Subcapitolul 1 - 2.1. Constituirea organismelor dedicate în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă generate de cutremure - Regulament din 2023 privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de cutremur
M.Of. 1038 bis
În vigoare Versiune de la: 15 Noiembrie 2023
SUBCAPITOLUL 1:2.1. Constituirea organismelor dedicate în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă generate de cutremure
Art. 9
(1)Comitetele pentru situaţii de urgenţă, centrele operaţionale şi centrele operative, centrele de conducere şi coordonare, se organizează şi funcţionează în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Grupul de lucru pentru evaluarea riscurilor la nivel naţional (GLERN), grupurile de lucru pe tipuri de riscuri, se organizează şi funcţionează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 768/2016 privind organizarea şi funcţionarea Platformei naţionale pentru reducerea riscurilor la dezastre.
(3)La nivelul comitetelor judeţene/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă se constituie grupuri de suport tehnic, componenţa acestora şi regulamentul de organizare şi funcţionare fiind aprobate prin ordin al prefectului, în calitate de preşedinte al comitetului judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă.
SECŢIUNEA 1:2.1.1. Comitetele pentru situaţii de urgenţă - organizare şi responsabilităţi principale
Art. 10
(1)Comitetul naţional pentru situaţii de urgenţă este un organism interinstituţional, în cadrul sistemului naţional de management al situaţiilor de urgenţă, condus de către primul-ministru, în calitate de preşedinte, format din miniştri sau secretari de stat desemnaţi de aceştia şi conducători ai instituţiilor publice centrale sau persoane cu drept de decizie desemnate de aceştia.
(2)În cazul situaţiilor de urgenţă de amploare şi intensitate deosebită, sau în cazul dezastrelor, suportul decizional al Comitetului naţional se asigură prin Centrul naţional de coordonare şi conducere a intervenţiei.
(3)Comitetul naţional pentru situaţii de urgenţă are rolul de a îndeplini atribuţiile specifice pe linia realizării în România a obiectivelor strategiilor europene şi internaţionale de reducere a dezastrelor, adoptarea politicilor şi strategiilor pentru cunoaşterea, prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de cutremur, coordonarea gestionării la nivel naţional a situaţiilor de urgenţă, monitorizarea permanentă şi evaluarea riscurilor din domeniul de competenţă.
(4)Managementul situaţiilor de urgenţă din competenţa Comitetului naţional se realizează de Platforma de coordonare operaţională, prin Centrul operaţional de comandă al Guvernului.
(5)Modul de organizare, funcţionare şi componenţa Comitetului naţional pentru situaţii de urgenţă sunt stabilite prin H.G. nr. 94/2014, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 11
(1)Comitetele ministeriale pentru situaţii de urgenţă se constituie la nivelul ministerelor şi altor instituţii publice centrale cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă, funcţionează sub conducerea miniştrilor, respectiv a conducătorilor instituţiilor publice centrale.
(2)Comitetele ministeriale pentru situaţii de urgenţă au în componenţă persoane cu putere de decizie, experţi şi specialişti din aparatul propriu al ministerului şi din unele instituţii şi unităţi aflate în subordinea acestuia, cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă.
(3)Comitetele ministeriale pentru situaţii de urgenţă îndeplinesc atribuţiile prevăzute la art. 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
(4)Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă constituit la nivel Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA) şi componenta nominală a acestuia se aprobă prin ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei.
(5)Structura Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă al MDLPA este:
a)preşedinte: Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei;
b)vicepreşedinte: demnitarul cu atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă;
c)membrii: persoane cu funcţii de răspundere din aparatul propriu al ministerului şi persoane cu funcţii de conducere din entităţile aflate în subordinea sau sub autoritatea MDLPA;
d)consultanţi, experţi şi specialişti din aparatul propriu al MDLPA, precum şi reprezentanţi ai altor ministere, instituţii publice de învăţământ superior, instituţii de cercetare- dezvoltare, asociaţii profesionale, servicii publice, manageri ai societăţilor cu atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă, cooptaţi în comitetul ministerial la solicitarea preşedintelui.
(6)Principalele responsabilităţi ale Comitetului ministerial al MDLPA în situaţiile de urgenţă generate de cutremure sunt:
a)informează Comitetul Naţional, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, privind situaţiile de urgenţă;
b)elaborează regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de cutremur;
c)evaluează situaţiile de urgenţă şi stabileşte măsurile specifice pentru gestionarea acestora, şi propune, după caz, declararea stării de alertă sau instituirea stării de urgenţă;
d)analizează şi avizează planurile proprii pentru continuitatea activităţii, asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă, planul de pregătire a angajaţilor în caz de cutremur;
e)centralizează rapoartele de evaluare a pagubelor primite din teritoriu şi asigură transmiterea rapoartelor de sinteză către Comitetul naţional pentru situaţii de urgenţă, prin IGSU;
f)informează Comitetul Naţional şi colegiile ministerelor asupra activităţii desfăşurate.
Art. 12
(1)Comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă, inclusiv Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, se constituie la nivelul judeţelor/al Municipiului Bucureşti, sub conducerea prefectului, în calitate de preşedinte.
(2)Din comitetul judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă fac parte preşedintele consiliului judeţean, şefi de servicii deconcentrate, descentralizate şi de gospodărie comunală şi alţi manageri ai unor instituţii şi societăţi comerciale de interes judeţean care îndeplinesc funcţii de sprijin în gestionarea situaţiilor de urgenţă, precum şi manageri ai agenţilor economici care, prin specificul activităţii, constituie factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă.
(3)Comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă, inclusiv Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, îndeplinesc atribuţiile prevăzute la art. 22 şi art. 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
(4)Secretariatul Tehnic Permanent al Comitetului Judeţean/al Municipiului Bucureşti este asigurat de Centrul operaţional din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă;
(5)Comitetele judeţene/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă au următoarele responsabilităţi principale în cazul situaţiilor de urgenţă generate de cutremure:
a)informează Comitetul Naţional, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, privind situaţii de urgenţă;
b)informează Comitetul Naţional şi consiliul judeţean asupra activităţii desfăşurate;
c)evaluează situaţiile de urgenţă produse în unităţile administrativ-teritoriale prin grupul de suport tehnic, stabilesc măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi monitorizează îndeplinirea acestora;
d)au obligaţia constituirii grupului de suport tehnic pentru cutremure în zonele în care valorile acceleraţiei terenului pentru proiectare, ag > / = 0,15 g;
e)asigură şi verifică periodic funcţionarea fluxului informaţional-decizional privind înştiinţarea, notificarea, transmiterea datelor, informaţiilor, precum şi a prelucrării şi stocării acestora, transmiterii deciziilor de către factorii cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu către cei interesaţi;
f)asigură coordonarea tehnică, prin intermediul grupurilor de suport tehnic, a acţiunilor de intervenţie operativă;
g)asigură, prin Inspectoratul Judeţean în Construcţii, respectarea prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările ulterioare;
h)participă la exerciţii de simulare a intervenţiilor în caz de cutremur în unităţile administrativ-teritoriale;
i)coordonează acţiunile de pregătire a populaţiei în aria de autoritate şi a angajaţilor privind prevenirea, protecţia şi intervenţia în situaţii de urgenţă;
j)analizează şi avizează planurile judeţene pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă;
k)analizează şi centralizează pagubele constatate în urma verificărilor în teren de către comisia de constatare şi evaluare a pagubelor şi decide asupra măsurilor de refacere/reabilitare care se impun.
Art. 13
(1)Prefectul, în calitatea sa de preşedinte al Comitetului Judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, îndeplineşte atribuţiile în domeniul situaţiilor de urgenţă prevăzute la art. 257 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/2019 privind Codul Administrativ.
(2)Prefectul are următoarele responsabilităţi principale în cazul situaţiilor de urgenţă generate de cutremure:
a)aprobă, prin ordine, organizarea, atribuţiile şi funcţionarea comitetului judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă;
b)dispune instituirea stării de alertă la nivel judeţean şi propune preşedintelui Comitetului Naţional declanşarea procedurii, pentru instituirea stării de urgenţă pentru zona afectată;
c)coordonează activitatea serviciilor de urgenţă profesioniste;
d)asigură întocmirea planurilor de apărare, prin intermediul grupului de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de cutremure, şi a planurilor de evacuare şi de continuare a activităţii în aria de autoritate;
e)coordonează modul de organizare şi dotare a comitetului judeţean/al Municipiului Bucureşti şi a comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă;
f)dispune Inspectoratului pentru situaţii de urgenţă verificarea funcţionalităţii punctului de comandă al comitetului judeţean/local, precum şi dotarea cu mijloace tehnice şi materiale specifice a echipelor de intervenţie;
g)dispune Inspectoratului pentru situaţii de urgenţă elaborarea şi punerea în practică a planului de pregătire a populaţiei privind cunoaşterea semnalelor de avertizare-alarmare, precum şi a modului de comportare în cazul producerii situaţiei de urgenţă generate de cutremur;
h)dispune Grupului de suport tehnic verificări periodice pe teren pentru inventarierea clădirilor vulnerabile, a infrastructurii şi a altor elemente expuse la risc;
i)emite Ordinul de evacuare şi primire/repartiţie la propunerea centrelor operative cu activitate temporară sau Centrului Operaţional al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă.
(3)Vicepreşedinţii Comitetului Judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă sunt preşedintele Consiliului Judeţean şi inspectorul şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean/al Municipiului Bucureşti. Aceştia au atribuţii privind coordonarea unitară a tuturor componentelor cu responsabilităţi în realizarea intervenţiei. Îndeplinesc obligaţiile preşedintelui în lipsa acestuia, precum şi cele ce le revin în calitate de membrii ai comitetului.
1.a) Preşedintele Consiliului Judeţean are următoarele responsabilităţi principale:
i)propune spre aprobare Consiliului Judeţean bugetul judeţean pentru asigurarea resurselor necesare prevenirii, pregătirii, răspunsului şi refacerii/reabilitării în situaţii de urgenţă;
ii)asigură anual fondurile necesare pentru constituirea şi completarea stocurilor de materiale şi mijloace de apărare în caz de cutremur, precum şi spaţii de depozitare corespunzătoare pentru acestea, la nivelul tuturor primăriilor din judeţ;
iii)asigură fondurile necesare pentru dotarea Serviciilor Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă;
iv)dispune verificarea anuală a modului de achiziţie, depozitare şi gestionare a materialelor şi mijloacelor de intervenţii constituite în stoc la nivelul tuturor primăriilor din judeţ;
v)desemnează personal tehnic din aparatul propriu al Consiliului Judeţean, pentru a participa în Comisia numită prin Ordinul Prefectului, în scopul constatării şi evaluării fizice şi valorice a pagubelor produse în urma cutremurului.
2.b) Inspectorul şef are următoarele responsabilităţi principale:
i)este comandantul acţiunii la nivel judeţean sau, după caz, comandant al intervenţiei;
ii)propune activarea Centrului Judeţean/al Municipiului Bucureşti de Conducere şi Coordonare a Intervenţiei;
iii)coordonează forţele de intervenţie stabilite pentru înlăturarea consecinţelor situaţiei de urgenţă din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă şi dispune suplimentarea acestora, în funcţie de evoluţia situaţiei de urgenţă.
Art. 14
(1)Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă se constituie la nivelul municipiilor, oraşelor, sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi al comunelor, sub conducerea primarului.
(2)Din comitetul local pentru situaţii de urgenţă fac parte un viceprimar, secretarul comunei, oraşului, sectorului sau municipiului, după caz, şi reprezentanţi ai serviciilor publice şi ai principalelor instituţii şi agenţi economici din unitatea administrativ-teritorială respectivă, precum şi manageri sau conducători ai agenţilor economici, filialelor, sucursalelor ori punctelor de lucru locale, care, prin specificul activităţii, constituie factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă.
(3)Structura operativă temporară a Comitetului local pentru situaţii de urgenţă este asigurată de către Centrul Operativ, care asigură Secretariatul Tehnic Permanent al comitetului.
(4)Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, inclusiv Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, îndeplinesc atribuţiile prevăzute la art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
(5)Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă au următoarele responsabilităţi principale în cazul situaţiilor de urgenţă generate de cutremure:
a)evaluează situaţiile de urgenţă produse pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale şi informează operativ Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă conform fluxului informaţional - operativ - decizional;
b)declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unităţii administrativ- teritoriale;
c)propune necesarul de resurse materiale, umane şi financiare pentru acţiuni de prevenire, intervenţii şi refacere în situaţii de urgenţă;
d)coordonează acţiunile de pregătire a populaţiei în aria de autoritate şi a angajaţilor privind prevenirea, protecţia şi intervenţia în situaţii de urgenţă;
e)asigură organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional-decizional pe plan local;
f)elaborează planurile locale pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă şi efectelor asociate acestora;
g)coordonează aplicarea unitară şi în mod organizat a măsurilor de evacuare în plan teritorial al localităţii;
h)coordonează activitatea de constituire a rezervelor de strictă necesitate destinate persoanelor evacuate/sinistrate;
i)dispune constituirea unui grup operativ format din membrii comitetului local pentru situaţii de urgenţă sau alţi specialişti în domeniu, care să se deplaseze în zona afectată pentru informare şi luarea deciziilor, precum şi pentru conducerea acţiunilor de intervenţie
j)dispune înştiinţarea şi alarmarea autorităţilor, instituţiilor publice, agenţilor economici şi populaţiei din zonele afectate de riscurile asociate cutremurelor;
k)organizează puncte de informare privind persoanele evacuate/sinistrate;
l)asigură aprovizionarea cu produse de strictă necesitate;
m)stabileşte măsuri de urgenţă pentru asigurarea funcţiilor vitale necesare desfăşurării activităţii economico-sociale, în zonele afectate;
n)organizează primirea şi utilizarea în intervenţie a forţelor şi mijloacelor de intervenţie sosite din localităţile vecine, judeţene, naţionale sau din străinătate;
o)organizează primirea şi distribuirea ajutoarelor umanitare sosite din ţară şi străinătate;
p)solicită acordarea de ajutoarele materiale şi ajutoare de urgenţă pentru persoanele afectate de cutremur;
r)decide asupra funcţionării unităţilor comerciale, de alimentaţie publică, şcolare precum şi a unităţilor de producţie de primă necesitate pentru populaţia din zonele afectate de cutremur;
s)organizează inventarierea, expertizarea şi evaluarea post-seism a efectelor şi pagubelor produse şi le asigură mijloacele necesare desfăşurării activităţilor;
t)solicită Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă suplimentarea forţelor, materialelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul depăşirii capacităţii de intervenţie la nivel local.
Art. 15
(1)Primarul, în calitatea sa de preşedinte al Comitetului local pentru situaţii de urgenţă, ia măsuri pentru prevenirea şi, după caz, gestionarea situaţiilor de urgenţă, conform art. 155 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/2019 privind Codul Administrativ.
(2)Primarul are următoarele responsabilităţi principale în cazul situaţiilor de urgenţă generate de cutremure:
a)asigură introducerea hărţilor de risc la cutremure în Planurile de Urbanism General (P.U.G.) pentru zonele de risc la cutremure, delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi a măsurilor specifice privind prevenirea şi atenuarea riscului seismic, utilizarea terenurilor şi realizarea construcţiilor în aceste zone;
b)informează populaţia cu privire la necesitatea încheierii poliţelor de asigurare obligatorie a locuinţelor împotriva dezastrelor naturale şi aplică sancţiuni în cazul nerespectării prevederilor legale;
c)asigură mijloacele necesare şi stabileşte responsabilităţile pentru avertizarea şi alarmarea populaţiei din zonele de risc la cutremur;
d)conduce acţiunile de evacuare cu sprijinul autorităţilor competente;
e)stabileşte necesarul de forţe şi mijloace, pe baza planurilor/convenţiilor de colaborare/cooperare, şi defineşte nevoile de sprijin din partea Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă;
f)asigură cazarea persoanelor sinistrate, aprovizionarea cu apă, alimente, bunuri de strictă necesitate, acordarea de asistenţă medicală, psihologică şi religioasă, şi identifică noi posibilităţi de cazare temporară a persoanelor sinistrate, asigură adăpostirea, hrănirea şi acordarea de asistenţă veterinară animalelor evacuate;
g)organizează distribuirea apei potabile, alimentelor şi ajutoarelor umanitare către populaţia afectată;
h)solicită instituţiilor şi persoanelor specializate executarea salubrizării şi aplicarea măsurilor sanitaro-epidemice în zonele afectate, organizează activităţile de căutare şi identificare a victimelor şi persoanelor date dispărute.
(3)Pentru organizarea activităţilor, primarul este susţinut de serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă aflate în subordinea consiliului local.
Art. 16
(1)Serviciile voluntare şi serviciile private pentru situaţii de urgenţă sunt structuri specializate, altele decât cele aparţinând serviciilor de urgenţă profesioniste, organizate cu personal angajat şi/sau voluntar, în scopul apărării vieţii, avutului public şi/sau privat în situaţii de urgenţă, modul de organizare şi funcţionare al acestora fiind prevăzut în OMAI nr. 75/2019.
(2)Serviciile voluntare se constituie potrivit legii, în comune, oraşe şi municipii, în subordinea consiliilor locale, iar serviciile private la operatori economici şi instituţii.
(3)Principalele atribuţii ale serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă constau în:
a)desfăşurarea activităţii de prevenire, informare şi instruire a populaţiei privind cunoaşterea riscului;
b)realizează recunoaşterea vizuală rapidă a pagubelor şi asigură raportarea către consiliile locale;
c)efectuează acţiuni de intervenţie pentru căutare-salvare, evacuare a persoanelor, distribuire ajutoare umanitare sau ajutoare de primă necesitate către populaţia afectată;
d)colaborează cu toate structurile locale, zonale sau naţionale din domeniul situaţiilor de urgenţă pentru asigurarea unui nivel de operativitate crescut şi desfăşurarea unor intervenţii operative şi eficiente.
(4)Şeful Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă are următoarele atribuţii principale:
a)întocmeşte documentele de organizare şi funcţionare a activităţii serviciului voluntar;
b)planifică şi conduce activitatea de pregătire a personalului serviciului voluntar;
c)organizează activitatea de prevenire;
d)verifică întreţinerea materialelor şi mijloacelor din dotare;
e)conduce acţiunile de intervenţie în limita competenţelor stabilite;
f)întocmeşte rapoartele de intervenţie.
SECŢIUNEA 2:2.1.2. Centre operaţionale şi centrele operative - organizare şi responsabilităţi principale
Art. 17
(1)Centrul Operaţional Naţional din cadrul IGSU îndeplineşte permanent funcţiile de monitorizare, evaluare, înştiinţare, avertizare, prealarmare, alertare şi coordonare tehnică operaţională la nivel naţional a situaţiilor de urgenţă şi asigură secretariatul tehnic permanent al Comitetului naţional pentru situaţii de urgenţă.
(2)Centrele operaţionale din cadrul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă îndeplinesc permanent funcţiile de monitorizare, evaluare, înştiinţare, avertizare, prealarmare, alertare şi coordonare tehnică operaţională la nivelul judeţelor, respectiv al Municipiului Bucureşti, şi asigură secretariatul tehnic permanent al Comitetului judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă.
(3)Centrele operaţionale se încadrează cu personal specializat pe tipuri de riscuri în raport cu natura riscurilor şi frecvenţa lor de manifestare, precum şi cu datele geografice şi demografice din zona de competenţă a inspectoratului, precum şi cu specialişti în comunicaţii, informatică şi în alte domenii de activitate, conform cerinţelor operative.
(4)Centrele operaţionale au următoarele responsabilităţi principale în situaţii de urgenţă generate de cutremure:
a)efectuează activităţi de analiză, evaluare şi sinteză referitoare la situaţiile de urgenţă;
b)monitorizează evoluţia situaţiilor de urgenţă şi informează operativ, când este cazul, preşedintele comitetului pentru situaţii de urgenţă şi celelalte organisme abilitate să întreprindă măsuri cu caracter preventiv ori de intervenţie, propunând, în condiţiile legii, instituirea stării de alertă;
c)elaborează concepţia specifică privind planificarea, pregătirea, organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de răspuns, precum şi concepţia de acţiune în situaţii de urgenţă generate de cutremure, conform reglementărilor interne;
d)asigură transmiterea operativă a deciziilor, dispoziţiilor şi ordinelor şi urmăreşte menţinerea legăturilor de comunicaţii cu Centrul Operaţional Naţional, centrele operative cu funcţionare permanentă, cu alte organisme implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, precum şi cu forţele proprii aflate în îndeplinirea misiunilor;
e)evaluează consecinţele probabile ale surselor de risc;
f)desfăşoară activităţi în domeniul primirii şi acordării asistenţei internaţionale şi al medicinei de urgenţă a dezastrelor.
Art. 18
(1)Centrele operative pentru situaţii de urgenţă se constituie la nivelul Secretariatului General al Guvernului, al ministerelor, al altor instituţii publice centrale cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă, al municipiilor, cu excepţia Municipiului Bucureşti, oraşelor, sectoarelor Municipiului Bucureşti şi comunelor.
(2)Centrele operative se constituie, la Secretariatul General al Guvernului, precum şi la ministerele şi instituţiile publice centrale cu atribuţii şi funcţii de sprijin complexe în prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, stabilite prin hotărâre a Guvernului, ca structuri cu activitate permanentă.
(3)Centrele operative prevăzute la alin. (2) se constituie din personalul aparatului propriu al autorităţii respective, prin ordin al ministrului, conducătorului instituţiei publice centrale sau prin dispoziţie a primarului.
(4)Centrele operative îndeplinesc permanent funcţiile de monitorizare, evaluare, înştiinţare, avertizare, prealarmare, alertare şi coordonare tehnica operaţională, în domeniile de competenţă, ale ministerelor şi instituţiilor publice centrale respective.
(5)Centrele operative asigură secretariatele tehnice ale comitetelor constituite la nivelul autorităţilor publice centrale sau locale prevăzute la alin. (1).
(6)Atribuţiile principale ale centrelor operative cu activitate permanentă sunt prevăzute la art. 27 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
(7)Centrele operative care se constituie numai la declararea stării de alertă, pe timpul funcţionarii lor, îndeplinesc atribuţii similare celor prevăzute la alin. (6). Documentele şi baza de date referitoare la situaţiile de urgenţă, deţinute de aceste centre operative, se gestionează permanent de către persoane anume desemnate din cadrul aparatului propriu al autorităţilor respective.
(8)Centrele operative cu activitate temporară sunt structuri tehnico-administrative înfiinţate în scopul îndeplinirii funcţiilor specifice pe durata stării de alertă, în cazul situaţiilor de urgenţă, precum şi pe timpul unor exerciţii, aplicaţii şi antrenamente pentru pregătirea răspunsului în astfel de situaţii.
SECŢIUNEA 3:2.1.3. Centre de conducere şi coordonare
Art. 19
(1)Centrele de coordonare şi conducere a intervenţiei se organizează şi funcţionează la nivel naţional şi judeţean/al Municipiului Bucureşti ca structuri interinstituţionale care asigură suportul decizional pentru Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă şi pentru comandantul acţiunii la nivel naţional, respectiv pentru comitetele judeţene/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, precum şi analiza, evaluarea situaţiei şi coordonarea acţiunilor de intervenţie la nivel judeţean/ Municipiul Bucureşti.
(2)Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei (CNCCI), şi centrele judeţene/al Municipiului Bucureşti de coordonare şi conducere a intervenţiei (CJCCI) exercită funcţii de coordonare operaţională, planificare şi organizare a acţiunilor de răspuns, de management al informaţiilor, de notificare, de cooperare şi de informare publică.
(3)Suportul decizional este asigurat prin colectarea, structurarea şi analiza datelor de interes operativ în vederea luării unor decizii sau formulării unor direcţii de acţiune ce pot fi adoptate de către factorii decidenţi prevăzuţi la alin. (1).
(4)Centrele de coordonare şi conducere a intervenţiei se activează când, în aplicarea dispoziţiilor art. 9 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 557/2016, cu modificările ulterioare, comandantul acţiunii declanşează, potrivit art. 11 alin. (2) din aceeaşi hotărâre, coordonarea integrată a capabilităţilor implicate în acţiunile de intervenţie operativă determinate de manifestarea tipurilor de risc, pe baza concepţiei naţionale de răspuns şi a planurilor de acţiune adaptate evoluţiei situaţiei de urgenţă.
Art. 20
(1)Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei (CNCCI) îndeplineşte următoarele atribuţii principale, conform prevederilor de la art. 7 din H.G. nr. 574/2022, printre care:
a)coordonează operaţional activitatea centrelor de coordonare şi conducere de la nivel judeţean, a centrelor operative pentru situaţii de urgenţă ale autorităţilor responsabile cu rol principal şi secundar, precum şi ale celorlalte centre operative de la nivel local, după caz;
b)monitorizează punerea în aplicare a planurilor de cooperare, de intervenţie şi de evacuare elaborate la nivel central, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 557/2016, cu modificările ulterioare;
c)la ordinul cu caracter operativ emis de comandantul acţiunii, poate asigura coordonarea acţiunilor de răspuns desfăşurate la nivelul unei zone din cadrul uneia sau al mai multor unităţi administrativ-teritoriale grav afectate, precum şi suportul decizional pentru comandantul intervenţiei desemnat în acest caz;
d)asigură la nivel naţional coordonarea activităţilor de acordare a ajutoarelor umanitare de urgenţă;
e)elaborează rapoarte şi analize pentru informarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă şi/sau a comandantului acţiunii, în funcţie de consecinţele situaţiei de urgenţă;
f)centralizează la nivel naţional solicitările privind necesarul de resurse pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin şi coordonează planificarea resurselor umane şi materiale necesare gestionării situaţiilor de urgenţă;
g)asigură fluxul informaţional-decizional cu toate componentele Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, prin centralizarea, procesarea şi diseminarea datelor şi informaţiilor furnizate de către CJCCI şi centrele operative pentru situaţii de urgenţă.
(2)Şeful CNCCI este inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă sau persoana desemnată de acesta cu acordul comandantului acţiunii la nivel naţional.
Art. 21
(1)Centrele judeţene/al Municipiului Bucureşti de coordonare şi conducere a intervenţiei (CJCCI/CMBCCI) funcţionează în subordinea comandantului acţiunii la nivel judeţean/al Municipiului Bucureşti, după caz, şi sub coordonarea operaţională a CNCCI, în situaţia activării acestuia.
(2)Centrele judeţene/al Municipiului Bucureşti de coordonare şi conducere a intervenţiei asigură analiza, evaluarea situaţiei şi coordonarea acţiunilor de intervenţie şi asigură suportul decizional al comitetelor judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti.
(3)Au în componenţă personal din cadrul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă, precum şi experţi şi specialişti din cadrul instituţiilor şi operatorilor economici de interes local care asigură funcţii de sprijin.
(4)Centrele judeţene/al Municipiului Bucureşti de coordonare şi conducere a intervenţiei îndeplinesc următoarele atribuţii principale, conform prevederilor de la art. 13 din H.G. nr. 574/2022, printre care:
a)coordonează integrat activităţile de intervenţie operativă în zonele afectate;
b)coordonează activitatea centrelor operative de la nivelul judeţului/al Municipiului Bucureşti, precum şi a celorlalte centre operative de la nivel local;
c)coordonează punerea în aplicare a planurilor de cooperare, de intervenţie şi de evacuare de la nivelul localităţilor sau al sectoarelor Municipiului Bucureşti;
d)asigură suportul decizional al comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă/al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă în vederea adoptării măsurilor necesare restabilirii stării provizorii de normalitate, declarării, prelungirii sau încetării stării de alertă la nivelul uneia sau mai multor localităţi din judeţ ori la nivelul întregului judeţ, în baza concluziilor rezultate din analizele operative efectuate;
e)propune prefectului constituirea bazelor de operaţii cu personal şi resurse materiale din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale şi structurilor cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă;
f)propune prefectului permanentizarea activităţii unor centre operative cu activitate temporară, în funcţie de tipul de risc produs şi efectele manifestate;
g)întocmeşte analize operative şi propune comitetului judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă să solicite Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă alocarea de produse, bunuri materiale şi resurse financiare necesare sprijinirii autorităţilor administraţiei publice locale şi populaţiei afectate;
h)coordonează acţiunile care vizează asigurarea sprijinului logistic şi tehnic de specialitate pentru echipele internaţionale desemnate să intervină, la nevoie, pe teritoriul judeţului/al Municipiului Bucureşti;
i)asigură centralizarea, prelucrarea, analiza datelor şi informaţiilor, elaborarea de prognoze privind evoluţia situaţiei, precum şi de raportări sau documente operative necesare asigurării suportului decizional şi informării comitetului judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, CNCCI şi a comandantului acţiunii/intervenţiei;
j)centralizează la nivel judeţean/Municipiul Bucureşti solicitările privind necesarul de resurse pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin şi coordonează planificarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă;
k)asigură coordonarea activităţii de colectare, transport şi distribuire a ajutoarelor umanitare de urgenţă;
l)asigură sprijin tehnic şi operaţional forţelor internaţionale care execută misiuni pe teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale din cadrul judeţului.
Art. 22
(1)Coordonarea unitară şi permanentă a activităţilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă se asigură de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, ca organ de specialitate din subordinea Ministerului Afacerilor Internelor.
(2)În situaţii de urgenţă, coordonarea unitară a acţiunii tuturor forţelor implicate în intervenţie se realizează de către comandantul acţiunii, care este desemnat la nivel naţional, judeţean/ al Municipiul Bucureşti, în funcţie de natura şi gravitatea evenimentului şi de mărimea categoriilor de forţe concentrate.
(3)Comandantul acţiunii este persoana din cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne prin care se asigură coordonarea operaţională a capabilităţilor implicate în acţiunile de intervenţie operativă.
(4)Comandantul acţiunii coordonează integrat capabilităţile, după caz, prin structurile operaţionale din subordine/coordonare, Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei, centrele judeţene/zonale de coordonare şi conducere a intervenţiei, Punctul operativ avansat şi comandantul/comandanţii intervenţiei, pe baza concepţiei naţionale de răspuns şi a planurilor de acţiune adaptate evoluţiei situaţiei de urgenţă.
(5)Comandantul acţiunii are următoarele atribuţii, potrivit prevederilor de la art. 12 din H.G. nr. 557/2016, cu modificările şi completările ulterioare:
a)coordonează forţele de intervenţie stabilite pentru înlăturarea consecinţelor situaţiei de urgenţă;
b)informează comitetul pentru situaţii de urgenţă competent despre evoluţia situaţiei de urgenţă şi modul de desfăşurare a intervenţiei;
c)dispune suplimentarea forţelor de intervenţie în funcţie de evoluţia situaţiei de urgenţă;
d)desemnează comandanţi ai intervenţiei din cadrul autorităţilor responsabile, în funcţie de tipul de risc produs şi de amploarea şi intensitatea situaţiei de urgenţă;
e)asigură implementarea deciziilor comitetului pentru situaţii de urgenţă competent, referitoare la gestionarea situaţiei de urgenţă.
(6)La nivel naţional, comandantul acţiunii este secretarul de stat, şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne sau persoana desemnată de acesta.
(7)În situaţia în care sunt afectate mai multe judeţe, comandantul acţiunii poate fi desemnat la nivel zonal, prin dispoziţie a secretarului de stat, şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.
(8)La nivel judeţean sau al Municipiului Bucureşti, comandantul acţiunii este şeful inspectoratului pentru situaţii de urgenţă în a cărui zonă de competenţă s-a produs evenimentul.
(9)În situaţia în care şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne devine comandantul acţiunii, inspectorii şefi ai inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă devin, de drept, comandanţi ai intervenţiei în zona de competenţă.
(10)Comandantul intervenţiei este persoana care asigură în teren conducerea forţelor şi mijloacelor aparţinând autorităţilor responsabile, implicate în acţiunile de răspuns.
(11)Comandantul/comandanţii intervenţiei se subordonează operaţional comandantului acţiunii şi asigură conducerea forţelor şi mijloacelor care acţionează în zona/sectorul de intervenţie repartizat de comandantul acţiunii.
SECŢIUNEA 4:2.1.4. Grupuri de suport tehnico-ştiinţific şi grupuri de lucru - componenţa structurilor la nivel central şi teritorial
Art. 23
(1)Pentru stabilirea strategiilor şi programelor privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, Comitetul naţional poate solicita consultarea unor experţi, specialişti, cadre didactice sau cercetători constituiţi în grupuri de suport tehnico-ştiinţific.
(2)Conform prevederilor din H.G. nr. 557/2016, cu modificările şi completările ulterioare, comitetul naţional pentru situaţii de urgenţă şi grupurile de suport tehnico-ştiinţific, alături de reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, asociaţiilor profesionale, sindicatelor, unităţilor de învăţământ superior şi institutelor de cercetare, instituţiilor culturale, ale cultelor şi asociaţiilor religioase recunoscute potrivit legii şi ai mass-mediei, formează Platforma naţională pentru reducerea riscurilor la dezastre.
(3)În cadrul Platformei naţionale pentru reducerea riscurilor la dezastre, membrii grupurilor de suport tehnico-ştiinţific, alături de ceilalţi factori implicaţi, se constituie în grupuri de lucru pe tipuri de riscuri.
Art. 24
(1)Grupurile de lucru pe tipuri de riscuri sunt coordonate de către reprezentanţii ministerelor sau autorităţilor administraţiei publice centrale responsabile de managementul tipurilor de riscuri generatoare de situaţii de urgenţă.
(2)Activitatea fiecărui grup de lucru se desfăşoară în baza unui regulament de organizare şi funcţionare, aprobat prin ordin al ministrului sau al conducătorului instituţiei publice centrale responsabile de managementul tipurilor de riscuri specifice.
(3)Grupurile de lucru colaborează cu comitetele ministeriale pentru situaţii de urgenţă.
(4)La nivelul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, în calitate de autoritate responsabilă cu rol principal pentru tipul de risc "cutremure", prin Ordinul nr. 1992/2019, cu modificările ulterioare, a fost aprobată componenţa grupului de lucru aferent riscului "Cutremure".
(5)Grupul de lucru aferent riscului "Cutremure" este alcătuit din reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, inclusiv ai instituţiilor publice şi organele de specialitate ale administraţiei publice centrale aflate în subordinea (Inspectoratul de Stat în Construcţii, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice), reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv ai Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, ai Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Economiei, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerului Educaţiei, Ministerului Afacerilor Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Institutului Geologic al României, Asociaţiei Inginerilor Constructori Proiectanţi pentru Structuri, Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, Universităţii din Bucureşti - Facultăţii de Geologie şi Geofizică, Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă, Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Asociaţiei Municipiilor din România, Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, Asociaţiei Oraşelor din România, Asociaţia Comunelor din România.
(6)Grupul de lucru aferent riscului "Cutremure" are rol de suport tehnico-ştiinţific şi consultativ în planificarea şi implementarea activităţilor suport aferente tipului de risc şi a riscurilor asociate acestuia. Principalele activităţi se desfăşoară în domeniul de acţiune "prevenire", pentru a asigura sprijin în identificarea, evaluarea şi eficientizarea eforturilor de reducere a riscului generat de cutremure.
Art. 25
(1)În cadrul comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă se constituie grupurile de suport tehnic, care au ca responsabilităţi principale următoarele:
a)asigură consultanţă de specialitate în cadrul Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă;
b)coordonează tehnic, la nivel judeţean, acţiunile pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă;
c)acordă asistenţă tehnică comitetelor municipale, orăşeneşti şi comunale pentru întocmirea planurilor de apărare specifice;
c1)c) asigură în colaborare cu centrul operaţional al inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă, centralizarea rapoartelor operative iniţiale ale comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, pe timpul situaţiilor de urgenţă, elaborarea rapoartelor de sinteză, după încetarea acestora, precum şi transmiterea lor la Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă din cadrul ministerului de resort;
d)participă în comisia stabilită de comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă, la evaluarea şi stabilirea pagubelor produse;
e)asigură în colaborare cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, organizarea şi desfăşurarea la nivel judeţean, a exerciţiilor de simulare pentru verificarea modului de funcţionare a fluxului informaţional;
f)desfăşoară activităţi de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă;
g)menţine comunicarea cu structurile din cadrul diferitelor autorităţi/instituţii/institute de cercetare care organizează şi execută monitorizarea stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă;
h)întocmeşte şi actualizează planul de apărare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice riscului la cutremur la nivelul judeţului;
(2)Activitatea grupurilor de suport tehnic este coordonată de inspectorul şef al Inspectoratul Judeţean/al Municipiului Bucureşti în Construcţii.
(3)Grupurile de suport tehnic sunt formate din, fără a se limita la, reprezentanţi ai Consiliului Judeţean/al Municipiului Bucureşti, ai Inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene//Bucureşti-Ilfov, Inspectorate de jandarmerie şi poliţie judeţene/al Municipiului Bucureşti, ai Direcţiei de Sănătate Publică judeţene/al Municipiului Bucureşti, ai Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene/al Municipiului Bucureşti, ai Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului, ai Inspectoratelor şcolare judeţene/al Municipiului Bucureşti, în calitate de membri, şi din reprezentanţi ai operatorilor furnizori/prestatori de servicii de utilităţi publice esenţiale: apă, gaze, energie, sistem de apă canal, ai operatorilor economici care gestionează infrastructura de transport şi reţelele de comunicaţii, ai mediului academic şi de cercetare, în calitate de consultanţi.
Art. 26
(1)În cadrul Platformei naţionale pentru reducerea riscurilor la dezastre, potrivit prevederilor de la art. 6 alin. (5) din H.G. nr. 768/2016, este constituit Grupul de lucru pentru evaluarea riscurilor la nivel naţional (GLERN), cu rolul de a asigura abordarea integrată, la nivel naţional, a managementului riscurilor în vederea eficientizării eforturilor de reducere a riscului de dezastre.
(2)GLERN este format din reprezentanţi ai grupurilor de lucru pe tipuri de risc, nominalizaţi de către coordonatorii acestora.
SECŢIUNEA 5:2.1.5. Titulari de autorizaţie/proprietari de instalaţii
Art. 27
(1)Titularii de autorizaţie/proprietari de instalaţii au următoarele atribuţii:
a)să deţină resursele financiare şi/sau aranjamentele financiare care să acopere eventualele pagube materiale;
b)să evalueze amploarea reală sau potenţială a avarierii bunurilor;
c)să ia măsurile necesare pentru a reduce consecinţele acestora;
d)să comunice rezultatele evaluării autorităţilor publice competente;
e)să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea asistenţei autorităţilor publice şi organizaţiilor de răspuns la urgenţă privind pregătirea şi răspunsul la situaţia de urgenţă, inclusiv informarea populaţiei în zonele de intervenţie în caz de situaţii de urgenţă şi să furnizeze recomandări scrise pentru comportamentul în caz de situaţie de urgenţă;
f)să asigure pregătirea continuă a personalului propriu, testarea şi exersarea modalităţilor de răspuns pentru situaţiile de urgenţă;
g)să elaboreze şi să pună în aplicare planul de continuitate a activităţii în cazul producerii unui cutremur.
(2)Operatorii economici şi autorităţile publice au obligaţia de a întocmi planuri de continuitate a activităţii, sens în care au atribuţii privind:
a)dezvoltarea şi implementarea sistemului de management pentru dezvoltarea şi menţinerea continuităţii activităţii;
b)identificarea şi prioritizarea proceselor critice pentru organizaţie;
c)analiza riscurilor şi planul de tratare a riscurilor, prin identificarea ameninţărilor şi vulnerabilităţilor şi analiza acestora care ar putea avea efecte adverse asupra activităţii, stabilirea măsurilor pentru a diminua riscurile identificate;
d)stabilirea necesarului minim/de bază (logistic/resurse umane/financiare) pentru asigurarea fluxului informaţional-decizional, stabilirea măsurilor de protecţie fizică a personalului;
d1)d) încheierea unei poliţe de asigurare adecvate;
e)securitatea datelor şi strategia de back-up;
f)analiză de impact pentru a evalua riscurile identificate şi impactul în relaţie cu activităţile critice ale activităţii şi identificarea unor cerinţe de bază pentru recuperare.
g)planul de răspuns în cazul incidentelor critice şi reducerea impactului acestor incidente cu privire la operaţiunile identificate anterior;
h)organizarea de cursuri de instruire a personalului.
(3)Titularii de autorizaţie/proprietarii de instalaţii au răspunderea pentru întocmirea planurilor de apărare proprii şi aplicarea acţiunilor şi măsurilor prevăzute.
(4)Planul de continuitate a activităţii are rolul de a îndruma organizaţiile în vederea răspunsului, recuperării, reluării şi restabilirii unui nivel predefinit al operaţiunilor, ca urmare a întreruperii neaşteptate a funcţiilor/operaţiilor critice, manuale sau automate. Structura-cadru a planului este prevăzută în Anexa nr. 5 la prezentul regulament.
Art. 28
Deţinătorii, cu orice titlu, de construcţii, dotări şi terenuri, căi de acces, administratorii de reţele de utilităţi publice, a căror avariere în caz de situaţie de urgenţă specifică poate avea efecte asupra populaţiei, mediului natural şi fondului construit, sunt obligaţi să asigure întreţinerea, repararea, exploatarea corespunzătoare şi urmărirea comportării în timp.
Art. 29
(1)Proprietarii construcţiilor, persoane fizice sau juridice, şi asociaţiile de proprietari, precum şi persoanele juridice care au în administrare construcţii, vor acţiona pentru punerea în aplicare a măsurilor pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, potrivit prevederilor din Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, cu modificările ulterioare.
(2)Pentru clădirile de interes şi utilitate publică aflate în patrimoniul instituţiilor publice şi care aparţin proprietăţii publice/private a statului/unităţilor administrativ-teritoriale ori, după caz, proprietăţii private a acestor instituţii, conducătorii instituţiilor publice vor acţiona, cu prioritate, pentru punerea în aplicare a măsurilor pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, potrivit prevederilor din Legea nr. 212/2022, cu modificările ulterioare.
(3)Clădirile publice existente care au funcţiuni esenţiale, pentru care păstrarea integrităţii post-cutremur este vitală pentru protecţia civilă (clasa I de importanţă - expunere) trebuie instrumentate şi monitorizate seismic cu accelerometre digitale, amplasate la ultimul nivel, la baza construcţiei şi în câmp liber.
(4)Instrumentarea, întreţinerea şi exploatarea datelor obţinute prin instrumentarea seismică revine proprietarului construcţiei. Înregistrările obţinute în timpul cutremurelor de adâncime intermediară (mai adânci de 60 km), având magnitudinea locală ML > / = 4, şi ale cutremurelor crustale (cu adâncimi de până în 60 km), având magnitudinea locală ML > / = 3,5, produse pe teritoriul României sau în imediata apropiere, conform raportării INCDFP, vor fi puse la dispoziţia autorităţilor responsabile (MDLPA), în termen de maxim 7 zile după producerea unui cutremur în parametrii menţionaţi.
(5)Datele obţinute vor contribui la alcătuirea unei baze de date seismice care va fi configurată şi întreţinută de către INCDFP şi INCD URBAN-ÎNCERC, conform Strategiei de Reducere a Riscului Seismic, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1442/2022, şi va fi folosită pentru analiza fenomenului seismic, evaluarea implicaţiilor cutremurului asupra fondului construit şi revizuirea codurilor de proiectare seismică. Metodologia privind raportarea datelor înregistrate şi formatul acestora, precum şi caracteristicile minimale ale accelerometrele digitale ce vor fi utilizate în instrumentarea seismică, se va stabili de către MDLPA.
SECŢIUNEA 6:f) alte structuri/organisme constituite conform legii
Art. 30
(1)Experţii tehnici şi verificatorii de proiecte atestaţi de MDLPA şi responsabilii tehnici cu execuţia autorizaţi de ISC, sunt obligaţi să se autosesizeze şi să se prezinte de urgenţă la sediul inspectoratelor judeţene în construcţii, pentru a fi repartizaţi în vederea inspectării de urgenţă post-seism a construcţiilor, dotărilor şi reţelelor tehnico-edilitare avariate şi stabilirii soluţiilor cadru de intervenţie pentru punerea în siguranţă provizorie a construcţiilor avariate, potrivit legislaţiei.
(2)La investigarea post-seism a clădirilor participă şi experţi şi verificatori tehnici în domeniul protejării monumentelor istorice atestaţi de Ministerul Culturii, după caz.
Art. 31
(1)Comisia Naţională de Inginerie Seismică este organism tehnic de specialitate, fără personalitate juridică, cu rol consultativ, de analiză şi de avizare prealabilă, care se organizează şi funcţionează sub autoritatea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.
(2)Comisia Naţională este formată din experţi tehnici atestaţi pe domenii/subdomenii de construcţii şi pe specialităţi pentru instalaţiile aferente construcţiilor, precum şi din specialişti din domeniul construcţiilor şi arhitecturii, desemnaţi dintre specialiştii propuşi de către instituţii de învăţământ superior şi institute de cercetare-dezvoltare, asociaţii profesionale şi patronale reprezentative, autorităţi ale administraţiei publice cu responsabilităţi în domeniu.
(3)Atribuţiile Comisiei Naţionale de Inginerie Seismică sunt următoarele:
a)avizarea din punct de vedere tehnic a soluţiilor de intervenţie pentru clădirile încadrate, conform Codului de proiectare seismică P100-3, în clasa I de importanţă, a căror funcţionalitate, în timpul cutremurului şi imediat după cutremur, trebuie să fie asigurată integral, precum şi în clasa II de importanţă, care prezintă un pericol major pentru siguranţa publică în cazul prăbuşirii sau avarierii grave, la solicitarea factorilor interesaţi;
b)avizarea din punct de vedere tehnic a soluţiilor de intervenţie pentru clădirile existente cu destinaţia de locuinţă, încadrate în clasa de risc seismic RsI sau RsII, incluse în Programul naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, la solicitarea factorilor interesaţi.