Titlul iv - EXPORTURILE DIN UNIUNE CĂTRE ŢĂRI TERŢE - Regulamentul 1157/11-apr-2024 privind transferurile de deşeuri, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1257/2013 şi (UE) 2020/1056 şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

Neintrat în vigoare
Versiune de la: 21 Ianuarie 2025
TITLUL IV:EXPORTURILE DIN UNIUNE CĂTRE ŢĂRI TERŢE
Art. 37: Interzicerea exporturilor de deşeuri destinate eliminării
(1)Se interzic exporturile din Uniune de deşeuri destinate eliminării.
(2)Interdicţia prevăzută la alineatul (1) nu se aplică exporturilor de deşeuri destinate eliminării către ţările AELS care sunt, de asemenea, părţi la Convenţia de la Basel.
(3)Prin derogare de la alineatul (2), se interzic, de asemenea, exporturile de deşeuri destinate eliminării către o ţară AELS care este parte la Convenţia de la Basel:
a)în cazul în care ţara AELS interzice importurile respectivelor deşeuri;
b)în cazul în care condiţiile prevăzute la articolul 11 alineatul (1) nu sunt îndeplinite;
c)în cazul în care autoritatea competentă de expediere are motive să considere că deşeurile nu vor face obiectul unei bune gestionări din punctul de vedere al mediului, astfel cum se menţionează la articolul 59, în ţara de destinaţie.
(4)Interdicţia prevăzută la alineatul (1) nu se aplică deşeurilor care fac obiectul unei obligaţii de preluare în temeiul articolului 22 sau 25.
Art. 38: Proceduri de export de deşeuri destinate eliminării către ţări AELS
(1)În cazul în care deşeurile sunt exportate din Uniune către o ţară AELS care este parte la Convenţia de la Basel şi sunt destinate eliminării în ţara respectivă, dispoziţiile titlului II se aplică mutatis mutandis, cu adaptările şi dispoziţiile suplimentare prevăzute la alineatele (2) şi (3).
(2)Se aplică următoarele adaptări:
a)notificatorul transmite notificarea în conformitate cu articolul 27, precum şi orice informaţie şi documentaţie suplimentară solicitată şi, în acelaşi timp, transmite o astfel de notificare şi astfel de informaţii şi documentaţii suplimentare prin poştă sau, după caz, fax sau e-mail cu semnătură digitală, autorităţii competente de destinaţie şi oricărei autorităţi competente de tranzit din afara Uniunii, cu excepţia cazului în care autorităţile respective sunt conectate la sistemul central menţionat la articolul 27 alineatul (3); în cazul în care se utilizează un e-mail cu semnătură digitală, orice ştampilă sau semnătură necesară se înlocuieşte cu semnătura digitală;
b)notificatorul furnizează, în anexa la documentul de notificare, documente justificative privind efectuarea unui audit în conformitate cu articolul 46 alineatul (3) în instalaţia către care se exportă deşeurile, cu excepţia cazului în care se aplică derogarea prevăzută la articolul 46 alineatul (11);
c)autoritatea competentă de expediere şi orice autoritate competentă de tranzit din Uniune informează autoritatea competentă de destinaţie şi orice autoritate competentă de tranzit din afara Uniunii cu privire la orice solicitare de informaţii şi documentaţie din partea sa şi cu privire la decizia şi condiţiile lor, dacă este cazul, privind transferul planificat, prin poştă sau, după caz, prin fax sau e-mail cu semnătură digitală, cu excepţia cazului în care autorităţile competente respective sunt conectate la sistemul central menţionat la articolul 27 alineatul (3);
d)informaţiile care trebuie furnizate autorităţii competente de destinaţie şi oricărei autorităţi competente de tranzit din afara Uniunii în temeiul articolelor 7, 8, 16 şi 17 sunt furnizate prin poştă sau, dacă este cazul, prin fax sau e-mail cu semnătură digitală, cu excepţia cazului în care autorităţile respective sunt conectate la sistemul central menţionat la articolul 27 alineatul (3);
e)notificatorul se asigură că informaţiile care trebuie furnizate de instalaţie în temeiul articolului 15 alineatele (3)-(5) şi al articolului 16 alineatele (5) şi (6) sunt incluse într-un sistem menţionat la articolul 27, cu excepţia cazului în care instalaţiile respective sunt conectate la sistemul central menţionat la articolul 27 alineatul (3);
f)orice autoritate competentă de tranzit din afara Uniunii are la dispoziţie 60 de zile de la data transmiterii confirmării sale de primire a unei notificări completate corespunzător pentru a-şi da acordul tacit, în cazul în care ţara în cauză a decis să nu solicite un acord scris prealabil şi a informat celelalte părţi la Convenţia de la Basel de acest fapt în conformitate cu articolul 6 alineatul (4) din convenţia respectivă, sau pentru a da un acord scris, condiţionat sau necondiţionat;
g)autoritatea competentă de expediere din Uniune decide să îşi dea acordul în legătură cu transferul în conformitate cu articolul 9 numai după ce a primit acordul scris din partea autorităţii competente de destinaţie şi, după caz, acordul tacit sau scris al unei autorităţi competente de tranzit din afara Uniunii, dar nu înainte de 61 de zile de la data transmiterii confirmării de primire a notificării completate corespunzător de către o autoritate competentă de tranzit din afara Uniunii, cu excepţia cazului în care autoritatea competentă de expediere deţine acordul scris al celorlalte autorităţi competente în cauză, caz în care poate lua decizia menţionată la articolul 9 înainte de expirarea termenului respectiv.
(3)Se aplică următoarele dispoziţii suplimentare:
a)oricare autoritate competentă de tranzit din Uniune transmite notificatorului o confirmare de primire a unei notificării completate corespunzător şi copii ale acesteia celorlalte autorităţi competente în cauză în cazul în care nu au acces la sistemul menţionat la articolul 27;
b)autoritatea competentă de expediere şi orice autoritate competentă de tranzit din Uniune informează biroul vamal de export şi biroul vamal de ieşire cu privire la deciziile lor de emitere a acordului în legătură cu transferul;
c)transportatorul transmite biroului vamal de export şi biroului vamal de ieşire o copie a documentului de circulaţie prin poştă sau după caz, prin fax sau e-mail cu semnătură digitală sau, în cazul în care biroul vamal de export şi biroului vamal de ieşire au acces la acesta, prin intermediul sistemului central menţionat la articolul 27 alineatul (3);
d)de îndată ce deşeurile au părăsit Uniunea, biroul vamal de ieşire informează autoritatea competentă de expediere din Uniune că deşeurile au părăsit Uniunea;
e)în cazul în care, în termen de 42 de zile de la data la care deşeurile au părăsit Uniunea, autoritatea competentă de expediere din Uniune nu a primit din partea instalaţiei nicio înştiinţare privind primirea deşeurilor, aceasta informează de îndată autoritatea competentă de destinaţie în acest sens printr-un sistem menţionat la articolul 27 sau în conformitate cu articolul 72;
f)contractul menţionat la articolul 6 conţine următoarele clauze şi condiţii:
(i)în cazul în care o instalaţie eliberează un certificat incorect de eliminare a deşeurilor, având drept consecinţă eliberarea garanţiei financiare, destinatarul suportă costurile care decurg din obligaţia de returnare a deşeurilor în zona aflată sub jurisdicţia autorităţii competente de expediere, precum şi costurile care decurg din valorificarea sau eliminarea acestora într-un mod alternativ care asigură protecţia mediului;
(ii)în termen de trei zile de la data primirii deşeurilor destinate eliminării, instalaţia transmite notificatorului şi autorităţilor competente în cauză copii semnate ale documentului de circulaţie completat, cu excepţia certificatului de eliminare menţionat la punctul (iii);
(iii)în cel mai scurt timp posibil, dar în cel mult 30 de zile de la încheierea eliminării şi, în orice caz, nu mai târziu de un an de la data primirii deşeurilor, instalaţia certifică, sub propria responsabilitate, că eliminarea deşeurilor s-a încheiat şi transmite notificatorului şi autorităţilor competente în cauză copii semnate ale documentului de circulaţie care conţine certificarea respectivă;
g)în termen de trei zile lucrătoare de la primirea copiilor menţionate la litera (f) punctele (ii) şi (iii), notificatorul pune la dispoziţie pe cale electronică informaţiile conţinute de acestea în conformitate cu articolul 27.
(4)Transferul se poate efectua numai dacă sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:
a)notificatorul a primit acordul scris din partea autorităţilor competente de expediere, de destinaţie şi, după caz, de tranzit din afara Uniunii şi se respectă condiţiile prevăzute în respectivele decizii de emitere a unui acord sau în anexele la acestea;
b)se asigură buna gestionare a deşeurilor din punctul de vedere al mediului în conformitate cu articolul 59.
(5)În cazul în care deşeurile sunt exportate, acestea sunt destinate operaţiunilor de eliminare într-o instalaţie care, în conformitate cu legislaţia naţională aplicabilă, funcţionează sau este autorizată să funcţioneze în ţara de destinaţie.
(6)În cazul în care un birou vamal de export sau un birou vamal de ieşire descoperă un transfer ilegal, biroul respectiv informează fără întârziere autoritatea competentă din ţara biroului vamal respectiv cu privire la aceasta. Autoritatea competentă respectivă:
a)informează fără întârziere autoritatea competentă de expediere din Uniune cu privire la transferul ilegal;
b)asigură reţinerea deşeurilor până când autoritatea competentă de expediere ia o altă decizie pe care o comunică în scris autorităţii competente din ţara biroului vamal în care sunt reţinute deşeurile; şi
c)comunică fără întârziere decizia autorităţii competente de expediere menţionată la litera (b) biroului vamal de export sau biroului vamal de ieşire care a descoperit transferul ilegal.
Art. 39: Interzicerea exporturilor de deşeuri periculoase şi anumite alte deşeuri
(1)Se interzic exporturile din Uniune ale următoarelor deşeuri destinate valorificării în ţări cărora nu li se aplică Decizia OCDE:
a)deşeurile indicate ca fiind periculoase în partea 1 din anexa V la prezentul regulament;
b)deşeurile indicate ca fiind periculoase în lista deşeurilor menţionată la articolul 7 din Directiva 2008/98/CE;
c)deşeurile menţionate la articolul 4 alineatul (3) şi deşeurile indicate ca fiind periculoase în partea 2 din anexa V la prezentul regulament;
d)deşeurile de plastic clasificate la rubrica B3011;
e)deşeurile enumerate în anexa III sau în anexa IIIB şi amestecurile de deşeuri enumerate în anexa IIIA care sunt contaminate cu alte materiale într-o măsură care măreşte riscurile asociate deşeurilor suficient de mult încât să fie supuse procedurii de notificare şi acord scris prealabil, atunci când se iau în considerare proprietăţile periculoase prevăzute în anexa III la Directiva 2008/98/CE, sau împiedică valorificarea deşeurilor într-un mod care să asigure protecţia mediului;
f)deşeurile sau amestecurile de deşeuri care conţin sau sunt contaminate cu poluanţi organici persistenţi în cantităţi care ating sau depăşesc o limită de concentraţie indicată în anexa IV la Regulamentul (UE) 2019/1021;
g)deşeurile periculoase care nu sunt clasificate la o singură rubrică din anexa V la prezentul regulament sau în lista deşeurilor menţionată la articolul 7 din Directiva 2008/98/CE;
h)amestecurile de deşeuri periculoase şi amestecurile de deşeuri periculoase cu deşeuri nepericuloase care nu sunt clasificate la o singură rubrică din anexa V la prezentul regulament sau în lista deşeurilor menţionată la articolul 7 din Directiva 2008/98/CE;
i)deşeurile notificate de ţara de destinaţie ca deşeuri periculoase în conformitate cu articolul 3 din Convenţia de la Basel;
j)deşeurile al căror import a fost interzis de ţara de destinaţie;
k)deşeurile în legătură cu care autoritatea competentă de expediere are motive să considere că nu vor fi gestionate într-un mod care asigură protecţia mediului în conformitate cu articolul 59 în ţara de destinaţie în cauză;
(2)Alineatul (1) de la prezentul articol nu se aplică deşeurilor care fac obiectul unei obligaţii de preluare în temeiul articolului 22 sau 25.
(3)În cazuri excepţionale, statele membre pot să prevadă, pe baza documentelor justificative furnizate de notificator, că un anumit deşeu periculos indicat în anexa V la prezentul regulament sau în lista deşeurilor menţionată la articolul 7 din Directiva 2008/98/CE este exceptat de la interdicţia de export menţionată la alineatul (1), dacă nu prezintă niciuna dintre proprietăţile menţionate în anexa III la Directiva 2008/98/CE, luând în considerare criteriile, valorile limită şi limitele de concentraţie aplicabile pentru clasificarea deşeurilor ca fiind periculoase, astfel cum se specifică în anexa respectivă. Dacă o proprietate periculoasă a unui deşeu a fost evaluată printr-un test şi prin utilizarea concentraţiilor de substanţe periculoase, conform indicaţiilor din anexa III la Directiva 2008/98/CE, rezultatele testului primează.
(4)Faptul că un deşeu nu este indicat ca fiind periculos în anexa V sau în lista deşeurilor menţionată la articolul 7 din Directiva 2008/98/CE sau că este menţionat în partea 1 lista B din anexa V nu exclude caracterizarea acestuia, în cazuri excepţionale, ca fiind un deşeu periculos, urmând, în consecinţă, să facă obiectul interdicţiei de export, dacă prezintă oricare dintre proprietăţile menţionate în anexa III la Directiva 2008/98/CE, luând în considerare criteriile, valorile limită şi limitele de concentraţie aplicabile pentru clasificarea deşeurilor ca fiind periculoase, astfel cum se specifică în aceasta. Dacă o proprietate periculoasă a unui deşeu a fost evaluată printr-un test şi prin utilizarea concentraţiilor de substanţe periculoase, conform indicaţiilor din anexa III la Directiva 2008/98/CE, rezultatele testului primează.
(5)În cazurile menţionate la alineatele (3) şi (4), autoritatea competentă în cauză informează autoritatea competentă de destinaţie avută în vedere înainte de a lua o decizie de acordare a unui acord pentru transferurile prevăzute de deşeuri către ţara respectivă. Statele membre notifică aceste cazuri Comisiei înainte de sfârşitul fiecărui an calendaristic. Comisia comunică informaţiile respective tuturor statelor membre şi Secretariatului Convenţiei de la Basel în cazul în care informaţiile se referă la un element enumerat în Convenţia de la Basel şi Secretariatului OCDE în cazul în care informaţiile se referă la un element enumerat în Decizia OCDE. Pe baza informaţiilor furnizate, Comisia poate formula observaţii şi este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 80 pentru a modifica anexa V.
Art. 40: Interzicerea exporturilor de deşeuri nepericuloase
(1)Se interzic exporturile din Uniune ale următoarelor deşeuri destinate valorificării în ţări cărora nu li se aplică Decizia OCDE:
a)deşeurile nepericuloase indicate în anexa III sau anexa IIIB şi amestecurile de deşeuri nepericuloase enumerate în anexa IIIA;
b)deşeurile nepericuloase şi amestecurile de deşeuri nepericuloase incluse în lista deşeurilor menţionată la articolul 7 din Directiva 2008/98/CE, în cazul în care acestea nu sunt deja incluse în anexa III, anexa IIIA sau anexa IIIB;
c)deşeurile nepericuloase şi amestecurile de deşeuri nepericuloase care nu sunt clasificate la o singură rubrică din anexa III, anexa IIIA sau anexa IIIB sau în lista deşeurilor menţionată la articolul 7 din Directiva 2008/98/CE;
d)deşeurile nepericuloase clasificate la rubricile AB130, AC250, AC260 sau AC270.
(2)Alineatul (1) nu se aplică exporturilor de deşeuri sau de amestecuri de deşeuri destinate valorificării către o ţară inclusă în lista ţărilor stabilită în conformitate cu articolul 41 pentru deşeurile nepericuloase şi amestecurile de deşeuri nepericuloase specificate în lista respectivă.
Un astfel de export poate avea loc numai cu condiţia ca deşeurile:
a)să fie destinate unei instalaţii autorizate în temeiul legislaţiei interne a ţării în cauză să desfăşoare operaţiuni de valorificare a deşeurilor respective;
b)să nu fie destinate operaţiunilor intermediare, cu excepţia cazului în care toate operaţiunile ulterioare de valorificare intermediară sau definitivă ar avea loc în aceeaşi ţară de destinaţie sau în alte ţări, pentru care deşeurile aferente sunt incluse în lista menţionată la articolul 41.
(3)Exporturile autorizate în conformitate cu alineatul (2):
a)pentru deşeurile enumerate în anexa IX la Convenţia de la Basel, altele decât cele care sunt clasificate la rubrica B3011, fac obiectul cerinţelor generale de informare prevăzute la articolul 18 sau, în cazul în care ţara în cauză indică acest lucru în cererea menţionată la articolul 42, al procedurii de notificare şi acord scris prealabil;
b)pentru deşeurile care sunt clasificate la rubrica B3011, fac obiectul procedurii de notificare şi acord scris prealabil;
c)pentru deşeurile nepericuloase şi amestecurile de deşeuri nepericuloase care nu sunt enumerate în anexa IX la Convenţia de la Basel, fac obiectul procedurii de notificare şi acord scris prealabil.
(4)În cazul exporturilor efectuate în conformitate cu alineatul (2), dispoziţiile titlului II se aplică mutatis mutandis.
În cazul în care astfel de exporturi fac obiectul cerinţelor generale de informare prevăzute la articolul 18, persoana care organizează transferul se asigură că informaţiile care trebuie furnizate de instalaţie în temeiul articolului 18 alineatele (8) şi (9) sunt transmise prin sistemul menţionat la articolul 27, cu excepţia cazului în care instalaţia este conectată la sistemul menţionat la articolul 27.
În cazul în care astfel de exporturi fac obiectul procedurii de notificare şi acord scris prealabil, procedurile menţionate la articolul 38 se aplică cu următoarele adaptări:
a)articolul 4 alineatul (5) şi articolul 14 nu se aplică;
b)în cazul în care eliminarea de pe lista menţionată la articolul 41 a unei ţări sau a anumitor deşeuri sau amestecuri de deşeuri a intrat în vigoare, autoritatea competentă de expediere îşi retrage acordul scris pentru orice notificare referitoare la ţara respectivă sau la astfel de deşeuri sau amestecuri de deşeuri.
Art. 41: Lista ţărilor în care sunt autorizate exporturile din Uniune de deşeuri nepericuloase destinate valorificării
(1)Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 80 pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea unei liste a ţărilor cărora nu li se aplică Decizia OCDE şi către care sunt autorizate exporturile din Uniune de deşeuri nepericuloase şi amestecuri de deşeuri nepericuloase destinate valorificării (denumită în continuare "lista ţărilor către care sunt autorizate exporturile"). Lista respectivă include ţările care au depus o cerere în temeiul articolului 42 alineatul (1) şi care au demonstrat respectarea cerinţelor prevăzute la articolul 42 alineatul (3), pe baza unei evaluări efectuate de Comisie în temeiul articolului 43 şi care au convenit să respecte articolul 42 alineatul (5).
(2)Lista menţionată la alineatul (1) include următoarele informaţii:
a)numele ţărilor către care este autorizat exportul din Uniune de deşeuri nepericuloase şi de amestecuri de deşeuri nepericuloase destinate valorificării;
b)deşeurile nepericuloase şi amestecurile de deşeuri nepericuloase specifice care sunt autorizate pentru export din Uniune către fiecare ţară menţionată la litera (a);
c)informaţii, precum adresa de internet, care să permită accesul la o listă de instalaţii care sunt autorizate în temeiul legislaţiei interne a fiecărei ţări menţionate la litera (a) să efectueze valorificarea deşeurilor şi a amestecurilor de deşeuri menţionate la litera (b);
d)informaţii privind procedura specifică de control, dacă este cazul, care se aplică în temeiul legislaţiei interne a fiecărei ţări menţionate la litera (a) pentru importul deşeurilor menţionate la litera (b), inclusiv o indicaţie din care să reiasă dacă importul de deşeuri menţionate în anexa IX la Convenţia de la Basel face obiectul procedurii de notificare şi acord scris prealabil menţionate la articolul 38.
(3)Lista menţionată la alineatul (1) se adoptă până la 21 noiembrie 2026, cu excepţia cazului în care nicio ţară nu depune o cerere în temeiul articolului 42 alineatul (1) sau nicio ţară nu îndeplineşte cerinţele prevăzute la articolul 42 alineatul (3) la momentul respectiv.
Până la 21 august 2024, Comisia contactează toate ţările cărora nu li se aplică Decizia OCDE pentru a le furniza informaţiile necesare cu privire la posibilitatea includerii lor pe lista ţărilor către care sunt autorizate exporturile.
Pentru a fi incluse în lista ţărilor către care sunt autorizate exporturile adoptată până la 21 noiembrie 2026, ţările cărora nu li se aplică Decizia OCDE depun cererea în temeiul articolului 42 alineatul (1) până la 21 februarie 2025.
(4)Comisia actualizează periodic lista ţărilor către care sunt autorizate exporturile, cel puţin o dată la doi ani de la stabilirea listei respective, pentru a:
a)adăuga o ţară care îndeplineşte cerinţele prevăzute la articolul 42;
b)elimina de pe listă o ţară care nu mai îndeplineşte cerinţele prevăzute la articolul 42;
c)actualiza informaţiile menţionate la alineatul (2) pe baza unei cereri primite din partea ţării în cauză şi, în cazul în care cererea respectivă se referă la adăugarea de noi deşeuri sau amestecuri de deşeuri, cu condiţia ca ţara în cauză să fi demonstrat respectarea cerinţelor prevăzute la articolul 42 în ceea ce priveşte noile deşeuri sau amestecuri de deşeuri în cauză;
d)include sau pentru a elimina orice alt element relevant cu scopul de a se asigura că lista conţine informaţii exacte şi actualizate.
(5)După primirea informaţiilor şi a documentelor justificative menţionate la articolul 42 alineatul (5), Comisia poate solicita informaţii suplimentare de la ţara în cauză pentru a demonstra că aceasta continuă să respecte cerinţele prevăzute la articolul 42 alineatul (3).
(6)În cazul în care devin disponibile informaţii care arată în mod plauzibil că respectivele cerinţe prevăzute la articolul 42 nu mai sunt îndeplinite pentru o ţară deja inclusă în lista menţionată la alineatul (1), Comisia invită ţara respectivă să îşi prezinte punctul de vedere cu privire la informaţiile respective, în termen de maximum două luni de la invitaţie, împreună cu documente justificative relevante care să demonstreze respectarea în continuare a cerinţelor respective. Această perioadă poate fi prelungită cu o perioadă suplimentară de două luni în cazul în care ţara în cauză formulează o cerere motivată de prelungire.
(7)În cazul în care ţara în cauză nu îşi prezintă punctul de vedere şi documentele justificative solicitate în termenul menţionat la alineatul (6) sau în cazul în care documentele justificative furnizate sunt insuficiente pentru a demonstra respectarea în continuare a cerinţelor prevăzute la articolul 42, Comisia elimină ţara respectivă de pe listă fără întârzieri nejustificate.
(8)Comisia poate contacta în orice moment o ţară inclusă în lista menţionată la alineatul (1) pentru a obţine informaţii relevante cu scopul de a se asigura că ţara respectivă continuă să respecte cerinţele prevăzute la articolul 42.
Art. 42: Cerinţe de includere în lista ţărilor către care sunt autorizate exporturile
(1)Ţările cărora nu li se aplică Decizia OCDE şi care intenţionează să primească din Uniune anumite deşeuri sau amestecuri de deşeuri menţionate la articolul 40 alineatul (1) destinate valorificării prezintă Comisiei o cerere prin care îşi exprimă disponibilitatea de a primi deşeurile sau amestecurile de deşeuri specifice respective şi de a fi incluse în lista menţionată la articolul 41. O astfel de cerere şi documentaţia aferentă sau alte comunicări se vor prezenta în limba engleză.
(2)Cererea menţionată la alineatul (1) se depune utilizându-se formularul prevăzut în anexa VIII şi conţine toate informaţiile specificate în acesta.
(3)Ţara solicitantă trebuie să demonstreze că a instituit şi pune în aplicare toate măsurile necesare pentru a se asigura că deşeurile în cauză vor fi gestionate într-un mod care asigură protecţia mediului, astfel cum se menţionează la articolul 59.
În scopul respectiv, ţara solicitantă trebuie să demonstreze că:
a)dispune de o strategie sau un plan cuprinzător de gestionare a deşeurilor care vizează întregul său teritoriu şi care demonstrează capacitatea şi disponibilitatea sa de a asigura buna gestionare a deşeurilor din punctul de vedere al mediului. Strategia respectivă include cel puţin următoarele elemente:
(i)cantitatea anuală a tuturor deşeurilor generate în ţară şi cantitatea anuală de deşeuri care fac obiectul cererii sale (denumite în continuare "deşeurile vizate de cerere"), generate în ţară, precum şi estimări despre cum vor evolua cantităţile respective în următorii 10 ani;
(ii)o estimare a capacităţii actuale generale de tratare a deşeurilor, precum şi o estimare a capacităţii de tratare a deşeurilor vizate de cerere şi o estimare a modului în care se vor dezvolta capacităţile respective în următorii 10 ani;
(iii)proporţia de deşeuri generate pe plan intern care sunt colectate separat, precum şi orice obiective şi măsuri de creştere a respectivei proporţii în viitor;

(iv)indicarea proporţiei de deşeuri generate pe plan intern vizate de cerere care sunt depozitate, precum şi orice obiective şi măsuri de reducere a acestei proporţii în viitor;

(v)indicarea proporţiei de deşeuri generate pe plan intern care sunt reciclate, precum şi orice eventuale obiective şi măsuri de creştere a acestei proporţii în viitor;

(vi)informaţii privind cantitatea de deşeuri aruncate şi privind măsurile luate pentru a preveni şi a ridica gunoiul;
(vii)o strategie privind modul de asigurare a bunei gestionări din punctul de vedere al mediului a deşeurilor importate pe teritoriul său, inclusiv posibilul impact al unui astfel de import asupra gestionării deşeurilor generate pe plan intern;
(viii)informaţii privind metodologia utilizată pentru calcularea datelor menţionate la punctele (i)-(vi);
b)dispune de un cadru juridic de gestionare a deşeurilor, care include cel puţin următoarele elemente:
(i)un sistem sau sisteme de autorizare, de acordare a licenţelor sau de înregistrare pentru instalaţiile de tratare a deşeurilor;
(ii)un sistem sau sisteme de autorizare, de acordare a licenţelor sau de înregistrare pentru transportul de deşeuri;
(iii)dispoziţii menite să asigure că deşeurile reziduale generate prin operaţiunea de valorificare a deşeurilor vizate de cerere sunt gestionate într-un mod care asigură protecţia mediului, astfel cum se menţionează la articolul 59;
(iv)controale adecvate ale poluării aplicabile operaţiunilor de gestionare a deşeurilor, inclusiv limite de emisie pentru protecţia aerului, a solului şi a apei şi măsuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de operaţiunile respective;
(v)dispoziţii privind aplicarea normelor, controlul şi sancţiunile menite să asigure punerea în aplicare a cerinţelor interne şi internaţionale privind gestionarea deşeurilor şi transferurile de deşeuri;
c)este parte la acordurile multilaterale de mediu menţionate în anexa VIII şi a luat măsurile necesare pentru a-şi îndeplini obligaţiile care îi revin în temeiul acordurilor respective;
d)a instituit o strategie pentru aplicarea legislaţiei interne privind gestionarea deşeurilor şi transferurile de deşeuri, care cuprinde măsuri de control şi monitorizare, inclusiv informaţii privind numărul de controale efectuate în legătură cu transferurile de deşeuri şi instalaţiile de gestionare a deşeurilor şi privind sancţiunile impuse în cazul încălcării normelor interne relevante.
(4)Cel mai devreme la 21 mai 2029, ţările cărora nu li se aplică Decizia OCDE şi care intenţionează să primească din Uniune deşeuri de plastic menţionate la articolul 39 alineatul (1) litera (d) în vederea reciclării pot prezenta Comisiei o cerere prin care să îşi exprime disponibilitatea de a primi astfel de deşeuri şi de a fi incluse în lista menţionată la articolul 41. O astfel de cerere şi întreaga documentaţie aferentă sau alte comunicări sunt prezentate în limba engleză.
În plus faţă de cerinţele prevăzute la alineatele (2) şi (3), ţara solicitantă trebuie să demonstreze, de asemenea, toate elementele următoare:
a)că dispune de un sistem cuprinzător de gestionare a deşeurilor, care acoperă întregul său teritoriu şi că asigură în mod eficace colectarea separată a deşeurilor de plastic;
b)că dispune de un cadru juridic privind gestionarea deşeurilor, care include cel puţin următoarele elemente:
(i)interzicerea arderii în aer liber şi a depozitării necontrolate a deşeurilor;
(ii)interzicerea incinerării şi a depozitării la gropile de gunoi a deşeurilor de plastic colectate separat;
(iii)dispoziţii privind aplicarea normelor, controlul şi sancţiunile menite să asigure punerea în aplicare a literei (a) şi a literei (b) punctele (i) şi (ii);
c)că importurile de deşeuri de plastic din Uniune nu au efecte negative asupra gestionării deşeurilor de plastic generate în ţară.
(5)În cazul oricărei modificări a informaţiilor furnizate Comisiei în temeiul alineatului (3), ţările incluse în lista menţionată la articolul 41 furnizează fără întârziere o actualizare a informaţiilor specificate în formularul prevăzut în anexa VIII, împreună cu documentele justificative relevante. În orice caz, ţările incluse în lista menţionată la articolul 41 furnizează Comisiei, în al cincilea an de la includerea lor iniţială, o actualizare a informaţiilor specificate în formularul prevăzut în anexa VIII, împreună cu documentele justificative relevante.
Art. 43: Evaluarea cererii de includere în lista ţărilor către care sunt autorizate exporturile
(1)Comisia evaluează cererile prezentate în temeiul articolului 42 fără întârziere şi, în cazul în care consideră că cerinţele prevăzute la articolul respectiv sunt respectate, include ţara solicitantă în lista ţărilor către care sunt autorizate exporturile. Evaluarea se bazează pe informaţiile şi pe documentele justificative furnizate de ţara solicitantă, precum şi pe alte informaţii relevante şi stabileşte dacă ţara solicitantă respectă cerinţele prevăzute la articolul 42, inclusiv dacă a instituit şi pune în aplicare toate măsurile necesare pentru a se asigura că deşeurile şi amestecurile de deşeuri în cauză vor fi gestionate într-un mod care asigură protecţia mediului, astfel cum se menţionează la articolul 59, şi că în ţara în cauză nu există efecte negative semnificative asupra gestionării deşeurilor generate pe plan intern din cauza deşeurilor exportate din Uniune. Pentru a efectua această evaluare, Comisia utilizează, ca puncte de referinţă, dispoziţiile relevante din legislaţie şi orientările menţionate în anexa IX.

(2)În cazul în care, pe parcursul evaluării sale, Comisia consideră că informaţiile furnizate de ţara solicitantă sunt incomplete sau insuficiente pentru a demonstra respectarea cerinţelor prevăzute la articolul 42, aceasta oferă ţării respective posibilitatea de a furniza informaţii suplimentare în termen de maximum trei luni. Termenul respectiv poate fi prelungit cu o perioadă suplimentară de trei luni în cazul în care ţara solicitantă formulează o cerere motivată de prelungire.
(3)În cazul în care ţara solicitantă nu furnizează informaţiile suplimentare în termenul menţionat la alineatul (2) de la prezentul articol sau în cazul în care informaţiile suplimentare furnizate sunt considerate în continuare incomplete sau insuficiente pentru a demonstra respectarea cerinţelor prevăzute la articolul 42, Comisia informează fără întârzieri nejustificate ţara solicitantă că aceasta nu poate fi inclusă pe lista ţărilor către care sunt autorizate exporturile şi că respectiva cerere nu va mai fi prelucrată. În acest caz, Comisia informează, de asemenea, ţara solicitantă cu privire la motivele acestei concluzii. Ţara solicitantă poate prezenta o nouă cerere în temeiul articolului 42.
(4)Comisia evaluează cererile depuse în temeiul articolului 42 alineatul (4) fără întârzieri nejustificate şi, în cazul în care consideră că sunt respectate cerinţele prevăzute la articolul 42 alineatele (3) şi (4), este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 80 pentru a include ţara solicitantă pe lista ţărilor către care sunt autorizate exporturile. Pentru a efectua această evaluare, Comisia utilizează, ca puncte de referinţă, dispoziţiile relevante din legislaţie şi orientările menţionate în anexa IX.
Art. 44: Regimul general al exporturilor de deşeuri
(1)În cazul în care deşeurile indicate la articolul 4 alineatele (2)-(5) sunt exportate din Uniune şi sunt destinate valorificării în ţări cărora li se aplică Decizia OCDE, cu sau fără tranzit prin ţări cărora li se aplică Decizia OCDE, dispoziţiile titlului II se aplică mutatis mutandis, cu adaptările şi completările prevăzute la alineatele (2), (3), (4) şi (6).
(2)Se aplică următoarele adaptări:
a)notificatorul furnizează, în anexa la documentul de notificare, documente justificative privind efectuarea unui audit în conformitate cu articolul 46 alineatul (3) la instalaţia către care sunt exportate deşeurile, cu excepţia cazului în care se aplică derogarea prevăzută la articolul 46 alineatul (11);
b)amestecurile de deşeuri indicate în anexa IIIA şi destinate unei operaţiuni intermediare fac obiectul procedurii de notificare şi acord scris prealabil, dacă urmează să se efectueze orice operaţiune ulterioară de valorificare intermediară sau definitivă sau orice operaţiune ulterioară de eliminare intermediară într-o ţară căreia nu i se aplică Decizia OCDE;
c)deşeurile clasificate la rubrica B3011 fac obiectul procedurii de notificare şi acord scris prealabil;
d)deşeurile indicate în anexa IIIB şi transferurile de deşeuri destinate testelor de tratare experimentală menţionate la articolul 4 alineatul (5) fac obiectul procedurii de notificare şi acord scris prealabil;
e)transferurile de deşeuri destinate analizelor de laborator menţionate la articolul 4 alineatul (5) fac obiectul procedurii de notificare şi acord scris prealabil, cu excepţia cazului în care cantitatea acestor deşeuri a fost determinată pe baza cantităţii minime necesare în mod rezonabil pentru efectuarea corespunzătoare a analizei în fiecare caz în parte şi nu depăşeşte 25 kg, caz în care se aplică cerinţele procedurale de la articolul 18;
f)se interzice exportul de deşeuri menţionate la articolul 4 alineatul (3);
g)acordul necesar în conformitate cu articolul 9 poate fi furnizat sub forma unui acord tacit de către autoritatea competentă de destinaţie din afara Uniunii;
h)acordul pentru un transfer de anumite deşeuri în conformitate cu articolul 9 este retras de către autoritatea competentă de expediere atunci când intră în vigoare un act delegat în conformitate cu articolul 45 alineatul (6) care interzice exportul unor astfel de deşeuri către ţara în cauză;
i)instalaţia menţionată la articolul 15 alineatul (3) şi la articolul 16 alineatul (5) furnizează confirmarea respectivă în termen de trei zile lucrătoare de la primirea deşeurilor.
(3)În ceea ce priveşte exporturile de deşeuri menţionate la articolul 4 alineatul (2), se aplică adaptările şi dispoziţiile suplimentare menţionate la articolul 38 alineatul (2) literele (a)-(e) şi la articolul 38 alineatul (3) literele (b)-(g).
(4)În ceea ce priveşte exporturile de deşeuri enumerate la articolul 4 alineatul (4), persoana care organizează transferul se asigură că informaţiile care trebuie furnizate de instalaţie în conformitate cu articolul 18 alineatele (8) şi (9) sunt incluse într-un sistem menţionat la articolul 27, cu excepţia cazului în care instalaţiile respective sunt conectate la un sistem menţionat la articolul 27.
(5)Transferul de deşeuri care face obiectul procedurii de notificare şi acord scris prealabil se poate efectua numai dacă sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:
a)acordul scris din partea autorităţilor competente de expediere, de destinaţie şi, după caz, de tranzit sau autorităţile competente de destinaţie şi de tranzit din afara Uniunii şi-au dat acordul tacit sau se poate prezuma existenţa acordului tacit şi se respectă condiţiile prevăzute în respectivele decizii de emitere a unui acord sau în anexele la acestea;
b)se respectă dispoziţiile articolului 38 alineatul (4) litera (b).
(6)În cazul în care un export menţionat la alineatul (1) de deşeuri menţionate la articolul 4 alineatul (2) tranzitează o ţară căreia nu i se aplică Decizia OCDE, se aplică următoarele adaptări:
a)autoritatea competentă de tranzit din ţara căreia nu i se aplică Decizia OCDE are la dispoziţie 60 de zile de la data transmiterii confirmării sale de primire a unei notificări completate adecvat pentru a-şi da acordul tacit, în cazul în care ţara în cauză a decis să nu solicite un acord scris prealabil şi a informat celelalte părţi la Convenţia de la Basel de acest fapt în conformitate cu articolul 6 alineatul (4) din convenţia respectivă, sau pentru a da un acord scris, condiţionat sau necondiţionat;
b)autoritatea competentă de expediere din Uniune decide să îşi dea acordul în legătură cu transferul în conformitate cu articolul 9 numai după ce a primit acordul tacit sau scris din partea autorităţii competente de tranzit din ţara căreia nu i se aplică Decizia OCDE, dar nu înainte de 61 de zile de la data transmiterii confirmării de primire a unei notificări completate adecvat de către autoritatea competentă de tranzit din afara Uniunii, cu excepţia cazului în care autoritatea competentă de expediere a primit acordul scris al celorlalte autorităţi competente în cauză, caz în care poate lua decizia menţionată la articolul 9 înainte de expirarea termenului respectiv.
(7)În cazul în care deşeurile sunt exportate, acestea sunt destinate operaţiunilor de valorificare într-o instalaţie care, în conformitate cu legislaţia naţională aplicabilă, funcţionează sau este autorizată să funcţioneze în ţara de destinaţie.
(8)Se aplică articolul 38 alineatul (6).
Art. 45: Monitorizarea exportului şi procedura de salvgardare
(1)Comisia monitorizează exporturile de deşeuri din Uniune către ţările cărora li se aplică Decizia OCDE, pentru a se asigura că astfel de exporturi nu conduc la prejudicii semnificative pentru mediu sau la daune pentru sănătatea umană în ţara de destinaţie şi că deşeurile importate din Uniune nu sunt transferate mai departe către ţări terţe. Ca parte a monitorizării pe care o realizează, Comisia evaluează cererile din partea persoanelor fizice sau juridice, care sunt însoţite de informaţii şi date relevante ce arată că gestionarea deşeurilor exportate din Uniune nu îndeplineşte cerinţele privind buna gestionare din punctul de vedere al mediului, în conformitate cu articolul 59, într-o ţară terţă căreia i se aplică Decizia OCDE, sau că astfel de exporturi au efecte negative semnificative asupra gestionării deşeurilor generate în ţara respectivă.
(2)În cazurile în care:
a)nu există suficiente dovezi care să demonstreze că o ţară căreia i se aplică Decizia OCDE are capacitatea de a valorifica anumite deşeuri într-un mod care să asigure protecţia mediului, astfel cum se menţionează la articolul 59, inclusiv ca urmare a exportului unor astfel de deşeuri din Uniune către ţara în cauză; sau
b)există dovezi că ţara în cauză nu îndeplineşte cerinţele prevăzute la articolul 59 pentru aceste deşeuri; sau
c)există dovezi despre existenţa unor efecte negative semnificative asupra gestionării deşeurilor generate în ţara respectivă ca urmare a exportului de deşeuri din Uniune,
Comisia solicită autorităţilor competente din ţara în cauză să furnizeze, în termen de 60 de zile, informaţii privind condiţiile în care sunt valorificate deşeurile respective, efectul exportului de deşeuri din Uniune asupra gestionării deşeurilor generate în ţara respectivă şi capacitatea ţării în cauză de a gestiona deşeurile respective într-un mod care asigură protecţia mediului, astfel cum se menţionează la articolul 59. Comisia poate acorda o prelungire a acestui termen în cazul în care ţara în cauză formulează o cerere motivată de prelungire.
(3)Solicitarea menţionată la alineatul (2) urmăreşte să verifice dacă ţara în cauză:
a)a instituit şi a pus în aplicare un cadru juridic adecvat pentru importul şi gestionarea deşeurilor în cauză, atât a deşeurilor importate, cât şi a deşeurilor generate în ţară, într-un mod care asigură protecţia mediului, precum şi măsuri adecvate pentru a asigura buna gestionare din punctul de vedere al mediului a deşeurilor reziduale generate prin valorificarea deşeurilor în cauză;
b)a instituit raportări separate cu privire la cantitatea de deşeuri generate în ţara în cauză şi cantitatea de deşeuri importate în ţara respectivă;
c)dispune de o capacitate suficientă pe teritoriul său care permite ca deşeurile în cauză să fie gestionate într-un mod care asigură protecţia mediului, ţinând seama de volumul de deşeuri importate pe teritoriul său;
d)a instituit o strategie adecvată, care include măsuri pentru a garanta că importurile de deşeuri în cauză nu au efecte negative substanţiale asupra colectării şi gestionării deşeurilor generate pe plan intern;
e)a instituit şi a pus în aplicare măsuri adecvate de aplicare a normelor pentru a garanta că deşeurile în cauză sunt gestionate într-un mod care asigură protecţia mediului şi pentru a aborda eventualele transferuri ilegale de deşeuri sau tratarea ilegală a acestora;
f)în cazul exportului de deşeuri de plastic, a pus în aplicare cerinţe menite să garanteze că deşeurile de plastic vor fi reciclate într-un mod care asigură protecţia mediului şi că deşeurile reziduale generate prin procesul de reciclare vor fi gestionate în mod ecologic, inclusiv prin interzicerea arderii în aer liber şi a aruncării unor astfel de deşeuri. În plus, cererea urmăreşte să verifice că sunt puse în aplicare măsuri pentru a evita ca importul de deşeuri de plastic din Uniune să submineze gestionarea raţională din punct de vedere ecologic a deşeurilor de plastic generate pe plan intern şi, de asemenea, că au fost luate măsuri pentru a preveni transferul deşeurilor de plastic importate către alte ţări. Se furnizează, de asemenea, informaţii care să arate că aplicarea normelor şi controalele specifice ale transferurilor de deşeuri de plastic şi ale instalaţiilor de gestionare a acestor deşeuri sunt efectuate la intervale regulate pentru a pune în aplicare cerinţele respective şi pentru a atenua poluarea aerului, a solului, a apei sau a mediului marin legată de gestionarea defectuoasă a deşeurilor de plastic.
(4)În scopul verificărilor menţionate la alineatul (3), Comisia consultă, după caz, părţile interesate pertinente.
(5)Comisia exercită un control specific în ceea ce priveşte exporturile de deşeuri de plastic către ţările cărora li se aplică Decizia OCDE. Până la 21 mai 2026, Comisia evaluează dacă ţările cărora li se aplică Decizia OCDE şi care importă volume semnificative de deşeuri de plastic din Uniune respectă prezentul articol.
(6)În cazul în care, în urma solicitării menţionate la alineatul (2), ţara în cauză nu furnizează suficiente dovezi, astfel cum se menţionează la alineatul (3), că deşeurile în cauză sunt gestionate într-un mod care asigură protecţia mediului în conformitate cu articolul 59 sau că nu există efecte adverse semnificative asupra gestionării deşeurilor generate în ţara respectivă ca urmare a exporturilor de deşeuri din Uniune, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 80 pentru a completa prezentul regulament prin interzicerea exportului deşeurilor în cauză către ţara respectivă.
Comisia ridică o interdicţie numai la momentul la care dispune de suficiente dovezi că deşeurile în cauză vor fi gestionate într-un mod care asigură protecţia mediului şi că nu există efecte negative semnificative asupra gestionării deşeurilor generate în ţara respectivă ca urmare a exporturilor de deşeuri din Uniune.
Art. 46: Obligaţiile exportatorilor
(1)Notificatorul sau persoana care organizează transferul exportă deşeuri din Uniune numai dacă poate demonstra că instalaţiile care urmează să primească deşeurile în ţara de destinaţie le vor gestiona într-un mod care asigură protecţia mediului, astfel cum se menţionează la articolul 59.
(2)Notificatorul sau persoana care organizează transferul nu exportă deşeuri către o instalaţie care nu îndeplineşte criteriile stabilite în anexa X partea B.
(3)În vederea îndeplinirii obligaţiei menţionate la alineatul (1), notificatorul sau persoana care organizează transferul şi care intenţionează să exporte deşeuri din Uniune se asigură că instalaţiile care vor gestiona deşeurile în ţara de destinaţie au fost supuse unui audit.
Acest audit este efectuat de un terţ care este independent de notificator sau de persoana care organizează transferul, precum şi de instalaţia auditată şi deţine calificările corespunzătoare în domeniul auditurilor şi al tratării deşeurilor.
Atunci când comandă un audit, notificatorul sau o persoană care organizează transferul verifică dacă partea terţă respectă cerinţele prevăzute în partea A din anexa X şi a fost autorizată sau acreditată de un organism oficial naţional pentru a efectua audituri, astfel cum se defineşte în prezentul articol.
(4)Auditul menţionat la alineatul (3) include atât controale fizice, cât şi controale de documente şi verifică îndeplinirea de către instalaţia în cauză a criteriilor prevăzute în anexa X partea B.
(5)Notificatorul sau persoana care organizează transferul şi care intenţionează să exporte deşeuri se asigură, înainte de a exporta deşeurile, că instalaţia care va gestiona deşeurile în ţara de destinaţie a făcut obiectul unui audit, astfel cum se menţionează la alineatul (3), care a fost efectuat cu cel mult doi ani înainte de a exporta deşeurile către instalaţia în cauză şi care a demonstrat conformitatea instalaţiei cu criteriile din anexa X partea B.
În vederea îndeplinirii acestei obligaţii, notificatorul sau persoana care organizează transferul:
a)comandă un audit în conformitate cu prezentul articol;
b)obţine raportul unui audit comandat în conformitate cu prezentul articol de un alt notificator sau de o altă persoană care organizează transferul, raport care a fost pus la dispoziţie în conformitate cu alineatul (6), după verificarea faptului că auditul a fost efectuat în conformitate cu alineatele (3) şi (4) şi a demonstrat conformitatea instalaţiei cu criteriile prevăzute în partea B din anexa X; sau
c)obţin raportul unui audit comandat în conformitate cu prezentul articol de către însăşi instalaţia, care a fost notificat registrului menţionat la alineatul (8) în conformitate cu alineatul (7) al doilea paragraf, după verificarea faptului că auditul a fost efectuat în conformitate cu alineatele (3) şi (4) şi a demonstrat conformitatea instalaţiei cu criteriile prevăzute în partea B din anexa X.
Notificatorul sau persoana care organizează transferul comandă de asemenea, fără întârziere un audit ad-hoc în cazul în care primeşte informaţii fiabile că o instalaţie nu mai îndeplineşte criteriile prevăzute în anexa X partea B. În cazul în care auditul ad-hoc demonstrează că o instalaţie nu mai îndeplineşte criteriile prevăzute în anexa X partea B, notificatorul sau persoana care organizează transferul opreşte imediat exportul de deşeuri către instalaţia respectivă şi informează autorităţile competente de expediere în cauză.
(6)Un notificator sau o persoană care organizează un transfer şi care a comandat un audit pentru o anumită instalaţie în conformitate cu alineatul (3) se asigură că acest audit este pus la dispoziţia altor notificatori sau persoane care organizează transferuri de deşeuri şi care intenţionează să exporte deşeuri către instalaţia în cauză, în condiţii comerciale echitabile.
(7)Un notificator sau o persoană care organizează transferul notifică Comisia cu privire la auditurile pe care le-a comandat în conformitate cu alineatele (3) şi (5) şi care au demonstrat faptul că o facilitate respectă criteriile din partea B din anexa X. Notificarea conţine următoarele informaţii:
a)numele şi datele de contact ale instalaţiei care a făcut obiectul auditului;
b)numele şi datele de contact ale notificatorului sau ale persoanei care organizează transferul şi care a comandat auditul;
c)numele şi datele de contact ale părţii terţe care a efectuat auditul;
d)data auditului;
e)tipurile de deşeuri, astfel cum sunt enumerate în anexele III, IIIA, IIIB sau IV sau în lista deşeurilor menţionată la articolul 7 din Directiva 2008/98/CE;
f)operaţiunile de valorificare (codul R), astfel cum sunt menţionate în anexa II la Directiva 2008/98/CE.
Notificatorul sau o persoană care organizează transferul poate notifica Comisiei un audit comandat chiar de însăşi instalaţia auditată, cu condiţia ca notificatorul sau persoana care organizează transferul să fi verificat dacă auditul a fost efectuat în conformitate cu alineatele (3) şi (4) şi că a demonstrat conformitatea instalaţiei cu criteriile prevăzute în anexa X partea B. O astfel de notificare trebuie să conţină informaţii în conformitate cu primul paragraf, literele (a) şi (c)-(f).
(8)Comisia creează şi ţine un registru actualizat cu informaţiile primite în conformitate cu alineatul (7). Comisia face publice informaţiile din registru.
(9)La cererea unei autorităţi competente sau a unei autorităţi de control, notificatorul sau persoana care organizează transferul furnizează documente justificative care să ateste că au fost efectuate audituri, astfel cum se menţionează la alineatu (3), în legătură cu toate instalaţiile către care exportă deşeurile în cauză. Aceste documente justificative se furnizează într-o limbă acceptată de autorităţile în cauză.
(10)Un notificator sau o persoană care organizează transferul de deşeuri pentru export în afara Uniunii pun anual la dispoziţia publicului, prin mijloace electronice, informaţii cu privire la modul în care îşi respectă obligaţiile care le revin în temeiul prezentului articol.
(11)În cazul în care un acord internaţional între Uniune şi o ţară terţă căreia i se aplică Decizia OCDE recunoaşte că instalaţiile din ţara terţă respectivă vor gestiona deşeurile într-un mod care asigură protecţia mediului, astfel cum se menţionează la articolul 59 şi în conformitate cu criteriile prevăzute în anexa X partea B, notificatorii sau persoanele care organizează transferuri cu intenţia de a exporta deşeuri către ţara terţă respectivă sunt scutite de obligaţia prevăzută la alineatele (3)-(7) şi (9).
Un notificator sau o persoană care organizează transferul de deşeuri pentru export din Uniune către o instalaţie dintr-o ţară terţă cu care Uniunea a încheiat un acord internaţional efectuează, de asemenea, fără întârziere un audit ad-hoc, în cazul în care primeşte dovezi fiabile că o instalaţie nu mai îndeplineşte criteriile prevăzute în anexa X partea B. În acest caz, notificatorul sau persoana care organizează transferul notifică autorităţile competente de expediere cu privire la informaţiile fiabile în cauză şi la planurile sale de a efectua un audit ad-hoc.
În cazul în care auditul ad-hoc demonstrează că o instalaţie nu mai îndeplineşte criteriile prevăzute în anexa X partea B, notificatorul sau persoana care organizează transferul opreşte imediat exportul de deşeuri către instalaţia respectivă şi informează autorităţile competente de expediere în cauză.
(12)Comisia face publice pe site-ul său web acordurile internaţionale relevante menţionate la alineatul (11).
(13)Comisia poate adopta orientări referitoare la aplicarea prezentului articol.
Art. 47: Obligaţiile statelor membre de export
(1)În cazul exporturilor din Uniune, statele membre iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că persoanele fizice şi juridice aflate sub jurisdicţia lor naţională nu exportă deşeuri în cazurile în care condiţiile prevăzute la articolele 39-46 pentru un astfel de export nu sunt îndeplinite sau în cazul în care deşeurile exportate nu sunt gestionate într-un mod care asigură protecţia mediului în conformitate cu articolul 59.
(2)În cazul în care statele membre se află în posesia unor informaţii fiabile care indică faptul că persoanele fizice sau juridice care exportă deşeuri din Uniune nu îşi respectă obligaţiile care le revin în temeiul articolului 46, acestea efectuează verificările necesare.
Art. 48: Exporturi către Antarctica
Se interzic exporturile de deşeuri din Uniune către Antarctica.
Art. 49: Exporturi către ţări şi teritorii de peste mări
(1)Se interzic exporturile din Uniune către o ţară sau un teritoriu de peste mări de deşeuri destinate eliminării în ţara sau teritoriul respectiv.
(2)În ceea ce priveşte exporturile de deşeuri destinate valorificării în ţări şi teritorii de peste mări, interdicţia prevăzută la articolul 39 se aplică mutatis mutandis.
(3)În ceea ce priveşte exporturile de deşeuri destinate valorificării în ţări şi teritorii de peste mări care nu fac obiectul interdicţiei prevăzute la articolul 39, dispoziţiile titlului II se aplică mutatis mutandis.