi capturile accidentale de cod, eglefin şi cod saithe să nu depăşească 20 % din totalul capturilor în greutate în viu ale tuturor resurselor biologice marine debarcate după fiecare campanie de pescuit.
Dimensiunea ochiului de plasă | Zone geografice | Condiţii |
Cel puţin 100 mm (1) | Întreaga zonă | Pescuit dirijat de peşti plaţi sau specii care nu fac obiectul unor limite de captură şi care nu sunt cuprinse în altă parte a tabelului. Pescuit dirijat de merlan, limandă şi biban |
Cel puţin 50 mm | Întreaga zonă | Pescuit dirijat de specii pelagice mici care nu sunt cuprinse în altă parte a tabelului. Pescuit dirijat de barbun |
(1) În diviziunea 7d, se aplică cerinţa de cel puţin 90 mm. | ||
3.Prezenta parte nu aduce atingere Regulamentului delegat al Comisiei (UE) 2018/2034 (5) pentru pescuitul care face obiectul respectivului regulament delegat.
(5)Regulamentul delegat (UE) 2018/2034 al Comisiei din 18 octombrie 2018 de stabilire a unui plan privind aruncarea capturilor înapoi în mare pentru anumite activităţi de pescuit de specii demersale în apele de nord-vest pentru perioada 2019-2021 (JO L 327, 21.12.2018, p. 8).
PARTEA C:Zone închise sau cu restricţii
1.Zonă închisă în vederea conservării codului în diviziunea ICES 6a
În fiecare an, de la 1 ianuarie la 31 martie şi de la 1 octombrie la 31 decembrie, se interzice desfăşurarea oricărei activităţi de pescuit folosind orice unelte tractate sau plase fixe în zona delimitată de unirea secvenţială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul de coordonate WGS84:
- 55°25' N, 7°07' V
- 55°25' N, 7°00' V
- 55°18' N, 6°50' V
- 55°17' N, 6°50' V
- 55°17' N, 6°52' V
- 55°25' N, 7°07' V
2.Zonă închisă în vederea conservării codului în diviziunile ICES 7f şi 7g
2.1.În perioada 1 februarie-31 martie a fiecărui an, este interzisă desfăşurarea oricărei activităţi de pescuit în următoarele dreptunghiuri statistice ICES: 30E4, 31E4, 32E3. Interdicţia nu se aplică la mai puţin de 6 mile marine de la linia de bază.
2.2.Este permisă desfăşurarea activităţilor de pescuit utilizând vârşe şi coşuri în zonele şi în perioadele specificate, cu condiţia ca:
(i)la bord să nu fie transportate alte unelte de pescuit decât vârşe şi coşuri; şi
(ii)capturile accidentale de specii care fac obiectul obligaţiei de debarcare să fie debarcate şi să se scadă din cotele alocate.
2.3.Pescuitul dirijat de specii pelagice mici cu unelte tractate având o dimensiune a ochiului de plasă mai mică de 55 mm este permis, cu condiţia ca:
(i)la bord să nu fie transportată nicio plasă cu o dimensiune a ochiului mai mare sau egală cu 55 mm; şi
(ii)capturile accidentale de specii care fac obiectul obligaţiei de debarcare să fie debarcate şi să se scadă din cotele alocate.
3.Zonă închisă în vederea conservării codului în diviziunea ICES 7a
3.1.În perioada 14 februarie-30 aprilie a fiecărui an, se interzice utilizarea de traule de fund, năvoade sau plase tractate similare, orice setci simple, plase de încurcare sau setci cu sirec sau orice unealtă de pescuit care încorporează cârlige în partea diviziunii ICES 7a delimitată de coasta de est a Irlandei şi de coasta de est a Irlandei de Nord şi de linii drepte care unesc secvenţial următoarele coordonate geografice, care se măsoară în conformitate cu sistemul de coordonate WGS84:
- un punct de pe coasta de est a Peninsulei Ards din Irlanda de Nord, la 54° 30' N
- 54°30' N, 04°50' V
- 53°15' N, 04°50' V
- un punct de pe coasta de est a Irlandei la 53°15' N.
3.2.Prin derogare de la punctul 1, în zona şi în perioada menţionate în prezentul regulament este permisă utilizarea de traule de fund, cu condiţia ca astfel de traule să fie dotate cu dispozitive de selecţie care au fost evaluate de către Comitetul ştiinţific, tehnic şi economic pentru pescuit (CSTEP).
4.Caseta pentru eglefin din Rockall în subzona ICES 6
Orice activitate de pescuit, cu excepţia celui cu paragate, este interzisă în zonele delimitate prin unirea secvenţială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul WGS84:
- 57°00' N, 15°00' V
- 57°00' N, 14°00' V
- 56°30' N, 14°00' V
- 56°30' N, 15°00' V
- 57°00' N, 15°00' V
5.Zonă închisă în vederea conservării langustinei în diviziunile ICES 7c şi 7k
5.1.Pescuitul dirijat de langustină (Nephrops norvegicus) şi de specii asociate (şi anume, cod, cardină, peşte-pescar, eglefin, merlan, merluciu, cambulă, polac, cod saithe, vulpi şi pisici de mare, limbă-de-mare comună, brosme, mihalţ-de- mare albastru, mihalţ-de-mare şi câine de mare) este interzis în perioada 1 mai-31 mai, în fiecare an, în zona geografică delimitată prin unirea secvenţială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul de coordonate WGS84:
- 52°27' N, 12°19' V
- 52°40' N, 12°30' V
- 52°47' N, 12°39,60' V
- 52°47' N, 12°56' V
- 52°13,5' N, 13°53,83' V
- 51°22' N, 14°24' V
- 51°22' N, 14°03' V
- 52°10' N, 13°25' V
- 52°32' N, 13°07,50' V
- 52°43' N, 12°55' V
- 52°43' N, 12°43' V
- 52°38,80' N, 12°37' V
- 52°27' N, 12°23' V
- 52°27' N, 12°19' V
5.2.Tranzitul prin Porcupine Bank transportând la bord speciile menţionate la punctul 5.1 este permis în conformitate cu articolul 50 alineatele (3), (4) şi (5) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
6.Reguli speciale pentru protejarea mihalţului-de-mare albastru în diviziunea ICES 6a
6.1.În perioada 1 martie-31 mai a fiecărui an se interzice pescuitul dirijat de mihalţ-de-mare albastru în zonele din diviziunea ICES 6a delimitate prin unirea secvenţială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul WGS84:
marginea platformei continentale a Scoţiei
- 59°58' N, 07°00' V
- 59°55' N, 06°47' V
- 59°51' N, 06°28' V
- 59°45' N, 06°38' V
- 59°27' N, 06°42' V
- 59°22' N, 06°47' V
- 59°15' N, 07°15' V
- 59°07' N, 07°31' V
- 58°52' N, 07°44' V
- 58°44' N, 08°11' V
- 58°43' N, 08°27' V
- 58°28' N, 09°16' V
- 58°15' N, 09°32' V
- 58°15' N, 09°45' V
- 58°30' N, 09°45' V
- 59°30' N, 07°00' V
- 59°58' N, 07°00' V
marginea Rosemary Bank
- 60°00' N, 11°00' V
- 59°00' N, 11°00' V
- 59°00' N, 09°00' V
- 59°30' N, 09°00' V
- 59°30' N, 10°00' V
- 60°00' N, 10°00' V
- 60°00' N, 11°00' V
fără a include zona delimitată prin unirea secvenţială cu loxodrome a următoarelor coordonate, măsurate în conformitate cu sistemul WGS84:
- 59°15' N, 10°24' V
- 59°10' N, 10°22' V
- 59°08' N, 10°07' V
- 59°11' N, 09°59' V
- 59°15' N, 09°58' V
- 59°22' N, 10°02' V
- 59°23' N, 10°11' V
- 59°20' N, 10°19' V
- 59°15' N, 10°24' V
6.2.O captură accidentală de mihalţ-de-mare albastru care nu depăşeşte şase tone poate fi reţinută la bord şi debarcată. În cazul în care o navă atinge pragul de şase tone de mihalţ-de-mare albastru, aceasta:
(a)încetează imediat pescuitul şi iese din zona în care se află;
(b)nu poate reintra în niciuna dintre zone înainte de debarcarea capturii de la bord;
(c)nu poate arunca în mare nicio cantitate de mihalţ-de-mare.
6.3.În perioada 15 februarie-15 aprilie a fiecărui an se interzice utilizarea traulelor de fund, a paragatelor şi a plaselor fixe într-o zonă delimitată prin unirea secvenţială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul WGS84:
- 60°58,76' N, 27°27,32' V
- 60°56,02' N, 27°31,16' V
- 60°59,76' N, 27°43,48' V
- 61°03,00' N, 27°39,41' V
- 60°58,76' N, 27°27,32' V
7.Restricţii la pescuitul de macrou în diviziunile ICES 7e, 7f, 7g şi 7h
7.1.Pescuitul dirijat de macrou cu unelte tractate având o dimensiune a ochiului de plasă al sacului de traul mai mică de 80 mm sau cu plase-pungă este interzis, cu excepţia cazului în care greutatea macroului nu depăşeşte 15 % în greutate în viu din cantităţile totale de macrou şi de alte organisme marine aflate la bord care au fost capturate în zona delimitată prin unirea secvenţială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul WGS84:
- un punct de pe coasta de sud a Regatului Unit situat la 2°00' V
- 49°30' N, 2°00' V
- 49°30' N, 7°00' V
- 52°00' N, 7°00' V
- un punct de pe coasta de vest a Regatului Unit situat la 52°00' N.
7.2.Se permite pescuitul în zona definită la punctul 7.1 cu:
- plase fixe şi/sau petactare;
- traule de fund, năvoade daneze sau alte plase tractate similare, cu o dimensiune a ochiului de plasă mai mare de 80 mm.
7.3.Accesul navelor care nu sunt echipate pentru pescuit şi pe care este transbordat macroul este permis în zona definită la punctul 7.1.
8.Restricţii la utilizarea beam-traulelor pe o rază de 12 mile maritime de la coasta Regatului Unit şi a Irlandei
8.1.Se interzice utilizarea oricărui beam-traul a cărui dimensiune a ochiului de plasă este mai mică de 100 mm în diviziunea ICES 5b şi în subzona ICES 6 situate la nord de paralela de 56° latitudine nordică.
8.2.Navelor li se interzice utilizarea oricărui tip de beam-traul pe o rază de 12 mile maritime de la coasta Marii Britanii şi de la coasta Irlandei, măsurată de la liniile de referinţă de la care sunt măsurate apele teritoriale.
8.3.Pescuitul cu beam-traule în zona specificată este permis cu condiţia ca:
- puterea motoarelor navelor să nu depăşească 221 Kw şi lungimea acestora să nu depăşească 24 m; şi
- lungimea traversei sau lungimea totală a traversei, măsurată ca sumă a fiecărei traverse, să nu depăşească 9 m sau să nu poată fi extinsă la o lungime mai mare de 9 m, cu excepţia cazului în care este vorba despre pescuit dirijat de crevete comun (Crangon crangon), cu o dimensiune a ochiului de plasă a sacului de traul mai mică de 31 mm.
9.Utilizarea plaselor fixe în diviziunile ICES 5b, 6a, 6b, 7b, 7c, 7h, 7j şi 7k
9.1.În conformitate cu articolul 9 alineatul (7) litera (a) şi prin derogare de la partea B punctul 2 din prezenta anexă, se permite utilizarea următoarelor unelte în ape cu o adâncime cartografiată mai mică de 600 m:
- setci fixe de fund utilizate pentru pescuitul dirijat de merluciu având o dimensiune a ochiului de plasă de cel puţin 100 mm şi o adâncime care nu depăşeşte 100 de ochiuri, atunci când lungimea totală a tuturor plaselor utilizate nu depăşeşte 25 km pe navă, iar timpul maxim de scufundare este de 24 de ore;
- plase de încurcare utilizate pentru pescuitul dirijat de peşte-pescar cu o dimensiune a ochiului de plasă de cel puţin 250 mm şi o adâncime care nu depăşeşte 15 ochiuri, atunci când lungimea totală a tuturor plaselor utilizate nu depăşeşte 100 km, iar timpul maxim de scufundare este de 72 de ore.
9.2.Se interzice pescuitul dirijat de specii de rechini de adâncime enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) 2016/2336 la adâncimi cartografiate mai mici de 600 m. În cazul în care sunt capturaţi accidental, rechinii de adâncime clasificaţi drept interzişi în prezentul regulament şi în alte acte legislative ale Uniunii se înregistrează, pe cât posibil nevătămaţi, şi se eliberează cu promptitudine. Rechinii de adâncime care fac obiectul unor limite de captură se reţin la bord. Aceste capturi sunt debarcate şi se scad din cotele alocate. În situaţiile în care cota nu este disponibilă sau nu este suficientă pentru statul membru în cauză, Comisia poate recurge la articolul 105 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului. În cazul în care navele unui stat membru capturează accidental o cantitate care depăşeşte 10 tone de rechini de adâncime, navele respective nu mai beneficiază de derogările prevăzute la punctul 9.1.
10.Restricţii privind pescuitul cu traule de fund şi seine în Marea Celtică
10.1.Se interzice navelor să pescuiască cu traule de fund şi seine în următoarele zone:
(a)diviziunile ICES din zonele 7f-7k;
(b)în zona situată la vest de 5° longitudine vestică în diviziunea ICES 7e şi
(c)în diviziunile ICES 7b şi 7c.
Această interdicţie nu se aplică navelor în cazul în care:
(i)utilizează un sac al traulului cu o dimensiune a ochiului de plasă de cel puţin 100 mm sau
(ii)capturile lor accidentale de cod nu depăşesc 1,5 %, conform evaluării CSTEP, atunci când pescuiesc în afara zonelor menţionate în partea B punctul 1.3.
Prin derogare de la punctul (i), atunci când navele de pescuit operează în zonele specificate la punctul 10 alineatul (1) litera (c), acestea pot utiliza o unealtă de pescuit alternativă cu aceeaşi selectivitate sau cu o selectivitate mai mare ca cea asigurată de dimensiunea ochiului sacului de cel puţin 100 mm pentru pescuitul mixt de specii demersale, în conformitate cu o evaluare efectuată de CSTEP. O astfel de unealtă trebuie să respecte cerinţele de la articolul 15 alineatul (4) şi să fie aprobată de Comisie.
10.2.Măsurile de la punctul 10.1 se aplică până la 31 decembrie 2026.
11.Măsuri de conservare pentru stocul de scoici Saint-Jacques (Pecten maximus) în diviziunile ICES 7d şi 7e.
11.1.În perioada 1 ianuarie-30 iunie 2024, navelor care arborează pavilionul francez li se interzice desfăşurarea oricăror activităţi de pescuit de pagel argintiu în subzonele ICES 6 şi 7.
11.2.Închiderea sezonului de pescuit de scoici Saint-Jacques în apele Uniunii din diviziunile ICES 7d şi 7e:
(a)În fiecare an, în perioada 15 mai - 30 septembrie, se interzice orice pescuit de scoici Saint-Jacques cu drage în apele Uniunii din diviziunea ICES 7d (corespunzătoare estului Canalului Mânecii) care nu sunt acoperite de zona de refacere a stocurilor menţionată la punctul 11.1.
(b)În fiecare an, în perioada 15 mai-30 septembrie, se interzice orice pescuit de scoici Saint-Jacques cu drage în limitele zonei Finistere de Nord din apele Uniunii din diviziunea ICES 7e (corespunzătoare vestului Canalului Mânecii) şi într-un perimetru de o milă marină până la limita nordică, în zona delimitată prin unirea secvenţială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul de coordonate WGS84:
48°54'23'' N, 5°00'00'' V
49°22'34,576'' N, 4°02'45,078'' V
49°22'54,465'' N, 3°49'14,415'' V
49°22'20'' N, 3°44'18,999'' V
49°23'51'' N, 3°36'54'' V
49°06'32,121'' N, 3°13'01,174'' V
49°06'03,993'' N, 3°23'27,255'' V
49°04'52,068'' N, 3°37'04,22'' V
48°59'49,782'' N, 3°57'07,907'' V
49°01'13,191'' N, 3°57'47,006'' V
48°43'55,255'' N, 4°20'24,785'' V
48°42'16,586'' N, 4°31'04,325'' V
48°39'34'' N, 4°36'25,999'' V
48°39'26,901'' N, 4°44'39,883'' V
48°36'17'' N, 4°49'32'' V
48°52'36'' N, 4°52'45'' V
48°49'07'' N, 4°59'26'' V.
*) În anexa VI, se adaugă următorul punct în partea C:
11.Zone închise în vederea conservării pagelului argintiu în subzonele ICES 6 şi 7
11.1.În perioada 1 ianuarie-30 iunie 2023, navelor care arborează pavilionul francez li se interzice desfăşurarea oricăror activităţi de pescuit de pagel argintiu în subzonele ICES 6 şi 7.
*) în partea C, punctul 11 referitor la măsurile vizând pagelul argintiu se înlocuieşte cu următorul text:
12.Zone închise în vederea conservării pagelului argintiu în subzonele ICES 6 şi 7
12.1.În perioada 1 ianuarie-30 iunie 2026, navelor care arborează pavilionul francez li se interzice desfăşurarea oricăror activităţi de pescuit de pagel argintiu în subzonele ICES 6 şi 7.
**) Măsurile referitoare la pagelul argintiu se aplică de la 1 ianuarie 2025 până la 31 decembrie 2025.
ANEXA VII:APELE DE SUD-VEST
PARTEA A:Dimensiuni minime de referinţă pentru conservare
Specie | Întreaga zonă |
Cod (Gadus morhua) | 35 cm |
Eglefin (Melanogramnus aeglefinus) | 30 cm |
Cod saithe (Pollachius virens) | 35 cm |
Polac (Pollachius pollachius) | 30 cm |
Merluciu (Merluccius merluccius) | 27 cm |
Cardină albă (Lepidorhombus spp.) | 20 cm |
Limbă-de-mare comună (Solea spp.) | 24 cm |
Cambulă de Baltica (Pleuronectes platessa) | 27 cm |
Merlan (Merlangius merlangus) | 27 cm |
Mihalţ-de-mare (Molva molva) | 63 cm |
Mihalţ-de-mare albastru (Molva dipterygia) | 70 cm |
Langustină (Nephrops norvegicus) | Lungime totală 70 mm, Lungimea carapacei 20 mm |
Cozi de langustină | 37 mm |
Macrou (Scomber spp.) | 20 cm (6) |
Hering (Clupea harengus) | 20 cm (6) |
Stavrid (Trachurus spp.) | 15 cm (1) (6) (7) |
Hamsie (Engraulis encrasicolus) | 12 cm sau 90 de exemplare pe kg (2) (6) |
Biban (Dicentrarchus labrax) | 36 cm |
Sardină (Sardina pilchardus) | 11 cm (6) |
Pagel argintiu (Pagellus bogaraveo) | 33 cm |
Homar (Homarus gammarus) | 87 mm |
Crab-păianjen (Maja squinado) | 120 mm |
Scoică-pieptene (Chlamys spp.) | 40 mm |
Ruditapes decussatus | 40 mm |
Venerupis pullastra | 38 mm |
Scoică de Manila (Venerupis philippinarum) | 35 mm |
Scoici marine (Venus verrucosa) | 40 mm |
Scoică cu cochilie tare (Callista chione) | 6 cm |
Scoică-brici (Ensis spp.) | 10 cm |
Spisula solida | 25 mm |
Specii de donax (Donax spp.) | 25 mm |
Pharus legumen | 65 mm |
Melc-de-mare (Buccinum undatum.) | 45 mm |
Caracatiţă (Octopus vulgaris) | 750 g (3) |
Specii de langustă (Palinurus spp.) | 95 mm |
Crevete roz de larg (Parapenaeus longirostris) | 22 mm (lungimea carapacei) |
Crab comun (Cancer pagurus) | 140 mm (4) (5) |
Scoici comestibile (Pecten maximus) | 100 mm |
(1) Pentru stavridul (Trachurus picturatus) capturat în apele adiacente Insulelor Azore şi sub suveranitatea sau jurisdicţia Portugaliei, nu se aplică nicio dimensiune minimă de referinţă pentru conservare. (2) În subzona ICES 9 şi zona CECAF 34.1.2 se aplică o dimensiune minimă de referinţă pentru conservare de 9 cm. (3) În toate apele din partea Atlanticului Central şi de Est care cuprinde diviziunile 34.1.1, 34.1.2 şi 34.1.3 şi subzona 34.2.0 a zonei de pescuit 34 din regiunea CECAF, se aplică o greutate a peştelui eviscerat de 450 g. (4) În apele Uniunii din subzonele ICES 8 şi 9, se aplică o dimensiune minimă de referinţă pentru conservare de 130 mm. (5) Pentru capturile de crab comun cu vârşe şi coşuri, un procent de maximum 1 % din greutatea totală a capturii poate consta în cleşti de crab detaşaţi. Pentru capturile de crab comun cu ajutorul oricăror alte unelte de pescuit, poate fi debarcată o cantitate maximă de 75 kg sub formă de cleşti de crab detaşaţi. (6) Prin derogare de la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, dimensiunile minime de referinţă pentru conservare pentru sardină, hamsie, hering, stavrid negru şi macrou nu se aplică în limita a 10 % în greutate în viu din totalul capturii reţinute la bord din fiecare dintre aceste specii. Procentajul de sardină, hamsie, hering, stavrid sau macrou subdimensionaţi se calculează ca proporţia în greutate în viu a tuturor organismelor marine de la bord după sortare sau la debarcare. Procentajul poate fi calculat pe baza unuia sau a mai multor eşantioane reprezentative. Limita de 10 % nu se depăşeşte în timpul transbordării, debarcării, transportului, depozitării, expunerii sau vânzării. (7) Maximum 5 % poate consta în stavrid între 12 şi 15 cm. În scopul controlării acestei cantităţi, factorul de conversie care trebuie aplicat la greutatea capturilor este 1,20. Aceste dispoziţii nu se aplică pentru capturile care fac obiectul obligaţiei de debarcare. | |
*) la nota de subsol 7, prima teză se înlocuieşte cu următorul text:
Dimensiunea minimă de referinţă pentru conservare în cazul stavridului (Trachurus spp.) capturat în diviziunea ICES 8c şi în subzona ICES 9 este de 12 cm pentru 5 % din cotele respective ale Spaniei şi Portugaliei în aceste zone. În cadrul limitei respective de 5 %, în cazul pescuitului artizanal cu sistem de prindere cu năvod care utilizează plase de încurcare cu ajutorul cărora se trage captura pe plajă (xávega) în diviziunea ICES 9a, 1 % din cota de pescuit a Portugaliei poate fi capturată dacă dimensiunea este mai mică de 12 cm.
1.Dimensiunile minime de referinţă pentru conservare specificate în prezenta parte pentru eglefin (Melanogrammus aeglefinus), cod saithe (Pollachius virens), polac (Pollachius pollachius), merluciu (Merluccius merluccius), cardină albă (Lepidorhombus spp.), limbă-de-mare (Solea spp.), cambulă de Baltica (Pleuronectes platessa), merlan (Merlangius merlangus), mihalţ-de-mare (Molva molva), mihalţ-de-mare albastru (Molva dipterygia), macrou (Scomber spp.), hering nordic (Clupea harengus), stavrid (Trachurus spp.), hamsie (Engraulis encrasicolus) şi sardină (Sardina pilchardus) se aplică pentru pescuitul recreativ în apele de sud-vest. Cu toate acestea, în cazul următoarelor specii capturate în cadrul pescuitului recreativ în subzona ICES 8 se aplică următoarele dimensiuni minime de referinţă pentru conservare:
Cod (Gadus morhua) | 42 cm | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Pagel argintiu (Pagellus Bogaraveo) | 40 cm | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Biban-de-mare (Dicentrarchus labrax) | 42 cm | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
*) În anexa VII partea A, a douăzecea rubrică din tabel se înlocuieşte cu următorul text:
Pagel argintiu (Pagellus bogaraveo) | 36 cm (4) (5) | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
(4)Această dimensiune minimă de referinţă pentru conservare se aplică până la 31 decembrie 2023. (5)În absenţa unor noi norme adoptate înainte de 31 decembrie 2023, începând cu 1 ianuarie 2024, dimensiunea minimă de referinţă pentru conservare aplicabilă este de 33 cm. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
*) în partea A, a douăzecea intrare din tabel se înlocuieşte cu următorul text:
Pagel argintiu (Pagellus bogaraveo) | 36 cm (*5) (*6) (*5) Această dimensiune minimă de referinţă pentru conservare se aplică până la 31 decembrie 2024. (*6) În absenţa unor noi norme adoptate înainte de 31 decembrie 2024, începând cu 1 ianuarie 2025, dimensiunea minimă de referinţă pentru conservare aplicabilă pentru pagelul argintiu este de 33 cm. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
*) în partea A, a douăzecea rubrică din tabel se înlocuieşte cu următorul text:
Pagel argintiu (Pagellus bogaraveo) | 36 cm (*5) (*6) (*5) Această dimensiune minimă de referinţă pentru conservare se aplică până la 31 decembrie 2025. (*6) În absenţa unor noi norme adoptate înainte de 31 decembrie 2025, începând cu 1 ianuarie 2026, dimensiunea minimă de referinţă pentru conservare aplicabilă pagelului argintiu este de 33 cm. |
**) în partea A, a douăzeci şi şasea rubrică din tabel se înlocuieşte cu următorul text:
Scoica de Manila (Venerupis philippinarum) | 32 mm | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
*) a douăzecea rubrică se înlocuieşte cu următorul text:
Pagel argintiu (Pagellus bogaraveo) | 36 cm (*3), (*4) (*3) Această dimensiune minimă de referinţă pentru conservare se aplică subzonei ICES 8 până la 31 decembrie 2025. Dimensiunea minimă de referinţă pentru conservare de 33 cm se aplică subzonelor ICES 9 şi 10 (apele Uniunii) şi zonelor CECAF 34.1.1, 34.1.2 şi 34.2.0 (apele Uniunii). (*4) În absenţa unor noi norme adoptate înainte de 31 decembrie 2025, începând cu 1 ianuarie 2026, dimensiunea minimă de referinţă pentru conservare aplicabilă este de 33 cm."; |
*) a douăzeci şi şasea rubrică se înlocuieşte cu următorul text:
Scoica de Manila (Venerupis philippinarum) | 35 mm (*5) (*5) Pentru bazinul Arcachon, dreptunghiul statistic 18E8 din subzona ICES 8, se aplică o dimensiune minimă de referinţă pentru conservare de 32 mm. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
*) în partea A, a douăzecea rubrică din tabel se înlocuieşte cu următorul text:
Pagel argintiu (Pagellus bogaraveo) | 36 cm (*4) (*5) (*4) Această dimensiune minimă de referinţă pentru conservare se aplică subzonei ICES 8 până la 31 decembrie 2026. Dimensiunea minimă de referinţă pentru conservare de 33 cm se aplică subzonelor ICES 9 şi 10 (apele Uniunii) şi zonelor CECAF 34.1.1, 34.1.2 şi 34.2.0 (apele Uniunii). (*5) În absenţa unor noi norme adoptate înainte de 31 decembrie 2026, începând cu 1 ianuarie 2027, dimensiunea minimă de referinţă pentru conservare aplicabilă este de 33 cm. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
PARTEA B:Dimensiunile ochiurilor de plasă
1.Dimensiunile de bază ale ochiurilor de plasă pentru uneltele tractate
1.1.Fără a aduce atingere obligaţiei de debarcare, navele utilizează o dimensiune a ochiului de plasă de cel puţin 70 mm (1) (2) sau de cel puţin 55 mm în diviziunea ICES 9a, la est de 7°23'48" longitudine vestică.
(1)Această dispoziţie nu aduce atingere articolului 2 din Regulamentul (CE) nr. 494/2002.
(2)La pescuitul dirijat de langustină (Nephrops norvegicus), atunci când se pescuieşte în diviziunile ICES 8a, 8b, 8d şi 8e, se montează un panou cu ochiuri pătrate de cel puţin 100 mm sau un dispozitiv de selecţie echivalent. La pescuitul dirijat de limbă-de-mare cu beam- traule, în jumătatea superioară a părţii anterioare a plasei se montează un panou cu o dimensiune a ochiului de plasă de cel puţin 180 mm.
1.2.Fără a aduce atingere obligaţiei de debarcare şi în pofida punctului 1.1, navele pot utiliza dimensiuni mai mici ale ochiurilor de plasă decât cele enumerate în tabelul următor pentru apele de sud-vest, cu condiţia:
(i)să se respecte condiţiile aferente stabilite în acest tabel, iar capturile accidentale de merluciu să nu depăşească 20 % din totalul capturilor în greutate în viu ale tuturor resurselor biologice marine debarcate după fiecare campanie de pescuit; sau
(ii)să se utilizeze alte modificări de selectivitate, care au fost evaluate de către CSTEP la cererea unuia sau mai multor state membre şi sunt aprobate de Comisie. Pentru merluciu, modificările de selectivitate trebuie să aibă ca rezultat caracteristici de selectivitate echivalente sau superioare celei de 70 mm sau, respectiv, de 55 mm în diviziunea ICES 9a la est de 7°23'48" longitudine vestică.
Dimensiunea ochiului de plasă | Zone geografice | Condiţii |
Cel puţin 55 mm | Întreaga zonă, cu excepţia diviziunii ICES 9a la est de 7°23'48" longitudine vestică | Pescuit dirijat de specii care nu fac obiectul unor limite de captură şi care nu sunt cuprinse în altă parte a tabelului Pescuit dirijat de pagel argintiu Pescuit dirijat de macrou, stavrid şi putasu cu traule de fund |
Cel puţin 35 mm | Întreaga zonă | Pescuit dirijat de limbă de mare punctată |
Cel puţin 55 mm | Diviziunea ICES 9a la vest de 7°23'48" longitudine vestică | Pescuit dirijat de crustacee |
Cel puţin 16 mm | Întreaga zonă | Pescuit dirijat de specii pelagice mici care nu sunt cuprinse în altă parte a tabelului Pescuit dirijat de creveţi (Palaemon serratus, Crangon crangon) şi de crab (Polybius henslowi) |
Mai puţin de 16 mm | Întreaga zonă | Pescuit dirijat de uvă |
2.Dimensiunile de bază ale ochiului de plasă pentru plase fixe şi setci în derivă
2.1.Fără a aduce atingere obligaţiei de debarcare, navele utilizează o dimensiune a ochiului de plasă de cel puţin 100 mm (3) sau, în diviziunea ICES 8c şi subzona ICES 9, de cel puţin 80 mm.
(3)La pescuitul dirijat de peşte-pescar, se utilizează o dimensiune a ochiului de plasă de cel puţin 220 mm.
2.2.Fără a aduce atingere obligaţiei de debarcare şi în pofida punctului 2.1, navele pot utiliza dimensiuni mai mici ale ochiului de plasă decât cele enumerate în tabelul următor pentru apele de sud-vest, cu condiţia să se respecte condiţiile aferente stabilite în respectivul tabel, iar capturile accidentale de merluciu să nu depăşească 20 % din totalul capturilor în greutate în viu ale tuturor resurselor biologice marine debarcate după fiecare campanie de pescuit.
Dimensiunea ochiului de plasă | Zone geografice | Condiţii |
Cel puţin 80 mm | Întreaga zonă, cu excepţia diviziunii ICES 8c şi a subzonei ICES 9 | Pescuit dirijat de biban-de-mare, merlan, calcan, cambulă şi polac |
Cel puţin 60 mm | Întreaga zonă | Pescuit dirijat de specii care nu fac obiectul unor limite de captură şi care nu sunt cuprinse în altă parte a tabelului |
Cel puţin 50 mm | Întreaga zonă | Pescuit dirijat de specii pelagice mici (1) care nu sunt cuprinse în altă parte a tabelului |
Cel puţin 40 mm | Întreaga zonă | Pescuit dirijat de barbun, creveţi (Penaeus spp), crevete mantis, limbă de mare punctată şi peşte buzat |
(1) Pentru sardine se poate utiliza o dimensiune a ochiului de plasă mai mică de 40 mm. | ||
PARTEA C:Zone închise sau cu restricţii
1.Zonă închisă pentru conservarea merluciului în diviziunea ICES 9a
Se interzice pescuitul cu traule, năvoade daneze sau plase tractate similare în zonele delimitate prin unirea secvenţială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul WGS84:
(a)în perioada 1 octombrie-31 ianuarie a anului următor:
- 43°46,5' N, 07°54,4' V
- 44°01,5' N, 07°54,4' V
- 43°25,0' N, 09°12,0' V
- 43°10,0' N, 09°12,0' V
(b)de la 1 decembrie până în ultima zi a lunii februarie a anului următor:
- un punct situat pe coasta vestică a Portugaliei la 37°50' latitudine nordică
- 37°50' N, 09°08' V
- 37°00' N, 9°07' V
- un punct situat pe coasta vestică a Portugaliei la 37°00' latitudine nordică
2.Zone închise pentru conservarea langustinei în diviziunea ICES 9a
2.1.Se interzice pescuitul dirijat de langustină (Nephrops norevgicus) cu traule de fund, năvoade daneze sau plase tractate similare sau cu ajutorul coşurilor în zonele geografice delimitate prin unirea secvenţială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul WGS84:
(a)în perioada 1 iunie-31 august:
- 42°23' N, 08°57' V
- 42°00' N, 08°57' V
- 42°00' N, 09°14' V
- 42°04' N, 09°14' V
- 42°09' N, 09°09' V
- 42°12' N, 09°09' V
- 42°23' N, 09°15' V
- 42°23' N, 08°57' V
(b)în perioada 1 mai-31 august:
- 37°45' N, 09°00' V
- 38°10' N, 09°00' V
- 38°10' N, 09°15' V
- 37°45' N, 09°20' V
2.2.Este permis pescuitul cu traule de fund sau cu plase tractate similare sau coşuri în zonele geografice şi în perioada menţionate la punctul 2.1 litera (b), cu condiţia ca toate capturile accidentale de langustină (Nephrops norvegicus) să fie debarcate şi scăzute din cotele alocate.
2.3.Se interzice pescuitul dirijat de langustină (Nephrops norvegicus) în zonele geografice şi în afara perioadelor menţionate la punctul 2.1. Capturile accidentale de langustină (Nephrops norvegicus) sunt debarcate şi scăzute din cotele alocate.
3.Restricţii privind pescuitul dirijat de hamsie în diviziunea ICES 8c
3.1.Se interzice pescuitul dirijat de hamsie cu traule pelagice în diviziunea ICES 8c.
3.2.Se interzice deţinerea simultană la bord a traulelor pelagice şi a plaselor-pungă în diviziunea ICES 8c.
4.Utilizarea plaselor fixe în subzonele ICES 8, 9, 10, şi 12 la est de 27°V
4.1.În conformitate cu articolul 9 alineatul (7) litera (a) şi prin derogare de la partea B punctul 2 din prezenta anexă, se permite utilizarea următoarelor unelte în ape cu o adâncime cartografiată mai mică de 600 m:
- setci fixe de fund utilizate pentru pescuitul dirijat de merluciu cu o dimensiune a ochiului de plasă de cel puţin 80 mm în diviziunea ICES 8c şi în subzona ICES 9 şi 100 mm în toate celelalte zone şi o adâncime care nu depăşeşte 100 de ochiuri, atunci când lungimea totală a tuturor plaselor utilizate nu depăşeşte 25 km pe navă, iar timpul maxim de scufundare este de 24 de ore;
- plase de încurcare utilizate pentru pescuitul dirijat de peşte-pescar cu o dimensiune a ochiului de plasă de cel puţin 250 mm şi o adâncime care nu depăşeşte 15 ochiuri, atunci când lungimea totală a tuturor plaselor utilizate nu depăşeşte 100 km, iar timpul maxim de scufundare este de 72 de ore;
- setci cu sirec utilizate în subzona ICES 9 pentru pescuitul dirijat de peşte-pescar cu o dimensiune a ochiului de plasă de cel puţin 220 mm şi o adâncime care nu depăşeşte 30 de ochiuri, atunci când lungimea totală a plaselor utilizate nu depăşeşte 20 km pe navă, iar timpul maxim de scufundare este de 72 de ore.
4.2.Se interzice pescuitul dirijat de specii de rechini de adâncime enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) 2016/2336 la adâncimi cartografiate mai mici de 600 m. În cazul în care sunt capturaţi accidental, rechinii de adâncime clasificaţi drept interzişi în prezentul regulament şi în alte acte legislative ale Uniunii se înregistrează nevătămaţi, pe cât posibil, şi se eliberează cu promptitudine. Rechinii de adâncime care fac obiectul unor limite de captură se reţin la bord. Aceste capturi sunt debarcate şi se scad din cotele alocate. În situaţiile în care cota nu este disponibilă sau nu este suficientă pentru statul membru în cauză, Comisia poate recurge la dispoziţiile prevăzute la articolul 105 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009. În cazul în care navele unui stat membru capturează accidental o cantitate care depăşeşte 10 tone de rechini de adâncime, navele respective nu mai beneficiază de derogările prevăzute la punctul 4.1.
4.3.Condiţii pentru pescuitul cu anumite unelte remorcate autorizate în Golful Biscaya.
Prin derogare de la dispoziţiile prevăzute la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 494/2002 de stabilire a unor măsuri tehnice suplimentare pentru refacerea rezervei de merluciu din subzonele ICES 3-7 şi diviziunile ICES 8a, 8b, 8d şi 8e, este permisă desfăşurarea de activităţi de pescuit utilizând traule, plase-pungă daneze şi unelte asemănătoare, cu excepţia traulului lateral, cu dimensiunea ochiurilor de plasă de 70-99 mm în zona definită la articolul 5 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 494/2002, dacă unealta este echipată cu un panou cu ochiuri pătrate cu ochiuri de 100 mm.
5.Zone închise în vederea conservării pagelului argintiu în subzona ICES 8
5.1.În perioada 1 februarie-30 septembrie a fiecărui an, pescuitul cu paragate de fund (LLS) şi cu traule de fund (OTB) în zona de vest a Mării Cantabrice, în dreptul regiunilor Asturias şi Galicia, este interzis în zonele geografice delimitate prin unirea secvenţială cu loxodrome a următoarelor coordonate, măsurate în conformitate cu sistemul WGS84:
- 43°47'00" N, 005°15'00" V
- 43°47'00" N, 005°12'00" V
- 43°43'00" N, 005°12'00" V
- 43°43'00" N, 005°15'00" V
- 43°55'00" N, 006°46'00" V
- 43°55'00" N, 006°37'00" V
- 43°53'00" N, 006°46'00" V
- 43°53'00" N, 006°37'00" V
- 44°00'49" N, 007°01'12" V
- 44°00'49" N, 006°57'26" V
- 43°58'32" N, 006°57'26" V
- 43°58'32" N, 007°01'12" V
- 44°02'48" N, 007°13'49" V
- 44°02'48" N, 007°10'03"V
- 44°00'15" N, 007°10'03" V
- 44°00'15" N, 007°13'49" V
- 44°10'00" N, 008°18'00" V
- 44°10'00" N, 008°14'00" V
- 44°07'00" N, 008°14'00" V
- 44°07'00" N, 008°18'00" V
- 43°34'00" N, 004°44'00" V
- 43°34'00" N, 004°39'00" V
- 43°32'00" N, 004°39'00" V
- 43°32'00" N, 004°44'00" V
- 44°07'00" N, 007°50'00" V
- 44°07'00" N, 007°45'00" V
- 44°05'00" N, 007°45'00" V
- 44°05'00" N, 007°50'00" V
5.2.În perioada 1 ianuarie-30 iunie a fiecărui an, pescuitul de pagel argintiu în subzona ICES 8 este interzis navelor care arborează pavilionul francez.
5.3.Se interzice pescuitul recreativ de pagel argintiu în următoarele zonele geografice delimitate prin unirea secvenţială cu loxodrome a următoarelor coordonate, măsurate în conformitate cu sistemul WGS84:
Zona RF 1 (Carino/Celeiro)
- 43°46'23'' N, 007°52'04'' V
- 43°48'30'' N, 007°52'04'' V
- 43°49'26'' N, 007°41'17'' V
- 43°45'44'' N, 007°33'21'' V
- 43°43'49'' N, 007°33'21'' V
Zona RF 2 (Ribadeo)
- 43°33'26'' N, 007°02'58'' V
- 43°35'27'' N, 007°02'58'' V
- 43°35'29'' N, 007°01'20'' V
- 43°33'33'' N, 007°01'20'' V
Zona RF 3 (Navia):
- 43°33'51'' N, 006°44'02'' V
- 43°35'52'' N, 006°44'02'' V
- 43°35'52'' N, 006°42'32'' V
- 43°33'52'' N, 006°42'32'' V
Zona RF 4 (Ensenada Canero)
- 43°33'10'' N, 006°28'55'' V
- 43°34'53'' N, 006°30'17'' V
- 43°36'14'' N, 006°28'13'' V
- 43°34'18'' N, 006°28'13'' V
Zona RF 5 (Ensenada de Cabrera/Ria San Martin de la Arena)
- 43°26'18'' N, 004°04'51'' V
- 43°28'22'' N, 004°04'51'' V
- 43°28'55'' N, 004°01'17'' V
- 43°26'56'' N, 004°01'17'' V
Zona RF 6 (Ria de Treto)
- 43°27'49'' N, 003°25'58'' V
- 43°28'59'' N, 003°23'36'' V
- 43°26'16'' N, 003°22'27'' V
- 43°25'09'' N, 003°24'41'' V
Zona RF 7 (Bilbao/Plentzia)
- 43°21'18'' N, 003°07'47'' V
- 43°23'18'' N, 003°07'47'' V
- 43°28'13'' N, 002°56'42'' V
- 43°26'08'' N, 002°56'42'' V
Zona RF 8 (Bermeo/Mundaka)
- 43°25'36'' N, 002°43'23'' V
- 43°27'35'' N, 002°43'23'' V
- 43°26'57'' N, 002°38'45'' V
- 43°24'57'' N, 002°38'45'' V
5.4.Măsurile enumerate la punctele 5.1-5.3 se aplică până la 31 decembrie 2026.
ANEXA VIII:MAREA BALTICĂ
PARTEA A:Dimensiuni minime de referinţă pentru conservare
Specie | Zone geografice | Dimensiunea minimă de referinţă pentru conservare |
Cod (Gadus morhua) | Subdiviziunile 22-32 | 35 cm |
Cambulă de Baltica (Pleuronectes platessa) | Subdiviziunile 22-32 | 25 cm |
Somon (Salmo salar) | Subdiviziunile 22-30 şi 32 | 60 cm |
Subdiviziunea 31 | 50 cm | |
Cambulă (Platichthys flesus) | Subdiviziunile 22-25 | 23 cm |
Subdiviziunile 26, 27 şi 28 | 21 cm | |
Subdiviziunile 29-32, la sud de paralela de 59° | 18 cm | |
Calcan (Psetta maxima) | Subdiviziunile 22-32 | 30 cm |
Calcan-neted (Scophthalmus rhombus) | Subdiviziunile 22-32 | 30 cm |
Anghilă (Anguilla anguilla) | Subdiviziunile 22-32 | 35 cm |
Păstrăv de mare (Salmo trutta) | Subdiviziunile 22-25 şi 29-32 | 40 cm |
Subdiviziunile 26, 27 şi 28 | 50 cm |
PARTEA B:Dimensiunile ochiurilor de plasă
1.Dimensiunile de bază ale ochiurilor de plasă pentru uneltele tractate
1.1.Fără a aduce atingere obligaţiei de debarcare, navele utilizează o dimensiune a ochiului de plasă de cel puţin 120 mm pentru cele fabricate din T90 sau de cel puţin 105 mm pentru cele prevăzute cu o fereastră de ieşire Bacoma de 120 mm.
1.2.Fără a aduce atingere obligaţiei de debarcare şi în pofida punctului 1.1, navele pot utiliza dimensiuni mai mici ale ochiurilor de plasă decât cele enumerate în tabelul următor pentru Marea Baltică, cu condiţia:
(i)să se respecte condiţiile aferente stabilite în respectivul tabel, iar capturile accidentale de cod să nu depăşească 10 % din totalul capturilor în greutate în viu ale tuturor resurselor biologice marine debarcate după fiecare campanie de pescuit; sau
(ii)să se utilizeze alte modificări de selectivitate, care au fost evaluate de către CSTEP la cererea unuia sau mai multor state membre şi sunt aprobate de Comisie. Pentru cod, modificările de selectivitate trebuie să aibă ca rezultat caracteristici de selectivitate echivalente sau superioare celei de 120 mm pentru plasele fabricate din T90 sau, respectiv, celei de 105 mm pentru cele prevăzute cu o fereastră de ieşire Bacoma de 120 mm.
Dimensiunea ochiului de plasă | Zone geografice | Condiţii |
Cel puţin 90 mm | În subdiviziunile 22 şi 23 | Pescuit dirijat de peşti plaţi1 (1) Pescuit dirijat de merlan |
Cel puţin 32 mm | În subdiviziunile 22-27 | Pescuit dirijat de hering, macrou, stavrid şi putasu |
Cel puţin 16 mm | În subdiviziunile 22-27 | Pescuit dirijat de şprot (2) |
Cel puţin 16 mm | Întreaga zonă | Pescuit dirijat de alte specii decât peşti plaţi care nu fac obiectul unor limite de captură şi care nu sunt cuprinse în altă parte a tabelului. |
Cel puţin 16 mm | În subdiviziunile 28-32 | Pescuit dirijat de specii pelagice mici care nu sunt cuprinse în altă parte a tabelului |
Mai puţin de 16 mm | Întreaga zonă | Pescuit dirijat de uvă |
(1) Utilizarea beam-traulului nu este autorizată. (2) Capturile pot consta, până la 45 %, în hering în greutate în viu. | ||
1.3.Măsuri specifice pentru pescuitul de specii demersale atunci când pescuitul direcţionat de cod este interzis
1.3.1.Prin derogare de la punctul 1.1 şi de la prima rubrică din tabelul de la punctul 1.2, cu excepţia notei de subsol 1, următoarele măsuri specifice se aplică în subdiviziunile ICES 22-26 atunci când pescuitul direcţionat de cod este interzis şi când alte activităţi de pescuit nu sunt interzise în aceste subdiviziuni:
1.3.1.1. | În subdiviziunile ICES 22-26, navele care pescuiesc cu traule de fund trebuie să utilizeze: (i) un dispozitiv de selecţie fără acoperiş în combinaţie cu specificaţiile uneltelor de pescuit stabilite la punctul 1.1, orice unealtă nouă care este aprobată de Comisie şi care respectă cerinţele de la articolul 15 alineatul (4) din prezentul regulament; sau (ii) un sac de traul T90 modificat prin mărirea dimensiunii minime a ochiurilor la cel puţin 125 mm şi prin întărirea marginilor cu frânghii de fund (sacul T90 modificat), în combinaţie cu un dispozitiv de selecţie fără acoperiş; sau (iii) un sac de traul cu ochiuri pătrate alcătuit din două panouri cu acelaşi material de plasă ca fereastra de evacuare a sacului Bacoma prevăzut la punctul 1.1 şi o dimensiune minimă a ochiurilor de plasă de cel puţin 125 mm, în combinaţie cu un dispozitiv de selecţie fără acoperiş. Specificaţiile tehnice ale dispozitivelor de selecţie menţionate mai sus sunt prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/3094 al Comisiei (*1). (*1) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/3094 al Comisiei din 27 noiembrie 2024 de stabilire a normelor detaliate privind anumite dispozitive selective pentru reducerea capturilor accidentale de cod în Marea Baltică prevăzute în anexa VIII la Regulamentul (UE) 2019/1241 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L, 2024/3094, 10.12.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2024/3094/oj). |
1.3.1.2. | Pe lângă configuraţiile uneltelor de pescuit menţionate la punctul 1.3.1.1, în subdiviziunile ICES 24-26, traulele de fund pot utiliza, de asemenea, sacul de fund T90 modificat menţionat la punctul 1.3.1.1 subpunctul (ii) fără dispozitivul de selecţie fără acoperiş. |
1.3.2.Atunci când utilizează configuraţiile uneltelor menţionate la punctul 1.3.1, comandanţii navelor de pescuit ale Uniunii trebuie să completeze o pagină separată în jurnalul de pescuit pe suport de hârtie sau să raporteze capturile în jurnalul de pescuit electronic separat de capturile efectuate cu alte configuraţii de unelte şi să înregistreze configuraţia uneltelor care a fost utilizată.
1.3.3.Fiecare stat membru de pavilion transmite Comisiei anual, până la 1 aprilie, datele şi informaţiile ştiinţifice relevante, inclusiv cantităţile de cod rezultate din pescuitul cu configuraţiile uneltelor menţionate la punctul 1.3.1, defalcate pe zone relevante. Comitetul ştiinţific, tehnic şi economic pentru pescuit (CSTEP) trebuie să evalueze datele până cel târziu la data de 1 august a fiecărui an relevant, începând cu al treilea an de aplicare a acestor măsuri.
1.3.4.Începând cu al treilea an de aplicare a acestor măsuri, Comisia evaluează anual dacă structura de lungime potenţial în schimbare a rezervelor de cod are un impact asupra eficienţei reducerii capturilor accidentale cu uneltele alternative menţionate la punctul 1.3.1.
1.3.5.Pe baza unor informaţii ştiinţifice relevante, statele membre care au un interes direct de gestionare pot conveni în orice moment asupra unei recomandări comune în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, prin care să solicite Comisiei să modifice măsurile prevăzute la punctele 1.3.1-1.3.4 de mai sus.
2.Dimensiuni de bază ale ochiului de plasă pentru plase fixe
2.1.Fără a aduce atingere obligaţiei de debarcare, navele utilizează o dimensiune a ochiului de plasă de cel puţin 110 mm sau, pentru pescuitul de somon, 157 mm.
2.2.Fără a aduce atingere obligaţiei de debarcare şi în pofida punctului 2.1, navele pot utiliza dimensiuni mai mici ale ochiului de plasă decât cele enumerate în tabelul următor pentru Marea Baltică, cu condiţia să se respecte condiţiile aferente stabilite în respectivul tabel, iar capturile accidentale de cod să nu depăşească 10 % din totalul capturilor în greutate în viu ale tuturor resurselor biologice marine debarcate după fiecare campanie de pescuit sau 5 exemplare de somon.
Dimensiunea ochiului de plasă | Zone geografice | Condiţii (1) |
Cel puţin 90 mm | Întreaga zonă | Pescuit dirijat de specii de peşti plaţi |
Mai puţin de 90 mm | Întreaga zonă | Pescuit dirijat de specii pelagice mici |
Cel puţin 16 mm | Întreaga zonă | Pescuit dirijat de specii care nu fac obiectul unor limite de captură şi care nu sunt cuprinse în altă parte a tabelului |
(1) Este interzisă utilizarea setcilor, a plaselor de încurcare sau a setcilor cu sirec de peste 9 km pentru navele cu o lungime totală mai mică de 12 m şi de peste 21 km pentru navele cu o lungime totală mai mare de 12 m. Timpul maxim de scufundare pentru astfel de unelte este de 48 de ore, cu excepţia cazului în care se pescuieşte sub strat de gheaţă. | ||
PARTEA C:Zone închise sau cu restricţii
1.Restricţii la pescuitul cu unelte tractate
Este interzis pe parcursul întregului an pescuitul cu orice unealtă tractată în zona geografică delimitată de unirea secvenţială cu loxodrome a următoarelor poziţii, care se măsoară în conformitate cu sistemul de coordonate WGS84:
- 54°23' N, 14°35' E
- 54°21' N, 14°40' E
- 54°17' N, 14°33' E
- 54°07' N, 14°25' E
- 54°10' N, 14°21' E
- 54°14' N, 14°25' E
- 54°17' N, 14°17' E
- 54°24' N, 14°11' E
- 54°27' N, 14°25' E
- 54°23' N, 14°35' E
2.Restricţii la pescuitul de somon şi păstrăv de mare
2.1.Se interzice pescuitul dirijat de somon (Salmo salar) sau păstrăv de mare (Salmo trutta):
(a)în perioada 1 iunie-15 septembrie a fiecărui an în apele din subdiviziunile 22-31;
(b)în perioada 15 iunie-30 septembrie a fiecărui an în apele din subdiviziunea 32.
2.2.Zona de interdicţie în cursul sezonului închis este dincolo de patru mile marine măsurate de la liniile de bază.
2.3.Se permite reţinerea la bord a somonului (Salmo salar) sau a păstrăvului de mare (Salmo trutta) capturat cu taliane.
3.Măsuri specifice pentru Golful Riga
3.1.Pentru a pescui în subdiviziunea 28-1, navele trebuie să deţină o autorizaţie de pescuit emisă în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
3.2.Statele membre se asigură că navele cărora li s-au emis autorizaţiile de pescuit prevăzute la punctul 3.1 sunt incluse într-o listă care cuprinde numele şi numărul de înmatriculare intern şi care este disponibilă public pe un site, a cărui adresă este furnizată Comisiei şi statelor membre de către fiecare stat membru.
3.3.Navele incluse în listă îndeplinesc următoarele condiţii:
(a)puterea totală a motorului (kW) navelor din liste nu trebuie să o depăşească pe cea constatată pentru fiecare stat membru în perioada 2000-2001 în subdiviziunea 28-1; şi
(b)puterea motorului unei nave nu trebuie să depăşească niciodată 221 kW.
3.4.Orice navă individuală din lista prevăzută la punctul 3.2 poate fi înlocuită de altă navă sau de alte nave, cu condiţia ca:
(a)o astfel de înlocuire să nu conducă la o creştere a puterii totale a motorului indicate la punctul 3.3 litera (a) pentru statul membru în cauză; şi
(b)puterea motorului oricărei nave de înlocuire să nu depăşească niciodată 221 kW.
3.5.Un motor al oricărei nave individuale incluse în lista prevăzută la punctul 3.2 poate fi înlocuit, cu condiţia ca:
(a)prin înlocuirea unui motor să nu se atingă niciodată o putere de peste 221 kW a motorului navei; şi
(b)puterea motorului de înlocuire să nu fie de aşa natură încât înlocuirea să conducă la o creştere a puterii totale a motorului indicate la punctul 3.3 litera (a) pentru statul membru în cauză.
3.6.În subdiviziunea 28-1, pescuitul cu traule este interzis în apele cu o adâncime mai mică de 20 m.
4.Zone cu restricţii de pescuit
4.1.În perioada 1 mai-31 octombrie a fiecărui an, se interzice orice activitate de pescuit în zonele delimitate de unirea secvenţială cu loxodrome a următoarelor poziţii, care se măsoară în conformitate cu sistemul de coordonate WGS84:
(a)Zona 1:
- 55°45' N, 15°30' E
- 55°45' N, 16°30' E
- 55°00' N, 16°30' E
- 55°00' N, 16°00' E
- 55°15' N, 16°00' E
- 55°15' N, 15°30' E
- 55°45' N, 15°30' E
(b)Zona 2:
- 55°00' N, 19°14' E
- 54°48' N, 19°20' E
- 54°45' N, 19°19' E
- 54°45' N, 18°55' E
- 55°00' N, 19°14' E
(c)Zona 3:
- 56°13' N, 18°27' E
- 56°13' N, 19°31' E
- 55°59' N, 19°13' E
- 56°03' N, 19°06' E
- 56°00' N, 18°51' E
- 55°47' N, 18°57' E
- 55°30' N, 18°34' E
- 56°13' N, 18°27' E
4.2.Pescuitul dirijat de somon cu setci simple, plase de încurcare şi setci cu sirec având o dimensiune a ochiului de plasă egală sau mai mare de 157 mm sau cu paragate flotante este permis. Nu este permisă păstrarea la bord a altor unelte.
4.3.Pescuitul dirijat de cod cu uneltele menţionate la punctul 4.2 este interzis.
5.Restricţii privind pescuitul de cambulă şi de calcan
5.1.Este interzisă reţinerea la bord a următoarelor specii de peşte, atunci când sunt capturate în zonele geografice şi în cursul perioadelor menţionate mai jos:
Specie | Zone geografice | Perioadă |
Cambulă | Subdiviziunile 26-29 la sud de 59°30' N | 15 februarie-15 mai |
Subdiviziunea 32 | 15 februarie-31 mai | |
Calcan | Subdiviziunile 25, 26 şi 28 la sud de 56°50' N | 1 iunie-31 iulie |
5.2.Este interzis pescuitul dirijat cu traule, năvoade daneze sau unelte similare având o dimensiune a ochiului de plasă al sacului de traul egală sau mai mare de 90 mm sau cu setci simple, plase de încurcare sau setci cu sirec având o dimensiune a ochiului de plasă egală sau mai mare de 90 mm. Capturile accidentale de cambulă şi calcan pot fi reţinute la bord şi debarcate în limita unui procent de 10 % în greutate în viu din captura totală reţinută la bord pe parcursul perioadelor menţionate la punctul 6.1.
6.Restricţii privind pescuitul anghilei
Este interzisă reţinerea la bord a anghilelor capturate cu orice unelte active. În cazul în care sunt capturate accidental, anghilele sunt eliberate imediat înapoi în mare nevătămate.
ANEXA IX:MAREA MEDITERANĂ
PARTEA A:Dimensiunile minime de referinţă pentru conservare
Specie | Întreaga zonă |
Biban (Dicentrarchus labrax) | 25 cm |
Diplodus annularis | 12 cm |
Hiena mării (Diplodus puntazzo) | 18 cm |
Diplodus sargus | 23 cm |
Diplodus vulgaris | 18 cm |
Hamsie (Engraulis encrasicolus) | 9 cm (1) |
Epinephelus spp. | 45 cm |
Lithognathus mormyrus | 20 cm |
Merluciu (Merluccius merluccius) | 20 cm |
Specii de barbun (Mullus spp.) | 11 cm |
Pagellus acarne | 17 cm |
Pagel argintiu (Pagellus bogaraveo) | 33 cm |
Sparid (Pagellus erythrinus) | 15 cm |
Pagel argintiu (Pagrus pagrus) | 18 cm |
Meru cenuşiu (Polyprion americanus) | 45 cm |
Sardină marocană (Sardina pilchardus) | 11 cm (2), (4) |
Macrou (Scomber spp.) | 18 cm |
Limbă-de-mare comună (Solea vulgaris) | 20 cm |
Sparus aurata | 20 cm |
Stavrid (Trachurus spp.) | 15 cm |
Langustină (Nephrops norvegicus) | 20 mm LC (3) |
70 mm LT (3) | |
Homar (Homarus gammarus) | 105 mm LC (3) |
300 mm LT (3) | |
Languste (Palinuridae) | 90 mm LC (3) |
Crevete roz de larg (Parapenaeus longirostris) | 20 mm LC (3) |
Scoici comestibile (Pecten jacobeus) | 10 cm |
Venerupis spp. | 25 mm |
Venus spp. | 25 mm |
(1) Statele membre pot converti dimensiunea minimă de referinţă pentru conservare în 110 indivizi pe kilogram. (2) Statele membre pot converti dimensiunea minimă de referinţă pentru conservare în 55 indivizi pe kilogram. (3) LC - lungimea carapacei; LT - lungimea totală. (4) Această dimensiune minimă de referinţă pentru conservare nu se aplică alevinilor de sardină marocană debarcaţi pentru consum uman, în cazul în care sunt capturaţi cu unelte filtrante înconjurătoare de navă sau năvoade de plajă şi cu autorizaţie, în conformitate cu dispoziţiile naţionale prevăzute într-un plan de gestionare menţionat la articolul 19 din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006, cu condiţia ca stocul respectiv de sardină marocană să se afle în limitele biologice de siguranţă. | |
*) A douăzeci şi şaptea rubrică din tabelul din partea A a anexei IX la Regulamentul (UE) 2019/1241 se modifică după cum urmează:
Scoici Venus (Venus spp.) | 25 mm (1) |
(1)Prin derogare, de la 1 ianuarie 2023 până la 31 decembrie 2025, dimensiunea minimă de referinţă pentru conservare a scoicilor Venus (Venus spp.) este de 22 mm în apele teritoriale ale Italiei din subzonele geografice 9, 10, 17 şi 18 ale Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM), astfel cum sunt definite în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1343/2011. | |
(1)Prin derogare, de la 1 ianuarie 2023 până la 31 decembrie 2025, dimensiunea minimă de referinţă pentru conservare a scoicilor Venus (Venus spp.) este de 22 mm în apele teritoriale ale Italiei din subzonele geografice 9, 10, 17 şi 18 ale Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM), astfel cum sunt definite în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1343/2011".
PARTEA B:Dimensiunile ochiurilor de plasă
1.Dimensiunile de bază ale ochiurilor de plasă pentru uneltele tractate
În Marea Mediterană, se aplică următoarele dimensiuni ale ochiului de plasă.
Dimensiunea ochiului de plasă (1) | Zone geografice | Condiţii |
Sac de traul cu ochiuri pătrate de cel puţin 40 mm (2) | Întreaga zonă | La cererea justificată corespunzător a proprietarului navei, poate fi utilizat un sac de traul cu ochiuri rombice de 50 mm2 în locul sacului de traul cu ochiuri pătrate de 40 mm |
Cel puţin 20 mm | Întreaga zonă | Pescuit dirijat de sardine şi hamsie |
(1) Este interzisă utilizarea de plase cu o grosime a firului mai mare de 3 mm sau cu fir multiplu sau de plase cu grosimea firului mai mare de 6 mm în orice parte a unui traul de fund. (2) Numai un singur tip de plasă (fie de 40 mm cu ochiuri pătrate, fie de 50 mm cu ochiuri rombice) poate fi păstrat la bord sau utilizat. | ||
2.Dimensiuni de bază ale ochiului de plasă pentru uneltele de perimetru
Dimensiunea ochiului de plasă | Zone geografice | Condiţii |
Cel puţin 14 mm | Întreaga zonă | Nu există |
3.Dimensiuni de bază ale ochiului de plasă pentru plase fixe
În Marea Mediterană, se aplică următoarele dimensiuni ale ochiului de plasă pentru setcile fixe de fund.
Dimensiunea ochiului de plasă | Zone geografice | Condiţii |
Cel puţin 16 mm | Întreaga zonă | Nu există |
4.Derogările existente de la dispoziţiile prevăzute la punctele 1, 2 şi 3 pentru unelte filtrante înconjurătoare de navă şi năvoade de plajă care sunt afectate de un plan de gestionare menţionat la articolul 19 din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 şi emise în temeiul articolului 9 din regulamentul respectiv se aplică în continuare în afara cazului în care se prevede altfel prin articolul 15 din prezentul regulament.
PARTEA C:Restricţii privind utilizarea uneltelor de pescuit
1.Restricţii privind utilizarea dragelor
Lăţimea maximă a dragelor este de 3 m, cu excepţia dragelor utilizate pentru pescuitul dirijat de bureţi de mare.
2.Restricţii privind utilizarea plaselor-pungă
Lungimea plaselor-pungă şi a plaselor fără cablu de punguire este limitată la 800 m, cu o adâncime de scufundare de 120 m, cu excepţia plaselor-pungă utilizate pentru pescuitul dirijat de ton.
3.Restricţii privind utilizarea plaselor fixe
3.1.Este interzisă utilizarea următoarelor plase fixe:
(a)o setcă cu sirec cu o adâncime de scufundare de peste 4 m;
(b)o setcă fixă de fund sau o setcă compusă cu o adâncime de scufundare de peste 10 m, cu excepţia cazului în care astfel de plase sunt mai scurte de 500 m, caz în care este permisă o adâncime de scufundare de maximum 30 m.
3.2.Este interzisă utilizarea tuturor setcilor simple, a plaselor de încurcare sau a setcilor cu sirec fabricate cu o grosime a firului mai mare de 0,5 mm.
3.3.Este interzisă deţinerea la bord sau instalarea setcilor compuse de peste 2 500 m şi a tuturor setcilor simple, a plaselor de încurcare sau a setcilor cu sirec de peste 6 000 m.
4.Restricţii privind utilizarea paragatelor
4.1.Este interzis pentru navele de pescuit cu paragate de fund să deţină la bord sau să utilizeze mai mult de 5 000 de cârlige, cu excepţia navelor care efectuează campanii de pescuit de peste 3 zile, care pot să transporte la bord sau să instaleze maximum 7 000 de cârlige.
4.2.Este interzis pentru navele de pescuit cu paragate de suprafaţă să deţină la bord sau să utilizeze un număr de cârlige mai mare decât numărul de cârlige pe navă stabilit în continuare:
(a)2 500 de cârlige pentru pescuitul dirijat de peşte-spadă; şi
(b)5 000 de cârlige pentru pescuitul dirijat de ton alb.
4.3.O navă care efectuează campanii de pescuit de peste 2 zile poate deţine la bord un număr echivalent de cârlige de rezervă.
5.Restricţii privind utilizarea de vârşe şi coşuri
Este interzis să se deţină la bord sau să se instaleze mai mult de 250 de vârşe sau coşuri pe navă pentru a captura crustacee de apă adâncă.
6.Restricţii privind pescuitul dirijat de pagel argintiu
Este interzis pescuitul dirijat de pagel argintiu (Pagellus bogaraveo) cu următoarele unelte:
- setci simple, plase de încurcare sau setci cu sirec având o dimensiune a ochiului de plasă mai mică de 100 mm;
- paragate cu cârlige având o lungime totală mai mică de 3,95 cm şi o lăţime mai mică de 1,65 cm.
7.Restricţii la pescuitul cu lansatoare de harpoane
Se interzice pescuitul cu lansatoare de harpoane, dacă sunt utilizate împreună cu aparate de respirat sub apă (plămân subacvatic) sau noaptea, de la apus până la răsărit.
*) A douăzeci şi şaptea rubrică din tabelul din partea A a anexei IX la Regulamentul (UE) 2019/1241 se înlocuieşte cu următorul text:
Scoici Venus (Venus spp.) | 25 mm (*1) (*1) Prin derogare, de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2030, dimensiunea minimă de referinţă pentru conservare a scoicilor Venus (Venus spp.) este de 22 mm în apele teritoriale ale Italiei din subzonele geografice 9, 10, 17 şi 18 ale Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM), astfel cum sunt definite în anexa I la Regulamentul (UE) 2023/2124 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4 octombrie 2023 privind unele dispoziţii referitoare la pescuitul în zona Acordului de instituire a Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM) (JO L, 2023/2124, 12.10.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/2124/oj). | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
ANEXA X:MAREA NEAGRĂ
PARTEA A:Dimensiunile minime de referinţă pentru conservare
Specie | Dimensiunea minimă de referinţă pentru conservare |
Calcan (Psetta maxima) | 45 cm |
PARTEA B:Dimensiunile ochiurilor de plasă
1.Dimensiunile de bază ale ochiurilor de plasă pentru unelte tractate pentru stocurile demersale
În Marea Neagră, se folosesc următoarele dimensiuni ale ochiurilor de plasă:
Dimensiunea ochiului de plasă | Zone geografice | Condiţii |
Cel puţin 40 mm | Întreaga zonă | La cererea justificată corespunzător a proprietarului navei, poate fi utilizat un sac de traul cu ochiuri rombice de 50 mm (1) în locul sacului de traul cu ochiuri pătrate de 40 mm |
(1) Numai un singur tip de plasă (fie de 40 mm cu ochiuri pătrate, fie de 50 mm cu ochiuri rombice) poate fi păstrat la bord sau utilizat. | ||
2.Dimensiuni de bază ale ochiului de plasă pentru plase fixe
În Marea Neagră se aplică următoarele dimensiuni ale ochiului de plasă pentru plasele fixe:
Dimensiunea ochiului de plasă | Zone geografice | Condiţii |
Cel puţin 400 mm | Întreaga zonă | Setci fixe de fund, atunci când sunt |
utilizate pentru capturarea calcanului |
3.Restricţii privind utilizarea traulelor şi dragelor
Este interzisă utilizarea traulelor şi a dragelor la adâncimi de peste 1 000 m.
ANEXA XI:APELE UNIUNII DIN OCEANUL INDIAN ŞI DIN OCEANUL ATLANTIC DE VEST
PARTEA A:
1.Dimensiunile de bază ale ochiurilor de plasă pentru uneltele tractate
În apele Uniunii din Oceanul Indian şi din Oceanul Atlantic de Vest se aplică următoarele dimensiuni ale ochiurilor de plasă:
Dimensiunea ochiului de plasă | Zone geografice | Condiţii |
Cel puţin 100 mm | Toate apele din largul coastei Guyanei Franceze aflate sub jurisdicţia şi suveranitatea Franţei | Nu există |
Cel puţin 45 mm | Toate apele din largul coastei Guyanei Franceze aflate sub jurisdicţia şi suveranitatea Franţei | Pescuit dirijat de creveţi (Penaeus subtilis, Penaeus brasiliensis, Xiphopenaeus kroyeri) |
2.Dimensiunile de bază ale ochiului de plasă pentru uneltele de perimetru
Dimensiunea ochiului de plasă | Zone geografice | Condiţii |
Cel puţin 14 mm | Întreaga zonă | Nu există |
PARTEA B:Zone închise sau cu restricţii
Restricţii privind activităţile de pescuit în zona de 24 de mile în jurul Mayotte
Este interzisă utilizarea de către nave a oricăror plase-pungă pentru pescuitul de ton şi de specii similare pe o rază de 24 de mile marine de la coastele Mayotte, măsurate de la liniile de bază de la care sunt măsurate apele teritoriale.
ANEXA XII:
[textul din anexa XII a fost abrogat la 11-oct-2024 de Art. 56, alin. (2) din titlul IV din Regulamentul 2594/18-sept-2024]
ANEXA XIII:MĂSURI DE ATENUARE PENTRU REDUCEREA CAPTURILOR ACCIDENTALE DE SPECII SENSIBILE
Se aplică următoarele măsuri pentru monitorizarea şi reducerea capturilor accidentale de specii sensibile:
1.Măsurile stabilite în părţile A, B şi C.
2.Statele membre iau măsurile necesare pentru a colecta date ştiinţifice privind capturile accidentale de specii sensibile.
3.Ca urmare a unor dovezi ştiinţifice, validate de ICES, CSTEP sau în cadrul CGPM, ale impactului negativ al uneltelor de pescuit asupra speciilor sensibile, statele membre prezintă recomandări comune pentru măsuri de atenuare suplimentare vizând reducerea capturilor accidentale din speciile în cauză sau într-o zonă în cauză pe baza articolului 15 din prezentul regulament.
4.Statele membre monitorizează şi evaluează eficacitatea măsurilor de atenuare stabilite în prezenta anexă.
PARTEA A:Cetacee
1.Activităţi de pescuit în care utilizarea dispozitivelor acustice de intimidare este obligatorie
1.1.Se interzice:
(a)navelor cu o lungime totală de 12 m sau mai mare să utilizeze uneltele de pescuit în zonele specifice definite mai jos fără utilizarea simultană a unor dispozitive acustice active de intimidare.
Zonă | Unealta de pescuit | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Zona Mării Baltice delimitată printr-o linie care porneşte dintr-un punct al coastei suedeze situat la 13° longitudine E şi se continuă în următoarele direcţii consecutiv: spre sud până la 55° latitudine N, spre est până la 14° longitudine E, spre nord până la coasta Suediei şi zona delimitată de o linie care porneşte dintr-un punct al coastei estice a Suediei situat la 55° 30' latitudine N şi se continuă în următoarele direcţii: spre est până la 15° longitudine E, spre nord până la 56° latitudine N, spre est până la 16° longitudine E şi spre nord până la coasta Suediei. | Orice setcă fixă de fund sau orice plasă de încurcare | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Subdiviziunea 24 a Mării Baltice (cu excepţia zonei reglementate mai sus) | Orice setcă fixă de fund sau orice plasă de încurcare | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Subzona ICES 4 şi diviziunea ICES 3a (numai de la 1 august la 31 octombrie) | Orice setcă fixă de fund sau orice plasă de încurcare sau o combinaţie a acestora, a căror lungime totală nu depăşeşte 400 m | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Orice setcă fixă de fund sau orice plasă de încurcare mai mare sau egal cu 220 mm | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Diviziunile ICES 7e, 7f, 7g, 7h şi 7j | Orice setcă fixă de fund sau orice plasă de încurcare | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Diviziunea ICES 7d | Orice setcă fixă de fund sau orice plasă de încurcare | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
*) La punctul 1.1 litera (b), rubrica referitoare la subzona ICES 8 se înlocuieşte cu următorul text:
Zonă | Unealta de pescuit | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Subzona ICES 8 | Traule pelagice de adâncime medie (OTM, PTM, TM) şi traule de fund tractate de două ambarcaţiuni (PTB) (**) (**) Această măsură se aplică până la 31 decembrie 2026. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
1.2.Punctul 1.1 nu se aplică în cazul operaţiunilor de pescuit desfăşurate exclusiv în scopul cercetării ştiinţifice care sunt efectuate cu autorizarea şi sub autoritatea statului membru sau a statelor membre în cauză şi care au drept obiectiv elaborarea de noi măsuri tehnice pentru a reduce capturile accidentale sau uciderea cetaceelor.
1.3.Statele membre iau măsurile necesare pentru monitorizarea şi evaluarea, prin intermediul unor studii ştiinţifice sau proiecte-pilot, a efectelor dispozitivelor acustice de intimidare în activităţile şi zonele de pescuit vizate.
2.Activităţile de pescuit care trebuie monitorizate
2.1.Se aplică anual şi se stabilesc pentru navele care arborează pavilionul respectivelor state membre şi care au o lungime totală de 15 m sau mai mare programe de monitorizare a capturilor accidentale de cetacee pentru activităţile de pescuit şi în condiţiile definite în continuare.
Zonă | Unealtă |
Subzonele ICES 6, 7 şi 8 | Traule pelagice (simple şi duble) |
Marea Mediteraneeană (la est de linia 5° 36' longitudine vestică) | Traule pelagice (simple şi duble) |
Diviziunile ICES 6a, 7a, 7b, 8a, 8b, 8c şi 9a | Setcă fixă de fund sau plase de încurcare cu dimensiuni ale ochiurilor de plasă egală cu sau mai mare de 80 mm |
Subzona ICES 4, diviziunea ICES 6a şi subzona ICES 7, cu excepţia diviziunilor ICES 7c şi 7k | Setci în derivă |
Diviziunile ICES 3a, 3b, 3c, 3d la sud de 59° N, 3d la nord de 59° (numai de la 1 iunie la 30 septembrie), şi subzonele ICES 4 şi 9 | Traule pelagice (simple şi duble) |
Subzonele ICES 6, 7, 8 şi 9 | Traule cu deschidere mare |
Diviziunile ICES 3b, 3c şi 3d | Setcă fixă de fund sau plase de încurcare cu dimensiuni ale ochiurilor de plasă egală cu sau mai mare de 80 mm |
2.2.Punctul 2.1 nu se aplică în cazul operaţiunilor de pescuit desfăşurate exclusiv în scopul cercetării ştiinţifice care sunt efectuate cu autorizarea şi sub autoritatea statului membru sau a statelor membre în cauză şi care au drept obiectiv elaborarea de noi măsuri tehnice pentru a reduce capturile accidentale sau uciderea cetaceelor.
3.Măsuri speciale în Marea Baltică
3.1.Pescuitul este permis numai cu vârşe, capcane şi paragate în următoarele zone delimitate prin unirea secvenţială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care sunt măsurate în conformitate cu sistemul WGS84:
«Midsjöbank de nord»:
- 56,241°N | - 17,042°E | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
- 56,022°N | - 17,202°E | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
- 56,145°N | - 17,710°E | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
- 56,380°N | - 17,675°E | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
3.2.Se interzice pescuitul cu toate tipurile de plase fixe (*1) în următoarele zone delimitate prin unirea secvenţială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul WGS84:
(*1)Setcile în semi-derivă, clasificate în Registrul flotei elaborat de Comisia Europeană ca setci simple (GNS), care sunt ancorate de fundul mării pe o parte, se încadrează în definiţia plaselor fixe.
Situl Natura 2000 «Hoburgs bank och Midsjöbankarna» (SE0330308)
- 55,64194°N | - 17,55060°E |
- 55,77718°N | - 17,45729°E |
- 55,80195°N | - 17,32586°E |
- 55,69214°N | - 17,11479°E |
- 55,54258°N | - 17,18434°E |
- 55,50003°N | - 17,00016°E |
- 55,37749°N | - 16,58925°E |
- 56,01093°N | - 16,61700°E |
- 56,45158°N | - 17,14420°E |
- 56,50419°N | - 18,05446°E |
- 56,84110°N | - 18,08191°E |
- 56,82638°N | - 18,64635°E |
- 56,67028°N | - 18,75222°E |
- 56,40337°N | - 18,60704°E |
- 55,79712°N | - 18,03668°E |
- 55,78242°N | - 17,99611°E |
- 55,64194°N | - 17,55060°E |
«Midsjöbank de sud»
«Midsjöbank de sud» este definită ca fiind partea suedeză din zona Midsjöbank de sud, care acoperă toate apele situate între situl Natura 2000 Hoburgs bank och Midsjöbankarna (SE0330308) şi frontiera suedezo-poloneză. Apele poloneze sunt delimitate ca zonă situată între următoarele coordonate:
- 55,377°N | - 16,589°E |
- 55,466°N | - 17,538°E |
- 55,797°N | - 18,037°E |
3.3.Între 1 noiembrie şi 31 ianuarie, pescuitul cu plase fixe (1) este interzis în zonele delimitate de loxodrome, de liniile de separare spre larg ale zonei economice exclusive germane (2) sau de liniile de delimitare ale apelor teritoriale germane (3) care unesc secvenţial următoarele seturi de coordonate, măsurate în conformitate cu sistemul WGS84:
(1)Setcile în semi-derivă, clasificate în Registrul flotei elaborat de Comisia Europeană ca setci simple (GNS), care sunt ancorate de fundul mării pe o parte, se încadrează în definiţia plaselor fixe.
(2)Conform hărţilor maritime oficiale nr. 2920 şi 2921, publicate de Autoritatea Maritimă Germană [BSH- Bundesamt für Seeschifffahrt und Hydrographie].
(3)Conform hărţilor maritime oficiale nr. 2920 şi 2921, publicate de Autoritatea Maritimă Germană [BSH- Bundesamt für Seeschifffahrt und Hydrographie].
Situl Natura 2000 «Adler Grund og Ronne Banke» (DK00VA261)
- 55,035336°N | - 14,459815°E |
- 54,971063°N | - 14,607236°E |
- 54,812483°N | - 14,413654°E |
- 54,812496°N | - 14,171885°E |
Situl Natura 2000 «Adlergrund» (DE1251301)
Aria geografică delimitată de:
1.loxodromele care unesc secvenţial următoarele coordonate:
Punct | Latitudine (N) | Longitudine (E) |
MGII-01 | 54,811946° | 14,239196° |
MGII-02 | 54,721667° | 14,141667° |
MGII-03 | 54,698889° | 14,117222° |
MGII-04 | 54,657727° | 14,413062° |
2.linia de separare spre larg între zona economică exclusivă germană şi cea daneză de la 54,657727° N 14,413062° E la 54,811946° N 14,239196° E.
Situl Natura 2000 «Westliche Rönnebank» (DE1249301)
Aria geografică delimitată de:
1.loxodromele care unesc secvenţial următoarele coordonate:
Punct | Latitudine (N) | Longitudine (E) |
MGI-01 | 54,719193° | 13,901025° |
MGI-02 | 54,770556° | 14,003889° |
MGI-03 | 54,702500° | 14,103889° |
MGI-04 | 54,647584° | 13,991417° |
2.linia de separare spre larg a mării teritoriale germane de la 54,647584° N 13,991417° E la 54,719193° N 13,901025° E.
Situl Natura 2000 «Pommersche Bucht mit Oderbank» (DE1652301)
Aria geografică delimitată de:
1.loxodromele care unesc secvenţial următoarele coordonate:
Punct | Latitudine (N) | Longitudine (E) |
MGIII-01 | 54,500000° | 14,055211° |
MGIII -02 | 54,500000° | 14,742241° |
2.linia de separare spre larg între zona economică exclusivă germană şi cea poloneză de la 54,5° N 14,742241° E la 54,126151° N 14,201431° E;
3.linia de separare spre larg a mării teritoriale germane de la 54,126151° N 14,201431° E la 54,5° N 14,055211° E
Situl Natura 2000 «Greifswalder Boddenrandschwelle und Teile der Pommerschen Bucht» (DE1749302)
Zona maritimă delimitată de:
(a)loxodromele care unesc secvenţial următoarele coordonate:
- 54,34995°N | - 13,75007°E |
- 54,35002°N | - 13,78340°E |
- 54,31672°N | - 13,88336°E |
- 54,25958°N | - 14,00053°E |
- 54,27765°N | - 14,06962°E |
- 54,23882°N | - 14,16802°E |
- 54,12615°N | - 14,20141°E |
- 54,18295°N | - 13,98338°E |
- 54,14431°N | - 13,86995°E |
- 54,14633°N | - 13,83198°E |
- 54,14714°N | - 13,83127°E |
- 54,15004°N | - 13,82926°E |
- 54,15088°N | - 13,82880°E |
- 54,15144°N | - 13,82881°E |
- 54,18832°N | - 13,82347°E |
- 54,18832°N | - 13,82346°E |
- 54,19374°N | - 13,82268°E |
- 54,21375°N | - 13,80557°E |
- 54,23009°N | - 13,79156°E |
- 54,23160°N | - 13,77499°E |
- 54,23358°N | - 13,75603°E |
- 54,27407°N | - 13,72601°E |
(b)Linia de coastă de la 54,35002° N 13,72601°E la 54,27765°N 13,75007°E
Situl Natura 2000 «Ostoja na Zatoce Pomorskiej» (PLH990002).
Zona maritimă delimitată de:
a)loxodromele care unesc secvenţial următoarele coordonate:
- 54,32395°N | - 15,38526°E |
- 54,25835°N | - 15,38440°E |
- 54,24455°N | - 15,38422°E |
- 54,19953°N | - 15,38237°E |
- 54,16881°N | - 15,38111°E |
- 54,15807°N | - 15,38067°E |
- 54,15804°N | - 15,38067°E |
b)coasta de la 54,15804°N 15,38067°E la 54,00013°N 14,65346°E
c)loxodromele care unesc secvenţial următoarele coordonate:
- 54,00013°N | - 14,65346°E |
- 53,99989°N | - 14,65269°E |
- 53,99982°N | - 14,65200°E |
- 53,99987°N | - 14,65201°E |
- 54,01629°N | - 14,64664°E |
- 53,97913°N | - 14,49071°E |
- 53,95057°N | - 14,43891°E |
- 53,93854°N | - 14,45827°E |
d)coasta de la 53,93854°N 14,45827°E la 53,92176°N 14,28495°E
e)loxodromele care unesc secvenţial următoarele coordonate, citite în ordinea coloanei:
- 53,92176°N | - 14,28495°E | - 54,48498°N | - 14,79511°E | - 54,47014°N | - 14,85220°E |
- 53,92905°N | - 14,28883°E | - 54,48476°N | - 14,79733°E | - 54,47135°N | - 14,85316°E |
- 53,93619°N | - 14,29442°E | - 54,48434°N | - 14,79876°E | - 54,47238°N | - 14,85454°E |
- 53,94698°N | - 14,30494°E | - 54,48346°N | - 14,80031°E | - 54,47294°N | - 14,85603°E |
- 53,94830°N | - 14,31365°E | - 54,48261°N | - 14,80164°E | - 54,47313°N | - 14,85830°E |
- 53,95213°N | - 14,33902°E | - 54,48179°N | - 14,80253°E | - 54,47319°N | - 14,86005°E |
- 53,97892°N | - 14,33091°E | - 54,48092°N | - 14,80321°E | - 54,47303°N | - 14,86222°E |
- 53,97914°N | - 14,33084°E | - 54,47987°N | - 14,80368°E | - 54,47261°N | - 14,86469°E |
- 54,10243°N | - 14,29333°E | - 54,47887°N | - 14,80444°E | - 54,47191°N | - 14,86718°E |
- 54,12747°N | - 14,28383°E | - 54,47743°N | - 14,80590°E | - 54,47115°N | - 14,86915°E |
- 54,12688°N | - 14,25228°E | - 54,47594°N | - 14,80723°E | - 54,47031°N | - 14,87098°E |
- 54,12728°N | - 14,24162°E | - 54,47431°N | - 14,80922°E | - 54,46938°N | - 14,87249°E |
- 54,16731°N | - 14,35028°E | - 54,47285°N | - 14,81127°E | - 54,46819°N | - 14,87436°E |
- 54,16880°N | - 14,35199°E | - 54,47083°N | - 14,81463°E | - 54,46476°N | - 14,87841°E |
- 54,16889°N | - 14,35222°E | - 54,46903°N | - 14,81781°E | - 54,46234°N | - 14,88129°E |
- 54,38286°N | - 14,59913°E | - 54,46704°N | - 14,82181°E | - 54,46009°N | - 14,88427°E |
- 54,49418°N | - 14,74253°E | - 54,46523°N | - 14,82507°E | - 54,45760°N | - 14,88823°E |
- 54,49380°N | - 14,74525°E | - 54,46369°N | - 14,82837°E | - 54,45514°N | - 14,89218°E |
- 54,49272°N | - 14,75092°E | - 54,46218°N | - 14,83167°E | - 54,45298°N | - 14,89570°E |
- 54,49188°N | - 14,75496°E | - 54,46121°N | - 14,83447°E | - 54,44969°N | - 14,90148°E |
- 54,49095°N | - 14,75871°E | - 54,46044°N | - 14,83791°E | - 54,44706°N | - 14,90626°E |
- 54,48966°N | - 14,76338°E | - 54,46010°N | - 14,84096°E | - 54,44515°N | - 14,90988°E |
- 54,48813°N | - 14,76830°E | - 54,46010°N | - 14,84096°E | - 54,44264°N | - 14,91458°E |
- 54,48735°N | - 14,77153°E | - 54,46018°N | - 14,84560°E | - 54,44081°N | - 14,91853°E |
- 54,48661°N | - 14,77585°E | - 54,46076°N | - 14,84763°E | - 54,43878°N | - 14,92371°E |
- 54,48597°N | - 14,77957°E | - 54,46185°N | - 14,84974°E | - 54,43679°N | - 14,92842°E |
- 54,48525°N | - 14,78345°E | - 54,46303°N | - 14,85090°E | - 54,43529°N | - 14,93180°E |
- 54,48506°N | - 14,78639°E | - 54,46454°N | - 14,85156°E | - 54,43364°N | - 14,93526°E |
- 54,48516°N | - 14,79048°E | - 54,46628°N | - 14,85192°E | - 54,43167°N | - 14,93970°E |
- 54,48510°N | - 14,79239°E | - 54,46903°N | - 14,85211°E | - 54,43013°N | - 14,94295°E |
f)loxodromele care unesc secvenţial următoarele coordonate, citite în ordinea coloanei:
- 54,30457°N | - 15,24969°E | - 54,31048°N | - 15,36540°E |
- 54,30337°N | - 15,25282°E | - 54,31376°N | - 15,36389°E |
- 54,30277°N | - 15,25502°E | - 54,31833°N | - 15,36227°E |
- 54,30249°N | - 15,25746°E | - 54,32214°N | - 15,36082°E |
- 54,30267°N | - 15,26188°E | - 54,32356°N | - 15,36059°E |
- 54,30319°N | - 15,26968°E | - 54,32452°N | - 15,36102°E |
- 54,30321°N | - 15,27431°E | - 54,32527°N | - 15,36217°E |
- 54,30327°N | - 15,27860°E | - 54,32726°N | - 15,36727°E |
- 54,30238°N | - 15,28297°E | - 54,32853°N | - 15,37192°E |
- 54,30115°N | - 15,28744°E | - 54,32944°N | - 15,37681°E |
- 54,30039°N | - 15,29080°E | - 54,33059°N | - 15,38341°E |
- 54,29976°N | - 15,29354°E | - 54,33088°N | - 15,38527°E |
- 54,29886°N | - 15,29724°E | - 54,33089°N | - 15,38535°E |
- 54,29858°N | - 15,29968°E | ||
- 54,29829°N | - 15,30447°E | ||
- 54,29812°N | - 15,31408°E | ||
- 54,29777°N | - 15,32068°E | ||
- 54,29695°N | - 15,32706°E | ||
- 54,29610°N | - 15,33412°E | ||
- 54,29570°N | - 15,33741°E | ||
- 54,29523°N | - 15,34150°E | ||
- 54,29497°N | - 15,34467°E | ||
- 54,29501°N | - 15,34994°E | ||
- 54,29578°N | - 15,35382°E | ||
- 54,29752°N | - 15,35843°E | ||
- 54,29935°N | - 15,36192°E | ||
- 54,30108°N | - 15,36420°E | ||
- 54,30289°N | - 15,36536°E | ||
- 54,30516°N | - 15,36587°E | ||
- 54,30711°N | - 15,36580°E |
- Partea marină a sitului Natura 2000 «Wolin i Uznam» (PLH320019)
Zona este definită ca fiind zona maritimă delimitată legând:
(a)loxodromele care unesc secvenţial următoarele coordonate:
- 53,93854°N | - 14,45827°E |
- 53,95057°N | - 14,43891°E |
- 53,97913°N | - 14,49071°E |
- 54,01629°N | - 14,64664°E |
- 53,99987°N | - 14,65201°E |
(b)linia de coastă între 53,93854°N şi 14,45827°E
Situl Natura 2000 «Pommersche Bucht» (DE1552401)
Aria geografică delimitată de:
1.loxodromele care unesc secvenţial următoarele coordonate:
Punct | Latitudine (N) | Longitudine (E) |
MGIV-01 | 54,647584° | 13,991417° |
MGIV-02 | 54,702500° | 14,103889° |
MGIV-03 | 54,721667° | 14,141667° |
MGIV-04 | 54,811946° | 14,239196° |
2.liniile de delimitare spre larg între zona economică exclusivă germană şi cea daneză de la 54,811946° N 14,239196° E la 54,657727° N 14,413062° E, zona economică exclusivă germană şi cea daneză sau zona economică exclusivă germană şi cea poloneză de la 54,657727° N 14,413062° E la 54,5° N 14,742241° E şi zona economică exclusivă germană şi cea poloneză de la 54,5° N 14,742241° E la 54,126151° N 14,201431° E;
3.linia de delimitare spre larg a mării teritoriale germane de la 54,126151° N 14,201431° E la 54,5° N 14,055211° E şi de la 54,5° N 14,055211° E la 54,647584° N 13,991417° E.
[textul din punctul 3., subpunctul 3.3.., alin. (B), litera F. din anexa XIII, partea 27 a fost abrogat la 21-aug-2025 de punctul 2., alin. (D) din anexa 1 din Regulamentul 1719/28-mai-2025]
3.4.Se interzice pescuitul cu plase fixe (*1) în zonele delimitate de loxodromele care unesc secvenţial următoarele seturi de coordonate, de la 1 noiembrie la 30 aprilie:
Situl Natura 2000 «Sydvästskanes utsjövatten» (SE0430187)
- 55,35106°N | - 12,97893°E |
- 55,22202°N | - 13,53572°E |
- 55,01445°N | - 13,39068°E |
- 55,01099°N | - 13,20750°E |
- 55,07472°N | - 13,16464°E |
- 55,12709°N | - 12,97429°E |
- 55,09678°N | - 12,97513°E |
- 55,16606°N | - 12,79373°E |
- 55,24938°N | - 12,67606°E |
- 55,30773°N | - 12,63771°E |
- 55,33667°N | - 12,64080°E |
- 55,34481°N | - 12,69023°E |
- 55,30593°N | - 12,70856°E |
- 55,27558°N | - 12,80246°E |
- 55,26932°N | - 12,88011°E |
- 55,27786°N | - 12,92801°E |
3.5.Statele membre se asigură că autorităţile de control pot monitoriza în orice moment activitatea navei de pescuit pentru a pune în aplicare măsurile prevăzute la punctele 3.1-3.4.
4.Măsuri speciale în Golful Biscaya (subzona ICES 8)
4.1.Interdicţie de pescuit:
Se interzice pescuitul în apele franceze până la limita exterioară a zonei economice exclusive a Franţei din subzona ICES 8 în perioada 22 ianuarie-20 februarie 2026 pentru navele de peste 8 metri care au la bord traule pelagice (PTM, OTM), traule de fund tractate de două ambarcaţiuni (PTB), plase-pungă (PS), setci fixe (GNS), setci cu sirec (GTR) sau panouri de setcă - simplă şi cu sirec (GTN).
4.2Măsuri de monitorizare:
4.2.1.Următoarele măsuri de monitorizare se aplică până la 31 decembrie 2026.
4.2.2.Comandanţii tuturor navelor de pescuit ale Uniunii înregistrează separat în jurnalul de pescuit capturile accidentale de delfini comuni şi de alte cetacee mici (*1), în conformitate cu articolul 14 alineatul (8) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
(*1)Specii din familia Delphinidae şi din familia Phocoenidae care sunt prezente (permanent sau temporar) în subzona ICES 8.
4.2.3.Statele membre colectează date privind capturile de delfini comuni şi de alte cetacee mici prin intermediul observatorilor de la bord sau al sistemelor electronice de monitorizare care încorporează camere de luat vederi, acoperind:
- cel puţin 1 % din efortul de pescuit total măsurat în număr de zile pe mare pentru traule pelagice îngemănate (PTM), traule de fund tractate de două ambarcaţiuni (PTB), traule pelagice cu panouri (OTM), setci cu sirec (GTR), setci fixe (GNS) şi plase-pungă (PS) care pescuiesc pe tot parcursul anului şi
- cel puţin 5 % din efortul de pescuit total măsurat în număr de zile pe mare pentru traule pelagice îngemănate (PTM), traule de fund tractate de două ambarcaţiuni (PTB) şi traule pelagice cu panouri (OTM) care pescuiesc în perioada ianuarie-martie 2026, precum şi
- cel puţin 7 % din efortul de pescuit total măsurat în zile pe mare pentru setci cu sirec (GTR) şi setci fixe (GNS) în perioada ianuarie-martie 2026.
4.2.4.În perioada cu risc ridicat de capturi accidentale, navele pot fi echipate cu sisteme electronice de monitorizare care încorporează camere de luat vederi.
(**) Această măsură se aplică până la 31 decembrie 2026.
PARTEA B:Păsări marine
În cazul în care datele menţionate la punctul 2 din partea introductivă a prezentei anexe indică, în cadrul anumitor activităţi de pescuit, un nivel al capturilor accidentale de păsări marine care constituie o ameninţare serioasă la adresa stării de conservare a păsărilor marine respective, statele membre utilizează dispozitive pentru alungarea păsărilor şi/sau dispozitive cu greutăţi, dacă există dovezi ştiinţifice că această utilizare are un avantaj pentru conservare în zona respectivă, şi, atunci când acest lucru este practic şi benefic, întind paragate pe timp de noapte, cu păstrarea unui nivel minim al iluminatului, necesar pentru siguranţă.
PARTEA C:Ţestoase marine
1.Activităţi de pescuit în care utilizarea unui dispozitiv de excludere a ţestoaselor este obligatorie
1.1.Se interzice navelor să utilizeze uneltele de pescuit menţionate mai jos în zonele specifice definite mai jos fără utilizarea simultană a unui dispozitiv de excludere a ţestoaselor.
Zonă | Specie | Unealtă |
Apele Uniunii din Oceanul Indian şi din Oceanul Atlantic de Vest | Creveţi (Penaeus spp., Xiphopenaeus kroyeri) | Orice traul pentru creveţi |
1.2.Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care să stabilească norme detaliate privind descrierea dispozitivului menţionat la punctul 1.1.
ANEXA XIV:SPECII PENTRU INDICATORII DE PERFORMANŢĂ ÎN MATERIE DE SELECTIVITATE
Marea Nordului | Apele de nord-vest | Apele de sud-vest | Marea Baltică | Marea Mediterană |
Cod | Cod | Merluciu | Cod | Merluciu |
Eglefin | Eglefin | Merlan | Cambulă de Baltica | Barbun |
Cod saithe | Cod saithe | Cardină albă | ||
Merlan | Merlan | |||
Cambulă de Baltica | Cambulă de Baltica |
Publicat în Jurnalul Oficial cu numărul 198L din data de 25 iulie 2019
*) anexa VI partea A, a nouăsprezecea rubrică din tabel se înlocuieşte cu următorul text: