Capitolul iii - Desfăşurarea activităţii administrativ-judiciare a instanţelor - Regulament din 2015 de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti
M.Of. 970
Ieşit din vigoare Versiune de la: 15 Iunie 2022
CAPITOLUL III:Desfăşurarea activităţii administrativ-judiciare a instanţelor
SECŢIUNEA 1:Raporturile de serviciu cu publicul
Art. 88
(1)Personalul instanţelor este obligat să îndeplinească îndatoririle ce îi revin potrivit legii şi regulamentelor.
(2)Pentru depunerea cererilor şi actelor sau obţinerea de informaţii, persoanele interesate se pot adresa, după caz, personalului de la registratură şi arhivă sau biroului de informare şi relaţii publice. În interesul înfăptuirii justiţiei, avocaţii, consilierii juridici, consilierii de probaţiune şi experţii desemnaţi în cauză au prioritate.
(3)În incinta instanţei, în locuri vizibile pentru public, vor fi afişate regulile de conduită, precum şi îndrumări către compartimentele care au relaţii cu publicul.
(4)La aceste compartimente se vor pune la dispoziţia publicului materiale informative ajutătoare pentru o mai bună adresabilitate.
(5)Preşedintele instanţei poate desemna unul sau mai mulţi judecători de serviciu ori unul sau mai mulţi grefieri cu studii superioare care primesc actele de sesizare a instanţei.
(6)Serviciul de registratură primeşte şi înregistrează contractele de mediere şi, respectiv, acordurile de mediere şi ia măsuri pentru a fi înmânate de îndată completului învestit cu soluţionarea cauzei, în vederea suspendării, respectiv a repunerii pe rol a cauzei.
(7)Registratura şi arhiva vor fi deschise zilnic pentru public minimum 4 ore, repartizate în funcţie de programul şedinţelor de judecată. Actele de sesizare a instanţei vor fi depuse în interiorul acestui program, cu excepţia cererilor în materie penală care reclamă urgenţă.
Art. 89
(1)Programul de lucru al instanţelor este de 8 ore zilnic, timp de 5 zile pe săptămână; programul începe, de regulă, la ora 8,00 şi se încheie la ora 16,00.
(2)Programarea în şedinţele de judecată a judecătorilor şi repartizarea pe săli se fac de preşedintele instanţei, la propunerea preşedinţilor de secţie, în raport cu nevoile instanţei şi asigurându-se judecătorilor timpul necesar pregătirii profesionale.
(3)În cazuri excepţionale, în materie penală, şedinţele de judecată pot fi stabilite şi în zile nelucrătoare.
Art. 90
(1)Şedinţele de judecată încep de regulă la ora 8,30, putând fi fixate şi şedinţe succesive, iar în cazuri justificate, şi după-amiaza, conform programării stabilite de preşedintele instanţei.
(2)În caz de amânare a judecării cauzei, atunci când părţile convin, instanţa va putea fixa o oră de strigare a dosarelor pentru termenul următor.
(3)În caz de amânare a judecării cauzei sau a termenelor acordate în continuare nu trebuie afectate şedinţele de judecată şi alte activităţi programate anterior.
Art. 91
Purtarea ecusonului în incinta instanţei este obligatorie pentru personalul auxiliar de specialitate, inclusiv cel conex, şi pentru personalul economico-financiar şi administrativ.
Art. 92
(1)Accesul publicului este permis:
a)în sălile de şedinţă, cu 30 de minute înainte de deschiderea şedinţelor de judecată;
b)la compartimentele care desfăşoară activităţi cu publicul, potrivit programului stabilit.
(2)Programul şedinţelor de judecată şi programul de lucru cu publicul se aduc la cunoştinţă prin afişare la loc vizibil.
Art. 93
(1)Scoaterea din incinta instanţelor a dosarelor, actelor şi lucrărilor, în afara cazurilor prevăzute de lege şi de prezentul regulament, este interzisă. La solicitarea instituţiilor abilitate, se transmite dosarul sau copia certificată a acestuia în vederea soluţionării unor cauze aflate pe rolul instanţelor sau parchetelor, precum şi pe rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene sau al Curţii Europene a Drepturilor Omului.
(2)Dosarele şi evidenţele instanţei privitoare la activitatea de judecată pot fi consultate de persoanele care justifică un interes legitim, cu respectarea ordinii de solicitare şi a măsurilor de asigurare a integrităţii documentelor. Cererea cu datele de identificare ale solicitantului se aprobă de persoana care coordonează activitatea compartimentului arhivă.
(3)Au prioritate la consultarea dosarului cauzei, în următoarea ordine: avocaţii, părţile sau reprezentanţii părţilor, experţii şi interpreţii desemnaţi în cauză.
(4)Consilierii de probaţiune au acces în condiţiile legii la dosarul cauzei în care au fost învestiţi de instanţă, fie în faza de judecată prin solicitarea referatului de evaluare, fie în faza execuţional penală prin îndeplinirea tuturor activităţilor specifice sub îndrumarea judecătorului delegat de la compartimentul executări penale.
(5)Cererile prevăzute la alin. (2) se depun în dosarul cauzei.
(6)Accesul reprezentanţilor mass-mediei la dosarele şi la evidenţele instanţei este permis, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 544/2001, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea ordinii de solicitare şi a măsurilor de asigurare a integrităţii documentelor şi numai în măsura în care este posibilă punerea acestora la dispoziţie.
(7)Preşedintele instanţei asigură procurorului de şedinţă, părţilor, reprezentanţilor părţilor, avocaţilor şi celorlalte persoane prevăzute de lege posibilitatea consultării dosarelor.
(8)Când una dintre părţi se află în stare de deţinere, preşedintele completului ia măsuri ca aceasta să îşi poată exercita pe deplin, în tot cursul judecăţii, dreptul de a examina actele dosarului şi de a lua legătura cu avocatul său.
(9)Documentele prevăzute la alin. (2) şi (6) se studiază numai în arhivă, după identificarea solicitantului, prin verificarea actului de identitate, a procurii sau a delegaţiei şi a legitimaţiei de serviciu sau a altui document similar, în cazul reprezentanţilor mass-mediei, şi notarea numelui şi prenumelui acestuia. După studiere, se verifică integritatea documentelor, în prezenţa solicitantului.
(10)Dosarele privind cauzele care au fost sau sunt judecate în şedinţa nepublică, cele privind adopţiile, precum şi cele care au ca obiect propuneri şi sesizări privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranţă cu caracter medical şi a măsurii internării nevoluntare pot fi consultate numai de către persoanele menţionate la alin. (3), în condiţiile legii. În acelaşi mod pot fi consultate documentele şi evidenţele speciale ale instanţei referitoare la aceste dosare, precum şi alte documente sau evidenţe care presupun confidenţialitate. Prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii pot fi stabilite şi alte categorii de dosare, care pot fi consultate sau fotocopiate total ori parţial doar de persoanele menţionate la alin. (3).
(11)În cazul dosarelor menţionate la alin. (10) pot fi eliberate fotocopii ale actelor şi hotărârilor din acestea numai persoanelor prevăzute la alin. (3).
(12)În cauzele care au avut ca obiect propuneri şi sesizări privind încuviinţarea percheziţiilor şi a folosirii metodelor şi tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare, precum şi emiterea unui mandat de aducere, consultarea şi eliberarea de copii ale actelor şi hotărârilor din acestea sunt permise doar persoanelor prevăzute la alin. (3), numai după realizarea activităţilor autorizate şi expirarea perioadei pentru care au fost încuviinţate măsurile şi numai dacă nu afectează buna desfăşurare a procesului penal. În acelaşi mod pot fi consultate documentele şi evidenţele speciale ale instanţei referitoare la aceste dosare.
(13)Obţinerea prin fotografiere a unor copii de pe înscrisuri din dosarele instanţei este permisă. Dispoziţiile alin. (1)-(11) se aplică în mod corespunzător.
SECŢIUNEA 2:Înregistrarea fi repartizarea cererilor adresate instanţelor, circuitul dosarelor
Art. 94
(1)Actele de sesizare a instanţei depuse personal sau prin reprezentant, sosite prin poştă, curier ori fax sau în orice alt mod prevăzut de lege, se depun la registratură, unde, în aceeaşi zi, după stabilirea obiectului cauzei, primesc, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege, dată certă şi număr din aplicaţia ECRIS.
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), dacă în aceeaşi zi sau ulterior se constată că au fost înregistrate acte identice de învestire a instanţei, acestea vor primi un singur număr în aplicaţia ECRIS, formând un singur dosar.
(3)Căile de atac declarate împotriva aceleiaşi hotărâri se înregistrează în acelaşi dosar şi se soluţionează de completul iniţial învestit.
(4)Numărul unic al dosarului este format din: numărul din registrul general electronic/numărul identificator al instanţei/anul înregistrării dosarului.
(5)Numărul din registrul general electronic reprezintă numărul dosarului în cadrul registrului electronic pentru întreaga instanţă. Acest număr începe de la valoarea 1 pentru primul dosar din anul curent şi continuă incremental pentru fiecare nou dosar creat.
(6)Numărul identificator al instanţei reprezintă un număr unic de identificare a instanţei de judecată. Lista numerelor de identificare a instanţelor de judecată este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul regulament.
(7)Numărul unic dat de instanţa de fond se păstrează fără modificări pe tot parcursul soluţionării dosarului până la executarea hotărârii. În situaţiile în care în mod obiectiv programul nu permite păstrarea aceluiaşi număr, se va genera un număr nou în sistem informatic.
(8)Dosarele înregistrate pe rolul instanţelor înainte de generalizarea acestei aplicaţii primesc număr unic în sistemul informatic, dacă sunt repuse pe rol sau dacă se formulează o cerere în legătură cu acestea care necesită acordarea unui termen de soluţionare.
(9)Dosarele vor fi înregistrate atât în registrul de la registratura generală a instanţei, cât şi în registrul general al secţiei la care a fost repartizat fiecare dosar.
(10)Stabilirea obiectului cauzei se face, de regulă, de către un grefier cu studii superioare, sub coordonarea unui judecător. După stabilirea numărului din aplicaţia ECRIS, dosarele se predau personalului responsabil cu efectuarea repartizării aleatorii, având ataşate dovezile privind modul în care au fost transmise.
(11)Dacă din motive obiective actele de sesizare a instanţei nu au primit număr în aplicaţia ECRIS în condiţiile alin. (1), acestea vor fi prelucrate cu prioritate a doua zi, cu aprobarea preşedintelui instanţei sau a persoanei desemnate de acesta, încheindu-se în acest sens un proces-verbal şi menţionând ca dată certă data depunerii actului de sesizare la registratură.
(12)Celelalte cereri şi acte de orice natură, inclusiv corespondenţa cu caracter administrativ, sosite prin poştă, curier, fax, e-mail sau prin orice alt mijloc de comunicare, se înregistrează în registrul general de dosare, registrul de intrare - ieşire a corespondenţei administrative ori în registrul de evidenţă a petiţiilor şi se prezintă, după caz, preşedintelui instanţei sau preşedintelui secţiei, dacă vizează activitatea acesteia, sau, atunci când cererea priveşte un dosar aflat pe rolul instanţei, completului căruia i-a fost repartizată cauza sau grefierului de şedinţă, după caz. În cazul în care o cerere sau un act priveşte un dosar aflat pe rolul instanţei în ziua depunerii, după înregistrare, grefierul registrator va preda cererea sau actul direct grefierului de şedinţă.
(13)Dovezile de comunicare a procedurilor se primesc la registratura instanţei sub semnătură, după care se predau arhivarului care le ataşează la dosar, făcându-se menţiune despre aceasta pe conceptul de citare.
(14)Dovezile de îndeplinire a procedurilor şi comunicărilor efectuate prin telefon, telegraf, fax, poştă electronică ori prin alte mijloace de comunicare, primite de grefierul de şedinţă sau de persoana care le-a transmis, se depun la dosar în formă scrisă, imediat ce au fost recepţionate.
(15)Documentele şi înscrisurile care nu pot fi ataşate la dosar, precum şi obiectele ce servesc ca mijloc de probă vor fi predate direct grefierului şef secţie, respectiv grefierului-şef, cu respectarea dispoziţiilor prezentului regulament privind gestiunea corpurilor delicte.
(16)Înregistrarea, evidenţa şi păstrarea documentelor ce nu sunt destinate publicităţii se vor face în condiţiile prevăzute de lege.
(17)Plicurile conţinând corespondenţa cu caracter confidenţial se înregistrează în registrul de intrare a corespondenţei, cu această menţiune, fără a fi desfăcute, după care se predau destinatarului.
(18)Instanţele judecătoreşti vor lua măsuri pentru completarea tuturor câmpurilor aplicaţiei ECRIS cu date complete şi corecte, conform instrucţiunilor de utilizare.
Art. 95
(1)Pe coperta dosarului se vor menţiona, după caz, denumirea instanţei, secţia, completul de judecată, numărul dosarului, numele sau denumirea părţilor, obiectul pricinii, măsura preventivă, termenele de judecată, numărul şi data hotărârii, iniţialele judecătorului însărcinat cu redactarea hotărârii şi poziţia din registrul de executări penale.
(2)Înainte de a fi puse la dispoziţia justiţiabililor sau predate pentru şedinţa de judecată, dosarele trebuie să aibă toate filele cusute şi numerotate.
(3)În cazul în care dosarul urmează a fi înaintat la instanţa de apel sau recurs ori la altă autoritate sau se depune în conservare, se va proceda la şnuruirea definitivă şi aplicarea Sigiliului, iar pe faţa interioară a ultimei coperte grefierul arhivar va certifica numărul filelor în cifre şi, în paranteză, în litere.
(4)În ipoteza în care părţile solicită eliberarea unor înscrisuri aflate în dosarele altor autorităţi, ataşate dosarului ce se conservă, se poate proceda la desigilarea acestora cu întocmirea unui proces-verbal despre operaţiunea întreprinsă, realizându-se în mod corespunzător o nouă numerotare, lăsându-se la dosar o copie a actului respectiv.
(5)Dosarele se pot forma în două sau mai multe volume, iar în adresele de înaintare a dosarelor se indică numărul volumelor şi numărul de pagini ale fiecărui volum. Fiecare volum are, de regulă, un număr de 200 de file.
(6)Actele medicale şi medico-legale, probele obţinute ca urmare a unor metode de supraveghere tehnică, transcrierile convorbirilor de orice fel, fotografiile şi probele care conţin imagini administrate în cauze penale, precum şi fotografiile sau alte imagini administrate în cauzele civile, dacă vizează viaţa privată, se ţin în volume separate. Pe coperta volumului se menţionează "date confidenţiale". Aceste volume sunt supuse regimului de studiere şi fotocopiere prevăzut de art. 93 alin. (10) şi (13), care se aplică în mod corespunzător.
(7)La instanţele de control judiciar se formează un nou dosar la care se ataşează separat dosarul primei instanţe şi, după caz, al instanţei de apel.
Art. 96
Cererile de înregistrare a modificărilor actelor constitutive şi/sau statutului asociaţiilor, fundaţiilor, sindicatelor şi ale altor persoane juridice de drept privat Iară scop patrimonial primesc număr nou de dosar. La dosarul iniţial se ataşează dosarul nou-format.
Art. 97
(1)Cererile nou-intrate care privesc un dosar deja înregistrat în ECRIS nu vor fi înregistrate cu număr nou de dosar, dacă au unul din următoarele obiecte:
1.abţinere, recuzare, incompatibilitate;
2.cerere de ajutor public judiciar;
3.excepţie de neconstituţionalitate;
4.îndreptare, completare şi lămurire hotărâre, înlăturare omisiuni vădite;
5.perimare;
6.contestaţia privind tergiversarea procesului;
7.cerere privind efectuarea de percheziţii în cursul judecăţii.
(2)Crearea dosarelor asociate se va face, de la momentul înregistrării, pentru următoarele tipuri de cereri:
1.cerere de reexaminare;
2.reexaminare anulare cerere;
3.reexaminare ajutor public judiciar;
4.căile de atac privind amenzile judiciare;
5.reexaminare taxă de timbru/restituire taxă de timbru după soluţionarea definitivă a cauzei/restituire cauţiune după soluţionarea definitivă a procesului.
(3)Pentru cererile prevăzute la alin. (1) se pot crea, la momentul formulării acestora, dosare asociate care fiu se contabilizează din punct de vedere statistic.
(4)În cazul declarării unei căi de atac împotriva soluţiei pronunţate asupra cererilor prevăzute la alin. (1), precum şi în cazul declarării unor căi de atac împotriva altor tipuri de încheieri pronunţate înainte de soluţionarea cauzei se creează dosar asociat la momentul declarării căii de atac, dacă acesta nu s-a format la momentul înregistrării cererii.
(5)Cererile de reexaminare prevăzute de art. 200 alin. (6) şi (7) din Codul de procedură civilă se repartizează aleatoriu în sistem informatic ECRIS completelor care judecă în aceeaşi materie, după blocarea completului iniţial învestit.
(6)Cererile de restituire a taxei judiciare de timbru sau a cauţiunii, formulate după rămânerea definitivă a hotărârii, se repartizează completului care a judecat cauza.
Art. 98
(1)După alocarea numărului unic în sistemul ECRIS pentru dosarul de fond, pentru procedura de cameră preliminară se creează primul dosar asociat. Încheierea prin care se dispune începerea judecăţii în procedura camerei preliminare este încheiere de dezînvestire. În cazul în care se dispune restituirea cauzei la parchet, încheierea pronunţată de judecătorul de cameră preliminară, rămasă definitivă, este act final de dezînvestire şi în dosarul de fond.
(2)În cursul procedurii camerei preliminare sau al judecării cauzei de către instanţa de judecată se înregistrează ca coşare asociate, de la momentul formulării acestora:
a)cererile privind luarea, înlocuirea, revocarea, încetarea măsurilor preventive sau modificarea conţinutului acestora, precum şi verificarea periodică a măsurilor preventive;
b)cererile privind luarea, modificarea sau ridicarea măsurilor asigurătorii;
c)cererile referitoare la măsurile de siguranţă.
(3)La întocmirea rapoartelor statistice privind volumul de activitate al judecătorilor de cameră preliminară şi al completelor de judecată, dosarele asociate, înregistrate conform alin. (1) şi (2), vor fi contabilizate ca fiind dosare nou-înregistrate de către programul informatic ECRIS.
Art. 99
(1)În materia executării hotărârilor penale, prima cerere în această materie asupra căreia se pronunţă judecătorul delegat cu executarea, prin încheiere, se înregistrează ca dosar nou în legătură cu dosarul de fond.
(2)Cererile ulterioare, pentru care legea prevede că judecătorul delegat cu executarea se pronunţă prin încheiere, se înregistrează ca dosare asociate la dosarul format conform alin. (1).
(3)Dosarele asociate prevăzute la alin. (2) se contabilizează din punct de vedere statistic.
(4)Cererile în materia executării, pentru care legea prevede că se soluţionează de către instanţă, se înregistrează ca dosare noi.
Art. 100
(1)Înregistrarea statistică a cererilor, formarea dosarelor, întocmirea conceptelor de citare, emiterea procedurilor de chemare în faţa instanţei şi comunicarea copiilor de pe actele de sesizare a instanţei se fac imediat după fixarea termenului de judecată, pentru cauzele de natură urgentă, sau cel mai târziu a doua zi lucrătoare, în celelalte cauze. Persoana care întocmeşte procedurile va face menţiune, pe conceptul de citare, despre data predării acestora spre expediere.
(2)Expedierea corespondenţei se va realiza, în condiţiile legii, prin poştă, agent procedural sau curier, prin fax ori e-mail sau prin orice alt mijloc de comunicare ce poate fi identificat şi supravegheat şi care să asigure caracterul oficial al acesteia.
Art. 101
(1)Repartizarea cauzelor se va efectua în sistem informatic prin programul ECRIS.
(2)În cazul în care repartizarea în sistem informatic nu se poate aplica din motive obiective, repartizarea cauzelor se efectuează prin metoda sistemului ciclic.
(3)Repartizarea aleatorie în sistem informatic se realizează o singură dată, urmând ca în situaţiile în care pe parcursul desfăşurării procesului apar incidente procedurale să se recurgă la regulile stabilite în prezentul regulament.
(4)Cererile referitoare la un dosar repartizat aleatoriu se judecă de acelaşi complet dacă prin lege nu se prevede altfel.
(5)Pentru aplicarea criteriului aleatoriu, completele se vor constitui la începutul fiecărui an şi se numerotează pe instanţă sau, după caz, pe secţii, ţinându-se seama de materiile în care judecă, de specializarea completelor şi de stadiul procesual în care se află cauzele. Modificarea numărului completelor de judecată sau schimbarea judecătorilor care le compun se va putea realiza doar pentru motive obiective, în condiţiile legii.
(6)Toate modificările aduse compunerii completului de judecată ori repartizării dosarelor în condiţiile prezentului regulament vor fi evidenţiate în programele informatice de repartizare aleatorie.
(7)În situaţiile de modificare a compunerii completului de judecată, copiile după încheierile, hotărârile colegiului de conducere şi procesele verbale se păstrează în mape separate.
(8)Un dosar se consideră repartizat aleatoriu chiar şi în situaţia în care un singur complet poate soluţiona o cauză, dacă această situaţie se datorează unor motive obiective.
(9)Ori de câte ori se impune excluderea unui complet de la repartizarea aleatorie, aceasta se dispune de preşedintele de secţie sau de preşedintele de instanţă, după caz.
Art. 102
(1)Cauzele având ca obiect cererile, propunerile, plângerile sau contestaţiile date prin lege în competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi se înregistrează în sistemul ECRIS ca dosare distincte, dar evidenţiate în legătură cu dosarul având ca obiect prima cerere, propunere, plângere ori contestaţie formulată în cauză.
(2)Persoana desemnată cu repartizarea aleatorie a cauzelor, primind cererea, propunerea, plângerea sau contestaţia, verifică în sistemul ECRIS dacă au fost formulate alte sesizări în cursul urmăririi penale efectuate în cauza respectivă şi întocmeşte un proces-verbal pe care îl depune la dosar.
(3)Dacă soluţionarea unei cereri, propuneri, plângeri sau contestaţii de către un singur judecător de drepturi şi libertăţi nu este posibilă din cauza numărului mare al inculpaţilor la care aceasta se referă, pot fi constituite mai multe dosare, pe grupuri de inculpaţi. Modalitatea de constituire a dosarelor pe grupuri de inculpaţi se stabileşte prin hotărâre a colegiului de conducere.
(4)Dispoziţiile alin. (3) se aplică atât la soluţionarea unei prime cereri, propuneri, plângeri sau contestaţii, cât şi a celor formulate ulterior în cursul urmăririi penale în aceeaşi cauză.
(5)Judecătorul de drepturi şi libertăţi care soluţionează o primă cerere, propunere, plângere sau contestaţie soluţionează, de regulă, şi următoarele cereri, propuneri, plângeri ori contestaţii formulate în cursul urmăririi penale în cadrul aceluiaşi dosar de urmărire penală, dacă prin hotărâre a colegiului de conducere nu s-a dispus altfel.
(6)La primirea rechizitoriului sau a acordului de recunoaştere a vinovăţiei, persoana desemnată cu repartizarea aleatorie verifică în sistemul ECRIS dosarele în care s-au îndeplinit acte sau măsuri procesuale de către judecătorul de drepturi şi libertăţi. Aceasta înaintează de îndată dosarul format, încheierile emise de judecătorul de drepturi şi libertăţi, precum şi un proces - verbal în care menţionează rezultatul verificării preşedintelui secţiei penale ori, după caz, preşedintelui instanţei, dacă nu există secţii.
(7)Preşedintele secţiei penale ori, după caz, preşedintele instanţei, dispune, în scris, ca dosarul format ca urmare a sesizării instanţei prevăzute la alin. (6) să nu fie repartizat acelor judecători care, în calitate de judecători de drepturi şi libertăţi, au îndeplinit acte sau măsuri procesuale în cursul urmăririi penale. Dispoziţia preşedintelui secţiei penale sau, după caz, a preşedintelui instanţei prin care s-a decis excluderea anumitor complete de la repartizarea aleatorie se depune la mapa privind incidentele de repartizare.
Art. 103
(1)Repartizarea aleatorie a cauzelor se realizează de către persoanele desemnate anual de preşedintele instanţei.
(2)Prin metoda sistemului ciclic dosarele sunt preluate de persoana sau persoanele desemnate potrivit alin. (1), care repartizează câte un dosar, în ordine, completelor de judecată competente, stabilite conform art. 101 alin. (5).
Art. 104
(1)Ori de câte ori se impune aplicarea metodei de repartizare ciclică a dosarelor, acestea se atribuie, în funcţie de data înregistrării la instanţa respectivă, către completele de judecată competente, în ordinea numerotării acestora.
(2)În cazul unei noi operaţiuni de repartizare ciclică alocarea dosarelor se va realiza începând cu completul cu numărul următor celui căruia i-a fost atribuit ultimul dosar la repartizarea ciclică precedentă.
(3)În situaţia desfiinţării unui complet, toate cauzele repartizate acestuia, inclusiv cele suspendate, vor fi repartizate prin sistemul ciclic, conform hotărârii colegiului de conducere.
Art. 105
Cauzele având ca obiect luarea, revocarea sau înlocuirea unei măsuri preventive cu privire la inculpatul condamnat, după pronunţarea hotărârii asupra fondului cauzei, până la sesizarea instanţei de apel, în condiţiile art. 399 alin. (10) din Codul de procedură penală, se soluţionează de completul care a pronunţat hotărârea asupra fondului cauzei, dacă judecătorul care a intrat în compunerea acelui complet îşi desfăşoară activitatea în cadrul secţiei sau, după caz, al instanţei şi la data stabilită pentru soluţionarea acestor cauze.
Art. 106
(1)Pe toată durata tutelei, curatelei sau ocrotirii interzisului judecătoresc, după caz, actele procesuale referitoare la exercitarea atribuţiilor instanţei de tutelă se efectuează în acelaşi dosar, repartizat aleatoriu unui complet specializat pentru judecarea cauzelor cu minori şi de familie.
(2)Cererile sau plângerile referitoare la tutela minorului, la curatelă sau la ocrotirea interzisului judecătoresc se înregistrează ca dosare asociate, cu excepţia acţiunilor în anulare, care se înregistrează ca dosare distincte şi se repartizează aleatoriu. După soluţionarea definitivă sau, după caz, irevocabilă a acestor cauze, dosarele se ataşează la dosarul de tutelă, de curatelă sau la dosarul având ca obiect ocrotirea interzisului judecătoresc, după caz.
(3)Cererile referitoare la deschiderea tutelei fraţilor şi/sau surorilor minorului cu privire la care există pe rolul instanţei o sesizare similară se soluţionează de acelaşi complet.
(4)În cazul în care o altă instanţă este învestită ulterior cu cereri în materia ocrotirii unei persoane fizice, aceasta solicită copii certificate de pe toate înscrisurile dosarului în care s-a dispus, după caz, instituirea tutelei minorului, ocrotirea interzisului judecătoresc sau curatela persoanei respective, inclusiv copiile certificate de pe toate înscrisurile din dosarele asociate sau ataşate.
Art. 107
(1)Dacă ulterior înregistrării unei cereri se constată că la instanţă s-a depus cel puţin o cerere formulată de aceleaşi părţi, chiar împreună cu altele, având unul dintre obiectele iniţiale, toate cererile vor fi repartizate primului complet învestit dacă cererile nu au fost soluţionate încă.
(2)Colegiul de conducere stabileşte, în funcţie de resursele instanţei, procedura internă privind evitarea, în măsura posibilităţii, a judecării separate a actelor de sesizare a instanţei în situaţiile prevăzute la alin. (1).
(3)Prevederile alin. (1) se aplică şi dacă primul complet învestit a luat act de renunţarea la judecarea cererii sau a anulat cererea ca netimbrată, ca nesemnată ori pentru neîndeplinirea celorlalte condiţii prevăzute de art. 194-197 din Codul de procedură civilă, ori cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă a fost respinsă în condiţiile art. 67 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi atunci când cererea a fost respinsă ca inadmisibilă în condiţiile art. 1.017 alin. (2) din Codul de procedură civilă.
(4)În cazul în care primul complet învestit consideră că nu sunt aplicabile prevederile alin. (1) preşedintele de secţie sau, după caz, preşedintele instanţei, stabileşte care este completul care va soluţiona cauza, întocmind un proces-verbal.
(5)Prevederile alin. (1)-(3) se aplică şi în căile de atac.
(6)Dispoziţiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi în materie penală.
Art. 108
(1)Dosarele având ca obiect cererile de chemare în judecată introduse după intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă, adoptat prin Legea nr. 134/2010, cu modificările şi completările ulterioare, se transmit persoanei desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor, în vederea repartizării pe complete.
(2)Dosarele repartizate aleatoriu sunt transmise, de îndată, completului corespunzător, pentru îndeplinirea procedurilor premergătoare fixării primului termen de judecată. In funcţie de numărul şi de complexitatea cauzelor, colegiul de conducere poate stabili un alt termen pentru verificarea cererilor de chemare în judecată.
Art. 109
(1)Dosarele repartizate pe complete vor fi preluate de preşedintele sau de unul dintre judecătorii completului de judecată, care va lua măsurile necesare în scopul pregătirii judecăţii, astfel încât să se asigure soluţionarea cu celeritate a cauzelor.
(2)În situaţia în care judecătorii prevăzuţi la alin. (1) se află în imposibilitate să ia măsurile necesare pregătirii judecăţii, astfel încât să se asigure soluţionarea cu celeritate a cauzelor, acestea vor fi dispuse de preşedintele instanţei ori, după caz, al secţiei, ori de judecătorul desemnat de aceştia.
(3)Emiterea procedurilor de citare pentru primul termen de judecată şi aducerea la îndeplinire a celorlalte măsuri pentru pregătirea judecăţii se realizează de către grefierul de şedinţă sau de un grefier desemnat de către preşedintele instanţei în acest scop.
(4)După rămânerea definitivă a încheierii prin care s-a dispus, în procedura în camera preliminară, începerea judecăţii, completul fixează primul termen de judecată, dispunând citarea părţilor, precum şi, după caz, alte măsuri pentru pregătirea judecăţii, în condiţiile legii.
Art. 110
(1)Incidentele procedurale referitoare la incompatibilitatea, recuzarea sau abţinerea tuturor membrilor completului de judecată, se vor soluţiona de completul cu numărul imediat următor, care judecă în aceeaşi materie. Dacă în materia respectivă nu mai există decât un singur complet de judecată, incidentele procedurale referitoare la toţi membrii completului se vor soluţiona de acesta. Dacă nu mai există un complet care judecă în acea materie, incidentele vor fi soluţionate de completul din materia şi după regulile stabilite de colegiul de conducere al instanţei.
(2)Dacă în urma soluţionării incidentelor procedurale prevăzute la alin. (1) se constată că, din motive prevăzute de lege, completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza nu este în măsură să judece, dosarul se repartizează aleatoriu. Dacă mai există un singur complet care judecă în acea materie, cauza se repartizează acestuia.
(3)Cauzele în care toţi judecătorii unei secţii au devenit incompatibili să judece se repartizează conform regulilor stabilite de colegiul de conducere.
(4)În situaţia în care incidentele procedurale se referă la o parte din membrii completului de judecată, soluţionarea acestora se va face de către un complet constituit prin includerea judecătorului sau a judecătorilor stabiliţi prin planificarea de permanenţă, pe materii, realizată cel puţin trimestrial.
(5)În cazul în care după soluţionarea incidentelor procedurale conform alin. (4), se constată incompatibilitatea unuia sau unora dintre membrii completului de judecată, întregirea completului se realizează prin participarea judecătorului sau judecătorilor înscrişi în lista de permanenţă după judecătorul sau judecătorii care au participat la soluţionarea incidentului procedural.
(6)Planificarea de permanenţă se întocmeşte de preşedintele instanţei sau, după caz, de preşedintele secţiei, cu aprobarea colegiului de conducere, ţinându-se cont de completele de judecată din care face parte judecătorul, având prioritate asigurarea timpului necesar studierii dosarelor.
(7)Planificarea de permanenţă se face pentru fiecare zi. Incidentele procedurale se soluţionează, de regulă, în ziua în care au fost invocate. Întregirea completului se face cu judecătorul sau judecătorii din planificarea de permanenţă din ziua în care acestea au fost invocate.
(8)În caz de absenţă, compunerea completului de judecată se va realiza prin participarea judecătorilor din planificarea de permanenţă, desemnaţi conform alin. (4) şi (6), întocmindu-se în acest sens un proces-verbal.
(9)În cazul existenţei, într-o singură zi, a mai multor incidente procedurale sau a situaţiilor de absenţă a membrilor completului de judecată, soluţionarea acestora se face, prin rotaţie, de judecătorii aflaţi pe planificarea de permanenţă din acea dată, în ordinea înregistrării.
Art. 111
(1)În cazul trimiterii cauzei de la o secţie la alta în condiţiile legii, dosarul îşi păstrează numărul şi este repartizat aleatoriu. Aceeaşi regulă se aplică în cazul trimiterii dosarului la sau deja un complet specializat.
(2)În situaţia recalificării unei cauze astfel încât s-ar schimba numărul judecătorilor care compun completul se va proceda astfel:
a)dacă o cauză trebuie soluţionată de un complet cu un număr mai mare de judecători decât cel căruia i-a fost repartizată, completul de judecată va fi întregit, după caz, cu unul sau doi judecători din lista de permanenţă din ziua în care s-a dispus asupra recalificării;
b)dacă o cauză trebuie soluţionată de un complet cu un număr mai mic de judecători decât cel căruia i-a fost repartizată, completul de judecată va fi format din preşedintele completului şi, dacă este cazul, şi din următorul judecător din compunerea acestuia.
(3)Dacă anterior luării oricăror măsuri procedurale de către completul căruia i-a fost repartizată cauza se constată o eroare la repartizarea acesteia, preşedintele de secţie sau preşedintele instanţei, după caz, stabileşte existenţa erorii şi necesitatea unei noi repartizări aleatorii. În celelalte cazuri se aplică regulile prevăzute la alin. (2).
(4)În caz de disjungere, dosarul nou-format se repartizează aceluiaşi complet pentru respectarea principiului continuităţii.
(5)Repunerea pe rol a cauzei după suspendare, pentru continuarea judecăţii, pentru perimare sau pentru pronunţarea hotărârii ca urmare a încheierii acordului de mediere, se va realiza de completul iniţial învestit cu soluţionarea cauzei, chiar dacă între timp şi-a schimbat compunerea.
(6)Cererile de îndreptare a erorilor materiale şi cererile de completare sau lămurire a hotărârii se soluţionează de completul care a pronunţat hotărârea a cărei îndreptare ori lămurire se solicită. Aceeaşi rezolvare se va da şi contestaţiilor la executare prevăzute de art. 598 alin (1) lit. c) teza I din Codul de procedură penală şi de art. 712 alin. (2) din Codul de procedură civilă. În cazul completelor colegiale, judecătorii care au pronunţat hotărârea se vor reuni chiar dacă nu mai fac parte, împreună, din acelaşi complet. Dacă la data apariţiei oricăreia dintre situaţiile menţionate numai unul sau unii dintre respectivii judecători îşi desfăşoară activitatea în cadrul secţiei, completul va fi întregit cu unul ori, după caz, 2 judecători din lista de permanenţă de la data înregistrării cererii de îndreptare a erorilor materiale sau a cererii de completare ori lămurire a hotărârii, respectiv a contestaţiei la executare.
(7)În cazurile prevăzute la alin. (6), dacă judecătorul, sau, după caz, niciunul dintre judecătorii care au compus completul colegial nu mai funcţionează în cadrul secţiei ori, după caz, al instanţei, cauza se va repartiza aleatoriu, cu excepţia situaţiei prevăzute la alin. (13).
(8)Cauzele trimise spre rejudecare se repartizează completului iniţial învestit. Dispoziţiile art. 110 se aplică în mod corespunzător în situaţia existenţei unui caz de incompatibilitate.
(9)Completul de divergenţă se constituie prin includerea în completul de judecată a preşedintelui sau a vicepreşedintelui instanţei, a preşedintelui de secţie ori a judecătorului din planificarea de permanenţă.
(10)Cererile de suspendare a executării hotărârilor supuse căilor de atac se vor soluţiona de completul care a fost învestit cu judecarea cauzei. Dacă cererea de suspendare se înregistrează înainte de sosirea dosarului, aceasta se va repartiza în procedura aleatorie.
(11)Suspendarea provizorie a executării hotărârii în condiţiile Codului de procedură civilă de la 1865 se va soluţiona după modelul completelor specializate în compunerea cărora intră preşedintele instanţei sau, după caz, preşedintele de secţie ori înlocuitorii acestora.
(12)Cererea de suspendare provizorie a executării silite începută în condiţiile Codului de procedură civilă, adoptat prin Legea nr. 134/2010, cu modificările şi completările ulterioare, formulată înainte de introducerea unei contestaţii la executare, se repartizează aleatoriu. Dacă există contestaţie la executare depusă la instanţă, cererea de suspendare provizorie a executării silite, chiar formulată separat, se va judeca de către completul care soluţionează contestaţia.
(13)Prin hotărâre a colegiului de conducere se poate stabili preluarea cauzelor unui complet dacă membrul sau, după caz, niciunul dintre membrii acestuia nu îşi mai desfăşoară activitatea în cadrul secţiei ori, după caz, al instanţei, de către alt sau alţi judecători, după caz. In această situaţie vor fi preluate toate cauzele completului respectiv, inclusiv cele suspendate.
(14)Prevederile art. 7 alin. (1) lit. g) se aplică în mod corespunzător în situaţiile neprevăzute de prezentul articol.
Art. 112
(1)În caz de avarie, instanţele vor proceda la atribuirea numărului unic de dosar prin alocarea unei plaje de numere care să pornească de la un număr mai mare decât ultimul număr atribuit electronic. Fiecare dosar înregistrat se notează în registrul de avarie.
(2)După ce avaria dispare, grefierii care au gestionat registrul de avarie au obligaţia de a înregistra toate dosarele din acest registru în sistemul ECRIS, pentru a deveni numere unice de dosare.
(3)Înregistrarea de noi dosare în sistemul ECRIS se realizează numai după preluarea în sistemul electronic a tuturor numerelor din registrul de avarie.
Art. 113
(1)Pe perioada vacanţei judecătoreşti se pot forma complete separate, pentru a se asigura soluţionarea cauzelor urgente, precum şi a celor în care a intervenit un acord de mediere, indiferent de obiectul cauzei.
(2)Colegiile de conducere, la propunerea preşedinţilor de secţii sau, dacă nu există secţii, la propunerea preşedintelui instanţei, stabilesc tipurile de obiecte care se vor soluţiona în timpul vacanţei judecătoreşti, precum şi modalitatea de repartizare a cauzelor înregistrate în timpul vacanţei judecătoreşti, rămase nesoluţionate la sfârşitul acesteia, de regulă, prin metoda repartizării ciclice.
SECŢIUNEA 3:Dispoziţii referitoare la activitatea premergătoare şedinţei de judecată şi de rezolvare a lucrărilor cu caracter administrativ
Art. 114 
(1)Grefierul de şedinţă preia dosarele de la arhivă, sub semnătură, de regulă, cu două zile înaintea şedinţei şi afişează lista cauzelor cu cel puţin 24 de ore înaintea termenului de judecată, cu excepţia situaţiei în care acest termen nu poate fi respectat în cauzele urgente. În acelaşi termen lista cauzelor se publică pe pagina de internet a instanţei. În alte cauze decât cele penale, la instanţele la care activitatea se desfăşoară în 2-3 timpi, lista se afişează cel mai târziu cu o oră înainte de începerea şedinţei.
(21)Preşedintele completului de judecată dispune întocmirea listei de şedinţă prin împărţirea cauzelor pe intervale orare, avându-se în vedere orele menţionate pe citaţiile emise ori cele comunicate anterior părţilor sau altor participanţi la judecată. La stabilirea intervalelor orare pentru strigarea cauzelor se vor avea în vedere duratele de timp necesare pentru instrumentarea cauzelor, durata fiecărui interval fiind, de regulă, de cel mult două ore. Cauzele pot fi grupate pe intervale orare având în vedere şi situaţiile în care există identitate de părţi sau de avocaţi ori de alţi participanţi în procedurile judiciare. Pentru cauzele complexe se recomandă fixarea unei ore distincte la finalul şedinţei de judecată sau alocarea unei şedinţe separate. Este recomandat ca judecătorul să nu stabilească în cadrul aceleiaşi şedinţe de judecată mai multe cauze care să impună administrarea unui probatoriu complex.
(1)Grefierul de şedinţă preia dosarele de la arhivă, sub semnătură, de regulă, cu două zile înaintea şedinţei şi afişează lista cauzelor cu cel puţin 24 de ore înaintea termenului de judecată, cu excepţia situaţiei în care acest termen nu poate fi respectat în cauzele urgente. În acelaşi termen lista cauzelor se publică pe pagina de internet a instanţei. În alte cauze decât cele penale, la instanţele la care activitatea se desfăşoară în 2-3 timpi, lista se afişează cel mai târziu cu o oră înainte de începerea şedinţei.(2)Grefierul de şedinţă completează condica de şedinţă, acolo unde nu se generează în format electronic şi verifică dacă au sosit la instanţă şi s-au ataşat la dosare dovezile de înmânare ori de comunicare a citaţiilor şi a celorlalte acte de procedură, precum şi relaţiile şi actele solicitate de preşedinte sau de instanţa de judecată. De asemenea, grefierul de şedinţă verifică legalitatea îndeplinirii procedurilor de citare sau de comunicare ataşate la dosar şi informează preşedintele completului de judecată despre deficienţele constatate. Dosarele se predau completului de judecată.
(21)Preşedintele completului de judecată dispune întocmirea listei de şedinţă prin împărţirea cauzelor pe intervale orare, avându-se în vedere orele menţionate pe citaţiile emise ori cele comunicate anterior părţilor sau altor participanţi la judecată. La stabilirea intervalelor orare pentru strigarea cauzelor se vor avea în vedere duratele de timp necesare pentru instrumentarea cauzelor, durata fiecărui interval fiind, de regulă, de cel mult două ore. Cauzele pot fi grupate pe intervale orare având în vedere şi situaţiile în care există identitate de părţi sau de avocaţi ori de alţi participanţi în procedurile judiciare. Pentru cauzele complexe se recomandă fixarea unei ore distincte la finalul şedinţei de judecată sau alocarea unei şedinţe separate. Este recomandat ca judecătorul să nu stabilească în cadrul aceleiaşi şedinţe de judecată mai multe cauze care să impună administrarea unui probatoriu complex.(3)La înscrierea dosarelor pe listă se dă întâietate cauzelor în care sunt deţinuţi sau arestaţi la domiciliu şi celor cu privire la care legea prevede că judecata se face de urgenţă sau că se dezbat cu prioritate, ţinându-se seama de orele fixate pentru prezentarea persoanelor chemate în proces.
(4)Lista de şedinţă cuprinde şi numele şi prenumele judecătorilor care compun completul de judecată, numele şi prenumele grefierului de şedinţă, precum şi numele şi prenumele procurorului de şedinţă, în cazul în care la şedinţa de judecată participă un alt procuror decât cel menţionat în lista de şedinţă, grefierul cauzei anunţă numele şi prenumele acestuia la începutul şedinţei sau înainte de a face referatul cauzei.
Art. 115
După fixarea primului termen de judecată, dosarul se predă de îndată grefierului de şedinţă care, în aceeaşi zi, introduce termenul în aplicaţia ECRIS.
Art. 116
(1)Dispoziţiile art. 54,68 şi 108 se aplică pentru activitatea premergătoare şedinţei de judecată în primă instanţă, în măsura în care legea nu dispune altfel.
(2)La instanţa de control judiciar, dosarele se transmit persoanei desemnate cu repartizarea aleatorie în vederea repartizării pe complete. Dispoziţiile referitoare la înregistrarea cererilor şi alocarea numărului în aplicaţia ECRIS la prima instanţă se aplică în mod corespunzător pentru căile de atac, dacă legea nu prevede altfel.
(3)Dosarele repartizate aleatoriu sunt transmise preşedintelui completului de judecată corespunzător, pentru luarea măsurilor necesare anterioare stabilirii primului termen de judecată.
(4)În caz de absenţă a preşedintelui, stabilirea primului termen de judecată se face de unul din ceilalţi membri ai completului, iar în situaţia absenţei tuturor membrilor completului, de către judecătorul din planificarea de permanenţă.
Art. 117
Dispoziţiile secţiunii a II-a din prezentul capitol se aplică în mod corespunzător, în măsura în care nu contravin dispoziţiilor Codului de procedură civilă sau celor cuprinse în prezenta secţiune.
SECŢIUNEA 4:Activitatea în timpul şedinţei de judecată
Art. 118 (2)Persoanele prevăzute la alin. (1) pot să studieze dosarele şi după începerea şedinţei de judecată, în cadrul intervalelor orare alocate cauzelor respective, cu încuviinţarea preşedintelui de complet.
(1)Grefierul va fi prezent în sala de şedinţă cu jumătate de oră înainte de începerea şedinţei de judecată, pentru a pune la dispoziţie dosarele spre consultare procurorului, părţilor, reprezentanţilor sau avocaţilor acestora, după o prealabilă verificare a identităţii şi calităţii.
(2)Persoanele prevăzute la alin. (1) pot să studieze dosarele şi după începerea şedinţei de judecată, în cadrul intervalelor orare alocate cauzelor respective, cu încuviinţarea preşedintelui de complet.(3)Grefierul de şedinţă verifică buna funcţionare a instalaţiilor de sonorizare, pentru apelul persoanelor chemate în faţa instanţei de judecată.
(4)Grefierul de şedinţă anunţă publicului din sală intrarea judecătorilor.
(5)Accesul publicului în sala de şedinţă poate fi limitat numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege.
(6)Cererile sau actele depuse în timpul şedinţei de judecată vor fi datate, vizate şi semnate de preşedintele completului de judecată sau de către un alt membru al completului.
Art. 119
(1)Fotografierea şi înregistrarea audiovideo în sala de şedinţă se fac numai cu aprobarea preşedintelui completului. Cererile se adresează în prealabil biroului de informare şi relaţii publice din cadrul instanţei, cu indicarea dosarului pentru care se solicită fotografierea sau înregistrarea. Pentru desfăşurarea normală a procedurilor, instanţa poate acorda permisiunea doar unui număr limitat de solicitanţi, în ordinea formulării cererilor.
(2)Este interzisă difuzarea fotografiilor, a înregistrărilor sau a imaginilor captate fără acordul preşedintelui completului de judecată. În cazul încălcării acestei interdicţii, va fi sesizat Consiliul Naţional al Audiovizualului.
(3)Pentru relaţia cu mass-media se aplică Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 482/2012*), cu modificările şi completările ulterioare.
*)Hotărârea nr 482/2012 nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 120
Şedinţa de judecată poate fi suspendată pentru motive justificate. Durata suspendării va fi anunţată şi afişată pe uşa sălii de şedinţă, prin grija grefierului.
Art. 121 (3)Strigarea cauzelor pentru amânare fără discuţii se poate face doar în intervalul orar alocat grupului de cauze din care acestea fac parte, stabilit potrivit art. 114 alin. (21), de regulă, la începutul acestui interval.
(4)La cererea părţilor, instanţa va putea lăsa cauza la a doua strigare cu respectarea intervalului orar prestabilit pentru grupul de cauze din care face parte şi cauza respectivă.
(5)În cazul în care niciuna dintre părţi nu se prezintă la strigarea cauzei, dosarul poate fi lăsat la sfârşitul intervalului orar alocat pentru grupul de cauze din care face parte cauza respectivă când, după o nouă strigare, în ordinea listei, se va proceda conform dispoziţiilor procedurale. Pentru motive temeinice, preşedintele completului poate dispune luarea cauzelor într-o altă ordine decât cea înscrisă pe lista de şedinţă, cu respectarea intervalului orar stabilit.
(1)Apelul părţilor şi al celorlalte persoane citate se face, de regulă, de grefierul de şedinţă, prin instalaţia de sonorizare.
(2)După strigarea cauzei şi apelul părţilor, grefierul de şedinţă face oral referatul cauzei, prezentând pe scurt obiectul pricinii şi stadiul în care se află judecata acesteia, comunică modul în care s-a îndeplinit procedura de citare a persoanelor chemate la proces şi dacă s-au realizat celelalte măsuri dispuse de instanţă la termenele anterioare.
(3)Strigarea cauzelor pentru amânare fără discuţii se poate face doar în intervalul orar alocat grupului de cauze din care acestea fac parte, stabilit potrivit art. 114 alin. (21), de regulă, la începutul acestui interval.(4)La cererea părţilor, instanţa va putea lăsa cauza la a doua strigare cu respectarea intervalului orar prestabilit pentru grupul de cauze din care face parte şi cauza respectivă.(5)În cazul în care niciuna dintre părţi nu se prezintă la strigarea cauzei, dosarul poate fi lăsat la sfârşitul intervalului orar alocat pentru grupul de cauze din care face parte cauza respectivă când, după o nouă strigare, în ordinea listei, se va proceda conform dispoziţiilor procedurale. Pentru motive temeinice, preşedintele completului poate dispune luarea cauzelor într-o altă ordine decât cea înscrisă pe lista de şedinţă, cu respectarea intervalului orar stabilit.Art. 122
(1)În cursul şedinţei de judecată grefierul va consemna în caietul de note: numărul dosarului, poziţia acestuia pe lista de şedinţă, susţinerile orale, depunerile de cereri şi acte în timpul şedinţei, măsurile dispuse de instanţă, precum şi toate celelalte aspecte din desfăşurarea procesului.
(2)În cazul în care notele grefierului de şedinţă sunt tehnoredactate, acestea se listează la sfârşitul şedinţei de judecată şi se păstrează în mape care urmează regimul juridic al caietului de note.
(3)Caietul de note este numerotat înainte de a fi început şi este sigilat după completarea lui; acesta se depune la arhiva instanţei, unde se păstrează timp de 3 ani, socotiţi de la data ultimelor note.
(4)Şedinţa de judecată se înregistrează cu mijloace tehnice. Suportul înregistrării se păstrează în arhiva instanţei.
(5)Grefierul de şedinţă introduce în sistemul informatic datele referitoare ta taxele de timbru a căror dovadă de achitare s-a depus în timpul şedinţei şi, dacă este cazul, face menţiune despre admiterea cererii de ajutor public judiciar.
Art. 123
(1)În situaţia în care cauza rămâne în pronunţare, preşedintele completului anunţă în şedinţă ziua stabilită pentru pronunţarea hotărârii.
(2)Pronunţarea hotărârii se poate face şi prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, în condiţiile legii.
(3)În cazul în care după amânarea pronunţării, oricare dintre membrii completului este în imposibilitate de a participa la deliberări, ceilalţi membri ai completului pot lua măsuri pentru o nouă amânare a pronunţării sau, în cazul In care imposibilitatea de a participa la deliberări este permanentă sau de lungă durată, pentru repunerea cauzei pe roi.
(4)În situaţiile prevăzute la alin. (3), dacă niciunul dintre membrii completului nu poate lua măsurile necesare, acestea vor fi luate de către preşedintele de secţie sau, dacă nu există secţii, de către preşedintele instanţei sau judecătorul din lista de permanenţă.
Art. 124
Dispoziţiile prezentei secţiuni se aplică în mod corespunzător şi în cazul şedinţelor din camera de consiliu, conform specificului acestor şedinţe.
SECŢIUNEA 5:Activitatea ulterioară încheierii dezbaterilor
Art. 125
(1)Rezultatul deliberării se consemnează într-o minută, care poate fi redactată şi prin utilizarea tehnicii de calcul.
(2)În cauzele civile, din minută trebuie să rezulte explicit soluţia pentru fiecare capăt de cerere.
(3)În cauzele penale, minuta se întocmeşte în două exemplare originale, redactate pe foi separate, numerotate, dintre care unul se ataşează la dosarul cauzei, iar celălalt se depune, spre conservare, la dosarul de minute al instanţei. Procurorilor li se asigură accesul la dosarul de minute al instanţei şi li se eliberează, la solicitare, copii ale acestora, în vederea exercitării căilor de atac prevăzute de lege.
(4)După semnarea minutei, transcrierea în sistem informatizat a acesteia se face de către grefierul de şedinţă, integral, cu excepţia datelor cu caracter personal, altele decât numele şi prenumele părţilor.
Art. 126
Căile de atac declarate oral în şedinţa în care s-a pronunţat hotărârea vor fi consemnate într-un proces-verbal semnat de preşedintele completului şi de grefierul de şedinţă.
Art. 127
(1)Numerele de hotărâre se dau separat pe materii şi stadii procesuale.
(2)La curţile de apel şi tribunale hotărârile pronunţate în primă instanţa, în apel, în recurs şi în contestaţie primesc număr separat.
Art. 128
Încheierile de şedinţă şi încheierile de amânare a pronunţării se întocmesc de grefier în termenul prevăzut de lege, conceptele de citare pentru termenul următor, adresele şi celelalte lucrări dispuse de instanţă se întocmesc de grefier în termen de două zile lucrătoare, iar partea introductivă a hotărârilor în 5 zile lucrătoare de la terminarea şedinţei, cu excepţia situaţiilor în care legea prevede termene mai scurte.
Art. 129
(1)Judecătorii sunt obligaţi să verifice efectuarea în termen a încheierilor şi a celorlalte lucrări întocmite de grefierul de şedinţă, restituindu-le pe cele necorespunzătoare şi dând îndrumările necesare pentru refacerea lor.
(2)După redactarea şi semnarea încheierilor, grefierii de şedinţă închid documentele în sistemul informatic, după care predau dosarele amânate grefierului arhivar-şef sau grefierului arhivar desemnat, care semnează pentru primirea lor pe listele de şedinţă.
(3)Citaţiile şi mandatele de aducere se întocmesc în ordinea urgenţei, cel mai târziu a doua zi după întocmirea conceptelor de citare. Notele telefonice sau telegrafice de citare se transmit de îndată, în primul caz făcându-se menţiunea datei, orei şi persoanei care le-a primit, după care se depun la dosarul cauzei.
Art. 130
(1)Cel mai târziu a doua zi după pronunţarea hotărârilor, grefierii de şedinţă predau dosarele soluţionate grefierului delegat cu întocmirea lucrărilor de executare, care va înscrie hotărârile pronunţate în registrul de executări penale sau, după caz, în registrul de executări civile.
(2)Grefierul delegat la compartimentul de executări penale va face menţiunile cu privire la comunicarea copiilor minutelor către procuror şi părţi, iar în cazul în care inculpatul este arestat, către administraţia locului de deţinere.
(3)Grefierul de şedinţă va menţiona, sub semnătură, în partea de jos a hotărârii redactate, data şi numărul comunicărilor.
(4)În cazul în care grefierul de şedinţă este în imposibilitate să întocmească actele procedurale, acestea vor fi întocmite de un grefier desemnat de preşedintele secţiei sau al instanţei, după caz. În situaţia în care grefierul de şedinţă este în imposibilitate să semneze hotărârea sau alte acte procedurale, acestea vor fi semnate de grefierul şef secţie sau grefierul-şef al instanţei, după caz, iar în lipsa acestora, de un alt grefier desemnat de preşedintele secţiei sau al instanţei, după caz.
Art. 131 (8)Grefierul de şedinţă comunică părţilor sau, după caz, altor persoane prevăzute de lege hotărârea, în copie, în cel mult 3 zile de la data la care a fost redactată şi semnată. În situaţiile prevăzute la art. 427 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă ori în alte cazuri în care legea prevede că hotărârea se comunică altor instituţii sau autorităţi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor care le revin, instanţa comunică din oficiu copia legalizată a hotărârii judecătoreşti, realizată potrivit dispoziţiilor art. 161 alin. (2).
(1)Cei mai târziu a şasea zi după pronunţare, grefierul de şedinţă va preda dosarele judecătorilor, în vederea motivării hotărârilor, după ce, în prealabil, a întocmit partea introductivă a acestora.
(2)Hotărârea judecătorească are conţinutul stabilit de lege. În cuprinsul hotărârii, conţinutul actelor de sesizare a instanţei şi apărările părţilor sunt sintetizate. Motivarea hotărârii judecătoreşti trebuie să arate silogismul juridic din care rezultă aplicarea normei de drept la situaţia de fapt reţinută.
(3)În căile de atac, hotărârea cuprinde dispozitivul hotărârii sau hotărârilor atacate, iar motivele pe care s-au întemeiat hotărârile celorlalte instanţe se vor arăta pe scurt. Conţinutul motivării căilor de atac şi apărările faţă de acestea sunt sintetizate. Motivarea hotărârii judecătoreşti trebuie să arate argumentele pentru care s-a pronunţat soluţia în calea de atac şi susţinerile care au fost înlăturate.
(4)Hotărârile judecătoreşti se tehnoredactează integral cu caractere Times New Român 12, la distanţă de un rând, cu alineate la început de paragraf şi cu diacriticele specifice limbii române.
(5)Hotărârile tehnoredactate vor purta, pe ultima pagină, următoarele menţiuni: data tehnoredactării, iniţialele redactorului şi ale tehnoredactorului (judecători, magistraţi-asistenţi sau asistenţi judiciari) şi numărul exemplarelor, iar la instanţele de control judiciar se va trece numele judecătorilor care au pronunţat hotărârile supuse controlului. Hotărârile se vor redacta în numărul de exemplare necesar, spre a se asigura comunicarea acestora tuturor persoanelor pentru care legea prevede că hotărârea se comunică integral. Două exemplare de pe fiecare hotărâre vor fi semnate de membrii completului de judecată şi de grefierul de şedinţă.
(6)După verificarea şi semnarea hotărârii de către membrii completului de judecată, grefierul de şedinţă închide, în aceeaşi zi, documentul final "Hotărâre" din programul ECRIS.
(7)După verificarea şi semnarea hotărârii, grefierul de şedinţă sau, după caz, grefierul delegat la executări penale predă, în aceeaşi zi, al doilea exemplar de pe hotărâre grefierului-şef, respectiv grefierului şef secţie, în vederea depunerii la mapă.
(8)Grefierul de şedinţă comunică părţilor sau, după caz, altor persoane prevăzute de lege hotărârea, în copie, în cel mult 3 zile de la data la care a fost redactată şi semnată. În situaţiile prevăzute la art. 427 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă ori în alte cazuri în care legea prevede că hotărârea se comunică altor instituţii sau autorităţi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor care le revin, instanţa comunică din oficiu copia legalizată a hotărârii judecătoreşti, realizată potrivit dispoziţiilor art. 161 alin. (2).(9)După întocmirea procedurilor de comunicare, grefierul de şedinţă predă dosarele grefierului arhivar şef, sub semnătură pe lista de şedinţă. Listele purtând semnătura de predare-primire vor fi îndosariate şi păstrate pentru evidenţă.
SECŢIUNEA 6:Înregistrarea căilor de atac şi înaintarea dosarelor instanţe/or de control judiciar
Art. 132
(1)Căile de atac prezentate direct sau primite prin poştă, curier, fax sau poştă electronică se înregistrează mai întâi în registrul general de dosare, în formă informatizată sau scrisă, după care registratorul le predă preşedintelui instanţei sau persoanei desemnate de acesta, care le va rezolva, de regulă, în aceeaşi zi.
(2)La căile de atac primite prin poştă se vor ataşa şi plicurile în care au fost expediate.
(3)Persoanei care se prezintă nemijlocit la instanţă cu cererea de declarare a unei căi de atac i se va elibera, dacă solicită, dovada scrisă a depunerii acesteia.
(4)Registratorul va verifica dacă cererile privind căile de atac, formulate separat, au fost prezentate în numărul de exemplare necesar pentru comunicare şi ataşare la dosarul cauzei.
(5)Căile de atac motivate ori motivele scrise ale acestora formulate separat, expediate prin poştă în număr insuficient de exemplare, se înregistrează aşa cum sunt primite, indicându-se numărul de exemplare pe cerere şi în registru.
(6)După înregistrare, cererile privind căile de atac în materie civilă se predau grefierului arhivar.
(7)Până la expedierea dosarelor în căile de atac, aceste cereri se păstrează în mape.
(8)După primirea căii de atac, grefierul arhivar va efectua menţiunile în registrul de evidenţă a căilor de atac.
Art. 133
(1)După înregistrare, contestaţiile şi cererile de apel declarate împotriva hotărârilor penale se predau grefierului delegat cu efectuarea lucrărilor de executări penale.
(2)Grefierul delegat cu efectuarea lucrărilor de executări penale face menţiunea despre declararea contestaţiei sau apelului la poziţia corespunzătoare din registrul de executări penale şi verifică dacă au sosit dovezile de comunicare a hotărârii. De asemenea, în situaţia în care legea nu prevede un alt termen pentru înaintarea dosarului la instanţa competentă să judece calea de atac, grefierul delegat verifică dacă s-a împlinit termenul de declarare a căii de atac pentru toate părţile.
(3)Grefierul delegat cu efectuarea lucrărilor de executări penale menţionează în registrul de executări penale data expedierii fiecărui dosar la instanţa competentă pentru judecarea căii de atac şi predă de îndată grefierului arhivar dosarele care urmează a fi expediate, împreună cu contestaţiile sau cererile de apel formulate şi adresele de înaintare, semnate de preşedinte ori judecătorul delegat. În dosarele în care hotărârile au rămas definitive, grefierul delegat întocmeşte de îndată lucrările de punere în executare.
(4)Instanţa care a soluţionat contestaţia declarată împotriva încheierii prin care se dispune asupra măsurilor preventive în cursul judecăţii va restitui dosarul primei instanţe în termen de 24 de ore de la soluţionarea contestaţiei. Aceste dispoziţii se aplică în mod corespunzător şi în cazul contestării încheierilor prin care se dispune asupra măsurilor preventive în procedura camerei preliminare.
(5)Dispoziţiile prezentei secţiuni se aplică în cauzele penale în măsura în care nu contravin dispoziţiilor Codului de procedură penală.
Art. 134
(1)Pentru cererea de recurs în casaţie introdusă împotriva unei hotărâri penale, depusă la curtea de apel, se formează un dosar separat cu acelaşi număr, cu indicativul "R", care se ataşează la dosarul cauzei.
(2)După înregistrare, preşedintele instanţei sau judecătorul delegat de acesta dispune una dintre următoarele măsuri:
a)realizarea procedurii de comunicare potrivit legii, iar, ulterior, înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b)restituirea, pe cale administrativă, a cererii de recurs în casaţie către parte, în situaţiile prevăzute de art. 439 alin. (41) din Codul de procedură penală, păstrându-se la dosar câte o copie de pe cererea de recurs în casaţie şi de pe înscrisurile anexate acesteia. Dovada calităţii de avocat care poate pune concluzii în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face cu înscrisuri.
(3)În cazul în care judecătorul delegat de preşedintele instanţei a participat la soluţionarea cauzei în care s-a declarat recursul în casaţie, preşedintele instanţei va desemna un alt judecător pentru îndeplinirea procedurii prevăzute la alin. (2).
(4)Lucrările de comunicare dispuse conform prevederilor alin. (2) se realizează de către grefierul delegat cu efectuarea lucrărilor de executări penale.
(5)Dispoziţiile art. 133 se aplică în mod corespunzător în măsura în care nu contravin dispoziţiilor Codului de procedură penală sau celor cuprinse în alin. (1)-(4).
Art. 135
(1)În cauzele penale în care, fără participarea procurorului, au fost date încheieri care pot fi atacate, potrivit legii, cu contestaţie, la cererea procurorului dosarele se transmit la parchet în vederea analizării posibilităţii exercitării căii de atac, urmând a fi restituite cel mai târziu la expirarea termenului de exercitare a căii de atac.
(2)În cauzele penale în care procurorul a participat la judecată şi a exercitat calea de atac a apelului sau a contestaţiei, la cererea procurorului dosarele se transmit la parchet în vederea motivării căii de atac, cu excepţia situaţiilor în care legea prevede un termen pentru înaintarea dosarului la instanţa competentă să soluţioneze calea de atac. Dosarul va fi restituit de parchet în cel mult 10 zile, iar în cauzele urgente în cel mult 5 zile.
(3)În cauzele în care hotărârea penală este supusă, potrivit legii, recursului în casaţie, la cererea procurorului dosarele se transmit la parchet în vederea analizării posibilităţii exercitării căii de atac, urmând a fi restituite cel mai târziu la expirarea termenului de exercitare a căii de atac.
(4)În situaţiile prevăzute la alin. (1)-(3), dosarele pot fi trimise la parchet numai după redactarea hotărârii.
Art. 136
(1)După sosirea dovezilor de comunicare a hotărârilor civile şi după împlinirea termenului de apel sau de recurs, după caz, pentru toate părţile, grefierul arhivar înaintează dosarul la instanţa de apel ori de recurs, cu adresă semnată de persoana desemnată de preşedintele instanţei în care se consemnează: numărul dosarului, numărul şi data hotărârii atacate, numărul volumelor şi filelor acestora, dosarele ataşate, numele şi prenumele părţilor care au declarat apel sau recurs, numărul copiilor de pe cererea de apel ori recurs, menţiunea dacă apelul sau recursul a fost timbrat, caz ta care se va indica valoarea taxei judiciare de timbru ce a fost achitată. Despre înaintarea dosarului se fac menţiuni în sistemul informatic.
(2)Apelul sau recursul este transmis de îndată dacă s-a făcut cerere pentru suspendarea executării hotărârii primei instanţe.
În această situaţie, toate comunicările sunt efectuate de instanţa care a pronunţat hotărârea apelată sau recurată.
(3)Cererile de apel sau de recurs şi adresa de înaintare a dosarului la instanţa de apel ori de recurs se ataşează, necusute, la începutul fiecărui dosar.
(4)Căile de atac depuse la o altă instanţă decât cea a cărei hotărâre se atacă primesc dată certă şi se înaintează pe cale administrativă instanţei care a pronunţat hotărârea atacată.
Art. 137
Dacă se constată întârzieri în restituirea dovezilor de comunicare a hotărârilor se iau măsuri de verificare la oficiul poştal sau la agentul procedural. În funcţie de rezultatul verificărilor, preşedintele completului, la sesizarea gref arului arhivar sau a pârtii interesate, ia măsurile corespunzătoare.
SECŢIUNEA 7:Dispoziţii referitoare la înregistrarea cererilor de apel sau de recurs şi înaintarea dosarelor la instanţa de apel sau de recurs în procesele începute după intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă, adoptat prin Legea nr. 134/2010, cu modificările şi completările ulterioare
Art. 138
La primirea cererii de apel sau recurs depuse direct sau trimise prin poştă, fax, poştă electronică sau curier se formează un dosar separat cu acelaşi număr, cu indicativul "A", respectiv "R", care se ataşează la dosarul de fond al cauzei.
Art. 139
(1)În procesele începute după intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă, adoptat prin Legea nr 134/2010, cu modificările şi completările ulterioare, cererile de apel sau recurs se înregistrează în evidenţele prevăzute de lege, după care grefierul arhivar le predă de îndată preşedintelui instanţei sau persoanei desemnate de acesta.
(2)Preşedintele instanţei poate decide ca procedura scrisă să fie realizată de 2 sau mai mulţi judecători ai instanţei sau de preşedintele completului imediat următor celui care a soluţionat cauza. În cazul în care persoana desemnată de preşedintele instanţei să realizeze procedura scrisă a participat la soluţionarea cauzei respective, preşedintele instanţei va numi un alt judecător.
(3)După efectuarea lucrărilor menţionate în alin. (1)şi (2), circuitul dosarelor este următorul:
a)în cazul în care cererea de apel sau recurs nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, preşedintele instanţei sau persoana desemnată de acesta ia măsuri pentru comunicarea către apelant/recurent a lipsurilor cererii în vederea completării sau modificării ei;
b)în cazul în care cererea de apel sau recurs îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege sau după ce aceasta a fost completată sau modificată conform dispoziţiilor lit. a), preşedintele instanţei sau persoana desemnată de acesta dispune comunicarea cererii către intimat, împreună cu motivele de apel/recurs, şi a copiilor certificate de pe înscrisurile alăturate care nu au fost înfăţişate la prima instanţă, în vederea depunerii întâmpinării;
c)întâmpinarea depusă se comunică de îndată apelantului/recurentului, punându-i-se în vedere obligaţia de a depune la dosar răspunsul la întâmpinare; în acelaşi mod se procedează şi în cazul în care se formulează apel/recurs incident şi apel/recurs provocat;
d)preşedintele sau persoana desemnată de acesta, după împlinirea termenului de apel sau recurs pentru toate părţile, precum şi a termenelor prevăzute pentru depunerea întâmpinării şi răspunsului la aceasta, ia măsuri pentru înaintarea la instanţa de apel/recurs a dosarului împreună cu apelurile făcute, întâmpinarea, răspunsul la întâmpinare, apelurile sau recursurile incidente sau provocate şi dovezile de comunicare a acestor acte;
e)după sosirea dovezilor de comunicare a tuturor actelor şi după împlinirea termenului de apel sau de recurs pentru toate părţile, grefierul arhivar va înainta dosarul !a instanţa de apel ori de recurs, cu adresă semnată de preşedintele instanţei sau de judecătorul desemnat, în care se vor consemna: numărul dosarului, numărul şi data hotărârii atacate, numele şi prenumele părţilor care au declarat apel sau recurs, numărul copiilor de pe cererea de apel ori recurs, menţiunea dacă apelul sau recursul a fost timbrat, caz în care se va indica valoarea taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar ce au fost achitate, menţiunea dacă s-a depus întâmpinare şi răspuns la aceasta, dacă a fost promovat apel şi recurs incident sau provocat.
(4)Toate comunicările care trebuie efectuate către părţile din dosare după primirea cererii de apel sau recurs se întocmesc, pe baza dispoziţiilor date de preşedintele instanţei sau de persoana desemnată de acesta, de către unul sau mai mulţi grefieri desemnaţi de preşedintele instanţei. În acest scop, la sfârşitul programului de lucru cu publicul, grefierul arhivar preia de la preşedintele instanţei sau de la persoana desemnată de acesta dosarele formate ca urmare a depunerii cererilor de apel sau recurs pe care le predă grefierilor desemnaţi în vederea întocmirii adreselor de comunicare. Corespondenţa întocmită se predă în vederea expedierii la arhivă unde va rămâne până la primirea răspunsului sau expirarea termenelor prevăzute de lege. Grefierul desemnat urmăreşte termenele prevăzute de lege pentru efectuarea modificărilor sau completărilor la cererile de apel sau recurs, precum şi pentru depunerea întâmpinării şi a răspunsului la aceasta.
(5)Dovezile de comunicare primite la registratură se transmit grefierului desemnat, care le ataşează la dosar şi le prezintă, de îndată, împreună cu dosarul, preşedintelui instanţei sau persoanei desemnate de acesta.
Art. 140
Prin derogare de la prevederile art. 139, în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările ulterioare, şi până la data de 31 decembrie 2015, depunerea apelului sau recursului, înaintarea dosarului la instanţa de apel sau de recurs şi activitatea premergătoare şedinţei de judecată în apel sau recurs se realizează în conformitate cu prevederile art. XIV-XVII din Legea nr. 2/2013, cu modificările ulterioare.
SECŢIUNEA 8:Dispoziţii speciale referitoare la înregistrarea fi judecarea cererilor privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă
Art. 141
(1)Cererile de numire a unui mandatar ad-hoc, precum şi orice înscrisuri referitoare la acestea se depun la prim-grefierul instanţei sau la grefierul special desemnat de preşedintele instanţei în acest sens şi se înregistrează în Registrul special privind mandatul ad-hoc.
(2)Cererile de numire a unui mandatar ad-hoc se înregistrează şi în aplicaţia ECRIS, în regim de confidenţialitate, de către prim-grefier sau de către grefierul special desemnat de preşedintele instanţei în acest sens. În aplicaţia ECRIS se menţionează doar numărul de dosar şi obiectul acestuia.
(3)Încheierea prin care se desemnează mandatarul ad-hoc şi încheierea prin care se constată încetarea mandatului ad-hoc nu se pronunţă în şedinţă publică, nu se trec în condica şedinţelor de judecată şi se comunică numai reprezentantului părţii, sub semnătură.
(4)Documentele referitoare la mandatul ad-hoc sunt confidenţiale şi nu sunt accesibile decât persoanelor prevăzute la alin. (2).
Art. 142
(1)Grefierul registrator, primind cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă sau de concordat preventiv, verifică dacă există un dosar de concordat preventiv sau, după caz, un alt dosar de insolvenţă cu privire \a acelaşi debitor şi întocmeşte un referat, pe care îl ataşează la toate dosarele identificate şi la dosarul nou-înregistrat.
(2)Dosarul de fond, în procedurile privind insolvenţă, este constituit din dosarul de bază şi, dacă este cazul, din dosare asociate. În dosarul de bază se înregistrează cererile şi se pronunţă hotărârile privind următoarele momente ale procedurii insolvenţei:
a)deschiderea procedurii;
b)opoziţia la deschiderea procedurii;
c)intrarea în faliment;
d)confirmarea planului de reorganizare;
e)confirmarea numirii administratorului/lichidatorului judiciar;
f)închiderea procedurii,
(3)Primului judecător-sindic învestit cu soluţionarea unei cereri de deschidere a procedurii de insolvenţă, indiferent că a fost formulată de către creditor sau de către debitor, îi vor fi repartizate cererile ulterioare de deschidere a procedurii privind acelaşi debitor, introduse înainte de soluţionarea dosarului de insolvenţă repartizat anterior. După prima cerere repartizată aleatoriu în sistem informatic, dosarele formate ca urmare a formulării unor cereri ulterioare se repartizează manual primului complet învestit.
(4)Dacă cererea de deschidere a procedurii formulată de către debitor este respinsă, cererile ulterioare ale creditorilor, înregistrate în dosarul format ca urmare a cererii debitorului, după disjungere, sunt înregistrate într-un nou dosar, având ca obiect cerere de deschidere a procedurii formulată de către creditori, care se repartizează aceluiaşi complet.
(5)Dacă cererea de deschidere a procedurii formulată de către debitor este respinsă şi au existat cereri ale creditorilor înregistrate atât înainte, cât şi după înregistrarea cererii debitorului, cererile creditorilor disjunse din dosarul de deschidere a procedurii la cererea debitorului, după disjungere, se judecă în dosarul format ca urmare a cererilor anterioare ale creditorilor din dosarul ataşat.
(6)Ofertele de concordat preventiv se depun la instanţe, inclusiv în format electronic, şi se păstrează într-o mapă specială, accesibilă publicului. Ofertele depuse în format electronic se încarcă şi pe site-ul instanţei, într-o secţiune specială destinată acestora.
Art. 143
(1)Pentru respectarea principiului continuităţii completului de judecată în apel, grefierul registrator verifică în sistemul ECRIS dacă s-au mai declarat alte căi de atac în acelaşi dosar de fond şi repartizează manual noul dosar completului care a judecat primul apel.
(2)Prin excepţie de la prevederile art. 111 alin. (2), în situaţia recalificării căii de atac, în această materie, se va proceda astfel: dacă în mod greşit s-a formulat recurs şi există deja un dosar înregistrat ca urmare a unui prim apel, apelul nou va fi soluţionat de acelaşi complet. În cazul în care recursul a fost recalificat apel, fiind prima cale de atac formulată într-un dosar de insolvenţă, apelul va fi repartizat aleatoriu.
(3)În situaţia în care, în apel, datorită persistenţei unui caz de incompatibilitate, s-ar ajunge, în mod repetat, la încălcarea continuităţii completului de judecată prin participarea unor judecători diferiţi la soluţionarea apelurilor, după admiterea primei cereri de abţinere sau recuzare, colegiul de conducere poate dispune înlocuirea judecătorului incompatibil pentru toate apelurile viitoare, la cererea acestuia sau a preşedintelui de secţie, precum şi din oficiu. Completul va fi format, de regulă, din judecătorul care nu a fost declarat incompatibil şi un alt judecător specializat, împreună cu care acesta formează un alt complet.
(4)Prevederile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător în cazul în care calea de atac, în conformitate cu legea în vigoare la data înregistrării cererii de deschidere a procedurii de insolvenţă, este recursul.
Art. 144
(1)La data înregistrării unei cereri de deschidere a procedurii de insolvenţă, grefierul registrator verifică dacă există pe rol un dosar de insolvenţă aparţinând unei alte societăţi care face parte din acelaşi grup de societăţi, potrivit menţiunii din cerere, respectiv din declaraţia depusă de debitor potrivit art. 67 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, sau a listei cuprinzând membrii grupului, prevăzută de art. 194 din aceeaşi lege. Dacă s-a înregistrat un asemenea dosar, dosarul înregistrat ulterior, ce vizează o persoană juridică din acelaşi grup de societăţi, se repartizează manual aceluiaşi judecător-sindic.
(2)Dacă există o cerere comună de deschidere a procedurii insolvenţei împotriva mai multor societăţi aparţinând aceluiaşi grup de societăţi, pentru fiecare membru al grupului se formează un dosar separat. Primul dosar înregistrat se repartizează aleatoriu în sistem informatic, iar celelalte se repartizează manual aceluiaşi judecător-sindic.
(3)Dacă la cererea comună de deschidere a procedurii insolvenţei subscrie unul sau mai mulţi membri ai aceluiaşi grup de societăţi, deşi nu se află la momentul respectiv în stare de insolvenţă sau de insolvenţă iminentă, dar formulează cererea pentru a evita deschiderea ulterioară a unei proceduri separate, pentru fiecare dintre membrii care subscriu se constituie un dosar distinct, acestea fiind repartizate manual aceluiaşi judecător-sindic, desemnat aleatoriu în primul dosar.
Art. 145
(1)Orice cerere de anulare sau schimbare a hotărârii de recunoaştere a unei proceduri străine de insolvenţă se soluţionează de acelaşi judecător-sindic, în acelaşi dosar în care S-a pronunţat recunoaşterea, formându-se dosar asociat.
(2)Orice informare şi orice documente privind modificări importante intervenite în derularea procedurii străine recunoscute se depun la acelaşi dosar în care s-a pronunţat hotărârea de recunoaştere.
(3)Măsurile cu executare vremelnică ce pot fi dispuse de judecătorul-sindic la cererea reprezentantului străin, anterior sau ulterior recunoaşterii unei proceduri străine, se dispun în acelaşi dosar în care se judecă sau s-a judecat cererea de recunoaştere, de acelaşi judecător-sindic, în cadrul unor dosare asociate. Modificarea sau încetarea măsurii vremelnice se dispune în cadrul aceluiaşi dosar asociat.
(4)Acţiunile în anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor săi, alte acţiuni în nulitate sau inopozabilitate ce pot fi formulate de reprezentantul străin se judecă în acelaşi dosar în care s-a dat hotărârea de recunoaştere, în cadrul unor dosare asociate.
(5)La deschiderea unei proceduri secundare de insolvenţă pe teritoriul României, după recunoaşterea unei proceduri străine principale, se constituie un nou dosar pentru procedura română, ce se va repartiza manual aceluiaşi judecător-sindic desemnat în dosarul care a avut ca obiect recunoaşterea procedurii străine.
(6)În cazul recunoaşterii mai multor proceduri străine privind acelaşi debitor, pentru fiecare recunoaştere se constituie un dosar distinct în cadrul căruia judecătorul-sindic va lua şi măsurile vremelnice ce se impun şi va reexamina aceste măsuri. Toate dosarele se vor repartiza aceluiaşi judecător-sindic care va asigura coordonarea procedurilor.
(7)În cazul recunoaşterii unei proceduri străine privind un debitor care face parte dintr-un grup de societăţi se constituie un dosar în care vor fi luate şi revizuite şi măsurile vremelnice ce se impun. Pentru procedura română de insolvenţă privind un alt debitor, ce face parte din acelaşi grup de societăţi, se constituie un dosar distinct. Dosarele vor fi repartizate aceluiaşi judecător - sindic care va asigura coordonarea procedurilor.
SECŢIUNEA 9:Circuitul dosarelor după soluţionarea căilor de atac
Art. 145
(1)Dosarele restituite din căile de atac pentru executare ori conservare vor fi înregistrate, de regulă, în aceeaşi zi în registrul general de dosare şi în registrul informativ - în sistem informatizat sau scris - menţionându-se şi data restituirii dosarului.
(2)În cazul în care instanţa de control Judiciar a desfiinţat ori a casat hotărârea şi a trimis cauza pentru rejudecare, se înregistrează un dosar distinct ce va purta acelaşi număr, sub indicativul "Rj" (rejudecare), cu precizarea tuturor dosarelor componente, făcându-se menţiune despre aceasta şi la poziţiile iniţiale din registrul general de dosare şi din registrul informativ.
(3)Când instanţa de control judiciar desfiinţează sau casează hotărârea cu trimiterea cauzei la altă instanţă, la parchet ori la un alt organ, va comunica de îndată această soluţie instanţei iniţial învestite, prin adresă, în vederea efectuării menţiunilor obligatorii în registrul general de dosare şi în registrul informativ.
Art. 147
(1)După efectuarea lucrărilor menţionate în art. 146, circuitul dosarelor este următorul:
a)grefierul arhivar predă de îndată dosarele pentru rezolvare preşedintelui instanţei sau, după caz, preşedintelui de secţie ori persoanei desemnate;
b)după rezolvare, dosarele se predau preşedintelui secţiei sau, după caz, judecătorului care urmăreşte practica instanţelor de control judiciar, iar acesta din urmă, în urma examinării deciziilor, le va restitui grefierului arhivar, de regulă, în aceeaşi zi;
c)în cazul anulării sau desfiinţării ori al casării hotărârii, cu reţinerea cauzei spre rejudecare, grefierul arhivar menţionează în registre noul termen fixat pentru judecată.
(2)După soluţionarea definitivă ori irevocabilă, după caz, a dosarelor la care au fost ataşate alte dosare, acestea din urmă vor fi separate, mai înainte de a fi trecute în conservare la arhivă şi, atunci când este cazul, vor fi restituite instanţei sau autorităţii de la care au fost primite.
SECŢIUNEA 10:Punerea în executare a hotărârilor
SUBSECŢIUNEA 1:Punerea în executare a hotărârilor penale
Art. 148
Lucrările de punere în executare a hotărârilor penale se îndeplinesc la fiecare instanţă de grefierul care funcţionează la acest compartiment sub îndrumarea şi controlul judecătorului-delegat.
Art. 149
Grefierul delegat va întocmi toate lucrările în legătură cu:
a)punerea în executare a pedepselor principale, complementare şi accesorii, a măsurilor educative, a măsurilor de siguranţă, a măsurilor şi obligaţiilor impuse de instanţă, a avertismentului, a amenzii judiciare, a cheltuielilor judiciare avansate de stat, a măsurilor dispuse cu privire la restituirea lucrurilor şi valorificarea celor neridicate, precum şi a despăgubirilor civile acordate statului sau instituţiilor publice;
b)comunicarea hotărârilor penale sau a dispozitivului de pe aceste hotărâri către instituţiile abilitate să dispună eliberarea din funcţie a persoanelor faţă de care, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, s-a dispus condamnarea sau amânarea aplicării pedepsei, precum şi către autorităţile şi persoanele obligate de lege să le înregistreze ori să le execute: cazierul judiciar, serviciul de probaţiune şi alte instituţii implicate în executarea pedepselor şi măsurilor neprivative de libertate prevăzute de Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, centrul militar, unitatea care face plata salariului sau a oricărui alt venit din muncă ori, după caz, instituţia care dispune efectuarea plăţii pensiei sau instituţia financiară competentă;
c)schimbările intervenite în executarea unor hotărâri penale, amânarea şi întreruperea executării pedepselor privative de libertate şi a măsurii educative a internării într-un centru educativ sau într-un centru de detenţie, înlăturarea ori modificarea pedepselor, înlocuirea pedepsei amenzii cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii sau cu pedeapsa închisorii ori înlocuirea muncii neremunerate în folosul comunităţii cu pedeapsa închisorii;
d)modificările intervenite în executarea unor obligaţii sau încetarea obligaţiilor dispuse în cazul amânării aplicării pedepsei, suspendării executării pedepsei sub supraveghere, liberării condiţionate, măsurilor educative neprivative de libertate, precum şi permisiunile acordate de către consilierul de probaţiune şi de către instanţă în executarea obligaţiilor;
e)evidenţa contestaţiilor declarate în cauzele privind măsurile preventive şi înaintarea dosarelor la instanţa ierarhic superioară în termenele prevăzute de lege;
f)transmiterea către instituţiile care gestionează cazierul fiscal a extraselor de pe hotărârile judecătoreşti definitive prin care s-au stabilit sancţiuni pentru persoanele fizice şi juridice, precum şi pentru asociaţii, acţionarii şi reprezentanţii legali ai persoanelor juridice care au săvârşit fapte prevăzute de legile fiscale, financiare, vamale, precum şi de cele care privesc disciplina financiară;
g)evidenţa amânărilor şi întreruperilor de executare a pedepsei închisorii, a pedepsei detenţiunii pe viaţă şi a măsurii educative a internării într-un centru educativ sau într-un centru de detenţie şi emiterea adreselor de revenire;
h)punerea în executare, prin comunicarea către serviciul de probaţiune şi alte instituţii prevăzute de lege implicate în executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate, a copiilor de pe hotărâre sau, după caz, de pe dispozitivul acesteia, prin care s-au dispus aceste pedepse sau măsuri ori prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei;
i)transmiterea către instituţiile care gestionează cazierul judiciar a datelor referitoare la persoanele fizice sau persoanele juridice privind pedepsele, măsurile de siguranţă şi educative, renunţarea sau amânarea aplicării pedepsei, începerea, întreruperea şi încetarea executării pedepselor şi a măsurilor educative, suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, înlocuirea, eşalonarea şi achitarea amenzii penale, amnistia, graţierea, prescripţia executării pedepsei, reabilitarea, caracterul politic al condamnării, pedepsele şi măsurile pronunţate prin hotărâri penale definitive de instanţele judecătoreşti din străinătate, precum şi măsurile luate prin actele efectuate de organele judiciare penale din străinătate, recunoscute de instanţe, hotărârile definitive care impun rectificări în cazierul judiciar, extrădarea, luarea unor măsuri preventive de către instanţă, înlocuirea acestor măsuri şi încetarea măsurilor preventive asupra cărora s-a pronunţat instanţa;
j)închiderea poziţiilor din registrul de executări penale;
k)orice alte acte sau măsuri prevăzute de lege ori îndeplinite sau dispuse de judecătorul delegat cu executarea hotărârilor penale.
Art. 150
(1)Primind dosarele de la grefierul de şedinţă, grefierul delegat cu efectuarea lucrărilor de executări penale va înscrie de îndată hotărârile respective în registrul de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor penale, precum şi în celelalte evidenţe prevăzute de regulament. Dosarele vor fi restituite în aceeaşi zi grefierului de la care au fost primite.
(2)Înscrierea se face prin menţionarea fiecărui inculpat prevăzut în sentinţa sau decizia respectivă, indiferent de soluţia pronunţată şi prin completarea, pentru fiecare inculpat, a tuturor datelor la care se referă rubricile registrului; în cazul concursului de infracţiuni se vor înscrie toate pedepsele, nu numai pedeapsa ce urmează a Ti executată; în registru se vor înscrie şi alte persoane decât inculpatul, dacă prin hotărârea penală au fost obligate la cheltuieli judiciare către stat, la despăgubiri civile, restituiri sau reparări; numele acestora se vor menţiona după numele inculpaţilor, la poziţii separate, arătându-se şi calitatea procesuală, precum şi soluţia instanţei. Fiecare poziţie din registru se va numerota distinct.
(3)Între poziţiile din registru se va lăsa un spaţiu în care se vor face ulterior, cu culori diferite, menţiunile cuprinse în hotărârea dată în apel sau în contestaţie, arătându-se şi data deciziei instanţei de apel ori a hotărârii pronunţate în contestaţie, soluţia pronunţată, iar atunci când executarea se face pe baza extrasului trimis de instanţa de apel sau de instanţa care a soluţionat contestaţia, şi data înregistrării extrasului la această instanţă, data înregistrării extrasului la instanţa de executare, precum şi măsurile de executare luate.
(4)În cazul desfiinţării hotărârii primei instanţe cu trimitere spre rejudecare sau al oricărei altei soluţii prin care se desfiinţează hotărârea primei instanţe, poziţia din registru seva închide, făcându-se menţiune despre noua soluţie.
Art. 151
(1)Lucrările de executare se efectuează în ziua în care hotărârea a devenit executorie sau, după caz, la data când s-a primit extrasul de la instanţa de apel ori de la instanţa care a soluţionat contestaţia.
(2)Mandatele de executare se întocmesc potrivit prevederilor Codului de procedură penală. Acestea se tehnoredactează şi se expediază în aceeaşi zi organului de executare.
(3)După întocmirea lucrărilor de executare se va menţiona pe hotărârea respectivă, aflată la dosar, numărul poziţiei şi anul din registrul de executări penale în care s-au înscris lucrările efectuate.
(4)Lucrările de executare, inclusiv corespondenţa, poartă numărul de ordine al poziţiei din registrul de executări penale şi numărul dosarului, sub formă de fracţie.
(5)Actele doveditoare ale executării se înregistrează imediat după primirea lor în registrul de executări.
Art. 152
Poziţiile din registrul de executări penale se vor închide de grefierul delegat prin completarea ultimelor două coloane, numai după ce acesta a constatat personal că:
a)a sosit dovada de încarcerare ori s-a depus chitanţa de plată a amenzii şi a cheltuielilor judiciare avansate de stat şi s-au întocmit celelalte lucrări de la poziţia respectivă;
b)s-au expediat actele de punere în executare a cheltuielilor judiciare avansate de stat şi a amenzii judiciare, primindu-se confirmarea de înregistrare a debitului;
c)s-au achitat toate ratele, în cazul în care plata amenzii a fost eşalonată, ori s-a primit de la organele cărora li s-a trimis spre executare amenda confirmarea că aceasta a fost integral achitată;
d)s-au efectuat lucrările de comunicare către toate instituţiile şi persoanele obligate de lege să înregistreze sau să execute hotărârile penale;
e)s-au executat toate măsurile prevăzute în hotărârea prin care s-a dispus renunţarea la aplicarea pedepsei;
f)a expirat termenul de apel sau de contestaţie, în cazul achitării ori al altor soluţii care nu mai comportă nicio lucrare de executare sau comunicare;
g)s-a expediat dosarul la instanţa în favoarea căreia s-a declinat competentei.
Art. 153
(1)În registrul de evidenţă a executării hotărârilor penale pronunţate în apel sau în contestaţie poziţiile se vor închide după restituirea dosarelor la prima instanţă, iar în cazul în care hotărârea s-a comunicat în extras în vederea punerii ei în executare, numai după ce prima instanţă a confirmat, în cel mult 3 zile, primirea extrasului.
(2)Extrasul se emite în ziua pronunţării hotărârii şi conţine soluţia pe scurt, inclusiv cea de declinare a competenţei, de trimitere spre rejudecare la prima instanţă sau de restituire la organul de urmărire penală. Nu se întocmesc extrase în cazul soluţiilor de achitare şi de încetare a procesului penal, dacă în dosarele respective nu figurează inculpaţi condamnaţi sau pentru care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei ori renunţarea la aplicarea pedepsei şi dacă nu s-au acordat despăgubiri civile şi cheltuieli judiciare.
(3)În extras vor fi menţionate şi pedepsele complementare, măsurile de siguranţă, măsurile educative, pedepsele accesorii, despăgubirile civile acordate statului, cheltuielile judiciare, precum şi orice alte dispoziţii referitoare la executare.
Art. 154
(1)Dacă mandatele de executare a pedepselor cu închisoarea nu au fost executate, prima revenire se va face la două luni de la emiterea lor la organele cărora le-au fost trimise spre executare, iar următoarele reveniri la 6 luni. În cazul în care nu se primeşte răspuns de la organul de poliţie căruia i-a fost trimis mandatul, se vor solicita informaţii privind stadiul executării acestuia structurii specializate din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, Dacă pe numele persoanelor condamnate care se sustrag de la executarea pedepsei închisorii au fost emise mandate europene de arestare şi/sau mandate de urmărire internaţională, se vor solicita anual informaţii Inspectoratului General al Poliţiei Române - Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională cu privire la stadiul punerii în executare a acestor acte.
(2)În cazul urmăriţilor - cetăţeni străini, revenirea se va face astfel: dacă aceştia au reşedinţa în România, la unitatea teritorială de poliţie pe raza căreia îşi are reşedinţa persoana condamnată (precizată în mandat); dacă nu are reşedinţa în România sau nu este cunoscută o asemenea reşedinţă, la unitatea teritorială de poliţie pe raza căreia îşi are sediul instanţa de executare.
(3)În celelalte situaţii, precum şi în cazul neconfirmării primirii titlurilor care servesc la executarea cheltuielilor judiciare acordate statului, revenirea se va face în termen de 6 luni.
(4)Se va verifica, în raport de cuantumul amenzii şi de posibilităţile de plată ale condamnatului, cel puţin o dată la 6 luni, situaţia încasării amenzilor transmise spre executare.
(5)În cazul în care se constată că executarea întârzie fără justificare, judecătorul delegat sesizează organele competente.
Art. 155
(1)Orice modificare survenită în executarea hotărârii, după rămânerea definitivă a acesteia, va fi menţionată atât în registrul de executări, cât şi pe hotărârea aflată la dosar şi la mapa de hotărâri. Dacă modificarea se face printr-o hotărâre judecătorească, numărul şi data acesteia vor fi menţionate la poziţia respectivă din registrul de executări, iar dacă ultima hotărâre a fost pronunţată de aceeaşi instanţă, se va face trimitere şi la noua poziţie deschisă în registru.
(2)Dosarele în care s-au făcut lucrări de executare se vor păstra de grefierul delegat cu efectuarea lucrărilor de executări penale până la închiderea poziţiei de executare, după care vor fi predate grefierului arhivar. Toate actele de executare se ataşează la dosarul de fond, în ordine cronologică.
Art. 156
După restituirea dosarelor de către instanţele de apel sau de către instanţele care au soluţionat contestaţiile se va proceda astfel:
a)se va controla şi se va confrunta conţinutul dosarelor cu datele înscrise în registru, pe baza extraselor primite anterior, înlăturându-se imediat eventualele erori şi întocmindu-se de îndată restul lucrărilor de executare care, eventual, nu au fost efectuate. Se va face totodată menţiunea de executare pe hotărârea ce se execută;
b)se vor completa rubricile din registrul de evidenţă a executărilor penale rămase necompletate.
Art. 157
Grefierul delegat are obligaţia să deschidă şi să completeze în Modulul de executări penale din aplicaţia ECRIS poziţii de executare pentru fiecare condamnat definitiv, fiind obligatorie completarea câmpurilor în interes statistic stabilite şi comunicate de Serviciul de formare profesională şi statistică judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
SUBSECŢIUNEA 2:Punerea în executare a sancţiunilor contravenţionale şi a altor dispoziţii civile din hotărârile judecătoreşti
Art. 158
(1)Lucrările privind punerea în executare a hotărârilor civile prin care s-au aplicat sancţiuni contravenţionale sau prin care s-a înlocuit sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii se întocmesc de grefierul delegat cu efectuarea lucrărilor de executări civile sau de către o altă persoană desemnată de preşedintele instanţei.
(2)În registrul de executări privind aceste sancţiuni se vor înscrie, în ordinea lor numerică, a doua zi după pronunţare, toate hotărârile pronunţate. Înscrierea se face prin menţionarea numelui contravenientului, al organului administrativ care a propus sancţionarea, precum şi al primăriei de care aparţine locul în care contravenientul execută sancţiunea obligării la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii.
(3)Poziţiile din registru se vor închide numai după ce:
a)s-a primit confirmarea comunicării unei copii de pe dispozitivul hotărârii, însoţită de mandatul de executare, primarului unităţii administrativ-teritoriale şi unităţii de poliţie în a căror rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa contravenientul;
b)s-a confirmat primirea titlului referitor la despăgubiri civile.
(4)Grefierul de şedinţă de la instanţa de control judiciar comunică extrasul hotărârii definitive grefierului delegat cu punerea în executare a hotărârilor civile pentru a se adopta măsurile legale corespunzătoare privind executarea din oficiu a respectivelor hotărâri.
(5)Dispoziţiile referitoare la punerea în executare a hotărârilor penale prevăzute la art. 148-149 şi art. 151-153 se aplică în mod corespunzător.
Art. 159
(1)Când executarea priveşte alte dispoziţii civile din hotărârile judecătoreştii, lucrările de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor civile se îndeplinesc de către grefierul delegat cu efectuarea lucrărilor de executări civile, sub îndrumarea şi controlul grefierului-şef sau, după caz, a grefierului şef secţie.
(2)Comunicarea hotărârii în vederea executării se face, potrivit dispoziţiilor legale, imediat ce aceasta a devenit executorie.
(3)Poziţia din registrul de evidenţă se va închide, după confirmarea primirii comunicării, prin menţiunea şi semnătura grefierului delegat.
(4)Pentru situaţiile în care legea stabileşte obligaţia comunicării din oficiu a hotărârilor definitive către anumite instituţii sau autorităţi publice, lucrările privind evidenţa şi comunicarea hotărârilor se efectuează de persoana desemnată în acest sens de preşedintele instanţei.
(5)După confirmarea comunicării, dosarul se predă sub semnătura grefierului arhivar, care face menţiune despre aceasta în registrul informativ şi depune dosarul în conservare.
SECŢIUNEA 11:Eliberarea certificatelor fi a copiilor de pe înscrisuri. Restituirea înscrisurilor originale
Art. 160
(1)Cererile pentru eliberarea certificatelor se rezolvă de către grefierul şef secţie sau, după caz, de către grefierul-şef.
(2)Aceştia dispun întocmirea certificatului de către un grefier sau un grefier arhivar şi eliberarea acestuia, de regulă, în aceeaşi zi.
(3)Certificatul se verifică şi se semnează de grefierul-şef sau, după caz, de grefierul şef secţie şi se înmânează petiţionarului, sub luare de semnătură, sau se expediază prin poştă.
(4)Înainte de a semna certificatul, grefierul-şef sau după caz, grefierul şef secţie verifică dacă s-a achitat taxa judiciară de timbru în condiţiile legii.
(5)Copia certificatului împreună cu cererea petiţionarului se ataşează la dosarul cauzei.
(6)Cererea se înregistrează în registrul de intrare-ieşire a corespondenţei şi, după caz, în registrul general de dosare.
(7)La eliberarea certificatelor referitoare la soluţiile pronunţate de instanţă se va face menţiunea dacă hotărârea respectivă este rămasă definitivă sau irevocabilă, în ce mod, arătându-se şi data de când aceasta a rămas definitivă sau irevocabilă.
Art. 161 (2)La cerere se pot elibera copii legalizate ale hotărârilor judecătoreşti, dispoziţiile art. 160 alin. (1)-(6) fiind aplicabile în mod corespunzător. Grefierul care eliberează copia solicită, dacă este necesar, primei instanţe informaţii referitoare la evidenţa căilor de atac.
(21)Prin copie legalizată a hotărârii judecătoreşti, în sensul alin. (2), se înţelege copia care cuprinde ştampila instanţei pe fiecare filă şi menţiunea «conform cu originalul», precum şi menţiuni privind modul în care aceasta a rămas definitivă sau irevocabilă şi data rămânerii definitive sau irevocabile, după caz. Dacă hotărârea nu este definitivă sau a fost desfiinţată, acest aspect se menţionează pe copia legalizată eliberată.
(22)Pentru eliberarea copiilor legalizate prevăzute la alin. (2) se percepe taxa judiciară de timbru prevăzută la art. 9 lit. l) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare.
(3)La cerere se pot elibera copii legalizate de pe înscrisurile aflate la dosarul cauzei, altele decât hotărârile judecătoreşti, dispoziţiile alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător.
(31)Prin copie legalizată, în sensul alin. (3), se înţelege copia care cuprinde ştampila instanţei pe fiecare filă şi menţiunea «conform cu originalul» în cazul copiilor de pe actele emise de instanţă sau, după caz, menţiunea «conform cu înscrisul aflat la dosar» în cazul copiilor de pe alte înscrisuri.
(32)Pentru eliberarea copiilor legalizate prevăzute la alin. (3) se percepe taxa judiciară de timbru prevăzută la art. 9 lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, cu modificările şi completările ulterioare.
(4)Cererile prevăzute la alin. (1), (2) şi (3) se soluţionează de instanţa la care se află dosarul la momentul formulării cererii.
(6)Generarea şi comunicarea copiilor legalizate ale hotărârilor judecătoreşti se pot face de grefa instanţei şi prin utilizarea unei aplicaţii informatice în cazul în care aceasta este disponibilă la nivelul instanţei, dacă prin cererea de eliberare au fost indicate datele corespunzătoare în acest scop. În acest caz, copia legalizată cuprinde menţiunile arătate la alin. (21), cu excepţia menţiunii «conform cu originalul», aplicate în format electronic pe ultima pagină, şi semnătura electronică extinsă a instanţei, care înlocuieşte ştampila instanţei şi semnătura grefierului.
(1)Eliberarea copiilor simple de pe hotărâri sau de pe alte acte din dosar se rezolvă de către persoana desemnată de preşedintele instanţei, termenul de eliberare a acestora fiind de cel mult 3 zile.
(2)La cerere se pot elibera copii legalizate ale hotărârilor judecătoreşti, dispoziţiile art. 160 alin. (1)-(6) fiind aplicabile în mod corespunzător. Grefierul care eliberează copia solicită, dacă este necesar, primei instanţe informaţii referitoare la evidenţa căilor de atac.(21)Prin copie legalizată a hotărârii judecătoreşti, în sensul alin. (2), se înţelege copia care cuprinde ştampila instanţei pe fiecare filă şi menţiunea «conform cu originalul», precum şi menţiuni privind modul în care aceasta a rămas definitivă sau irevocabilă şi data rămânerii definitive sau irevocabile, după caz. Dacă hotărârea nu este definitivă sau a fost desfiinţată, acest aspect se menţionează pe copia legalizată eliberată.(22)Pentru eliberarea copiilor legalizate prevăzute la alin. (2) se percepe taxa judiciară de timbru prevăzută la art. 9 lit. l) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare.(3)La cerere se pot elibera copii legalizate de pe înscrisurile aflate la dosarul cauzei, altele decât hotărârile judecătoreşti, dispoziţiile alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător.(31)Prin copie legalizată, în sensul alin. (3), se înţelege copia care cuprinde ştampila instanţei pe fiecare filă şi menţiunea «conform cu originalul» în cazul copiilor de pe actele emise de instanţă sau, după caz, menţiunea «conform cu înscrisul aflat la dosar» în cazul copiilor de pe alte înscrisuri.(32)Pentru eliberarea copiilor legalizate prevăzute la alin. (3) se percepe taxa judiciară de timbru prevăzută la art. 9 lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, cu modificările şi completările ulterioare.(4)Cererile prevăzute la alin. (1), (2) şi (3) se soluţionează de instanţa la care se află dosarul la momentul formulării cererii.(5)Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător pentru fotografierea înscrisurilor de către solicitant.
(6)Generarea şi comunicarea copiilor legalizate ale hotărârilor judecătoreşti se pot face de grefa instanţei şi prin utilizarea unei aplicaţii informatice în cazul în care aceasta este disponibilă la nivelul instanţei, dacă prin cererea de eliberare au fost indicate datele corespunzătoare în acest scop. În acest caz, copia legalizată cuprinde menţiunile arătate la alin. (21), cu excepţia menţiunii «conform cu originalul», aplicate în format electronic pe ultima pagină, şi semnătura electronică extinsă a instanţei, care înlocuieşte ştampila instanţei şi semnătura grefierului.Art. 162
(1)Copiile de pe suportul material sau de pe copiile certificate ale acestuia în cauzele penale se eliberează numai părţilor sau reprezentanţilor acestora, cu încuviinţarea judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată, după caz.
(2)Copiile de pe suporturile electronice din cauzele civile se eliberează în condiţiile alin. (1), cu încuviinţarea instanţei de judecată.
(3)După rămânerea definitivă a hotărârii, eliberarea copiilor de pe suporturile prevăzute la alin. (1) şi (2) se realizează cu încuviinţarea preşedintelui de secţie sau a preşedintelui instanţei, după caz.
(4)Copiile electronice ale înregistrării şedinţei de judecată se eliberează de grefierul care a participat la şedinţă, în condiţiile legii, cu încuviinţarea completului de judecată. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
Art. 163
(1)Restituirea înscrisurilor originale depuse la dosarul cauzei se încuviinţează, pentru dosarele în curs de judecată, de preşedintele completului de judecată, sau, în lipsa acestuia, de un membru al completului, iar pentru dosarele arhivate, de grefierul şef secţie sau, după caz, de grefierul şef al instanţei.
(2)Restituirea înscrisurilor originale se face numai dacă actul poate fi păstrat la instanţă şi în copie, fără ca prin aceasta să se producă o vătămare părţilor din proces.
(3)În vederea obţinerii înscrisului original, petiţionarul va depune o cerere motivată şi o copie, certificată de el însuşi, a actului solicitat.
(4)Copia de pe act se va verifica pentru conformitate şi se va aplica ştampila instanţei pe fiecare filă.
(5)Cererea şi copia actului se vor păstra la dosarul cauzei.
SECŢIUNEA 12:Gestionarea corpurilor delicte şi a valorilor
Art. 164
(1)Primirea, păstrarea şi eliberarea corpurilor delicte la instanţele de judecată se fac de către grefierul-şef, grefierul şef secţie sau de un alt grefier desemnat de preşedintele instanţei, cu respectarea condiţiilor legale privind ocuparea unei funcţii cu atribuţii de gestiune.
(2)Primirea obiectelor se face pe bază de proces-verbal în care se vor specifica elementele şi caracteristicile de identificare, calitatea sau valoarea lor. În cazul primirii prin poştă, obiectele se identifică după datele înscrise în inventarul însoţitor.
Art. 165
Recipisele de consemnare sunt preluate de grefierul-şef, grefierul şef secţie sau de un alt grefier care lasă în locul lor o notă semnată şi datată; aceste documente se înregistrează în registrul de evidenţă a valorilor.
Art. 166
(1)Păstrarea corpurilor delicte se va face în deplină securitate, obiectele de valori mari fiind ţinute în case de fier sau în dulapuri metalice cu încuietori speciale; fiecare obiect va avea ataşată o etichetă pe care se vor nota numărul dosarului şi poziţia din registrul de evidenţă.
(2)Obiectele cu volum mic se ambalează în pungi sau plicuri, pe care se vor nota datele de identificare.
Art. 167
(1)Restituirea sau păstrarea corpurilor delicte se face în condiţiile şi către persoanele specificate în hotărârea judecătorească, după rămânerea definitivă ori irevocabilă a acesteia.
(2)În cazul în care restituirea nu se poate face persoanei căreia i-au aparţinut bunurile, acestea se vor distruge în condiţiile stabilite prin lege.
(3)Dacă prin hotărâre s-a dispus confiscarea corpurilor delicte, acestea se vor preda compartimentului de valorificare a bunurilor confiscate din cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti.
(4)Predarea-primirea bunurilor confiscate în condiţiile alineatului precedent se va face prin încheierea unui proces - verbal, un exemplar din acesta urmând a fi predat instanţei.
Art. 168
Prevederile referitoare la gestionarea corpurilor delicte se aplică în mod corespunzător şi pentru gestionarea mijloacelor materiale de probă, inclusiv a obiectelor de valoare.
SECŢIUNEA 13:Psihologul instanţei
Art. 169
(1)La fiecare curte de apel funcţionează un psiholog, cu specializarea în domeniul de competenţă "psihologia muncii şi organizaţională".
(2)Psihologul sprijină preşedintele curţii de apel prin exercitarea următoarelor atribuţii:
a)analizează activităţile organizaţionale la nivelul instanţelor judecătoreşti pentru diagnosticarea eventualelor disfuncţionalităţi sistemice, în scopul eficientizării actului de justiţie şi ameliorării condiţiilor de muncă;
b)evaluează cantitatea, calitatea şi eficienţa resurselor umane în scopul optimizării sarcinilor de muncă, reorientării profesionale în cadrul instanţei şi formării anumitor abilităţi profesionale;
c)asigură asistenţa psihologică a personalului instanţelor judecătoreşti pentru facilitarea acomodării cu cerinţele specifice unui anumit post şi a integrării noilor angajaţi în colectivul de lucru;
d)mediază conflictele interpersonale care afectează calitatea relaţiilor de muncă, în vederea diminuării sau rezolvării acestora;
e)elaborează programele de dezvoltare organizaţională;
f)concepe şi/sau asigură utilizarea instrumentelor de diagnoză organizaţională;
g)asigură pregătirea motivaţională şi aptitudinală a resurselor umane - antrenarea motivaţiei intrinseci, capacităţii de memorare, capacităţii de autocontrol, abilităţilor comunicaţionale şi optimizarea atenţiei;
h)îndeplineşte atribuţiile corespunzătoare sferei sale de competenţă privind sănătatea şi securitatea în muncă;
i)îndeplineşte orice alte sarcini primite de la preşedintele curţii de apel, în sfera sa de competenţă.
(3)Preşedintele curţii de apel stabileşte calendarul activităţilor pe care psihologul le realizează la curtea de apel şi la instanţele din circumscripţia curţii de apel, având în vedere şi solicitările preşedinţilor instanţelor arondate. Atribuţiile prevăzute la alin. (2) se realizează conform calendarului aprobat de preşedintele curţii de apel, inclusiv pentru instanţele din circumscripţia curţii de apel.
(4)Psihologul asigură consilierea psihologică, la cerere, a personalului curţii de apel şi al instanţelor din circumscripţia acesteia în cazul confruntării cu situaţii existenţiale critice, inclusiv de natură profesională, în vederea optimizării performanţiale şi asigurării confortului personal şi interpersonal în mediul organizaţional.
(5)Psihologul poate participa în comisiile de examinare/reexaminare psihologică la concursurile/examenele organizate de către Consiliul Superior al Magistraturii sau de către curţile de apel.
(6)Psihologul poate participa în proiectele organizate de către Consiliul Superior al Magistraturii,
(7)Psihologul are obligaţia de a păstra confidenţialitatea datelor deţinute în exercitarea funcţiei.
(8)Psihologul întocmeşte un raport anual asupra activităţii sale, pe care îl prezintă preşedintelui curţii de apel.
SECŢIUNEA 14:Consilierul Juridic al Instanţei
Art. 170
(1)La fiecare curte de apel funcţionează, sub coordonarea preşedintelui, un consilier juridic. Consilierul juridic poate funcţiona şi la tribunale.
(2)Consilierul juridic sprijină preşedintele curţii de apel prin exercitarea următoarelor atribuţii:
a)reprezintă instanţa şi apără drepturile şi interesele acesteia în faţa autorităţilor publice, instituţiilor de orice natură, precum şi în faţa oricărei persoane juridice sau fizice, formulând, în acest sens, acţiuni, cereri, întâmpinări şi alte lucrări;
b)verifică legalitatea actelor cu caracter juridic şi administrativ primite spre avizare;
c)avizează şi contrasemnează actele cu caracter juridic;
d)asigură redactarea proiectelor de contracte şi negocierea clauzelor legale contractuale;
e)asigură redactarea de acte juridice, atestarea identităţii părţilor, a consimţământului, a conţinutului şi a datei actelor încheiate care privesc instanţa în favoarea căreia consilierul juridic exercită profesia;
f)semnează la solicitarea conducerii, în cadrul reprezentării, documentele cu caracter juridic emanate de instituţia reprezentată;
g)asigură asistenţă instanţei în favoarea căreia îşi exercită profesia;
h)întocmeşte puncte de vedere cu privire la orice problemă solicitată de către conducerea instanţei;
i)îndeplineşte orice atribuţii prevăzute de lege sau stabilite de preşedintele Instanţei, în sfera sa de competenţă,
(3)Consilierul juridic sprijină activitatea specifică a instanţelor din circumscripţia curţii de apel.
SECŢIUNEA 15:Organizarea documentării juridice şi a bibliotecilor
Art. 171
Compartimentul de documentare ţine evidenţa legislaţiei, a jurisprudenţei, precum şi gestiunea bibliotecii.
Art. 172
(1)La fiecare instanţă se pot ţine exemplare de control din coduri şi celelalte acte normative importante, de aplicare frecventă, ce se vor stabili de către preşedintele instanţei.
(2)Exemplarele de control vor fi actualizate prin ataşarea tuturor modificărilor.
(3)La instanţe pot fi utilizate şi programe de evidenţă informatizată a legislaţiei.
Art. 173
Pentru fiecare instanţă se vor face abonamente la Monitorul Oficial al României şi la reviste de specialitate.
Art. 174
(1)La curţile de apel şi tribunale se va organiza activitatea de documentare, care va fi coordonată şi controlată de către preşedintele instanţei.
(2)Preşedinţii curţilor de apel şi ai tribunalelor vor lua măsuri pentru achiziţionarea, în limita fondurilor disponibile, a culegerilor de decizii ale Curţii Constituţionale, jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a curţilor de apel, precum şi a jurisprudenţei Curţii Europene pentru Drepturile Omului şi a Curţii Europene de Justiţie.
Art. 175
(1)Fondurile de tipărituri aflate în dotarea instanţelor se înregistrează şi se păstrează după cum urmează:
a)Monitorul Oficial al României, Partea I, se păstrează în mape cu clasor, în ordine cronologică; mapele se ţin la bibliotecă atât timp cât este necesar, după care pot fi ţinute la arhivă;
b)cărţile din bibliotecă se înscriu în registrul de inventar, potrivit normelor de înregistrare stabilite;
c)publicaţiile periodice vor fi înscrise într-un registru de inventar propriu; la primirea fiecărui număr de revistă, acesta va fi înregistrat pe pagina rezervată publicaţiei respective. Totodată, se va menţiona pe pagina de titlu a publicaţiei numărul de ordine din registrul de inventar.
(2)Cărţile şi revistele din fondul bibliotecii pot fi împrumutate numai personalului instanţei. Judecătorii altor instanţe şi consilierii de probaţiune pot să consulte cărţile şi publicaţiile din biblioteca instanţei.
(3)Cărţile şi revistele împrumutate se înscriu în registrul de împrumut, în care fiecare cititor va avea partida sa pe o filă separată. Cei vinovaţi de deteriorarea sau pierderea lucrărilor împrumutate vor fi obligaţi la plata contravalorii acestora, potrivit normelor legale.
(4)Asupra activităţii bibliotecii se va întocmi o dată pe an o dare de seamă statistică.
(5)Bibliotecile sunt gestionate de bibliotecar sau, în lipsa acestuia, de grefierul documentarist sau de un grefier desemnat de preşedinte.
(6)Gestionarul bibliotecii are obligaţia să urmărească permanent ca toate publicaţiile periodice la care instanţa este abonată să fie primite cu regularitate şi înregistrate în registrul de inventar.
(7)Abonamentele la Monitorul Oficial al României, la colecţiile de legi şi la revistele juridice se fac de către curţile de apel şi tribunale.
(8)Modelul registrului de inventar al bibliotecii, cel al registrului de împrumut şi cel al dării de seamă asupra activităţii bibliotecii sunt cele stabilite de instituţiile competente.
SECŢIUNEA 16:Compartimentul de protecţie a muncii
Art. 176
(1)În raport cu natura, complexitatea şi volumul activităţilor desfăşurate, cu riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională şi cu numărul de personal, la fiecare instanţă se organizează compartimentul de protecţie a muncii sau, după caz, se desemnează persoana responsabilă cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii, în condiţiile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Pentru organizarea activităţilor de prevenire şi de protecţie, instanţele pot recurge la servicii externe, în condiţiile legii.
(3)În domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor, indiferent de locul de muncă sau de pregătire, personalul cu funcţii de execuţie are următoarele obligaţii:
a)să respecte măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor ce îi revin şi să execute dispoziţiile, regulile şi măsurile stabilite pentru stingerea începuturilor de incendiu, precum şi dispoziţiile primite din partea şefilor ierarhici în acest scop;
b)să cunoască şi să respecte prevederile din normele corespunzătoare locului de muncă, regulile de prevenire şi stingere a incendiilor prevăzute în instrucţiunile specifice, cunoaşterea modului de utilizare corectă a dispozitivelor şi mijloacelor de primă intervenţie în caz de incendiu, precum şi a modului de utilizare a tuturor instalaţiilor de semnalizare sau stingere a incendiilor aflate în dotarea locurilor de muncă;
c)să participe la instructajele şi acţiunile instructiv-educative pe linie de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi la exerciţiile şi aplicaţiile practice de stingere a incendiilor, organizate pe locurile de muncă;
d)să anunţe de îndată şeful ierarhic despre începuturile de incendiu izbucnite; efectuează imediat operaţiunile de primă intervenţie, cu utilizarea tuturor mijloacelor de intervenţie aflate în dotarea locului de muncă, precum şi pentru înlăturarea urmărilor provocate de acestea.