Secţiunea 5 - Cerinţe de fonduri proprii pentru riscul de nerambursare - Regulamentul 575/26-iun-2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012
Acte UE
Jurnalul Oficial 176L
În vigoare Versiune de la: 3 Noiembrie 2025 până la: 31 Decembrie 2025
Secţiunea 5:Cerinţe de fonduri proprii pentru riscul de nerambursare
Subsecţiunea 0:
Art. 325v: Definiţii şi dispoziţii generale
(1)În sensul prezentei secţiuni, se aplică următoarele definiţii:
a)«expunere scurtă» înseamnă că situaţia de nerambursare a unui emitent sau a unui grup de emitenţi are ca rezultat un câştig pentru instituţie, indiferent de tipul instrumentului sau al tranzacţiei care creează expunerea;
b)«expunere lungă» înseamnă că situaţia de nerambursare a unui emitent sau a unui grup de emitenţi are ca rezultat o pierdere pentru instituţie, indiferent de tipul instrumentului sau al tranzacţiei care creează expunerea;
c)«cuantum brut al trecerii bruşte în starea de nerambursare» (gross jump to default - JTD brut) înseamnă dimensiunea estimată a pierderii sau a câştigului pe care starea de nerambursare a debitorului l-ar determina pentru o anumită expunere;
d)«cuantum net al trecerii bruşte în starea de nerambursare» (net jump to default - JTD net) înseamnă dimensiunea estimată a pierderii sau a câştigului pe care o instituţie ar înregistra-o din cauza stării de nerambursare a unui debitor, după ce cuantumurile brute ale JTD au fost compensate între ele;
e)«pierdere în caz de nerambursare» sau «LGD» înseamnă pierderea în caz de nerambursare a debitorului cauzată unui instrument emis de respectivul debitor, exprimată ca pondere din cuantumul noţional al instrumentului;
f)«pondere de risc de nerambursare» înseamnă procentul pe care îl reprezintă probabilitatea estimată de intrare în stare de nerambursare a fiecărui debitor, în conformitate cu bonitatea respectivului debitor.
(2)Cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de nerambursare se aplică titlurilor de datorie şi de capital, instrumentelor financiare derivate pentru care instrumentele respective sunt instrumente-suport, precum şi instrumentelor derivate ale căror rezultate sau valori juste sunt afectate de intrarea în stare de nerambursare a unui debitor, altul decât contrapartea la instrumentul derivat în cauză. Instituţiile calculează cerinţele pentru riscul de nerambursare separat pentru fiecare dintre următoarele tipuri de instrumente: instrumente care nu sunt poziţii din securitizare, securitizări care nu sunt incluse în ACTP şi securitizări care sunt incluse în ACTP. Cerinţele finale de fonduri proprii pentru riscul de nerambursare care trebuie aplicate de instituţii reprezintă suma acestor trei componente.
(3)În cazul instrumentelor financiare derivate pe credit şi pe titluri de capital tranzacţionate care nu sunt poziţii din securitizare, cuantumurile JTD pentru fiecare componentă individuală se determină prin aplicarea unei abordări de tipul look-through.
Subsecţiunea 1:Cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de nerambursare pentru instrumentele care nu sunt poziţii din securitizare
Art. 325w: Cuantumurile brute ale trecerii bruşte în starea de nerambursare
(1)Instituţiile calculează cuantumurile brute ale JTD pentru fiecare expunere lungă la titluri de datorie după cum urmează:
JTDlung = max {LGD Vnoţională + P&Llung + Ajustarelung; 0}
unde:
JTDlung = cuantumurile brute ale JTD pentru expunere lungă;
Vnoţională | = | valoarea noţională a instrumentului din care rezultă expunerea; | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
P&Llung
= | termen care permite ajustarea în funcţie de câştigurile sau pierderile contabilizate deja de instituţie, cauzate de modificările valorii juste a instrumentului care creează expunerea lungă; câştigurile sunt introduse în formulă cu semn pozitiv, iar pierderile sunt introduse în formulă cu semn negativ; şi | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Ajustarelung
= | în cazul în care instrumentul din care rezultă expunerea este un instrument derivat, cuantumul cu care s-ar majora sau s-ar reduce pierderea suferită de instituţie din cauza structurii instrumentului derivat în eventualitatea unei situaţii de nerambursare în raport cu pierderea totală aferentă instrumentului suport; majorările sunt introduse în formulă cu semn pozitiv, iar reducerile sunt introduse în formulă cu semn negativ. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
(2)Instituţiile calculează cuantumurile brute ale JTD pentru fiecare expunere scurtă la titluri de datorie după cum urmează:
JTDscurt = min {LGD Vnoţională + P&Lscurt + Ajustare scurt; 0}
unde:
JTDscurt = cuantumurile brute ale JTD pentru expunere scurtă;
Vnoţională
= | valoarea noţională a instrumentului din care rezultă expunerea, care este introdusă în formulă cu semn negativ; | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
P&Lscurt = termen care permite ajustarea în funcţie de câştigurile sau pierderile contabilizate deja de instituţie, cauzate de modificările valorii juste a instrumentului care creează expunerea scurtă; câştigurile sunt introduse în formulă cu semn pozitiv, iar pierderile cu semn negativ; şi
Ajustarescurt
= | în cazul în care instrumentul din care rezultă expunerea este un instrument derivat, cuantumul cu care s-ar majora sau s-ar reduce câştigul obţinut de instituţie datorită structurii instrumentului derivat în eventualitatea unei situaţii de nerambursare în raport cu pierderea totală aferentă instrumentului-suport; reducerile sunt introduse în formulă cu semn pozitiv, iar majorările sunt introduse în formulă cu semn negativ. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
(3)În scopul efectuării calculului prevăzut la alineatele (1) şi (2), LGD pentru titlurile de datorie pe care urmează să o aplice instituţiile este următoarea:
a)expunerilor la titluri de datorie care nu au rang superior li se atribuie o LGD de 100 %;
b)expunerilor la titluri de datorie cu rang superior li se atribuie o LGD de 75 %;
c)expunerilor la obligaţiuni garantate, astfel cum sunt menţionate la articolul 129, li se atribuie o LGD de 25 %.
(4)În scopul efectuării calculelor prevăzute la alineatele (1) şi (2), valorile noţionale se stabilesc după cum urmează:
a)în cazul unei obligaţiuni, valoarea noţională este valoarea nominală a obligaţiunii;
b)în cazul unei opţiuni put vândute pe o obligaţiune, valoarea noţională este valoarea noţională a opţiunii; în cazul unei opţiuni call cumpărate pe o obligaţiune, valoarea noţională este 0
(5)În cazul expunerilor la titluri de capital, instituţiile nu calculează cuantumurile brute ale JTD după cum urmează:
JTDlung = max {LGD Vnoţională + P&Llung + Ajustarelung; 0}
JTDscurt = min {LGD Vnoţională + P&Lscurt + Ajustarescurt; 0}
unde:
JTDlung | = | cuantumurile brute ale JTD pentru expunere lungă; | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Vnoţională | = | valoarea noţională a instrumentului din care rezultă expunerea; valoarea noţională este valoarea justă a titlului de capital pentru instrumente de capital în numerar; pentru formula JTDscurt, valoarea noţională a instrumentului este introdusă în formulă cu semn negativ; | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
P&Llung | = | termen care permite ajustarea în funcţie de câştigurile sau pierderile contabilizate deja de instituţie, cauzate de modificările valorii juste a instrumentului care creează expunerea lungă; câştigurile sunt introduse în formulă cu semn pozitiv, iar pierderile sunt introduse în formulă cu semn negativ; | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Ajustarelung | = | cuantumul cu care s-ar majora sau s-ar reduce pierderea suferită de instituţie din cauza structurii instrumentului derivat în eventualitatea unei situaţii de nerambursare în raport cu pierderea totală aferentă instrumentului suport; majorările sunt introduse în formulă cu semn pozitiv, iar reducerile sunt introduse în formulă cu semn negativ; | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
JTDscurt | = | cuantumurile brute ale JTD pentru expunere scurtă; | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
P&Lscurt | = | termen care permite ajustarea în funcţie de câştigurile sau pierderile contabilizate deja de instituţie, cauzate de modificările valorii juste a instrumentului care creează expunerea scurtă; câştigurile sunt introduse în formulă cu semn pozitiv, iar pierderile sunt introduse în formulă cu semn negativ; şi | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Ajustarescurt | = | cuantumul cu care s-ar majora sau s-ar reduce câştigul obţinut de instituţie datorită structurii instrumentului derivat în eventualitatea unei situaţii de nerambursare în raport cu pierderea totală aferentă instrumentului-suport; reducerile sunt introduse în formulă cu semn pozitiv, iar majorările sunt introduse în formulă cu semn negativ. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
(6)În scopul efectuării calculului prevăzut la alineatul (5), instituţiile atribuie titlurilor de capital o LGD de 100 %.
(7)În cazul expunerilor la riscul de nerambursare care decurg din instrumente derivate ale căror rezultate în cazul intrării debitorului în stare de nerambursare nu sunt legate de valoarea noţională a unui anumit instrument emis de respectivul debitor sau de LGD a debitorului sau a unui instrument emis de acesta, instituţiile utilizează metodologii alternative pentru a estima cuantumurile brute ale JTD.
(8)ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza:
a)modul în care instituţiile trebuie să determine componentele P&Llung, P&Lscurt, Ajustarelung şi Ajustarescurt atunci când calculează cuantumurile JTD pentru diferite tipuri de instrumente în conformitate cu prezentul articol;
b)metodologiile alternative pe care instituţiile trebuie să le utilizeze în scopul estimării cuantumurilor JTD brute menţionate la alineatul (7).
c)valorile noţionale ale altor instrumente decât cele menţionate la alineatul (4) literele (a) şi (b). ABE prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 28 iunie 2021.
Se deleagă Comisiei competenţa de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE)nr. 1093/2010.
Art. 325x: Cuantumurile nete ale trecerii bruşte în starea de nerambursare
(1)Instituţiile calculează cuantumurile nete ale JTD prin compensarea cuantumurilor brute ale JTD pentru expunerile scurte şi expunerile lungi. Compensarea nu este posibilă decât între expuneri la acelaşi debitor în cazul în care expunerile scurte au rang mai mic sau egal cu expunerile lungi.
(2)Compensarea este integrală sau parţială, în funcţie de scadenţele expunerilor supuse compensării:
a)compensarea este integrală atunci când toate expunerile supuse compensării au scadenţe de un an sau mai mult;
b)compensarea este parţială atunci când cel puţin una dintre expunerile supuse compensării are o scadenţă mai mică de un an, caz în care cuantumul JTD pentru fiecare expunere cu o scadenţă mai mică de un an este înmulţit cu raportul dintre scadenţa expunerii şi un an.
(3)În cazul în care compensarea nu este posibilă, cuantumurile brute ale JTD sunt egale cu cuantumurile nete ale JTD pentru expunerile cu scadenţe de un an sau mai mult. Cuantumurile brute ale JTD cu scadenţe mai mici de un an sunt înmulţite cu raportul dintre scadenţa expunerii şi un an, cu un prag de trei luni, în scopul calculării cuantumurilor nete ale JTD.
(4)În sensul alineatelor (2) şi (3), se iau în considerare mai curând scadenţele contractelor derivate decât scadenţele instrumentelor-suport ale acestora. Expunerilor în numerar provenind din titluri de capital li se atribuie o scadenţă de un an sau de trei luni, la latitudinea instituţiei.
(5)În cazul în care clauzele contractuale sau juridice ale unei poziţii pe instrumente financiare derivate care are drept suport un instrument financiar de datorie în numerar sau de capital în numerar şi este acoperită cu respectivul instrument financiar de datorie în numerar sau de capital în numerar permit unei instituţii să închidă ambele segmente ale poziţiei respective la momentul expirării segmentului care ajunge primul la scadenţă dintre cele două fără nicio expunere la riscul de nerambursare al suportului, cuantumul net al trecerii bruşte în starea de nerambursare al poziţiei combinate se stabileşte la zero.
Art. 325y: Calcularea cerinţei de fonduri proprii pentru riscul de nerambursare
(1)Cuantumurile nete ale JTD, indiferent de tipul contrapărţii, se înmulţesc cu ponderile de risc de nerambursare care corespund calităţii creditului lor, astfel cum se precizează în tabelul 2:
Tabelul 2
Categorie de calitate a creditului | Pondere de risc de nerambursare |
Nivel de calitate a creditului 1 | 0,5 % |
Nivel de calitate a creditului 2 | 3 % |
Nivel de calitate a creditului 3 | 6 % |
Nivel de calitate a creditului 4 | 15 % |
Nivel de calitate a creditului 5 | 30 % |
Nivel de calitate a creditului 6 | 50 % |
Nu beneficiază de rating | 15 % |
În stare de nerambursare | 100 % |
(2)Expunerile care ar primi o pondere de risc de 0 % în conformitate cu abordarea standardizată pentru riscul de credit în conformitate cu titlul II capitolul 2 primesc o pondere de risc de nerambursare de 0 % pentru cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de nerambursare.
(3)JDT nete ponderate se atribuie următoarelor benzi: societăţi, entităţi suverane şi administraţii locale/municipalităţi.
(4)Cuantumurile nete ponderate ale JTD sunt agregate în cadrul fiecărei benzi, în conformitate cu următoarea formulă:
DRCb = max {([POZĂ - a se vedea actul modificator-]RWi x net JTDi) - WtS x ([POZĂ - a se vedea actul modificator-]RWi | net JTDi|); 0}
unde:
DRCb = cerinţa de fonduri proprii pentru riscul de nerambursare aferentă benzii «b»;
i = indicele care desemnează un instrument din banda b;
RWi = ponderea de risc; şi
WtS = un raport care reflectă beneficiul obţinut în urma acoperirii împotriva riscurilor a relaţiilor din cadrul unei benzi, calculat după cum urmează:
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
În scopul calculării DRCb şi a WtS, poziţiile lungi şi poziţiile scurte sunt agregate pentru toate poziţiile din cadrul unei benzi, indiferent de nivelul de calitate a creditului căruia îi sunt atribuite poziţiile respective, pentru a se obţine cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de nerambursare specifice benzii.
(5)Cerinţa finală de fonduri proprii pentru riscul de nerambursare aferentă instrumentelor care nu sunt poziţii din securitizare se calculează ca suma simplă a cerinţelor de fonduri proprii la nivel de bandă.
(6)În sensul prezentului articol, unei expuneri i se atribuie categoria de calitate a creditului corespunzătoare categoriei de calitate a creditului pe care ar urma să o primească în conformitate cu abordarea standardizată pentru riscul de credit prevăzută în titlul II capitolul 2.
Subsecţiunea 2:Cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de nerambursare pentru securitizări neincluse în ACTP
Art. 325z: Cuantumurile trecerii bruşte în starea de nerambursare
(1)Cuantumurile brute ale trecerii bruşte în starea de nerambursare pentru expunerile din securitizare sunt valoarea lor de piaţă sau, dacă valoarea lor de piaţă nu este disponibilă, valoarea lor justă determinată în conformitate cu cadrul contabil aplicabil.
(2)Cuantumurile nete ale trecerii bruşte în starea de nerambursare se determină prin compensarea cuantumurilor brute lungi ale trecerii bruşte în starea de nerambursare cu cuantumurile brute scurte ale trecerii bruşte în starea de nerambursare. Compensarea este posibilă numai între expuneri din securitizare care au acelaşi portofoliu de active-suport şi sunt incluse în aceeaşi tranşă. Compensarea nu este permisă între expuneri din securitizare care au portofolii de active-suport diferite, chiar dacă plafoanele de afectare şi de neafectare sunt aceleaşi.
(3)În cazul în care, prin descompunerea sau combinarea expunerilor din securitizare existente, pot fi reproduse perfect alte expuneri din securitizare existente, mai puţin în ceea ce priveşte dimensiunea scadenţei, în scopul compensării pot fi utilizate expunerile care rezultă din descompunerea sau combinarea respectivă în locul expunerilor din securitizare existente.
(4)În cazul în care, prin descompunerea sau combinarea expunerilor existente faţă de semnăturile suport, poate fi reprodusă perfect întreaga structură pe tranşe a unei expuneri din securitizare existente, în scopul compensării pot fi utilizate expunerile care rezultă din descompunerea sau combinarea respectivă în locul expunerilor din securitizare existente. Atunci când numele activelor-suport sunt utilizate în acest mod, acestea sunt excluse de la tratamentul riscului de nerambursare pentru instrumente care nu sunt poziţii din securitizare.
(5)Articolul 325x se aplică atât expunerilor din securitizare existente, cât şi expunerilor din securitizare utilizate în conformitate cu alineatul (3) sau (4) de la prezentul articol. Scadenţele relevante sunt cele ale tranşelor din securitizare.
Art. 325a^a: Calcularea cerinţei de fonduri proprii pentru riscul de nerambursare pentru securitizări
(1)Cuantumurile nete ale JTD aferente expunerilor din securitizare se înmulţesc cu 8 % din ponderea de risc care se aplică expunerii din securitizare relevante, inclusiv din securitizările STS (simple, transparente şi standardizate), din afara portofoliului de tranzacţionare, în conformitate cu ierarhia abordărilor prevăzută la titlul II capitolul 5 secţiunea 3 şi indiferent de tipul de contraparte.
(2)În cazul în care ponderile de risc sunt calculate în conformitate cu abordările SEC-IRBA şi SEC-ERBA, tuturor tranşelor li se aplică o scadenţă de un an.
(3)Cuantumurile ponderate la risc ale JTD pentru expuneri din securitizare individuale în numerar sunt plafonate la valoarea justă a poziţiei.
(4)Cuantumurile nete ponderate la risc ale JTD se încadrează în următoarele benzi:
a)o bandă comună pentru toate societăţile, indiferent de regiune;
b)44 de benzi diferite, corespunzând unei benzi per regiune, pentru fiecare dintre cele 11 clase de active definite la al doilea paragraf.
În sensul primului paragraf, cele 11 clase de active sunt ABCP, împrumuturile/contractele de leasing auto, titlurile garantate cu ipoteci asupra proprietăţilor imobiliare locative (RMBS), cardurile de credit, titlurile garantate cu ipoteci asupra proprietăţilor imobiliare comerciale (CMBS), titluri garantate cu împrumuturi colateralizate, titluri garantate cu active «la pătrat» (CDO-squared), întreprinderi mici şi mijlocii («IMM-uri»), împrumuturi pentru studenţi, alte active de tipul retail, alte active de tipul wholesale. Cele patru regiuni sunt Asia, Europa, America de Nord şi restul lumii.
(5)La încadrarea într-o bandă a unei expuneri din securitizare, instituţiile se bazează pe o clasificare utilizată în mod curent pe piaţă. Instituţiile încadrează fiecare expunere din securitizare într-o singură bandă dintre benzile menţionate la alineatul (4). Orice expunere din securitizare pe care o instituţie nu o poate atribui unei benzi pentru o clasă de active sau o regiune este atribuită clasei de «alte active de tipul retail» ori de «alte active de tipul wholesale» sau, respectiv, regiunii reprezentate de restul lumii.
(6)Cuantumurile nete ponderate ale JTD sunt agregate în cadrul fiecărei benzi în acelaşi mod ca şi pentru riscul de nerambursare al expunerilor care nu provin din securitizare, cu ajutorul formulei de la articolul 325y alineatul (4), obţinându-se astfel cerinţa de fonduri proprii pentru riscul de nerambursare pentru fiecare bandă.
(7)Cerinţa finală de fonduri proprii pentru riscul de nerambursare aferentă securitizărilor neincluse în ACTP se calculează ca simpla sumă a cerinţelor de fonduri proprii la nivel de bandă.
Subsecţiunea 3:Cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de nerambursare pentru securitizări incluse în ACTP
Art. 325a^b: Domeniu de aplicare
(1)În cazul ACTP, cerinţele de fonduri proprii includ riscul de nerambursare pentru expunerile din securitizare şi pentru acoperirile riscului pentru instrumentele care nu sunt poziţii din securitizare. Acoperirile riscului în cauză sunt excluse de la calcularea cerinţei pentru riscul de nerambursare pentru instrumentele care nu sunt poziţii din securitizare. Nu există niciun beneficiu de pe urma diversificării între cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de nerambursare pentru instrumentele care nu sunt poziţii din securitizare, cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de nerambursare pentru securitizări neincluse în ACTP şi cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de nerambursare pentru securitizări incluse în ACTP.
(2)[textul din Art. 325^A^B, alin. (2) din partea III, titlul IV, capitolul 1^A, sectiunea 5, subsectiunea 3 a fost abrogat la 01-ian-2025 de Art. 1, punctul 168. din Regulamentul 1623/31-mai-2024]
Art. 325a^c: Cuantumurile trecerii bruşte în starea de nerambursare pentru ACTP
(1)În sensul prezentului articol, se aplică următoarele definiţii:
a)«descompunere cu un model de evaluare» înseamnă că o componentă având la bază o singură semnătură a unei securitizări este evaluată ca fiind diferenţa dintre valoarea necondiţionată a securitizării şi valoarea condiţionată a securitizării, în ipoteza în care entitatea aflată la originea semnăturii respective intră în stare de nerambursare cu o LGD de 100 %;
b)«reproducere» înseamnă că sunt combinate tranşe de indici din securitizare individuale pentru a reproduce o altă tranşă din aceeaşi serie de indici sau pentru a reproduce o poziţie neîmpărţită în tranşe din aceeaşi serie de indici;
c)«descompunere» înseamnă reproducerea unui indice printr-o securitizare pentru care expunerile-suport din portofoliu sunt identice cu expunerile având la bază o singură semnătură care intră în componenţa indicelui respectiv.
(2)Cuantumurile brute ale JTD pentru expunerile din securitizare şi expunerile care nu provin din securitizare din ACTP sunt valoarea lor de piaţă sau, dacă valoarea lor de piaţă nu este disponibilă, valoarea lor justă determinată în conformitate cu cadrul contabil aplicabil.
(3)Produsele de tipul «nth-to-default» sunt tratate ca produse împărţite în tranşe cu următoarele puncte de activare şi de dezactivare:
a)punct de activare = (N - 1)/ Total semnături;
b)punct de dezactivare = N/ Total semnături;
unde «Total semnături» este numărul total de semnături din coşul sau portofoliul-suport.
(4)Cuantumurile nete ale JTD se determină prin compensarea cuantumurilor brute lungi ale JTD cu cuantumurile brute scurte ale JTD. Compensarea nu este posibilă decât între expuneri care sunt identice în toate privinţele, mai puţin a scadenţei. Compensarea nu este posibilă decât după cum urmează:
a)pentru indici, tranşe de indici şi tranşe individualizate, compensarea este posibilă indiferent de scadenţă în cadrul aceleiaşi familii, serii şi tranşe de indici, sub rezerva dispoziţiilor pentru expunerile de mai puţin de un an prevăzute la articolul 325x; cuantumurile brute lungi şi cele scurte ale JTD care se reproduc reciproc perfect pot fi compensate prin descompunerea în expuneri având la bază o singură semnătură echivalente, cu ajutorul unui model de evaluare; în astfel de cazuri, suma cuantumurilor brute ale JTD a expunerilor având la bază o singură semnătură echivalente obţinute prin descompunere este egală cu cuantumul brut al JTD al expunerii nedivizate;
b)compensarea prin descompunere, astfel cum este prevăzută la litera (a), nu este permisă pentru resecuritizări sau instrumente financiare derivate care sunt poziţii din securitizare;
c)pentru indici şi tranşe de indici, compensarea este posibilă indiferent de scadenţă în cadrul aceleiaşi familii, serii şi tranşe de indici, prin reproducere sau descompunere; în cazul în care expunerile lungi şi cele scurte sunt echivalente în toate privinţele, cu excepţia unei componente reziduale, compensarea este permisă, iar cuantumul net al JTD reflectă expunerea reziduală;
d)nu pot fi utilizate pentru a se compensa reciproc tranşe diferite din aceeaşi familie de indici, serii diferite ale aceluiaşi indice şi familii de indici diferite.
Art. 325a^d: Calcularea cerinţei de fonduri proprii pentru riscul de nerambursare pentru ACTP
(1)Cuantumurile nete ale JTD se înmulţesc:
a)în cazul produselor neîmpărţite în tranşe, cu ponderile de risc de nerambursare corespunzătoare calităţii creditului acestora, astfel cum se precizează la articolul 325y alineatele (1) şi (2);
b)în cazul produselor împărţite în tranşe, cu ponderile de risc de nerambursare menţionate la articolul 325aa alineatul (1).
(2)Cuantumurile nete ponderate la risc ale JTD sunt încadrate în benzi care corespund unui indice.
(3)Cuantumurile nete ponderate ale JTD sunt agregate în cadrul fiecărei benzi în conformitate cu următoarea formulă:
unde:
DRCb = cerinţa de fonduri proprii pentru riscul de nerambursare aferentă benzii «b»;
i = un instrument din banda «b»; şi
WtSACTP = raportul care reflectă beneficiul obţinut în urma acoperirii împotriva riscurilor a relaţiilor din cadrul unei benzi, calculat în conformitate cu formula WtS prevăzută la articolul 325y alineatul (4), dar utilizând poziţii lungi şi scurte din întregul ACTP, şi nu doar poziţiile din banda respectivă.
(4)Instituţiile calculează cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de nerambursare aferent ACTP utilizând următoarea formulă:
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
unde:
DRCACTP = cerinţa de fonduri proprii pentru riscul de nerambursare aferentă ACTP; şi
DRCb = cerinţa de fonduri proprii pentru riscul de nerambursare aferentă benzii «b».
*) la noul articol 325ad alineatul (4), formula:
în loc de:
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
se citeşte:
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]