Decizia 2002/187/JAI/28-feb-2002 de instituire a Eurojust în scopul consolidării luptei împotriva formelor grave de criminalitate
Acte UE
Editia Speciala a Jurnalului Oficial
Ieşit din vigoare Versiune de la: 4 Iunie 2009
Decizia 2002/187/JAI/28-feb-2002 de instituire a Eurojust în scopul consolidării luptei împotriva formelor grave de criminalitate
Dată act: 28-feb-2002
Emitent: Consiliul Uniunii Europene
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 31 şi articolul 34 alineatul (2) litera (c),
având în vedere iniţiativa Republicii Federale Germania, iniţiativa Republicii Portugheze, a Republicii Franceze, a Regatului Suediei şi a Regatului Belgiei (1),
(1)JO C 206, 19.7.2000, p. 1 şi JO C 243, 24.8.2000, p. 15.
având în vedere avizul Parlamentului European (2),
(2)JO C 34 E, 7.2.2002, p. 347 şi avizul emis la 29 noiembrie 2001 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).
întrucât:
(1)Este necesar să se îmbunătăţească cooperarea judiciară între statele membre, în special în lupta împotriva formelor grave de criminalitate, care sunt adesea fapte ale organizaţiilor transnaţionale.
(2)Îmbunătăţirea efectivă a cooperării judiciare între statele membre necesită adoptarea urgentă la nivelul Uniunii a unor măsuri structurale destinate să faciliteze coordonarea optimă a desfăşurării a cercetărilor şi a urmăririlor penale din statele membre, acoperind teritoriul mai multora dintre ele, cu respectarea deplină a drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
(3)Pentru a consolida lupta împotriva formelor grave de criminalitate organizată, Consiliul European de la Tampere din 15 şi 16 octombrie 1999, în special la punctul (46) al concluziilor sale, a decis crearea unei unităţi (Eurojust) formată din procurori, magistraţi sau ofiţeri de poliţie cu competenţe echivalente.
(4)Această unitate Eurojust este instituită prin prezenta decizie ca organ al Uniunii, cu personalitate juridică şi finanţat din bugetul general al Uniunii Europene, cu excepţia salariilor şi onorariilor membrilor naţionali şi ale asistenţilor acestora, finanţare care este în sarcina statelor lor membre de origine.
(5)Obiectivele Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 mai 1999 privind investigaţiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) (3) au, de asemenea, importanţă în ceea ce priveşte Eurojust. Colegiul Eurojust ar trebui să adopte măsurile de punere în aplicare necesare pentru îndeplinirea acestor obiective. Acesta ar trebui să ţină cont pe deplin de activităţile sensibile ale Eurojust în materie de anchetă şi urmărire penală. În acest cadru, se exclude accesul OLAF la documente, instrumente, rapoarte, note sau informaţii, pe orice tip de suport, deţinute sau create în cadrul acestor activităţi, fie ele în curs sau terminate, şi se interzice transmiterea către OLAF a acestor documente, instrumente, rapoarte, note sau informaţii.
(3)JO L 136, 31.5.1999, p. 1.
(6)Pentru a-şi putea îndeplini obiectivele într-un mod cât mai eficient, Eurojust trebuie să-şi îndeplinească sarcinile fie prin intermediul unuia sau mai multor membri naţionali, fie în calitate de colegiu.
(7)Autorităţile competente ale statelor membre trebuie să facă schimb de informaţii cu Eurojust, în conformitate cu modalităţile care servesc şi respectă interesul funcţionării acţiunii publice.
(8)Competenţele Eurojust nu aduc atingere competenţelor Comunităţii în materie de protejare a intereselor financiare ale acesteia, şi nici convenţiilor şi acordurilor existente, în special Convenţia europeană privind asistenţa judiciară reciprocă în materie penală (Consiliul Europei), semnată la Strasbourg la 20 aprilie 1959, precum şi Convenţia privind asistenţa judiciară reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene (4), adoptată de Consiliu la 29 mai 2000 şi Protocolul acesteia (5) adoptat la 16 octombrie 2001.
(4)JO C 197, 12.7.2000, p. 3.
(5)JO C 326, 26.11.2001, p. 2.
(9)Pentru a îndeplini aceste obiective, Eurojust prelucrează automat datele cu caracter personal sau în fişiere manuale structurate. În consecinţă, ar trebui să se ia măsurile necesare pentru a garanta un nivel de protecţie a datelor care să corespundă cel puţin celui care rezultă din aplicarea principiilor Convenţiei pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea automată a datelor personale (Consiliul Europei), semnată la Strasbourg la 28 ianuarie 1981 şi din modificările ulterioare, în special Protocolul deschis spre semnare la 8 noiembrie 2001, în momentul în care aceste modificări vor intra în vigoare între statele membre.
(10)Pentru a contribui la garantarea şi la controlul prelucrării corecte de către Eurojust a datelor cu caracter personal, este necesară stabilirea unui organ de control comun care, având în vedere alcătuirea Eurojust, trebuie să fie format din judecători sau, în cazul în care sistemul constituţional sau naţional necesită acest lucru, din persoane cu o funcţie echivalentă, care le conferă independenţa corespunzătoare. Competenţele acestui organ de control comun nu trebuie să aducă atingere competenţelor instanţelor judecătoreşti naţionale şi acţiunilor care pot fi introduse în faţa acestora.
(11)Pentru asigurarea unei coordonări armonioase între diferitele activităţi ale Uniunii şi ale Comunităţii, şi cu respectarea articolelor 29 şi 36 alineatul (2) din tratat, Comisia trebuie să fie asociată pe deplin la lucrările Eurojust, în ceea ce priveşte problemele generale, cât şi pe cele care sunt de competenţa sa. Regulamentul intern al Eurojust trebuie să precizeze modalităţile care permit Comisiei să participe la lucrările Eurojust în domeniile care sunt de competenţa sa.
(12)Este necesar să se prevadă dispoziţii care să asigure că Eurojust şi Oficiul European de Poliţie (Europol) (1) stabilesc şi menţin o strânsă cooperare.
(1)JO C 316, 27.11.1995, p. 1.
(13)Este necesar ca Eurojust şi Reţeaua Judiciară Europeană creată prin Acţiunea comună 98/428/JAI (2) să întreţină legături privilegiate. În acest scop, este necesar, în special, ca secretariatul Reţelei să fie situat în cadrul secretariatului Eurojust.
(2)JO L 191, 7.7.1998, p. 4.
(14)Pentru a facilita activităţile Eurojust, este necesar ca statele membre să poată stabili sau desemna unul sau mai mulţi corespondenţi naţionali.
(15)În măsura în care este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor sale, trebuie, de asemenea, ca Eurojust să poată iniţia cooperarea cu statele terţe şi să poată fi încheiate acorduri în acest sens, prioritar cu statele candidate la aderarea la Uniune, şi cu alte state cu care s-au încheiat acorduri.
(16)Datorită faptului că adoptarea prezentei decizii impune aprobarea unor noi măsuri legislative importante în statele membre, este necesar să se prevadă anumite dispoziţii tranzitorii.
(17)Punctul (57) din concluziile Consiliului European de la Laeken din 14 şi 15 decembrie 2001 prevede că, în aşteptarea unui acord global privind sediul anumitor agenţii, Eurojust îşi poate începe activitatea la Haga.
(18)Prezenta decizie respectă drepturile fundamentale şi ţine cont de principiile recunoscute la articolul 6 alineatul (2) din tratat şi reflectate în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene,
DECIDE:
-****-
Art. 1: Constituire şi personalitate juridică
Prezenta decizie instituie o unitate numită "Eurojust" ca organ al Uniunii.
Eurojust are personalitate juridică.
Art. 2: Compunerea Eurojust
(1)Eurojust este compus din câte un membru naţional, detaşat de fiecare stat membru în conformitate cu sistemul său juridic, având calitatea de procuror, judecător sau de ofiţer de poliţie cu competenţe echivalente.
(2)Statele membre asigură o contribuţie continuă şi eficace la îndeplinirea de către Eurojust a obiectivelor sale în temeiul articolului 3. În vederea îndeplinirii acestor obiective:
a)membrului naţional i se solicită să-şi aibă locul de muncă obişnuit la sediul Eurojust;
b)fiecare membru naţional este asistat de un adjunct şi de o altă persoană ca asistent. Adjunctul şi asistentul îşi pot avea locul de muncă obişnuit la sediul Eurojust. Mai mulţi adjuncţi sau asistenţi pot asista membrul naţional şi, dacă este necesar şi cu acordul colegiului, îşi pot avea locul de muncă obişnuit la sediul Eurojust.
(3)Funcţia de membru naţional îi conferă acestuia competenţele menţionate în prezenta decizie, pentru ca acesta să îşi poată îndeplini sarcinile.
(4)Membrii naţionali, adjuncţii şi asistenţii se supun dreptului naţional al statului lor membru în ceea ce priveşte statutul lor.
(5)Adjunctul îndeplineşte criteriile prevăzute la alineatul (1) şi este în măsură să acţioneze în numele membrului naţional sau să-l înlocuiască pe acesta. Un asistent poate, de asemenea, să acţioneze în numele membrului naţional sau să-l înlocuiască pe acesta, dacă îndeplineşte criteriile prevăzute la alineatul (1).
(6)Eurojust se află în legătură cu un sistem naţional de coordonare Eurojust, în conformitate cu articolul 12.
(7)Eurojust are posibilitatea de a detaşa magistraţi de legătură în state terţe, în conformitate cu dispoziţiile prezentei decizii.
(8)În conformitate cu dispoziţiile prezentei decizii, Eurojust dispune de un secretariat condus de un director administrativ.
Art. 3: Obiective
(1)În cadrul cercetărilor şi al urmăririlor penale, implicând două sau mai multe state membre, a comportamentelor criminale prevăzute la articolul 4 în domeniul criminalităţii grave, în special când aceasta este organizată, obiectivele Eurojust sunt următoarele:
a)promovarea şi ameliorarea coordonării între autorităţile competente ale statelor membre cu privire la cercetările şi urmăririle penale în statele membre, ţinând cont de oricare cerere formulată de o autoritate competentă a unui stat membru şi de orice informaţie furnizată de un organ competent, în temeiul dispoziţiilor adoptate în cadrul tratatelor;
b)ameliorarea cooperării dintre autorităţile competente ale statelor membre, în special prin facilitarea executării cererilor de cooperare judiciară şi a deciziilor privind cooperarea judiciară, inclusiv a celor privind instrumentele de punere în aplicare a principiului recunoaşterii reciproce;
c)susţinerea, în orice alt fel, a autorităţilor competente din statele membre, pentru a consolida eficienţa cercetărilor şi a urmăririlor penale.
(2)În conformitate cu modalităţile prevăzute de prezenta decizie şi la cererea unei autorităţi competente a unui stat membru, Eurojust poate, de asemenea, să sprijine cercetări sau urmăriri penale privind doar acest stat membru şi un stat terţ, în cazul în care un acord stabilind o cooperare în temeiul articolului 26a alineatul (2) a fost încheiat cu statul respectiv sau atunci când, într-un caz particular, există un interes fundamental pentru a oferi acest sprijin.
(3)În funcţie de modalităţile prevăzute de prezenta decizie şi la cererea fie a unei autorităţi competente a unui stat membru, fie a Comisiei, Eurojust poate, de asemenea, să sprijine cercetări sau urmăriri penale privind doar acest stat membru şi Comunitatea.
Art. 4: Competenţe
(1)Domeniul competenţei generale a Eurojust cuprinde:
a)tipurile de criminalitate şi infracţiunile pentru care Europol are oricând competenţa de a acţiona; (2)
(2)La data adoptării prezentei decizii, competenţa Europol este prevăzută la articolul 2 alineatul (1) din Convenţia din 26 iulie 1995 privind înfiinţarea Biroului European de Poliţie (Convenţia Europol) 00 C 316, 27.11.1995, p. 2), astfel cum a fost modificată prin Protocolul din 2003 00 C 2, 6.1.2004, p. 1) şi în anexa acesteia. Cu toate acestea, după intrarea în vigoare a Deciziei Consiliului privind înfiinţarea Oficiului European de Poliţie (Europol), competenţa Eurojust va fi prevăzută în articolul 4 alineatul (1) din respectiva decizie şi în anexa la respectiva decizie.
b)
[textul din Art. 4, alin. (1), litera B. a fost abrogat la 04-iun-2009 de Art. 1, punctul 3., litera B. din Decizia 2009/426/JAI/16-dec-2008]
c)alte infracţiuni comise în legătură cu tipurile de criminalitate şi infracţiunile prevăzute la litera (a) .
(2)Pentru alte tipuri de infracţiuni decât cele prevăzute la alineatul (1), Eurojust poate, în mod complementar, în conformitate cu obiectivele sale şi la cererea unei autorităţi competente a unui stat membru, să asiste la cercetări sau la urmăriri penale.
Art. 5: Funcţiile Eurojust
(1)Pentru a-şi realiza obiectivele, Eurojust îşi îndeplineşte funcţiile:
a)prin intermediul unuia sau al mai multor membri naţionali interesaţi, în conformitate cu articolul 6, sau
b)în calitate de colegiu, în conformitate cu articolul 7, în cazurile:
(i)în care unul sau mai mulţi membri naţionali interesaţi de o cauză tratată de Eurojust fac o cerere cu privire la aceasta sau
(ii)referitoare la cercetări sau urmăriri penale care au repercusiuni la nivelul Uniunii sau pot afecta alte state membre decât cele implicate în mod direct sau
(iii)în care este vorba de o problemă generală referitoare la realizarea obiectivelor sale sau
(iv)prevăzute de alte dispoziţii ale prezentei decizii.
(2)Atunci când îşi îndeplineşte sarcinile, Eurojust indică dacă acţionează prin intermediul unuia sau al mai multor membri naţionali, în sensul articolului 6, sau în calitate de colegiu, în sensul articolului 7.
Art. 5a: Coordonarea permanentă (OCC)
(1)Pentru a-şi putea îndeplini sarcinile în situaţii de urgenţă, Eurojust instituie coordonarea permanentă (OCC) cu rolul de a primi şi de a prelucra în orice moment toate cererile care îi sunt înaintate. OCC poate fi contactată 24 de ore din 24, 7 zile din 7, printr-un punct de contact OCC unic în cadrul Eurojust.
(2)OCC este constituită dintr-un reprezentant (reprezentantul OCC) al fiecărui stat membru, care poate fi fie membrul naţional, fie adjunctul acestuia, fie un asistent care are dreptul să înlocuiască membrul naţional. Reprezentantul OCC poate fi contactat 24 de ore din 24, 7 zile din 7.
(3)Atunci când, în cazuri urgente, o cerere de cooperare judiciară sau o decizie privind cooperarea judiciară, inclusiv privind instrumentele de punere în aplicare a principiului recunoaşterii reciproce, trebuie executată în unul sau în mai multe state membre, autoritatea competentă solicitantă sau emitentă o poate înainta OCC. Punctul de contact OCC înaintează de îndată cererea reprezentantului OCC al statului membru care a trimis cererea şi, dacă acest lucru este solicitat în mod explicit de către autoritatea solicitantă sau emitentă, reprezentanţilor OCC ai statelor membre pe teritoriului cărora ar trebui executată cererea. Aceşti reprezentanţi OCC acţionează fără întârziere în ceea ce priveşte executarea cererii în statul lor membru, prin exercitarea sarcinilor sau a competenţelor de care dispun, care sunt menţionate la articolul 6 şi la articolele 9a-9f.
Art. 6: Funcţiile Eurojust exercitate prin intermediul membrilor săi naţionali
(1)În cazul în care Eurojust acţionează prin intermediul membrilor săi naţionali interesaţi, acesta:
(2)Statele membre se asigură că autorităţile naţionale competente răspund fără întârziere nejustificată cererilor formulate în temeiul prezentului articol.
a)poate să solicite, prezentând motivele care stau la baza cererii sale, autorităţilor competente ale statelor membre vizate să aibă în vedere:
(i)să întreprindă o cercetare sau urmărire penale întemeiate pe fapte concrete;
(ii)să accepte că una dintre autorităţi poate fi mai bine plasată pentru a desfăşura o cercetare sau urmărire penale întemeiate pe fapte concrete;
(iii)să realizeze o coordonare între autorităţile competente ale statelor membre vizate;
(iv)să formeze o echipă comună de anchetă, în conformitate cu instrumentele de cooperare relevante;
(v)să îi furnizeze orice informaţie necesară pentru a-şi îndeplini funcţiile;
(vi)să dispună măsuri de anchetă speciale;
(vii)să dispună orice altă măsură necesară pentru cercetarea sau urmărirea penală;
b)asigură informarea reciprocă a autorităţilor competente ale statelor membre interesate cu privire la cercetările şi urmăririle penale despre care are cunoştinţă;
c)asistă, la cererea acestora, autorităţile competente ale statelor membre, pentru a asigura cea mai bună coordonare posibilă a cercetărilor şi urmăririlor penale;
d)oferă asistenţă pentru îmbunătăţirea cooperării între autorităţile competente ale statelor membre;
e)cooperează şi se consultă cu Reţeaua Judiciară Europeană, utilizând baza documentară a acesteia şi contribuind la îmbunătăţirea ei;
f)în cazurile prevăzute la articolul 3 alineatele (2) şi (3) şi cu acordul colegiului, asistă cercetările şi urmăririle penale cu privire la autorităţile competente ale unui singur stat membru;
g)
[textul din Art. 6, litera G. a fost abrogat la 04-iun-2009 de Art. 1, punctul 5., litera C. din Decizia 2009/426/JAI/16-dec-2008]
Art. 7: Funcţiile Eurojust exercitate în calitate de colegiu
(1)Atunci când Eurojust acţionează în calitate de colegiu, aceasta:
a)poate, în ceea ce priveşte tipurile de criminalitate şi infracţiunile vizate la articolul 4 alineatul (1), să solicite autorităţilor competente ale statelor interesate, motivându-şi cererea:
(i)să întreprindă o cercetare sau urmărire penale întemeiate pe fapte concrete;
(ii)să accepte că una dintre autorităţile competente poate fi mai bine plasată pentru a începe o cercetare sau o urmărire penală întemeiate pe fapte concrete;
(iii)să realizeze o coordonare între autorităţile competente ale statelor membre interesate;
(iv)să formeze o echipă de cercetare comună, în conformitate cu instrumentele de cooperare pertinente;
(v)să-i furnizeze orice informaţie necesară pentru a-şi îndeplini funcţiile;
b)asigură informarea reciprocă a autorităţilor competente ale statelor membre cu privire la cercetările şi urmăririle penale despre care are cunoştinţă şi care au incidenţă la nivelul Uniunii sau care ar putea să intereseze alte state membre decât cele direct interesate;
c)asistă, la solicitarea acestora, autorităţile competente ale statelor membre, pentru a asigura cea mai bună coordonare posibilă a cercetărilor şi urmăririlor penale;
d)ofertă asistenţă pentru îmbunătăţirea cooperării între autorităţile competente ale statelor membre, în special pe baza analizei făcute de Europol;
e)cooperează şi se consultă cu Reţeaua Judiciară Europeană, utilizând baza documentară a acesteia şi contribuind la îmbunătăţirea ei;
f)poate asista Europol, în special furnizându-i avize, pe baza analizelor efectuate de Europol;
g)poate să ofere sprijin logistic în cazurile prevăzute la literele (a), (c) şi (d). Acest sprijin logistic poate include asistenţă la traducerea, interpretarea şi organizarea reuniunilor de coordonare.
(2)În cazul în care doi sau mai mulţi membri naţionali nu pot cădea de acord cu privire la soluţionarea unui caz de conflict de jurisdicţie în ceea ce priveşte desfăşurarea cercetării sau a urmăririi penale în temeiul articolului 6 şi în special al articolului 6 alineatul (1) litera (c), i se solicită colegiului să emită un aviz scris fără caracter obligatoriu privind cazul, dacă respectivul caz nu a putut fi soluţionat printr-un acord reciproc între autorităţile naţionale competente implicate. Avizul colegiului se transmite de îndată statelor membre implicate. Prezentul alineat nu aduce atingere alineatului (1) litera (a) punctul (ii).
(3)Fără a aduce atingere dispoziţiilor cuprinse în orice instrument adoptat de Uniunea Europeană cu privire la cooperarea judiciară, o autoritate competentă poate raporta Eurojust refuzurile sau dificultăţile recurente referitoare la executarea cererilor de cooperare judiciară şi a deciziilor cu privire la această cooperare, inclusiv privind instrumentele de punere în aplicare a principiului recunoaşterii reciproce şi poate solicita colegiului să emită un aviz scris fără caracter obligatoriu privind cazul, dacă respectivul caz nu a putut fi soluţionat printr-un acord reciproc între autorităţile naţionale competente sau prin participarea membrilor naţionali vizaţi. Avizul colegiului se transmite de îndată statelor membre implicate.
Art. 8: Acţiuni ulterioare cererilor şi avizelor Eurojust
În cazul în care autorităţile competente ale statelor membre vizate decid să nu dea curs unei cereri menţionate la articolul 6 alineatul (1) litera (a) sau la articolul 7 alineatul (1) litera (a) sau decid să nu urmeze avizul scris menţionat la articolul 7 alineatele (2) şi (3), acestea informează fără întârziere nejustificată Eurojust cu privire la decizia lor şi la motivele care stau la baza acesteia. Atunci când nu este posibilă prezentarea motivelor care stau la baza refuzului de a da curs unei cereri întrucât acest fapt ar dăuna intereselor fundamentale de siguranţă naţională sau ar pune în pericol siguranţa unor persoane, autorităţile competente ale statelor membre pot invoca motive operaţionale.
Art. 9: Membrii naţionali
(1)Durata mandatului membrilor naţionali este de cel puţin patru ani. Statul membru de origine poate reînnoi mandatul. Membrul naţional nu poate fi revocat din funcţie înainte de sfârşitul mandatului fără o informare prealabilă a Consiliului şi precizarea motivelor care stau la baza deciziei. În cazul în care un membru naţional este preşedinte sau vicepreşedinte al Eurojust, mandatul acestuia, în calitate de membru, durează cel puţin atât cât să-i permită să-şi îndeplinească atribuţiile de preşedinte sau vicepreşedinte pe parcursul întregului mandat pentru care a fost ales.
(2)Schimbul de orice fel de informaţii între Eurojust şi statele membre are loc prin intermediul membrului naţional.
(3)Pentru a îndeplini obiectivele Eurojust, membrul naţional are cel puţin un acces echivalent la informaţiile cuprinse în următoarele tipuri de registre ale statului său membru, care i-ar fi disponibile la nivel naţional în calitatea sa de procuror, judecător sau ofiţer de poliţie, după caz, sau este cel puţin în măsură să obţină aceste informaţii:
a)caziere judiciare;
b)registre privind persoanele arestate;
c)registre privind cercetările penale;
d)registre privind profilurile ADN;
e)alte registre ale statului său membru atunci când consideră că aceste informaţii îi sunt necesare pentru a-şi putea îndeplini sarcinile.
(4)Membrul naţional poate contacta direct autorităţile competente ale statului său membru.
Art. 9a: Competenţele membrului naţional conferite acestuia la nivel naţional
(1)Un membru naţional îşi exercită competenţele menţionate la articolele 9b, 9c şi 9d în calitatea sa de autoritate naţională competentă care acţionează în conformitate cu dreptul intern şi în condiţiile stabilite în prezentul articol şi în articolele 9b-9e. În exercitarea sarcinilor sale, membrul naţional indică, după caz, dacă acţionează în conformitate cu competenţele care i-au fost acordate în temeiul prezentului articol şi al articolelor 9b, 9c şi 9d.
(2)Fiecare stat membru defineşte natura şi sfera competenţelor pe care le acordă membrului naţional în ceea ce priveşte cooperarea judiciară cu privire la respectivul stat membru. Cu toate acestea, fiecare stat membru conferă membrului său naţional cel puţin competenţele descrise la articolul 9b şi, sub rezerva articolului 9e, competenţele descrise la articolele 9c şi 9d, de care ar dispune în calitatea sa de judecător, procuror sau ofiţer de poliţie, după caz, la nivel naţional.
(3)În momentul desemnării membrului naţional, şi, după caz, în orice alt moment, statul membru notifică Eurojust şi Secretariatului General al Consiliului decizia sa privind punerea în aplicare a alineatului (2), pentru ca acesta din urmă să poată informa celelalte state membre. Statele membre se angajează să accepte şi să recunoască prerogativele acordate astfel, în măsura în care sunt conforme cu angajamentele internaţionale.
(4)Fiecare stat membru defineşte dreptul pe care îl are un membru naţional să acţioneze, în relaţia cu autorităţile judiciare străine, în conformitate cu angajamentele internaţionale asumate.
Art. 9b: Competenţe ordinare
(1)Membrii naţionali, în calitatea acestora de autorităţi naţionale competente, au dreptul de a primi, transmite, facilita, monitoriza şi furniza informaţii suplimentare legate de executarea cererilor şi a deciziilor privind cooperarea judiciară, inclusiv a celor privind instrumentele de punere în aplicare a principiului recunoaşterii reciproce. Atunci când se exercită competenţele menţionate în prezentul alineat, autoritatea naţională competentă este informată cu promptitudine.
(2)În cazul unei executări necorespunzătoare sau parţiale a unei cereri de cooperare judiciară, membrii naţionali, în calitatea acestora de autorităţi naţionale competente, au dreptul de a solicita măsuri suplimentare autorităţii naţionale competente din statul lor membru, astfel încât cererea să fie executată pe deplin.
Art. 9c: Competenţe exercitate cu acordul unei autorităţi naţionale competente
(1)Membrii naţionali, în calitatea lor de autorităţi naţionale competente, în acord cu o autoritate naţională competentă sau la cererea acesteia şi de la caz la caz, pot exercita următoarele competenţe:
a)emiterea şi completarea cererilor de cooperare judiciară şi a deciziilor privind cooperarea judiciară, inclusiv a celor privind instrumentele de punere în aplicare a principiului recunoaşterii reciproce;
b)executarea în statul lor membru a cererilor de cooperare judiciară şi a deciziilor privind cooperarea judiciară, inclusiv a celor privind instrumentele de punere în aplicare a principiului recunoaşterii reciproce;
c)dispunerea în statul lor membru a măsurilor de anchetă considerate necesare în cadrul unei reuniuni de coordonare organizate de Eurojust pentru a oferi asistenţă autorităţilor naţionale competente interesate de o anchetă concretă şi la care autorităţile naţionale competente interesate de anchetă sunt invitate să participe;
d)autorizarea şi coordonarea livrărilor supravegheate în statele lor membre.
(2)Competenţele menţionate în prezentul articol sunt exercitate, în principiu, de o autoritate naţională competentă.
Art. 9d: Competenţe exercitate în cazuri urgente
Membrii naţionali, în calitatea lor de autorităţi naţionale competente, în cazuri urgente şi în măsura în care nu le este posibilă identificarea sau contactarea în timp util a autorităţii naţionale competente, au dreptul:
a)să autorizeze şi să coordoneze livrările supravegheate în propriile state membre;
b)să execute, în ceea ce priveşte statul lor membru, o cerere de cooperare judiciară sau o decizie privind cooperarea judiciară, inclusiv privind instrumentele de punere în aplicare a principiului recunoaşterii reciproce.
De îndată ce este identificată sau contactată autoritatea naţională competentă, aceasta va fi informată cu privire la exercitarea competenţelor menţionate la prezentul articol.
Art. 9e: Cereri înaintate de membrii naţionali în cazul în care aceştia nu-şi pot exercita competenţele
(1)Membrul naţional, în calitatea sa de autoritate naţională competentă, este cel puţin competent să prezinte o propunere autorităţii competente pentru exercitarea competenţelor menţionate la articolele 9c şi 9d atunci când acordarea acestor competenţe membrului naţional contravine:
a)normelor constituţionale; sau
b)aspectelor fundamentale ale sistemului justiţiei penale:
(i)referitoare la repartizarea competenţelor între poliţie, procuratură şi instanţe;
(ii)referitoare la repartizarea funcţională a sarcinilor între autorităţile implicate în urmărirea penală;
sau
(iii)referitoare la structura federală a statului membru respectiv.
(2)Statele membre se asigură că, în situaţiile menţionate la alineatul (1), cererea emisă de membrul naţional este tratată fără întârziere de autoritatea naţională competentă.
Art. 9f: Participarea membrilor naţionali în cadrul echipelor comune de anchetă
Statele membre au dreptul de a participa la echipe comune de anchetă, inclusiv la constituirea acestora, în conformitate cu articolul 13 din Convenţia privind asistenţa reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene sau cu Decizia-cadru 2002/465/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind echipele comune de anchetă (*), aferente propriului stat membru. Cu toate acestea, statele membre pot condiţiona participarea membrului naţional de obţinerea acordului din partea autorităţii naţionale competente. Membrii naţionali, membrii adjuncţi sau asistenţii acestora sunt invitaţi să participe la toate echipele comune de anchetă la care participă statul lor membru şi pentru care se furnizează finanţare comunitară în cadrul instrumentelor financiare aplicabile. Fiecare stat membru stabileşte dacă membrul naţional participă la echipa comună de anchetă ca autoritate naţională competentă sau din partea Eurojust.
(*)JO L 162, 20.6.2002, p. 1.
Art. 10: Colegiul
(1)Colegiul este compus din totalitatea membrilor naţionali. Fiecare membru naţional dispune de un vot.
(2)Consiliul hotărând cu majoritate calificată, aprobă regulamentul de procedură al Eurojust, la propunerea colegiului. Colegiul adoptă propunerea cu o majoritate de două treimi, în urma consultării organului de control comun prevăzut la articolul 23 în ceea ce priveşte dispoziţiile privind prelucrarea datelor cu caracter personal. Dispoziţiile regulamentului de procedură care privesc prelucrarea datelor cu caracter personal pot face obiectul unei aprobări separate a Consiliului.
(3)În cazul în care acţionează în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) şi cu articolul 7 alineatele (2) şi (3), colegiul hotărăşte cu o majoritate de două treimi. Colegiul îşi adoptă celelalte decizii în conformitate cu regulamentul de procedură.
Art. 11: Rolul Comisiei
(1)Comisia este pe deplin asociată lucrărilor Eurojust, în conformitate cu articolul 36 alineatul (2) din tratat. Ea participă la aceste lucrări, în domeniile în care este competentă.
(2)În cadrul lucrărilor Eurojust privind coordonarea cercetărilor şi a urmăririlor penale, Comisia poate fi invitată să ajute prin cunoştinţele sale de specialitate.
(3)Eurojust şi Comisia pot conveni asupra unor modalităţi practice necesare consolidării cooperării dintre ele.
Art 12: Sistemul naţional de coordonare Eurojust
(1)Fiecare stat membru desemnează unul sau mai mulţi corespondenţi naţionali ai Eurojust.
(2)Fiecare stat membru instituie, până la 4 iunie 2011, un sistem naţional de coordonare Eurojust pentru a asigura coordonarea eforturilor depuse de:
a)corespondenţii naţionali ai Eurojust;
b)corespondentul naţional al Eurojust pe probleme legate de terorism;
c)corespondentul naţional al Reţelei Judiciare Europene şi cel mult trei puncte de contact ale Reţelei Judiciare Europene;
d)membrii naţionali sau punctele de contact din Reţeaua echipelor comune de anchetă şi din reţelele instituite prin Decizia 2002/494/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 de înfiinţare a unei reţele europene de puncte de contact cu privire la persoane vinovate de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război (*), prin Decizia 2007/845/JAI a Consiliului din 6 decembrie 2007 privind cooperarea dintre oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre în domeniul urmăririi şi identificării produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracţiunile (**) şi prin Decizia 2008/852/JAI a Consiliului din 24 octombrie 2008 privind un punct de contact pentru combaterea corupţiei (***).
(*)JO L 167, 26.6.2002, p. 1.
(**)JO L 332, 18.12.2007, p. 103.
(***)JO L 301, 12.11.2008, p. 38.
(3)Persoanele menţionate la alineatele (1) şi (2) îşi menţin funcţia şi statutul lor în conformitate cu dreptul intern.
(4)Corespondenţii naţionali ai Eurojust răspund de funcţionarea sistemului naţional de coordonare Eurojust. Atunci când sunt desemnaţi mai mulţi corespondenţi ai Eurojust, unul dintre aceştia este responsabil de funcţionarea sistemului naţional de coordonare Eurojust.
(5)Sistemul naţional de coordonare Eurojust facilitează, în cadrul statului membru, îndeplinirea funcţiilor Eurojust, în special prin:
a)asigurarea faptului că sistemul de gestionare a cazurilor menţionat la articolul 16 primeşte informaţii referitoare la statul membru în cauză în mod eficient şi sigur;
b)acordarea de asistenţă în luarea deciziei dacă un caz ar trebui tratat cu sprijinul Eurojust sau al Reţelei Judiciare Europene;
c)acordarea de asistenţă membrului naţional în identificarea autorităţilor competente pentru executarea cererilor de cooperare judiciară şi a deciziilor privind cooperarea judiciară, inclusiv a celor privind instrumentele de punere în aplicare a principiului recunoaşterii reciproce;
d)menţinerea unor legături strânse cu unitatea naţională Europol.
(6)În vederea realizării obiectivelor menţionate la alineatul (5), persoanele menţionate la alineatul (1) şi la alineatul (2) literele (a)-(c) se conectează, iar persoanele menţionate la alineatul (2) litera (d) se pot conecta la sistemul de gestionare a cazurilor în conformitate cu prezentul articol, cu articolele 16, 16a, 16b şi 18 şi cu regulamentul de procedură al Eurojust. Conectarea la sistemul de gestionare a cazurilor este suportată de la bugetul general al Uniunii Europene.
(7)Nicio dispoziţie a prezentului articol nu poate fi înţeleasă ca aducând atingere contactelor directe dintre autorităţile judiciare competente, astfel cum se prevede în instrumentele privind cooperarea judiciară, precum articolul 6 din Convenţia privind asistenţa reciprocă în materie penală dintre statele membre ale Uniunii Europene. Relaţiile dintre membrul naţional şi corespondenţii naţionali nu exclud contactele directe dintre membrul naţional şi autorităţile sale competente.
Art. 13: Schimburile de informaţii cu statele membre şi între membrii naţionali
(1)Autorităţile competente ale statelor membre fac schimb de orice fel de informaţii cu Eurojust necesare îndeplinirii funcţiilor acestuia, în conformitate cu articolele 4 şi 5, în conformitate cu normele privind protecţia datelor prevăzute în prezenta decizie. Printre aceste informaţii se află cel puţin informaţiile prevăzute la alineatele (5), (6) şi (7).
(2)Transmiterea de informaţii către Eurojust se interpretează ca o cerere de asistenţă din partea Eurojust în cazul respectiv numai dacă o autoritate competentă specifică acest lucru.
(3)Membrii naţionali ai Eurojust sunt împuterniciţi să facă schimb, fără autorizaţie prealabilă, de orice fel de informaţii necesare în vederea îndeplinirii funcţiilor Eurojust, între ei sau cu autorităţile competente ale propriului stat membru. În special, membrii naţionali sunt informaţi de îndată în legătură cu un caz care îi priveşte.
(4)Prezentul articol nu aduce atingere altor obligaţii referitoare la transmiterea informaţiilor către Eurojust, inclusiv Deciziei 2005/671/JAI a Consiliului din 20 septembrie 2005 privind schimbul de informaţii şi cooperarea referitoare la infracţiunile de terorism (*).
(*)JO L 253, 29.9.2005, p. 22.
(5)Statele membre se asigură că membrii naţionali sunt informaţi cu privire la constituirea unei echipe comune de anchetă, fie că aceasta este constituită în temeiul articolului 13 din Convenţia privind asistenţa reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene, fie în temeiul Deciziei-cadru 2002/465/JAI, şi cu privire la rezultatele activităţii echipei respective.
(6)Statele membre se asigură că membrul lor naţional este informat fără întârziere cu privire la toate cazurile în care cel puţin trei state membre sunt implicate în mod direct şi pentru care cererile de cooperare judiciară sau deciziile privind cooperarea judiciară, inclusiv instrumentele de punere în aplicare a principiului recunoaşterii reciproce, au fost transmise către cel puţin două state membre; şi
a)infracţiunea în cauză este pasibilă în statul membru solicitant sau emitent de o pedeapsă cu închisoarea sau o măsură de siguranţă privativă de libertate pentru o perioadă de cel puţin cinci sau şase ani, în funcţie de decizia statului membru în cauză, şi este inclusă în lista următoare:
(i)traficul de fiinţe umane;
(ii)exploatarea sexuală a copiilor şi pornografia infantilă;
(iii)traficul de droguri;
(iv)traficul de arme de foc, piese şi componente ale acestora şi de muniţie;
(v)corupţia;
(vi)frauda care aduce atingere intereselor financiare ale Comunităţilor Europene;
(vii)falsificarea monedei euro;
(viii)spălarea banilor;
(ix)atacurile împotriva sistemelor informatice; sau
b)există indicii concrete că este implicată o organizaţie criminală;
sau
c)există indicii conform cărora cazul poate avea un impact grav la nivel transfrontalier sau repercusiuni la nivelul Uniunii Europene sau ar putea afecta alte state membre decât cele direct implicate.
(7)Statele membre se asigură că membrul lor naţional este informat cu privire la:
a)cazurile în care au apărut sau este probabilă apariţia unor conflicte de jurisdicţie;
b)livrările supravegheate care afectează cel puţin trei state, dintre care cel puţin două sunt state membre;
c)dificultăţile repetate sau refuzurile privind executarea cererilor de cooperare judiciară şi a deciziilor privind cooperarea judiciară, inclusiv a celor privind instrumentele de punere în aplicare a principiului recunoaşterii reciproce.
(8)Autorităţile naţionale nu sunt obligate, într-un caz anume, să furnizeze informaţii, dacă acest lucru presupune:
a)lezarea unor interese naţionale esenţiale în materie de securitate; sau
b)punerea în pericol a siguranţei unor persoane.
(9)Prezentul articol nu aduce atingere condiţiilor prevăzute în acordurile sau înţelegerile bilaterale sau multilaterale dintre statele membre şi ţări terţe, inclusiv oricăror condiţii stabilite de ţări terţe privind utilizarea informaţiilor, odată ce acestea au fost furnizate.
(10)Informaţiile transmise Eurojust în temeiul alineatelor (5), (6) şi (7) includ cel puţin tipurile de informaţii cuprinse în lista prevăzută în anexă, atunci când acestea sunt disponibile.
(11)Informaţiile menţionate în prezentul articol se transmit către Eurojust într-un mod structurat.
(12)Până la 4 iunie 2014 (*), Comisia întocmeşte, pe baza informaţiilor transmise de către Eurojust, un raport privind punerea în aplicare a prezentului articol, însoţit de orice propunere considerată potrivită, inclusiv în vederea unei eventuale modificări a alineatelor (5), (6) şi (7) şi a anexei.
(*)JO L 253, 29.9.2005, p. 22.
Art. 13a: Informaţii furnizate de Eurojust autorităţilor naţionale competente
(1)Eurojust furnizează autorităţilor naţionale competente informaţii şi răspunsuri cu privire la rezultatele prelucrării informaţiilor, inclusiv cu privire la existenţa unor legături cu cazuri deja stocate în sistemul de gestionare a cazurilor.
(2)În afară de aceasta, în cazul în care autoritatea naţională competentă solicită Eurojust să-i furnizeze informaţii, Eurojust i le transmite în termenul stabilit de respectiva autoritate.
Art. 14: Prelucrarea datelor cu caracter personal
(1)În măsura în care acest lucru este necesar pentru realizarea obiectivelor sale, Eurojust poate, în cadrul competenţelor sale şi pentru buna îndeplinire a funcţiilor sale, să prelucreze datele cu caracter personal, pe cale automată sau în fişiere manuale structurate.
(2)Eurojust adoptă măsurile necesare pentru garantarea unui nivel de protecţie a datelor cu caracter personal care să corespundă cel puţin nivelului rezultat din aplicarea principiilor Convenţiei Consiliului Europei din 28 ianuarie 1981 şi din modificările ulterioare în vigoare între statele membre.
(3)Datele cu caracter personal prelucrate de Eurojust sunt adecvate, pertinente şi nu trebuie să depăşească scopurile pentru care sunt prelucrate şi, ţinând cont de informaţiile furnizate de autorităţile competente ale statelor membre sau de alţi parteneri, în conformitate cu articolele 13 şi 26, sunt exacte şi actualizate. Eurojust prelucrează datele cu caracter personal în mod loial şi licit.
(3)Datele cu caracter personal prelucrate de Eurojust sunt adecvate, pertinente şi nu trebuie să depăşească scopurile pentru care sunt prelucrate şi, ţinând cont de informaţiile furnizate de autorităţile competente ale statelor membre sau de alţi parteneri, în conformitate cu articolele 13, 26 şi 26 a sunt exacte şi actualizate. Eurojust prelucrează datele cu caracter personal în mod loial şi licit.
(4)[textul din Art. 14, alin. (4) a fost abrogat la 04-iun-2009 de Art. 1, punctul 13., litera B. din Decizia 2009/426/JAI/16-dec-2008]
Art. 15: Restricţii privind prelucrarea datelor cu caracter personal
(1)La prelucrarea datelor, în conformitate cu articolul 14 alineatul (1), Eurojust poate să utilizeze doar următoarele date cu caracter personal ale persoanelor care, în temeiul dreptului intern al statelor membre respective, fie sunt suspectate că au comis sau că au participat la comiterea unei infracţiuni care ţine de competenţa Eurojust, fie au fost condamnate pentru o astfel de infracţiune.
a)numele, numele purtat anterior, prenumele şi, după caz, pseudonimul;
b)data şi locul naşterii;
c)naţionalitatea;
d)sexul;
e)locul de reşedinţă, profesia şi locul unde se află persoana respectivă;
f)numărul de securitate socială, al permisului de conducere, al actelor de identitate şi datele privind paşaportul;
g)informaţiile referitoare la persoanele juridice, în cazul în care acestea conţin informaţii despre persoanele fizice identificate sau identificabile care fac obiectul unei cercetări sau al unei urmăriri penale;
h)conturile bancare şi conturile din alte instituţii financiare;
i)descrierea şi natura faptelor contestate, data comiterii lor, calificarea lor penală şi stadiul cercetărilor;
j)faptele din care ar rezulta o extindere a cauzei la nivel internaţional;
k)informaţii legate de presupusa apartenenţă la o organizaţie criminală.
l)numerele de telefon, adresele de e-mail şi datele prevăzute la articolul 2 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 martie 2006 privind păstrarea datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice accesibile publicului sau de reţele de comunicaţii publice (*);
(*)JO L 105, 13.4.2006, p. 54.
m)datele privind înmatricularea autovehiculelor;
n)profilul ADN constituit din partea necodată a ADN-ului, fotografiile şi amprentele.
(2)La prelucrarea datelor, în conformitate cu articolul 14 alineatul (1), Eurojust poate să utilizeze doar următoarele date cu caracter personal ale persoanelor care, în temeiul dreptului intern al statelor membre respective, sunt considerate martori sau victime într-o anchetă sau o urmărire penală referitoare la unul sau mai multe tipuri de criminalitate şi infracţiuni definite la articolul 4:
a)numele, numele purtat anterior, prenumele şi, după caz, pseudonimul;
b)data şi locul naşterii;
c)naţionalitatea;
d)sexul;
e)locul de reşedinţă, profesia şi locul unde se află persoana respectivă;
f)descrierea şi natura faptelor care le privesc, data comiterii lor, încadrarea penală şi stadiul cercetărilor.
(3)Cu toate acestea, în cazuri excepţionale, Eurojust poate prelucra, de asemenea, într-un timp limitat, alte date cu caracter personal referitoare la împrejurările săvârşirii unei infracţiuni, atunci când acestea au un interes imediat pentru cercetările în curs la a căror coordonare Eurojust contribuie şi de care se ţine cont în acest cadru, cu condiţia ca prelucrarea acestor date specifice să fie conformă cu dispoziţiile prevăzute de articolele 14 şi 21.
Delegatul responsabil cu protecţia datelor prevăzute la articolul 17 este informat de îndată cu privire la aplicarea prezentului alineat.
Atunci când alte asemenea date se referă la martori sau victime, în sensul alineatului (2), decizia de prelucrare a acestora este adoptată de cel puţin doi membri naţionali.
(4)Datele cu caracter personal, indiferent dacă fac sau nu obiectul unei prelucrări automate, şi care pun în evidenţă originea rasială sau etnică, opiniile politice, convingerile religioase sau filozofice sau apartenenţa sindicală, precum şi cele ce se referă la sănătate şi la viaţa sexuală, nu pot fi prelucrate de Eurojust decât în cazul în care sunt necesare cercetărilor naţionale relevante şi coordonării în cadrul Eurojust.
Delegatul responsabil cu protecţia datelor este informat de îndată cu privire la aplicarea prezentului alineat.
Aceste date nu pot fi introduse în indexul prevăzut la articolul 16 alineatul (1).
Atunci când aceste alte date se referă la martori sau victime, în sensul alineatului (2), decizia de prelucrare a acestora este adoptată de colegiu.
Art. 16: Sistemul de gestionare a cazurilor, indexul şi fişierele de lucru temporare
(1)În conformitate cu prezenta decizie, Eurojust instituie un sistem de gestionare a cazurilor compus din fişiere de lucru temporare şi dintr-un index care conţin date cu caracter personal şi date fără caracter personal.
(2)Scopul sistemului de gestionare a cazurilor este de:
a)a sprijini conducerea şi coordonarea cercetărilor şi a urmăririlor penale pentru care Eurojust acordă asistenţă, în special prin corelarea informaţiilor;
b)a facilita accesul la informaţiile referitoare la cercetările şi urmăririle penale în curs;
c)a facilita controlul legalităţii prelucrării datelor cu caracter personal şi al conformităţii cu prezenta decizie.
(3)Sistemul de gestionare a cazurilor, în măsura în care este în conformitate cu normele privind protecţia datelor cuprinse în prezenta decizie, poate fi legat la conexiunea securizată de telecomunicaţii menţionată la articolul 9 din Decizia 2008/976/JAI a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind Reţeaua Judiciară Europeană (*).
(*)JO L 348, 24.12.2008, p. 130.
(4)Indexul conţine referinţe ale fişierelor de lucru temporare prelucrate în cadrul Eurojust şi nu poate conţine alte date cu caracter personal decât cele menţionate la articolul 15 alineatul (1) literele (a)-(i), (k) şi (m) şi la articolul 15 alineatul (2).
(5)Pentru a-şi îndeplini sarcinile în conformitate cu prezenta decizie, membrii naţionali ai Eurojust pot prelucra într-un fişier de lucru temporar date referitoare la cazurile specifice la care lucrează. Aceştia permit accesul responsabilului cu protecţia datelor la respectivul fişier de lucru. Responsabilul cu protecţia datelor este informat de către membrul naţional respectiv în legătură cu deschiderea fiecărui fişier de lucru nou care conţine date cu caracter personal.
(6)Pentru prelucrarea datelor cu caracter personal legate de cazuri, Eurojust nu poate institui niciun fişier automatizat, altul decât sistemul de gestionare a cazurilor.
Art. 16a: Funcţionarea fişierelor de lucru temporare şi a indexului
(1)Fişierul de lucru temporar este deschis de membrul naţional respectiv pentru fiecare caz cu privire la care i se transmit informaţii atâta timp cât această comunicare este în conformitate cu prezenta decizie sau cu instrumentele menţionate la articolul 13 alineatul (4). Membrul naţional răspunde de gestionarea fişierelor de lucru temporare pe care le-a deschis.
(2)Membrul naţional care a deschis un fişier de lucru temporar decide, de la caz la caz, dacă menţine accesul restrâns la acesta sau acordă acces total sau parţial, atunci când acest lucru este necesar pentru a permite Eurojust să-şi îndeplinească sarcinile, altor membri naţionali sau membrilor autorizaţi ai personalului Eurojust.
(3)Membrul naţional care a deschis un fişier de lucru temporar decide care sunt informaţiile referitoare la acesta care se introduc în index.
Art. 16b: Accesul la sistemul de gestionare a cazurilor la nivel naţional
(1)Persoanele menţionate la articolul 12 alineatul (2), în măsura în care sunt conectate la sistemul de gestionare a cazurilor în conformitate cu articolul 12 alineatul (6), pot avea acces numai la:
a)index, exceptând cazul în care membrul naţional care a decis introducerea datelor în index a refuzat în mod expres acordarea accesului;
b)fişierele temporare de lucru deschise sau gestionate de membrul naţional din statul lor membru;
c)fişierele temporare de lucru deschise sau gestionate de membrii naţionali din alte state membre şi la care membrul naţional din statul lor membru a primit acces, exceptând cazul în care membrul naţional care a deschis fişierul temporar de lucru sau care îl gestionează a refuzat în mod expres acordarea accesului.
(2)Membrul naţional decide, în limitele dispoziţiilor alineatului (1), gradul de acces la fişierele de lucru temporare acordat în statul său membru persoanelor menţionate la articolul 12 alineatul (2), în măsura în care acestea sunt conectate la sistemul de gestionare a cazurilor în conformitate cu articolul 12 alineatul (6).
(3)Fiecare stat membru decide, după consultarea membrului său naţional, cu privire la gradul de acces la index acordat în statul membru respectiv persoanelor menţionate la articolul 12 alineatul (2), în măsura în care acestea sunt conectate la sistemul de gestionare a cazurilor în conformitate cu articolul 12 alineatul (6). Statele membre notifică Eurojust şi Secretariatul General al Consiliului în legătură cu decizia lor privind punerea în aplicare a prezentului alineat, astfel încât acesta din urmă să poată informa celelalte state membre.
Cu toate acestea, persoanele menţionate la articolul 12 alineatul (2), în măsura în care acestea sunt conectate la sistemul de gestionare a cazurilor în conformitate cu articolul 12 alineatul (6), au cel puţin acces la index în măsura în care acest lucru este necesar pentru a accesa fişierele de lucru temporare la care le-a fost acordat accesul în conformitate cu alineatul (2) din acest articol.
(4)Până la 4 iunie 2013 Eurojust înaintează un raport Consiliului şi Comisiei cu privire la punerea în aplicare a alineatului (3). Fiecare stat membru analizează, pe baza respectivului raport, oportunitatea revizuirii gradului de acces acordat în conformitate cu alineatul (3).
Art. 17: Delegatul responsabil cu protecţia datelor
(1)Eurojust dispune de un delegat responsabil cu protecţia datelor, care este membru al personalului, special numit în acest scop. În această calitate, delegatul depinde direct de colegiu. În exerciţiul funcţiilor prevăzute de prezentul articol, acesta acţionează independent.
(2)Delegatul responsabil cu protecţia datelor are, în special, următoarele funcţii:
a)se asigură, în mod independent, că datele cu caracter personal sunt prelucrate legal şi în conformitate cu dispoziţiile prevăzute în acest domeniu de prezenta decizie;
b)controlează păstrarea, în funcţie de modalităţile care vor fi prevăzute de regulamentul de procedură, a unei înregistrări scrise a transmiterii şi primirii datelor cu caracter personal, în special în sensul aplicării articolului 19 alineatul (3), în condiţiile de siguranţă prevăzute la articolul 22;
c)garantează că, la cerere, persoanele interesate sunt informate cu privire la drepturile lor în cadrul prezentei decizii.
(3)În îndeplinirea funcţiilor sale, responsabilul cu protecţia datelor are acces la toate datele prelucrate de Eurojust şi la toate localurile acestuia.
(4)Atunci când constată o prelucrare pe care nu o consideră conformă cu prezenta decizie, responsabilul cu protecţia datelor:
a)informează colegiul, care trebuie să confirme primirea informaţiei;
b)sesizează organul de control comun, în cazul în care colegiul nu a remediat nerespectarea prelucrării corecte a datelor, într-un termen rezonabil.
Art. 18: Accesul autorizat la datele cu caracter personal
Numai membrii naţionali, adjuncţii şi asistenţii acestora menţionaţi la articolul 2 alineatul (2), persoanele menţionate la articolul 12 alineatul (2), în măsura în care sunt conectate la sistemul de gestionare a cazurilor în conformitate cu articolul 12 alineatul (6) şi personalul autorizat al Eurojust pot avea acces la datele cu caracter personal prelucrate de Eurojust în scopul realizării obiectivelor Eurojust şi în limitele prevăzute la articolele 16, 16a şi 16b.
Art. 19: Dreptul de acces la datele cu caracter personal
(1)Orice persoană are dreptul de acces la datele cu caracter personal care o privesc şi care sunt prelucrate de Eurojust, în condiţiile prevăzute de prezentul articol.
(2)Orice persoană care doreşte să-şi exercite dreptul de acces la datele cu caracter personal care o privesc, stocate de Eurojust, sau care doreşte ca acestea să fie verificate, în conformitate cu articolul 20, poate să facă o cerere în acest scop, în mod gratuit, în statul membru pe care îl alege, la autoritatea numită de acest stat, care trebuie să sesizeze de îndată Eurojust.
(3)Dreptul oricărei persoane de acces la datele cu caracter personal care o privesc sau de a le verifica se exercită cu respectarea şi în conformitate cu legislaţia şi procedurile statului membru în care solicitantul şi-a depus cererea. Cu toate acestea, în cazul în care Eurojust poate determina care autoritate a unui stat membru a transmis datele respective, această autoritate poate cere ca dreptul de acces să se exercite cu respectarea şi în conformitate cu legislaţia şi procedurile statului membru respectiv.
(4)Accesul la datele cu caracter personal este refuzat în cazul în care:
a)acest acces poate compromite una dintre activităţile Eurojust;
b)acest acces poate compromite o anchetă naţională;
c)acest acces poate pune în pericol drepturile şi libertăţile unor terţi.
(5)Decizia de a acorda acest drept de acces ţine cont, în mod corespunzător, de statutul persoanelor care formulează cererea, în ceea ce priveşte datele stocate de Eurojust.
(6)Membrii naţionali vizaţi de respectiva cerere o prelucrează şi decid în numele Eurojust. Cererea face obiectul unei prelucrări complete timp de trei luni de la data primirii sale. În caz de dezacord, aceştia trimit cauza colegiului, care decide în privinţa cererii cu o majoritate de două treimi.
(7)În cazul în care accesul este refuzat sau nici una din datele cu caracter personal care îl privesc pe solicitant nu este prelucrată de Eurojust, aceasta notifică solicitantului că a efectuat verificările necesare, fără a oferi indicaţii care ar putea dezvălui dacă solicitantul este cunoscut sau nu.
(8)În cazul în care solicitantul nu este satisfăcut de răspunsul dat cererii sale, el poate ataca această decizie în faţa organului de control comun. Organul de control comun stabileşte dacă decizia adoptată de Eurojust este conformă cu prezenta decizie.
(9)Autorităţile de aplicare a legii competente ale statelor membre sunt consultate de Eurojust înainte de a se adopta o decizie. Aceste autorităţi sunt informate ulterior cu privire la conţinutul său de către membrii naţionali interesaţi.
Art. 20: Rectificarea şi ştergerea datelor cu caracter personal
(1)În conformitate cu articolul 19 alineatul (3), orice persoană are dreptul să ceară Eurojust rectificarea, blocarea sau ştergerea datelor care o privesc, în cazul în care sunt eronate ori incomplete, sau a căror introducere sau stocare sunt contrare prezentei decizii.
(2)Eurojust îi comunică solicitantului dacă s-a procedat la rectificarea, blocarea sau ştergerea datelor care îl privesc. În cazul în care solicitantul nu este mulţumit de răspunsul Eurojust, el poate sesiza organul de control comun, în termen de 30 de zile de la primirea deciziei Eurojust.
(3)La cererea autorităţilor competente ale unui stat membru, a membrului său naţional sau a corespondentului său naţional, în cazul în care acesta există, şi sub responsabilitatea lor, în conformitate cu regulamentul său de procedură, Eurojust rectifică sau şterge datele cu caracter personal pe care le prelucrează şi care sunt transmise sau introduse de acest stat membru, de membrul său naţional sau de corespondentul său naţional. Autorităţile competente ale statelor membre şi Eurojust, inclusiv membrul naţional sau corespondentul naţional, în cazul în care aceştia există, asigură în acest cadru respectarea principiilor stabilite la articolul 14 alineatele (2) şi (3) şi la articolul 15 alineatul (4).
(4)În cazul în care se dovedeşte că datele cu caracter personal prelucrate de Eurojust sunt incorecte sau incomplete, sau că introducerea şi păstrarea acestora sunt contrare dispoziţiilor prezentei decizii, Eurojust trebuie să le blocheze, să le rectifice sau să le şteargă.
(5)În cazurile prevăzute la alineatele (3) şi (4), toţi furnizorii şi destinatarii acestor date sunt informaţi de îndată. Aceşti destinatari sunt astfel obligaţi, în conformitate cu normele care li se aplică, să procedeze, de asemenea, la rectificarea, blocarea sau ştergerea acestor date din propriile lor sisteme.
Art. 21: Termenele de stocare a datelor cu caracter personal
(1)Datele cu caracter personal prelucrate de Eurojust nu sunt stocate de acesta decât pentru perioada necesară realizării obiectivelor sale.
(2)Datele cu caracter personal prevăzute la articolul 14 alineatul (1), prelucrate de Eurojust, nu pot fi stocate mai mult timp decât prima dată aplicabilă dintre următoarele date:
a)data de expirare a termenului de prescripţie a acţiunii penale în toate statele membre interesate de anchetă şi de urmăririle penale;
(a-a) data la care persoana a fost achitată şi decizia a rămas definitivă;
b)trei ani de la data la care rămâne definitivă decizia judiciară a ultimului stat membru vizat de cercetarea sau urmărirea penală;
c)data la care Eurojust şi statele membre interesate au constatat sau au decis de comun acord că nu mai este necesară coordonarea cercetării şi a urmăririlor penale de către Eurojust exceptând cazul în care există obligaţia ca aceste informaţii să fie furnizate către Eurojust în conformitate cu articolul 13 alineatele (6) şi (7) sau cu instrumentele menţionate la articolul 13 alineatul (4)
d)trei ani de la data la care datele au fost transmise în conformitate cu articolul 13 alineatele (6) şi (7) sau cu instrumentele menţionate la articolul 13 alineatul (4)
(3)_
a)Respectarea termenelor de stocare prevăzute la alineatul (2) literele (a)-(d) este verificată permanent printr-o prelucrare automată corespunzătoare. În orice caz, la fiecare trei ani de la data introducerii lor, se face o verificare a necesităţii stocării datelor.
b)Atunci când unul dintre termenele de stocare prevăzute la alineatul (2) literele (a)-(d) a expirat, Eurojust verifică necesitatea de a stoca datele un timp mai îndelungat pentru a-şi putea îndeplini obiectivele şi poate decide stocarea lor, prin derogare, până la verificarea următoare.
Cu toate acestea, odată cu expirarea termenului de prescripţie a acţiunii penale în toate statele membre vizate, astfel cum se prevede la alineatul (2) litera (a), datele nu pot fi stocate decât dacă sunt necesare pentru ca Eurojust să furnizeze asistenţă în conformitate cu prezenta decizie.
c)Atunci când datele au fost stocate, prin derogare, în temeiul literei (b), o verificare a necesităţii stocării lor are loc la fiecare trei ani.
(4)În cazul în care există un dosar care reia date neautomate şi nestructurate şi atunci când termenul de stocare pentru ultima dată automată provenind din acest dosar a fost depăşit, fiecare din componentele acestui dosar este retrimisă autorităţii care a transmis-o, iar eventualele copii sunt distruse.
(5)În cazul în care Eurojust a coordonat o cercetare sau urmărire penale, membrii naţionali interesaţi informează Eurojust şi celelalte state membre interesate cu privire la toate deciziile judiciare referitoare la acest caz şi care au rămas definitive, în special în scopul aplicării alineatului (2) litera (b).
Art. 22: Siguranţa datelor
(1)În ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul prezentei decizii, Eurojust şi fiecare stat membru, în măsura în care acesta este interesat de datele transmise de Eurojust, asigură protecţia acestor date împotriva distrugerii accidentale sau ilicite, a pierderii accidentale sau a divulgării, a modificării şi accesului neautorizat sau împotriva oricărei alte forme de prelucrare neautorizată.
(2)Regulamentul de procedură conţine măsurile tehnice şi modalităţile organizaţionale necesare punerii în aplicare a prezentei decizii cu privire la siguranţa datelor şi, în special, măsuri pentru:
a)a interzice oricărei persoane neautorizate să aibă acces la echipamentele utilizate pentru prelucrarea datelor cu caracter personal;
b)a împiedica citirea, copierea, modificarea sau îndepărtarea neautorizate a suporturilor de date;
c)a împiedica introducerea neautorizată de date în fişier, precum şi orice inspectare, modificare sau ştergere neautorizată de date stocate cu caracter personal;
d)a împiedica utilizarea sistemelor de prelucrare automată a datelor de către persoane neautorizate, cu ajutorul echipamentelor de transmitere a datelor;
e)a garanta că, pentru utilizarea unui sistem de prelucrare automată a datelor, persoanele autorizate nu pot avea acces decât la datele care sunt de competenţa lor;
f)a garanta că se va putea verifica şi stabili căror instanţe le sunt transmise date cu caracter personal, în cazul transmiterii de date;
g)a garanta că se va putea verifica şi stabili a posteriori care date cu caracter personal au fost introduse în sistemele de prelucrare automată a datelor, în ce moment şi de către cine;
h)a împiedica citirea, copierea, modificarea sau ştergerea neautorizate a datelor în timpul transmiterii de date cu caracter personal, precum şi în timpul transportului suporturilor de date.
Art. 23: Organul de control comun
(1)Se instituie un organ de control comun independent care controlează, în mod colegial, activităţile Eurojust prevăzute la articolele 14-22, 26, 26 a şi 27 pentru a asigura că datele cu caracter personal sunt prelucrate cu respectarea prezentei decizii. Pentru a îndeplini aceste sarcini, organul de control comun are dreptul de acces fără rezerve la toate fişierele în care aceste date cu caracter personal sunt prelucrate. Eurojust furnizează organului de control comun toate informaţiile conţinute în fişierele pe care acesta le cere şi îl asistă în executarea sarcinilor prin toate celelalte mijloace.
Organul de control comun se reuneşte cel puţin o dată pe semestru. De asemenea, acesta se reuneşte în următoarele trei luni de la data introducerii unei acţiuni menţionate la articolul 19 alineatul (8) sau în trei luni de la data la care i-a fost înaintat un caz în conformitate cu articolul 20 alineatul (2). Organul de control comun poate, de asemenea, fi convocat de preşedintele său la cererea a cel puţin două state membre.
În vederea constituirii acestui organ de control comun, fiecare stat membru numeşte, în conformitate cu sistemul său juridic, un judecător care nu este membru al Eurojust sau, în cazul în care sistemul constituţional sau naţional cere acest lucru, o persoană care deţine o funcţie care îi conferă o independenţă corespunzătoare, pentru a figura pe lista judecătorilor susceptibili de a face parte din organul de control comun, în calitate de membru sau de judecător ad-hoc. Durata numirii nu poate fi mai mică de trei ani. Revocarea desemnării este reglementată de principiile revocării aplicabile în temeiul dreptului intern al statului membru de origine. Numirea şi revocarea sunt notificate secretariatului general al Consiliului şi Eurojust.
(2)Organul de control comun este compus din 3 membri permanenţi şi, după cum este prevăzut la alineatul (4), din judecători ad-hoc.
(3)Judecătorul numit de către un stat membru devine membru permanent în urma alegerii sale în reuniunea în plen a persoanelor numite de către statele membre în conformitate cu alineatul (1) şi rămâne membru permanent pentru trei ani. Alegerea unui membru permanent al organului de control comun se desfăşoară anual, prin vot secret. Preşedinţia organului de control comun este deţinută de membrul care se află în al treilea an de mandat de la data alegerilor. Membrii permanenţi pot fi realeşi. Persoanele numite care doresc să fie alese îşi prezintă candidatura, în scris, secretariatului organului de control comun cu 10 zile înainte de data reuniunii în cadrul căreia are loc alegerea.
(4)Unul sau mai mulţi judecători ad-hoc participă, de asemenea, numai pe durata examinării unei acţiuni privind datele cu caracter personal provenind din statul membru care i-a numit.
(4a) Organul de control comun adoptă în cadrul normelor sale de procedură măsurile necesare pentru punerea în aplicare a alineatelor (3) şi (4).
(5)Compunerea organului de control comun se menţine pe întreaga durată a examinării unei acţiuni, chiar în cazul în care membrii permanenţi au ajuns la sfârşitul mandatului lor, în temeiul alineatului (3).
(6)Fiecare membru şi fiecare judecător ad-hoc au dreptul de vot. În cazul parităţii voturilor, votul preşedintelui este decisiv.
(7)Organul de control comun examinează acţiunile care îi sunt prezentate, în conformitate cu articolul 19 alineatul (8) şi articolul 20 alineatul (2), efectuează controale, în conformitate cu alineatul (1) primul paragraf din prezentul articol. În cazul în care organul de control comun consideră că o decizie adoptată de Eurojust sau o prelucrare a datelor efectuată de acesta nu este conformă cu prezenta decizie, cazul este trimis în faţa Eurojust, care se supune deciziei organului de control comun.
(8)Deciziile organului de control comun sunt definitive şi obligatorii pentru Eurojust.
(9)Persoanele numite de statele membre în conformitate cu alineatul (1) paragraful al treilea, conduse de preşedintele organului de control comun, adoptă un regulament intern şi de procedură, care, în scopul examinării unei acţiuni, prevede criterii obiective pentru numirea membrilor organului.
(10)Cheltuielile secretariatului sunt acoperite din bugetul Eurojust. Secretariatul organului de control comun este independent în exercitarea funcţiilor sale în cadrul Secretariatului Eurojust.
Secretariatul organului de control comun se poate baza pe experienţa secretariatului instituit prin Decizia 2000/641/JAI(*).
(*)Decizia 2000/641/JAI a Consiliului din 17 octombrie 2000 privind înfiinţarea unui Secretariat al autorităţilor comune de control pentru protecţia datelor instituite prin Convenţia privind înfiinţarea Biroului European de Poliţie (Convenţia Europol), Convenţia privind utilizarea tehnologiei informaţiei în domeniul vamal şi Convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune (Convenţia Schengen) JO L271, 24.10.2000, p. 1).
(11)Membrii organului de control comun sunt supuşi obligaţiei de confidenţialitate prevăzute la articolul 25.
(12)Organul de control comun prezintă anual Consiliului un raport.
Art. 24: Răspunderea pentru prelucrarea neautorizată sau incorectă a datelor
(1)Eurojust este responsabil, în conformitate cu dreptul intern al statului membru în care se află sediul său, de orice prejudiciu cauzat unei persoane şi rezultând din prelucrarea neautorizată sau incorectă a datelor efectuată de acesta.
(2)Plângerile împotriva Eurojust privind responsabilitatea prevăzută la alineatul (1) sunt depuse la instanţele statului membru în care se află sediul acestuia.
(3)Fiecare stat membru este responsabil, în conformitate cu dreptul său intern, de orice prejudiciu cauzat unei persoane şi care rezultă dintr-o prelucrare a datelor neautorizată sau incorectă efectuată de acesta şi care au fost comunicate Eurojust.
Art. 25: Confidenţialitate
(1)Membrii naţionali, adjuncţii şi asistenţii acestora menţionaţi la articolul 2 alineatul (2), personalul Eurojust şi corespondenţii naţionali, precum şi responsabilul cu protecţia datelor sunt supuşi obligaţiei de confidenţialitate, fără a aduce atingere articolului 2 alineatul (4).
(2)Obligaţia de confidenţialitate se aplică tuturor persoanelor şi organismelor care colaborează cu Eurojust.
(3)Obligaţia de confidenţialitate se aplică, de asemenea, după încetarea funcţiilor, a contractului de muncă sau a activităţii persoanelor prevăzute la alineatele (1) şi (2).
(4)Fără a aduce atingere articolului 2 alineatul (4), obligaţia de confidenţialitate se aplică tuturor informaţiilor pe care le primeşte Eurojust.
Art. 25a: Cooperarea cu Reţeaua Judiciară Europeană şi cu alte reţele ale Uniunii Europene implicate în cooperarea în materie penală
(1)Eurojust întreţine legături privilegiate cu Reţeaua Judiciară Europeană, bazate pe consultare şi complementaritate, în special între membrul naţional, punctele de contact ale Reţelei Judiciare Europene ale aceluiaşi stat membru şi corespondenţii naţionali ai Eurojust şi ai Reţelei Judiciare Europene. Pentru a garanta o cooperare eficientă, sunt adoptate următoarele măsuri:
a)membrii naţionali informează punctele de contact ale Reţelei Judiciare Europene, de la caz la caz, cu privire la toate cazurile pentru care aceştia consideră că reţeaua este mai bine poziţionată pentru a le trata;
b)secretariatul Reţelei Judiciare Europene face parte din personalul Eurojust. Acesta funcţionează ca unitate distinctă. Secretariatul poate utiliza resursele administrative ale Eurojust care sunt necesare Reţelei Judiciare Europene pentru a-şi putea îndeplini sarcinile, inclusiv pentru acoperirea costurilor reuniunilor plenare ale reţelei. În cazul în care reuniunile se organizează la sediul Consiliului din Bruxelles, costurile pot acoperi exclusiv cheltuielile de călătorie şi costurile serviciilor de interpretare. În cazul în care reuniunile plenare se organizează în statul membru care deţine preşedinţia Consiliului, costurile pot acoperi numai o parte din costurile totale ale reuniunii;
c)punctele de contact ale Reţelei Judiciare Europene pot, de la caz la caz, să fie invitate la reuniunile Eurojust.
(2)Fără a aduce atingere articolului 4 alineatul (1), secretariatul Reţelei echipelor comune de anchetă şi al reţelei înfiinţate prin Decizia 2002/494/JAI fac parte din personalul Eurojust. Aceste secretariate funcţionează ca unităţi distincte. Acestea pot utiliza resursele administrative ale Eurojust care sunt necesare pentru îndeplinirea sarcinilor lor. Coordonarea dintre secretariate este asigurată de Eurojust.
Prezentul alineat se aplică secretariatului oricărei noi reţele instituite printr-o decizie a Consiliului, în cazul în care respectiva decizie prevede că secretariatul în cauză este asigurat de Eurojust.
(3)Reţeaua înfiinţată prin Decizia 2008/852/JAI a Consiliului poate solicita din partea Eurojust punerea la dispoziţie a unui secretariat pentru reţea. În cazul unei astfel de solicitări, se aplică alineatul (2).
Art. 26: Relaţiile cu instituţiile, organismele şi agenţiile Comunităţii sau ale Uniunii Europene
(1)În măsura în care este relevant pentru îndeplinirea funcţiilor sale, Eurojust poate stabili şi întreţine relaţii de cooperare cu instituţiile, organismele şi agenţiile înfiinţate prin sau în temeiul Tratatelor de instituire a Comunităţilor Europene sau al Tratatului privind Uniunea Europeană. Eurojust stabileşte şi menţine relaţii de cooperare cel puţin cu:
a)Europol;
b)OLAF;
c)Agenţia Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale statelor membre ale Uniunii Europene (Frontex);
d)Consiliul, în special cu Centrul său comun de situaţii.
De asemenea, Eurojust stabileşte şi menţine relaţii de cooperare cu Reţeaua Europeană de Formare Judiciară.
(2)Europol poate încheia acorduri sau acorduri de lucru cu entităţile menţionate la alineatul (1). Aceste acorduri sau acorduri de lucru pot privi, în special, schimbul de informaţii, inclusiv de date cu caracter personal, şi detaşarea ofiţerilor de legătură pe lângă Eurojust. Aceste acorduri sau acorduri de lucru pot fi încheiate numai după consultarea de către Eurojust a organului de control comun cu privire la dispoziţiile privind protecţia datelor şi după aprobarea de către Consiliu, hotărând cu majoritate calificată. Eurojust informează Consiliul cu privire la orice intenţie de începere a unor astfel de negocieri, iar Consiliul poate adopta orice concluzii pe care le consideră adecvate.
(3)Înainte de intrarea în vigoare a unui acord sau a unui acord de lucru, astfel cum se menţionează la alineatul (2), Eurojust poate primi în mod direct informaţii de la entităţile menţionate la alineatul (1), inclusiv date cu caracter personal, şi le poate utiliza, în măsura în care acest lucru este necesar pentru îndeplinirea legitimă a funcţiilor sale, şi poate transmite în mod direct informaţii, inclusiv date cu caracter personal, acestor entităţi, în măsura în care acest lucru este necesar pentru îndeplinirea legitimă a sarcinilor destinatarului şi în conformitate cu normele privind protecţia datelor prevăzute în prezenta decizie.
(4)OLAF poate contribui la activităţile Eurojust în vederea coordonării procedurilor de cercetare şi urmărire penală în ceea ce priveşte protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, fie la iniţiativa Eurojust, fie la cererea OLAF, cu condiţia ca autorităţile naţionale competente în cauză să nu se opună acestei participări.
(5)În scopul primirii şi al transmiterii informaţiilor între Eurojust şi OLAF şi fără a aduce atingere articolului 9, statele membre se asigură că membrii naţionali ai Eurojust sunt consideraţi autorităţi competente ale statelor membre numai în sensul Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 şi al Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului din 25 mai 1999 privind anchetele efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) (*). Schimbul de informaţii între OLAF şi membrii naţionali se efectuează fără a aduce atingere informaţiilor care trebuie furnizate altor autorităţi competente în temeiul respectivelor regulamente.
(*)JO L 136, 31.5.1999, p. 8.
Art. 26a: Relaţiile cu statele şi organismele teiţe
(1)În măsura în care este necesar în vederea îndeplinirii funcţiilor sale, Eurojust poate, de asemenea, stabili şi întreţine relaţii de cooperare cu următoarele entităţi:
a)state terţe;
b)organizaţii precum:
(i)organizaţiile internaţionale şi organismele lor subordonate de drept public;
(ii)alte organisme de drept public constituite în baza unui acord între două sau mai multe state; precum Şi
(iii)Organizaţia Internaţională a Poliţiei Judiciare (Interpol).
(2)Eurojust poate încheia acorduri cu entităţile menţionate la alineatul (1). Aceste acorduri pot privi, în special, schimbul de informaţii, inclusiv de date cu caracter personal, şi detaşarea ofiţerilor sau a magistraţilor de legătură pe lângă Eurojust. Aceste acorduri pot fi încheiate numai după consultarea de către Eurojust a organului de control comun cu privire la dispoziţiile privind protecţia datelor şi după aprobarea de către Consiliu, hotărând cu majoritate calificată. Eurojust informează Consiliul cu privire la orice intenţie de începere a unor astfel de negocieri, iar Consiliul poate adopta orice concluzii pe care le consideră adecvate.
(3)Acordurile menţionate la alineatul (2) care conţin dispoziţii privind schimbul de date cu caracter personal pot fi încheiate numai dacă entităţii vizate i se aplică Convenţia din 28 ianuarie 1981 a Consiliului Europei sau după efectuarea unei evaluări care să confirme faptul că entitatea respectivă asigură un nivel corespunzător de protecţie a datelor.
(4)Acordurile menţionate la alineatul (2) cuprind dispoziţii privind monitorizarea punerii în aplicare a acestora, inclusiv a punerii în aplicare a normelor privind protecţia datelor.
(5)Înainte de intrarea în vigoare a acordurilor menţionate la alineatul (2), Eurojust poate primi informaţii în mod direct, inclusiv date cu caracter personal, în măsura în care acest lucru este necesar pentru îndeplinirea legitimă a funcţiilor sale.
(6)Înainte de intrarea în vigoare a acordurilor menţionate la alineatul (2), Eurojust poate transmite informaţii în mod direct acestor entităţi, în condiţiile prevăzute la articolul 27 alineatul (1), cu excepţia datelor cu caracter personal, în măsura în care acest lucru este necesar pentru îndeplinirea legitimă a sarcinilor destinatarului.
(7)Eurojust poate transmite în mod direct entităţilor menţionate la alineatul (1) date cu caracter personal, în condiţiile prevăzute la articolul 27 alineatul (1), în cazul în care:
a)acest lucru este necesar, în cazuri individuale, în scopul prevenirii sau al combaterii infracţiunilor care ţin de competenţa Eurojust; şi
b)Eurojust a încheiat un acord cu entitatea vizată, astfel cum se menţionează la alineatul (2), care a intrat în vigoare şi care permite transmiterea acestor date.
(8)În cazul în care, ulterior, entităţile menţionate la alineatul (1) nu asigură respectarea condiţiilor menţionate la alineatul (3) sau există o probabilitate ridicată că nu vor respecta acestor condiţii, Eurojust informează de îndată organul de control comun şi statele membre în cauză cu privire la aceasta. Organul de control comun poate suspenda schimbul de date cu caracter personal cu entităţile respective până la constatarea adoptării unor măsuri pentru a remedia situaţia.
(9)Cu toate acestea, chiar dacă nu sunt îndeplinite condiţiile menţionate la alineatul (7), un membru naţional acţionând în calitatea sa de autoritate naţională competentă şi în conformitate cu dispoziţiile din dreptul său naţional, poate, în mod excepţional şi numai pentru adoptarea de măsuri urgente în vederea prevenirii unui pericol iminent şi grav la adresa unei persoane sau a siguranţei publice, să efectueze un schimb de informaţii incluzând date cu caracter personal. Membrul naţional răspunde de legalitatea autorizării comunicării. Acesta ţine o evidenţă a comunicărilor de date care au fost efectuate, precum şi a motivelor efectuării lor. Comunicarea de date nu este autorizată decât dacă destinatarul se angajează ca aceste date să fie folosite doar în scopurile pentru care au fost comunicate.
Art. 27: Transmiterea datelor
(1)Înaintea oricărui schimb de informaţii între Eurojust şi entităţile menţionate la articolul 26 a, membrul naţional al statului membru care a transmis informaţiile îşi dă acordul pentru transferul acestora. După caz, membrul naţional consultă autorităţile competente ale statelor membre.
(2)Eurojust răspunde de legalitatea transmiterii datelor. Eurojust ţine o evidenţă a tuturor comunicărilor de date în conformitate cu articolele 26 şi 26a şi a motivelor care stau la baza transmiterii datelor respective. Datele sunt transmise numai în situaţia în care destinatarul se angajează să utilizeze datele respective exclusiv în scopul pentru care au fost transmise.
Art. 27a: Magistraţii de legătură detaşaţi în state terţe
(1)În scopul facilitării cooperării judiciare cu statele terţe în cazurile în care Eurojust furnizează asistenţă în conformitate cu prezenta decizie, colegiul poate detaşa magistraţi de legătură într-un stat terţ, sub rezerva unui acord cu respectivul stat terţ, astfel cum se menţionează la articolul 26a. Înainte de începerea negocierilor cu un stat terţ, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, îşi dă aprobarea în acest sens. Eurojust informează Consiliul cu privire la orice intenţie de începere a unor astfel de negocieri, iar Consiliul poate adopta orice concluzii pe care le consideră adecvate.
(2)Magistratul de legătură menţionat la alineatul (1) trebuie să aibă o anumită experienţă de lucru în cadrul Eurojust şi cunoştinţe adecvate privind cooperarea judiciară şi să cunoască modul de funcţionare a Eurojust. Detaşarea magistratului de legătură în numele Eurojust este supusă consimţământului prealabil al magistratului şi al statului membru al acestuia.
(3)În cazul în care magistratul de legătură detaşat de Eurojust este selecţionat dintre membrii naţionali, adjuncţi sau asistenţi:
(i)acesta este înlocuit în funcţia sa de membru naţional, adjunct sau asistent de către statul membru;
(ii)acesta încetează să aibă dreptul de a exercita competenţele care i-au fost conferite în conformitate cu articolele 9a-9e.
(4)Fără a aduce atingere articolului 110 din Statutul funcţionarilor Comunităţilor europene prevăzut în Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 (*), colegiul elaborează norme privind detaşarea magistraţilor de legătură şi adoptă măsurile de punere în aplicare necesare în acest sens în consultare cu Comisia.
(*)JO L 56, 4.3.1968, p. 1.
(5)Activităţile magistraţilor de legătură detaşaţi de Eurojust sunt supuse supravegherii organului de control comun. Aceştia raportează colegiului care informează în mod corespunzător Parlamentul European şi Consiliul cu privire la activităţile lor, în cadrul raportului anual. Magistraţii de legătură informează membrii naţionali şi autorităţile naţionale competente cu privire la toate cazurile care privesc statele lor membre.
(6)Autorităţile competente ale statelor membre şi magistraţii de legătură menţionaţi la alineatul (1) se pot contacta reciproc în mod direct. În astfel de cazuri, magistratul de legătură informează membrul naţional respectiv cu privire la aceste contacte.
(7)Magistraţii de legătură menţionaţi la alineatul (1) sunt conectaţi la sistemul de gestionare a cazurilor.
Art. 27b: Cererile de cooperare judiciară către şi din partea statelor terţe
(1)Eurojust poate coordona, cu acordul statelor membre în cauză, executarea unor cereri de cooperare judiciară emise de un stat terţ în cazul în care aceste cereri fac parte din aceeaşi cercetare penală şi necesită executarea în cel puţin două state membre. Cererile menţionate în prezentul alineat pot fi transmise, de asemenea, către Eurojust de o autoritate naţională competentă.
(2)În cazuri urgente şi în conformitate cu articolul 5a, OCC poate primi şi trata cererile menţionate la alineatul (1) din prezentul articol, emise de un stat terţ care a încheiat un acord de cooperare cu Eurojust.
(3)Fără a aduce atingere articolului 3 alineatul (2), în cazul în care se înaintează cereri de cooperare judiciară care se referă la aceeaşi cercetare penală şi necesită executarea într-un stat terţ, Eurojust poate de asemenea, cu acordul statelor membre vizate, să faciliteze cooperarea judiciară cu acel stat terţ.
(4)Cererile menţionate la alineatele (1), (2) şi (3) pot fi transmise prin intermediul Eurojust dacă acest lucru este în conformitate cu instrumentele aplicabile relaţiei dintre statul terţ şi Uniunea Europeană sau statele membre vizate.
Art. 27c: Răspunderea, alta decât cea pentru prelucrarea neautorizată sau incorectă a datelor
(1)Răspunderea contractuală a Eurojust este reglementată de legislaţia aplicabilă contractului respectiv.
(2)În cazul răspunderii extracontractuale, Eurojust este obligat, independent de orice răspundere care îi revine în temeiul articolului 24, să repare orice prejudiciu cauzat ca urmare a unei erori a colegiului sau a personalului Eurojust, săvârşite în cursul îndeplinirii atribuţiilor lor de serviciu, în măsura în care aceste erori le pot fi imputate şi indiferent de diversele proceduri de obţinere a despăgubirilor prevăzute de legislaţiile statelor membre.
(3)Alineatul (2) se aplică de asemenea prejudiciilor cauzate ca urmare a unei erori a unui membru naţional, membru adjunct sau asistent în îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu. Cu toate acestea, în cazul în care acesta acţionează în baza competenţelor care i-au fost conferite în temeiul articolelor 9a-9e, statul său membru de origine rambursează Eurojust sumele plătite de Eurojust pentru a repara prejudiciul cauzat.
(4)Partea vătămată are dreptul să solicite Eurojust să nu intenteze o acţiune sau să pună capăt unei acţiuni.
(5)Instanţele naţionale ale statelor membre competente să soluţioneze litigiile care implică răspunderea Eurojust, astfel cum este menţionată la prezentul articol, sunt stabilite prin trimitere la Regulamentul (CE) nr. 44/2001 al Consiliului din 22 decembrie 2000 privind competenţa judiciară, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială (**).
(**)JO L 12, 16.1.2001, p. 1.
Art. 28: Organizare şi funcţionare
(1)Colegiul este responsabil de organizarea şi funcţionarea Eurojust.
(2)Colegiul alege un preşedinte dintre membrii naţionali şi poate, atunci când consideră că este necesar, să aleagă doi vicepreşedinţi în plus. Rezultatul acestei alegeri este supus Consiliului spre aprobare hotărând cu majoritate calificată.
(3)Preşedintele îşi exercită funcţiile în numele colegiului şi sub autoritatea acestuia, conduce lucrările colegiului şi controlează gestionarea zilnică efectuată de directorul administrativ. Regulamentul de procedură precizează cazurile în care deciziile sau acţiunile sale trebuie să facă obiectul unei autorizaţii prealabile sau al unui raport al colegiului.
(4)Durata mandatului preşedintelui este de trei ani. Acesta poate fi reales o singură dată. Durata mandatului vicepreşedintelui (vicepreşedinţilor) eventual(i) este reglementată de regulamentul de procedură.
(5)Eurojust este asistat de un Secretariat condus de un director administrativ.
(6)Eurojust exercită asupra personalului său puterile conferite autorităţii investite cu puterea de numire. Colegiul adoptă normele corespunzătoare pentru punerea în aplicare a prezentului alineat, în conformitate cu regulamentul de procedură.
Art. 29: Directorul administrativ
(1)Directorul administrativ al Eurojust este numit cu majoritate de două treimi de colegiu. Colegiul constituie un comitet de selecţie care stabileşte, după lansarea unui apel la candidatură, lista de candidaţi din rândul cărora colegiul alege directorul administrativ. Comisia are dreptul de a participa la procesul de selecţie şi de a face parte din comitetul de selecţie
(2)Durata mandatului directorului administrativ este de 5 ani. Acest mandat poate fi prelungit o dată, fără a fi necesară lansarea unui apel la candidatură, cu condiţia ca colegiul să decidă în acest sens cu o majoritate de trei pătrimi şi să numească directorul administrativ cu aceeaşi majoritate.
(3)Directorul administrativ se supune regulamentelor şi reglementărilor aplicabile funcţionarilor şi celorlalţi agenţi ai Comunităţilor Europene.
(4)Directorul administrativ lucrează sub autoritatea colegiului şi a preşedintelui acestuia, acţionând în conformitate cu articolul 28 alineatul (3). Directorul poate fi revocat de colegiu cu o majoritate de două treimi.
(5)Directorul administrativ este însărcinat cu administrarea zilnică a Eurojust şi cu gestionarea personalului, sub controlul preşedintelui.
În acest scop, directorul este responsabil de instituirea şi punerea în aplicare, în cooperare cu colegiul, a unei proceduri eficiente de monitorizare şi evaluare privind realizările administraţiei Eurojust în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor acestuia. Directorul administrativ raportează periodic colegiului rezultatele acestei monitorizări.
Art. 30: Personalul
(1)Personalul Eurojust se supune regulamentelor şi normelor aplicabile funcţionarilor şi celorlalţi agenţi ai Comunităţilor Europene, în special în ceea ce priveşte recrutarea şi statutul său.
(2)Personalul Eurojust este format din personal recrutat în conformitate cu regulamentele şi normele menţionate la alineatul (1), ţinând cont de toate criteriile menţionate la articolul 27 al Statutului funcţionarilor Comunităţilor Europene stabilit de Regulamentul (CEE, Euratom, CE CA) nr. 259/68 (1), inclusiv de repartiţia geografică a acestora. Au un statut de agenţi permanenţi, temporari sau de agenţi locali. La cererea directorului administrativ şi în acord cu preşedintele, în numele colegiului, instituţiile comunitare pot detaşa funcţionari comunitari la Eurojust, în calitate de agenţi temporari. Statele membre pot detaşa experţi naţionali la Eurojust care pot, de asemenea, să-l sprijine pe membrul naţional. Colegiul adoptă modalităţile de punere în aplicare necesare pentru experţii naţionali detaşaţi.
(1)JO L 56, 4.3.1968. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE, CECA, Euratom) nr. 2581/2001 (JO L 345, 29.12.2001, p. 1).
(3)Sub autoritatea colegiului, personalul îşi îndeplineşte toate funcţiile care au în vedere obiectivele şi mandatul Eurojust, fără a solicita sau accepta instrucţiuni de la nici un guvern, autoritate, organizaţie sau persoană din afara Eurojust şi fără a aduce atingere articolului 25a alineatul (1) litera (c) şi articolului 25 a alineatul (2).
Art. 31: Asistenţa în materie de interpretare şi traducere
(1)Regimul lingvistic oficial al Uniunii se aplică lucrărilor Eurojust.
(2)Raportul anual către Consiliu, menţionat la articolul 32 alineatul (1) paragraful al doilea, este redactat în limbile oficiale ale instituţiilor Uniunii.
Art. 32: Informarea Parlamentului European, a Consiliului şi a Comisiei
(1)Preşedintele, în numele colegiului, raportează Consiliului, în scris şi în fiecare an, cu privire la activităţile şi la gestiunea, inclusiv bugetară, a Eurojust.
În acest scop, colegiul pregăteşte un raport anual referitor la activităţile Eurojust şi la problemele politicii privind criminalitatea din cadrul Uniunii, care au fost puse în evidenţă în urma activităţilor Eurojust. În acest raport, Eurojust poate, de asemenea, formula propuneri pentru îmbunătăţirea cooperării judiciare în materie penală.
Preşedintele furnizează, de asemenea, orice raport sau orice altă informaţie privind funcţionarea Eurojust pe care Consiliul le-ar putea solicita.
(2)Preşedinţia Consiliului trimite în fiecare an Parlamentului european un raport despre munca realizată de Eurojust, precum şi despre activităţile organului de control comun.
(3)Comisia sau Consiliul poate solicita avizul Eurojust cu privire la toate proiectele de instrumente pregătite în temeiul titlului VI din tratat.
Art. 33: Finanţe
(1)Salariile şi beneficiile membrilor naţionali, ale adjuncţilor şi ale asistenţilor acestora, menţionate la articolul 2 alineatul (2) sunt suportate de statele membre de origine.
(2)În cazul în care membrii naţionali, adjuncţii şi asistenţii acţionează în cadrul funcţiilor Eurojust, cheltuielile relevante aferente acestor activităţi sunt considerate cheltuieli operaţionale în sensul articolului 41 alineatul (3) din tratat.
Art. 34: Bugetul
(1)Toate veniturile şi cheltuielile Eurojust fac obiectul previziunilor pentru fiecare exerciţiu bugetar, iar acesta coincide cu un an calendaristic. Acestea sunt înscrise în bugetul său care include schema de personal, care este supus autorităţii bugetare competente pentru bugetul general al Uniunii Europene. Schema de personal conţine posturi cu caracter permanent sau temporar, precum şi o indicaţie privind experţii naţionali detaşaţi, precizează numărul, gradul şi categoria personalului angajat de Eurojust în timpul exerciţiului respectiv.
(2)Bugetul Eurojust este echilibrat, în ceea ce priveşte veniturile şi cheltuielile.
(3)Veniturile Eurojust pot include, fără a aduce atingere altor venituri, o subvenţie înscrisă în bugetul general al Uniunii Europene.
(4)Cheltuielile Eurojust cuprind, în special, cheltuielile legate de interpretariat şi traducere, cheltuielile de siguranţă, cele administrative şi de infrastructură, de funcţionare şi de închiriere, de călătorie pentru membrii Eurojust şi pentru personalul acestuia, precum şi cheltuielile aferente contractelor încheiate cu terţi.
Art. 35: Stabilirea bugetului
(1)În fiecare an, colegiul, pe baza unui proiect întocmit de directorul administrativ, elaborează situaţia estimativă a încasărilor şi cheltuielilor pentru exerciţiul financiar următor. Această situaţie estimativă, care include un proiect de schemă a personalului, este transmis de către colegiu Comisiei, până la 31 martie.
Reţeaua Judiciară Europeană şi reţelele menţionate la articolul 25 a alineatul (2) sunt informate cu privire la părţile referitoare la activităţile secretariatelor acestora în timp util înainte de înaintarea situaţiei estimative către Comisie.
*) La articolul 35 alineatul (1) cuvintele "31 martie" se înlocuiesc cu "10 februarie"
(2)Pe baza situaţiei estimative, Comisia propune în anteproiectul de buget general al Uniunii Europene cuantumul subvenţiei anuale, precum şi posturile permanente sau temporare şi supune această propunere autorităţii bugetare în conformitate cu articolul 272 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene.
(3)Autoritatea bugetară autorizează creditele alocate pentru subvenţia destinată Eurojust şi stabileşte de asemenea posturile permanente sau temporare din cadrul statutului aplicabil funcţionarilor şi altor agenţi ai Comunităţilor Europene.
(4)Înainte de începerea exerciţiului financiar, pe baza subvenţiei anuale şi a posturilor autorizate de autoritatea bugetară în conformitate cu alineatul (3) din prezentul articol, colegiul Eurojust adoptă bugetul, inclusiv schema personalului menţionată la articolul 34 alineatul (1) a treia teză, pe care îl adaptează în funcţie de diversele contribuţii acordate Eurojust şi de fondurile provenite din alte surse.
Art. 36: Execuţia bugetului şi descărcarea contabilă
(1)Directorul administrativ execută bugetul Eurojust, în calitate de ordonator. El informează colegiul cu privire la execuţia bugetului.
(2)Cel târziu până la data de 1 martie a fiecărui an financiar, contabilul Eurojust comunică conturile provizorii contabilului Comisiei şi Curţii de Conturi împreună cu un raport privind gestiunea bugetară şi financiară pe anul financiar respectiv.
(3)Până la data de 31 martie care urmează încheierii exerciţiului financiar, contabilul Comisiei transmite Curţii de Conturi contabilitatea provizorie a Eurojust, însoţită de raportul privind gestionarea bugetară şi financiară a exerciţiului. Raportul privind gestionarea bugetară şi financiară a exerciţiului este transmis de asemenea Parlamentului European şi Consiliului.
(4)De îndată ce primeşte observaţiile formulate de Curtea de Conturi privind situaţia contabilă provizorie a Eurojust în conformitate cu dispoziţiile articolului 129 din regulamentul financiar general, directorul administrativ definitivează situaţia contabilă a Eurojust pe propria răspundere şi o transmite spre avizare colegiului Eurojust.
(5)Colegiul Eurojust emite un aviz privind situaţia contabilă definitivă a Eurojust.
(6)Directorul administrativ transmite situaţia contabilă definitivă, însoţită de avizul colegiului Eurojust, până la data de 1 iulie care urmează încheierii exerciţiului, Parlamentului European, Consiliului, Comisiei şi Curţii de Conturi.
(7)Situaţia contabilă definitivă se publică.
(8)Directorul administrativ trimite Curţii de Conturi un răspuns la observaţiile acesteia până la 30 septembrie. De asemenea, directorul administrativ trimite acest răspuns şi colegiului Eurojust.
(9)Directorul administrativ, acţionând sub autoritatea colegiului Eurojust şi a preşedintelui acestuia, transmite Parlamentului European, la cererea acestuia din urmă, în conformitate cu articolul 146 alineatul (3) din regulamentul financiar general, orice informaţie necesară bunei desfăşurări a procedurii de descărcare contabilă pentru exerciţiul respectiv.
(10)Parlamentul European, la recomandarea Consiliului care hotărăşte cu majoritate calificată, îl descarcă din punct de vedere contabil pe directorul administrativ, în ceea ce priveşte execuţia bugetului exerciţiului financiar N, până la data de 30 aprilie a anului N + 2.
Art. 37: Regulamentul financiar aplicabil bugetului
(1)Reglementarea financiară aplicabilă bugetului Eurojust este adoptată în unanimitate de colegiu, după consultarea Comisiei. Această reglementare nu se poate abate de la Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menţionate în articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene (*) decât dacă cerinţele specifice ale funcţionării Eurojust necesită acest lucru şi cu acordul prealabil al Comisiei.
(*)JO L 357, 31.12.2002, p. 72. Rectificativ la JO L 2, 7.1.2003, p. 39.
Art. 38: Controale
(1)Ordonatorul răspunde de punerea în aplicare a sistemelor şi procedurilor de control interne, adaptate executării sarcinilor.
(2)Colegiul numeşte un auditor intern, însărcinat în special cu furnizarea, în conformitate cu normele internaţionale pertinente, a unei asigurări în ceea ce priveşte buna funcţionare a sistemelor şi a procedurilor de executare a bugetului. Auditorul intern nu poate fi nici ordonator, nici contabil. Colegiul poate cere auditorului intern al Comisiei să exercite această funcţie.
(3)Auditorul face un raport referitor la constatările şi la recomandările sale către Eurojust şi transmite Comisiei o copie a acestui raport. În urma acestui raport, Eurojust adoptă măsurile necesare pentru a aplica aceste recomandări.
(4)Normele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 se aplică Eurojust. Colegiul adoptă măsurile de punere în aplicare necesare.
Art. 39: Accesul la documente
Pe baza unei propuneri a directorului administrativ, colegiul adoptă normele privind accesul la documentele Eurojust, luând în considerare principiile şi limitele enunţate de Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului şi ale Comisiei (2).
(2)JO L 145, 31.5.2001, p. 43.
Art. 39a: Informaţiile clasificate ale UE
Eurojust aplică principiile de securitate şi standardele minime instituite prin Decizia 2001/264/CE a Consiliului din 19 martie 2001 de adoptare a regulamentului de securitate al Consiliului privind informaţiile clasificate ale UE (*).
(*)JO L 101, 11.4.2001, p. 1.
Art. 40: Aplicarea teritorială
Prezenta decizie se aplică Gibraltarului, care este reprezentat de membrul naţional al Marii Britanii.
Art. 41: Raportarea
(1)Statele membre notifică Eurojust şi Secretariatul General al Consiliului cu privire la desemnarea membrilor naţionali, a membrilor adjuncţi şi a asistenţilor, precum şi a persoanelor menţionate la articolul 12 alineatele (1) şi (2) şi cu privire la orice schimbare referitoare la respectiva desemnare. Secretariatul General al Consiliului păstrează o listă actualizată a acestor persoane şi pune la dispoziţia tuturor statelor membre şi Comisiei numele şi dateler lor de contact.
(2)Numirea definitivă a unui membru naţional nu poate produce efecte înainte de data la care Secretariatul General al Consiliului primeşte notificarea oficială menţionată la alineatul (1) şi la articolul 9a alineatul (3).
Art. 41a: Evaluarea
(1)Înainte de 4 iunie 2014 şi, ulterior, o dată la cinci ani, colegiul dispune efectuarea unei evaluări externe independente a punerii în aplicare a prezentei decizii, precum şi a activităţilor desfăşurate de Eurojust.
(2)Fiecare evaluare apreciază impactul prezentei decizii, realizările Eurojust în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor menţionate în prezenta decizie, precum şi eficacitatea şi eficienţa Eurojust. Colegiul elaborează criterii specifice de referinţă în consultare cu Comisia.
(3)Acest raport de evaluare trebuie să includă rezultatele obţinute în urma evaluării şi recomandări. Acest raport este trimis Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei şi este făcut public.
Art. 42: Transpunerea
După caz, statele membre îşi adaptează dreptul intern în conformitate cu prezenta decizie, în cel mai scurt termen şi, în orice caz, până la 6 septembrie 2003.
Art. 43: Intrarea în vigoare
Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, fără a aduce atingere articolului 41. De la această dată, Unitatea Provizorie de Cooperare Judiciară îşi încetează existenţa.
-****-
Adoptată la Bruxelles, 28 februarie 2002.
Pentru Consiliu Preşedintele A. ACEBES PANIAGUA |
ANEXĂ:Lista menţionată la articolul 13 alineatul (10) cuprinzând tipurile de informaţii minime care trebuie transmise Eurojust, atunci când sunt disponibile, în temeiul articolului 13 alineatele (5), (6) şi (7)
1.În situaţiile menţionate la articolul 13 alineatul (5):
a)statele membre participante;
b)tipul de infracţiuni în cauză;
c)data acordului de constituire a echipei;
d)perioada pentru care a fost constituită echipa, inclusiv modificările acestei perioade;
e)detalii privind şeful echipei pentru fiecare stat membru participant;
f)scurt rezumat al rezultatelor echipelor comune de anchetă.
2.În situaţiile menţionate la articolul 13 alineatul (6):
a)datele care permit identificarea persoanei, a grupului sau a entităţii care face obiectul unei cercetări sau urmăriri penale;
b)statele membre în cauză;
c)infracţiunea în cauză şi circumstanţele sale;
d)datele referitoare la cererile (de cooperare judiciară sau deciziile privind cooperarea judiciară, inclusiv cele privind instrumentele de punere în aplicare a principiului recunoaşterii reciproce) emise, inclusiv:
(i)data cererii;
(ii) autoritatea solicitantă sau emitentă;
(iii)autoritatea solicitată sau de executare;
(iv)tipul cererii (măsurile solicitate);
(v)menţiunea dacă cererea a fost sau nu executată şi, dacă nu, din ce motive.
3.În situaţiile menţionate la articolul 13 alineatul (7) litera (a):
a)statele membre şi autorităţile competente în cauză;
b)datele care permit identificarea persoanei, a grupului sau a entităţii care face obiectul unei cercetări sau urmăriri penale;
c)infracţiunea în cauză şi circumstanţele sale.
4.În situaţiile menţionate la articolul 13 alineatul (7) litera (b):
a)statele membre şi autorităţile competente în cauză;
b)datele care permit identificarea persoanei, a grupului sau a entităţii care face obiectul unei cercetări sau urmăriri penale;
c)tipul livrării;
d)tipul infracţiunii în legătură cu care se efectuează livrarea supravegheată.
5.În situaţiile menţionate la articolul 13 alineatul (7) litera (c):
a)statul solicitant sau emitent;
b)statul solicitat sau de executare;
c)descrierea dificultăţilor.
Publicat în Ediţia Specială a Jurnalului Oficial cu numărul 0 din data de 1 ianuarie 2007