Secţiunea 1 - 2.1.1. Comitetele pentru situaţii de urgenţă - organizare şi responsabilităţi principale - Regulament din 2023 privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de cutremur

M.Of. 1038 bis

În vigoare
Versiune de la: 15 Noiembrie 2023
SECŢIUNEA 1:2.1.1. Comitetele pentru situaţii de urgenţă - organizare şi responsabilităţi principale
Art. 10
(1)Comitetul naţional pentru situaţii de urgenţă este un organism interinstituţional, în cadrul sistemului naţional de management al situaţiilor de urgenţă, condus de către primul-ministru, în calitate de preşedinte, format din miniştri sau secretari de stat desemnaţi de aceştia şi conducători ai instituţiilor publice centrale sau persoane cu drept de decizie desemnate de aceştia.
(2)În cazul situaţiilor de urgenţă de amploare şi intensitate deosebită, sau în cazul dezastrelor, suportul decizional al Comitetului naţional se asigură prin Centrul naţional de coordonare şi conducere a intervenţiei.
(3)Comitetul naţional pentru situaţii de urgenţă are rolul de a îndeplini atribuţiile specifice pe linia realizării în România a obiectivelor strategiilor europene şi internaţionale de reducere a dezastrelor, adoptarea politicilor şi strategiilor pentru cunoaşterea, prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de cutremur, coordonarea gestionării la nivel naţional a situaţiilor de urgenţă, monitorizarea permanentă şi evaluarea riscurilor din domeniul de competenţă.
(4)Managementul situaţiilor de urgenţă din competenţa Comitetului naţional se realizează de Platforma de coordonare operaţională, prin Centrul operaţional de comandă al Guvernului.
(5)Modul de organizare, funcţionare şi componenţa Comitetului naţional pentru situaţii de urgenţă sunt stabilite prin H.G. nr. 94/2014, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 11
(1)Comitetele ministeriale pentru situaţii de urgenţă se constituie la nivelul ministerelor şi altor instituţii publice centrale cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă, funcţionează sub conducerea miniştrilor, respectiv a conducătorilor instituţiilor publice centrale.
(2)Comitetele ministeriale pentru situaţii de urgenţă au în componenţă persoane cu putere de decizie, experţi şi specialişti din aparatul propriu al ministerului şi din unele instituţii şi unităţi aflate în subordinea acestuia, cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă.
(3)Comitetele ministeriale pentru situaţii de urgenţă îndeplinesc atribuţiile prevăzute la art. 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
(4)Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă constituit la nivel Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA) şi componenta nominală a acestuia se aprobă prin ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei.
(5)Structura Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă al MDLPA este:
a)preşedinte: Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei;
b)vicepreşedinte: demnitarul cu atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă;
c)membrii: persoane cu funcţii de răspundere din aparatul propriu al ministerului şi persoane cu funcţii de conducere din entităţile aflate în subordinea sau sub autoritatea MDLPA;
d)consultanţi, experţi şi specialişti din aparatul propriu al MDLPA, precum şi reprezentanţi ai altor ministere, instituţii publice de învăţământ superior, instituţii de cercetare- dezvoltare, asociaţii profesionale, servicii publice, manageri ai societăţilor cu atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă, cooptaţi în comitetul ministerial la solicitarea preşedintelui.
(6)Principalele responsabilităţi ale Comitetului ministerial al MDLPA în situaţiile de urgenţă generate de cutremure sunt:
a)informează Comitetul Naţional, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, privind situaţiile de urgenţă;
b)elaborează regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de cutremur;
c)evaluează situaţiile de urgenţă şi stabileşte măsurile specifice pentru gestionarea acestora, şi propune, după caz, declararea stării de alertă sau instituirea stării de urgenţă;
d)analizează şi avizează planurile proprii pentru continuitatea activităţii, asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă, planul de pregătire a angajaţilor în caz de cutremur;
e)centralizează rapoartele de evaluare a pagubelor primite din teritoriu şi asigură transmiterea rapoartelor de sinteză către Comitetul naţional pentru situaţii de urgenţă, prin IGSU;
f)informează Comitetul Naţional şi colegiile ministerelor asupra activităţii desfăşurate.
Art. 12
(1)Comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă, inclusiv Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, se constituie la nivelul judeţelor/al Municipiului Bucureşti, sub conducerea prefectului, în calitate de preşedinte.
(2)Din comitetul judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă fac parte preşedintele consiliului judeţean, şefi de servicii deconcentrate, descentralizate şi de gospodărie comunală şi alţi manageri ai unor instituţii şi societăţi comerciale de interes judeţean care îndeplinesc funcţii de sprijin în gestionarea situaţiilor de urgenţă, precum şi manageri ai agenţilor economici care, prin specificul activităţii, constituie factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă.
(3)Comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă, inclusiv Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, îndeplinesc atribuţiile prevăzute la art. 22 şi art. 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
(4)Secretariatul Tehnic Permanent al Comitetului Judeţean/al Municipiului Bucureşti este asigurat de Centrul operaţional din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă;
(5)Comitetele judeţene/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă au următoarele responsabilităţi principale în cazul situaţiilor de urgenţă generate de cutremure:
a)informează Comitetul Naţional, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, privind situaţii de urgenţă;
b)informează Comitetul Naţional şi consiliul judeţean asupra activităţii desfăşurate;
c)evaluează situaţiile de urgenţă produse în unităţile administrativ-teritoriale prin grupul de suport tehnic, stabilesc măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi monitorizează îndeplinirea acestora;
d)au obligaţia constituirii grupului de suport tehnic pentru cutremure în zonele în care valorile acceleraţiei terenului pentru proiectare, ag > / = 0,15 g;
e)asigură şi verifică periodic funcţionarea fluxului informaţional-decizional privind înştiinţarea, notificarea, transmiterea datelor, informaţiilor, precum şi a prelucrării şi stocării acestora, transmiterii deciziilor de către factorii cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu către cei interesaţi;
f)asigură coordonarea tehnică, prin intermediul grupurilor de suport tehnic, a acţiunilor de intervenţie operativă;
g)asigură, prin Inspectoratul Judeţean în Construcţii, respectarea prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările ulterioare;
h)participă la exerciţii de simulare a intervenţiilor în caz de cutremur în unităţile administrativ-teritoriale;
i)coordonează acţiunile de pregătire a populaţiei în aria de autoritate şi a angajaţilor privind prevenirea, protecţia şi intervenţia în situaţii de urgenţă;
j)analizează şi avizează planurile judeţene pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă;
k)analizează şi centralizează pagubele constatate în urma verificărilor în teren de către comisia de constatare şi evaluare a pagubelor şi decide asupra măsurilor de refacere/reabilitare care se impun.
Art. 13
(1)Prefectul, în calitatea sa de preşedinte al Comitetului Judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, îndeplineşte atribuţiile în domeniul situaţiilor de urgenţă prevăzute la art. 257 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/2019 privind Codul Administrativ.
(2)Prefectul are următoarele responsabilităţi principale în cazul situaţiilor de urgenţă generate de cutremure:
a)aprobă, prin ordine, organizarea, atribuţiile şi funcţionarea comitetului judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă;
b)dispune instituirea stării de alertă la nivel judeţean şi propune preşedintelui Comitetului Naţional declanşarea procedurii, pentru instituirea stării de urgenţă pentru zona afectată;
c)coordonează activitatea serviciilor de urgenţă profesioniste;
d)asigură întocmirea planurilor de apărare, prin intermediul grupului de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de cutremure, şi a planurilor de evacuare şi de continuare a activităţii în aria de autoritate;
e)coordonează modul de organizare şi dotare a comitetului judeţean/al Municipiului Bucureşti şi a comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă;
f)dispune Inspectoratului pentru situaţii de urgenţă verificarea funcţionalităţii punctului de comandă al comitetului judeţean/local, precum şi dotarea cu mijloace tehnice şi materiale specifice a echipelor de intervenţie;
g)dispune Inspectoratului pentru situaţii de urgenţă elaborarea şi punerea în practică a planului de pregătire a populaţiei privind cunoaşterea semnalelor de avertizare-alarmare, precum şi a modului de comportare în cazul producerii situaţiei de urgenţă generate de cutremur;
h)dispune Grupului de suport tehnic verificări periodice pe teren pentru inventarierea clădirilor vulnerabile, a infrastructurii şi a altor elemente expuse la risc;
i)emite Ordinul de evacuare şi primire/repartiţie la propunerea centrelor operative cu activitate temporară sau Centrului Operaţional al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă.
(3)Vicepreşedinţii Comitetului Judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă sunt preşedintele Consiliului Judeţean şi inspectorul şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean/al Municipiului Bucureşti. Aceştia au atribuţii privind coordonarea unitară a tuturor componentelor cu responsabilităţi în realizarea intervenţiei. Îndeplinesc obligaţiile preşedintelui în lipsa acestuia, precum şi cele ce le revin în calitate de membrii ai comitetului.
1.a) Preşedintele Consiliului Judeţean are următoarele responsabilităţi principale:
i)propune spre aprobare Consiliului Judeţean bugetul judeţean pentru asigurarea resurselor necesare prevenirii, pregătirii, răspunsului şi refacerii/reabilitării în situaţii de urgenţă;
ii)asigură anual fondurile necesare pentru constituirea şi completarea stocurilor de materiale şi mijloace de apărare în caz de cutremur, precum şi spaţii de depozitare corespunzătoare pentru acestea, la nivelul tuturor primăriilor din judeţ;
iii)asigură fondurile necesare pentru dotarea Serviciilor Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă;
iv)dispune verificarea anuală a modului de achiziţie, depozitare şi gestionare a materialelor şi mijloacelor de intervenţii constituite în stoc la nivelul tuturor primăriilor din judeţ;
v)desemnează personal tehnic din aparatul propriu al Consiliului Judeţean, pentru a participa în Comisia numită prin Ordinul Prefectului, în scopul constatării şi evaluării fizice şi valorice a pagubelor produse în urma cutremurului.
2.b) Inspectorul şef are următoarele responsabilităţi principale:
i)este comandantul acţiunii la nivel judeţean sau, după caz, comandant al intervenţiei;
ii)propune activarea Centrului Judeţean/al Municipiului Bucureşti de Conducere şi Coordonare a Intervenţiei;
iii)coordonează forţele de intervenţie stabilite pentru înlăturarea consecinţelor situaţiei de urgenţă din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă şi dispune suplimentarea acestora, în funcţie de evoluţia situaţiei de urgenţă.
Art. 14
(1)Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă se constituie la nivelul municipiilor, oraşelor, sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi al comunelor, sub conducerea primarului.
(2)Din comitetul local pentru situaţii de urgenţă fac parte un viceprimar, secretarul comunei, oraşului, sectorului sau municipiului, după caz, şi reprezentanţi ai serviciilor publice şi ai principalelor instituţii şi agenţi economici din unitatea administrativ-teritorială respectivă, precum şi manageri sau conducători ai agenţilor economici, filialelor, sucursalelor ori punctelor de lucru locale, care, prin specificul activităţii, constituie factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă.
(3)Structura operativă temporară a Comitetului local pentru situaţii de urgenţă este asigurată de către Centrul Operativ, care asigură Secretariatul Tehnic Permanent al comitetului.
(4)Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, inclusiv Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, îndeplinesc atribuţiile prevăzute la art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
(5)Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă au următoarele responsabilităţi principale în cazul situaţiilor de urgenţă generate de cutremure:
a)evaluează situaţiile de urgenţă produse pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale şi informează operativ Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă conform fluxului informaţional - operativ - decizional;
b)declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unităţii administrativ- teritoriale;
c)propune necesarul de resurse materiale, umane şi financiare pentru acţiuni de prevenire, intervenţii şi refacere în situaţii de urgenţă;
d)coordonează acţiunile de pregătire a populaţiei în aria de autoritate şi a angajaţilor privind prevenirea, protecţia şi intervenţia în situaţii de urgenţă;
e)asigură organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional-decizional pe plan local;
f)elaborează planurile locale pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă şi efectelor asociate acestora;
g)coordonează aplicarea unitară şi în mod organizat a măsurilor de evacuare în plan teritorial al localităţii;
h)coordonează activitatea de constituire a rezervelor de strictă necesitate destinate persoanelor evacuate/sinistrate;
i)dispune constituirea unui grup operativ format din membrii comitetului local pentru situaţii de urgenţă sau alţi specialişti în domeniu, care să se deplaseze în zona afectată pentru informare şi luarea deciziilor, precum şi pentru conducerea acţiunilor de intervenţie
j)dispune înştiinţarea şi alarmarea autorităţilor, instituţiilor publice, agenţilor economici şi populaţiei din zonele afectate de riscurile asociate cutremurelor;
k)organizează puncte de informare privind persoanele evacuate/sinistrate;
l)asigură aprovizionarea cu produse de strictă necesitate;
m)stabileşte măsuri de urgenţă pentru asigurarea funcţiilor vitale necesare desfăşurării activităţii economico-sociale, în zonele afectate;
n)organizează primirea şi utilizarea în intervenţie a forţelor şi mijloacelor de intervenţie sosite din localităţile vecine, judeţene, naţionale sau din străinătate;
o)organizează primirea şi distribuirea ajutoarelor umanitare sosite din ţară şi străinătate;
p)solicită acordarea de ajutoarele materiale şi ajutoare de urgenţă pentru persoanele afectate de cutremur;
r)decide asupra funcţionării unităţilor comerciale, de alimentaţie publică, şcolare precum şi a unităţilor de producţie de primă necesitate pentru populaţia din zonele afectate de cutremur;
s)organizează inventarierea, expertizarea şi evaluarea post-seism a efectelor şi pagubelor produse şi le asigură mijloacele necesare desfăşurării activităţilor;
t)solicită Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă suplimentarea forţelor, materialelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul depăşirii capacităţii de intervenţie la nivel local.
Art. 15
(1)Primarul, în calitatea sa de preşedinte al Comitetului local pentru situaţii de urgenţă, ia măsuri pentru prevenirea şi, după caz, gestionarea situaţiilor de urgenţă, conform art. 155 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/2019 privind Codul Administrativ.
(2)Primarul are următoarele responsabilităţi principale în cazul situaţiilor de urgenţă generate de cutremure:
a)asigură introducerea hărţilor de risc la cutremure în Planurile de Urbanism General (P.U.G.) pentru zonele de risc la cutremure, delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi a măsurilor specifice privind prevenirea şi atenuarea riscului seismic, utilizarea terenurilor şi realizarea construcţiilor în aceste zone;
b)informează populaţia cu privire la necesitatea încheierii poliţelor de asigurare obligatorie a locuinţelor împotriva dezastrelor naturale şi aplică sancţiuni în cazul nerespectării prevederilor legale;
c)asigură mijloacele necesare şi stabileşte responsabilităţile pentru avertizarea şi alarmarea populaţiei din zonele de risc la cutremur;
d)conduce acţiunile de evacuare cu sprijinul autorităţilor competente;
e)stabileşte necesarul de forţe şi mijloace, pe baza planurilor/convenţiilor de colaborare/cooperare, şi defineşte nevoile de sprijin din partea Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă;
f)asigură cazarea persoanelor sinistrate, aprovizionarea cu apă, alimente, bunuri de strictă necesitate, acordarea de asistenţă medicală, psihologică şi religioasă, şi identifică noi posibilităţi de cazare temporară a persoanelor sinistrate, asigură adăpostirea, hrănirea şi acordarea de asistenţă veterinară animalelor evacuate;
g)organizează distribuirea apei potabile, alimentelor şi ajutoarelor umanitare către populaţia afectată;
h)solicită instituţiilor şi persoanelor specializate executarea salubrizării şi aplicarea măsurilor sanitaro-epidemice în zonele afectate, organizează activităţile de căutare şi identificare a victimelor şi persoanelor date dispărute.
(3)Pentru organizarea activităţilor, primarul este susţinut de serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă aflate în subordinea consiliului local.
Art. 16
(1)Serviciile voluntare şi serviciile private pentru situaţii de urgenţă sunt structuri specializate, altele decât cele aparţinând serviciilor de urgenţă profesioniste, organizate cu personal angajat şi/sau voluntar, în scopul apărării vieţii, avutului public şi/sau privat în situaţii de urgenţă, modul de organizare şi funcţionare al acestora fiind prevăzut în OMAI nr. 75/2019.
(2)Serviciile voluntare se constituie potrivit legii, în comune, oraşe şi municipii, în subordinea consiliilor locale, iar serviciile private la operatori economici şi instituţii.
(3)Principalele atribuţii ale serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă constau în:
a)desfăşurarea activităţii de prevenire, informare şi instruire a populaţiei privind cunoaşterea riscului;
b)realizează recunoaşterea vizuală rapidă a pagubelor şi asigură raportarea către consiliile locale;
c)efectuează acţiuni de intervenţie pentru căutare-salvare, evacuare a persoanelor, distribuire ajutoare umanitare sau ajutoare de primă necesitate către populaţia afectată;
d)colaborează cu toate structurile locale, zonale sau naţionale din domeniul situaţiilor de urgenţă pentru asigurarea unui nivel de operativitate crescut şi desfăşurarea unor intervenţii operative şi eficiente.
(4)Şeful Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă are următoarele atribuţii principale:
a)întocmeşte documentele de organizare şi funcţionare a activităţii serviciului voluntar;
b)planifică şi conduce activitatea de pregătire a personalului serviciului voluntar;
c)organizează activitatea de prevenire;
d)verifică întreţinerea materialelor şi mijloacelor din dotare;
e)conduce acţiunile de intervenţie în limita competenţelor stabilite;
f)întocmeşte rapoartele de intervenţie.