Norme Tehnice din 2002 privind deţinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, mânuirea şi folosirea materiilor explozive utilizate în orice alte operaţiuni specifice în activităţile deţinătorilor, precum şi autorizarea artificierilor şi a pirotehnicienilor

M.Of. 479

În vigoare
Versiune de la: 22 Februarie 2011
Norme Tehnice din 2002 privind deţinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, mânuirea şi folosirea materiilor explozive utilizate în orice alte operaţiuni specifice în activităţile deţinătorilor, precum şi autorizarea artificierilor şi a pirotehnicienilor
Dată act: 30-mai-2002
Emitent: Guvernul
CAPITOLUL I:Dispoziţii generale
SECŢIUNEA 1:Domeniu de aplicare şi definiţii
Art. 1
(1)Prezentele norme tehnice se aplică persoanelor juridice şi fizice care produc, deţin, prepară, experimentează, distrug, transportă, depozitează, mânuiesc, folosesc, comercializează sau execută orice alte operaţiuni specifice în activităţile deţinătorilor care implică materii explozive.
(2)Prezentele norme tehnice se aplică numai dacă nu se aduce atingere prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 207/2005 privind stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale explozivilor de uz civil şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 612/2010 privind stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale articolelor pirotehnice şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă.

Art. 2
Prezentele norme tehnice se aplică numai dacă nu aduc atingere reglementărilor privind operaţiunile cu materii explozive efectuate de către instituţiile publice cu atribuţii în domeniul apărării, siguranţei naţionale şi ordinii publice.

Art. 3
În sensul prezentei hotărâri, următorii termeni se definesc astfel:
a)deţinător - persoana fizică şi/sau juridică care desfăşoară în condiţiile legii activităţi de aprovizionare şi/sau utilizare de materii explozive în scopuri productive sau care transportă şi/sau comercializează obiecte artizanale şi de distracţie pe bază de amestecuri pirotehnice;
b)distrugere - operaţiunea prin care materiile explozive care şi-au pierdut capacitatea de detonaţie din cauza depăşirii termenelor de garanţie sau alterării, precum şi cele care nu au explodat în urma operaţiilor de împuşcare se distrug;
c)experimentare - procedeul de verificare a materiilor explozive prin care se apreciază eficienţa tehnică şi de siguranţă a acestora;
d)mânuire - operaţiunea de manipulare manuală a materiilor explozive;
e)operaţiuni specifice - operaţiunile care sunt proprii numai materiilor explozive;
f)preparare - ansamblul de operaţiuni manuale sau mecanizate prin care se obţine un amestec exploziv simplu şi care se realizează în apropierea locului de muncă în care urmează a se utiliza.
SECŢIUNEA 2:Clasificarea materiilor explozive
Art. 4
(1)Materiile explozive se clasifică, din punct de vedere al efectului pe care-l pot avea asupra mediului în caz de explozie, în următoarele grupe:

Grupa

Categoria de materii explozive

Coeficient de echivalenţă cu trotilul

Exemple de materii explozive din grupă

1

2

3

4

I

Explozivi de mare putere

1,3

sau mai mare

- Explozivi pe bază de nitroglicerină sau nitroglicol (cu conţinut de peste 6 %)

- Pentrită, hexogen, octogen şi amestecurile lor

- Explozivi plastici, elastici, fitile detonante şi explozivi de iniţiere

II

Explozivi de putere medie

1,0

- Trotil, tetril şi ceilalţi explozivi nitroaromatici, precum şi cei pe bază de azotat de amoniu cu mai puţin de 6 % nitroglicerină sau nitroglicol

- Explozivi pe bază de cloraţi şi percloraţi

- Geluri explozive, amestecuri explozive simple de tip AMAL

- Emulsii explozive

III

Explozivi de mică putere

0,7

- Amestecuri explozive simple de tip nitramon (AM-1) şi nitramonit

- Pulberi negre cu fum şi similare

- Amestecuri explozive cu peste 30 % materii inhibitoare (clorură de sodiu, clorură de amoniu etc.)

- Explozivi antigrizutoşi

- Capse detonante de orice fel, relee întârzietoare şi sisteme de iniţiere neelectrică

IV

Explozivi slabi

0,5

- Pulberi coloidale fără fum, pe bază de nitroceluloză, de nitroceluloză şi amestecuri de nitroglicerină cu nitroglicoli

- Amestecuri incendiare şi fitile de amorsare (Bickford)

(2)Materiile explozive noi produse în ţară trebuie încadrate de producător, prin asimilare cu caracteristicile lor pirotehnice, în una dintre grupele de mai sus, iar cele importate pentru prima dată trebuie încadrate de către un organ de specialitate autorizat stabilit prin hotărâre a Guvernului.
(3)Calculele de eficienţă şi de efect asupra obiectivelor din vecinătate se fac pe baza coeficienţilor de echivalenţă ai materiilor explozive, consideraţi în raport cu trotilul luat ca exploziv de referinţă.
Art. 5
(1)Articolele pirotehnice se clasifică după cum urmează:

Categoria

Nivelul riscului

Nivelul de zgomot

Utilizare

Destinaţie

Exemple neexhaustive (numai pentru informare)

0

1

2

3

4

5

1

foarte scăzut

neglijabil

în spaţii restrânse sau în interiorul clădirilor cu destinaţia de locuinţă

divertisment

- focuri bengale

- chibrituri bengale

- beţişoare bengale

- pocnitori de Crăciun

- jerbe

- granule scânteietoare

- chibrituri detonante

- pocnitori pentru petreceri

- şerpi

- scântei

- pocnitori cu confeti

- bobiţe explozive

2

scăzut

scăzut

în exterior, în spaţii restrânse şi care pot fi utilizate exclusiv de către pirotehnicieni

divertisment

- petarde

- baterii şi combinaţii

- focuri bengale

- beţişoare bengale

- bile pocnitoare

- petarde duble

- petarde luminoase

- granule scânteietoare

- jerbe

- pocnitori săltăreţe

- morişcă săltăreaţă

- mine

- minirachete

- rachete

- candele romane

- scântei

- morişcă zburătoare

- sori rotitori

3

mediu

Nu este dăunător sănătăţii umane.

în exterior, în spaţii deschise, vaste şi care pot fi utilizate exclusiv de către pirotehnicieni

divertisment

- roţi zburătore

- petarde

- baterii şi combinaţii

- focuri bengale

- petarde luminoase

- jerbe

- mine

- rachete

- candele romane

- tub cu tragere

- sori rotitori

4

mare

Nu este dăunător sănătăţii umane.

exclusivă de către pirotehnicieni

divertisment

- mine

- candele romane

- jerbe

- rachete

- sori rotitori

T1

scăzut

-

pe scenă, în interior sau în exterior, utilizate exclusiv de către pirotehnicieni

scenă

 

T2

mare

-

pe scenă, în interior sau în exterior, utilizate exclusiv de către pirotehnicieni

scenă

 

P1

scăzut

-

 

în alte scopuri decât divertisment şi scenă

- articole pirotehnice destinate vehiculelor

- alte destinaţii tehnice

P2

mare

-

destinate manipulării ori utilizării exclusive de către pirotehnicieni

în alte scopuri decât divertisment şi scenă

- destinaţii tehnice

(2)Articolele pirotehnice din categoriile 2, 3, 4, T1, T2 şi P2 pot fi folosite numai de către pirotehnicieni şi numai în scopul pentru care sunt destinate.

SECŢIUNEA 3:
[textul din capitolul I, sectiunea 3 a fost abrogat la 21-oct-2005 de Art. I, punctul 4. din Hotarirea 1207/2005]
SECŢIUNEA 4:SECŢIUNEA 4: Folosirea materiilor explozive
Art. 7
(1)Explozivii de uz civil pot fi utilizaţi numai cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 207/2005.
(2)Materiile explozive, cu excepţia celor prevăzute la alin. (1), pot fi utilizate numai dacă respectă prevederile referitoare la garantarea acestora cuprinse în Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, cu modificările şi completările ulterioare.

(3)Articolele pirotehnice pot fi utilizate numai dacă respectă prevederile Hotărârii Guvernului nr. 612/2010.

SECŢIUNEA 5:Folosirea de noi materii explozive şi tehnologii de împuşcare
Art. 8
Tehnologiile de împuşcare care pot afecta seismic obiective civile şi industriale se vor elabora şi aplica numai cu determinarea cantităţii de exploziv nepericuloase din punct de vedere seismic şi măsurarea vitezei de oscilaţie a solului în timpul detonării.

SECŢIUNEA 6:Preluarea de la furnizori a materiilor explozive
Art. 9
(1)La preluarea materiilor explozive de către persoana legal îndreptăţită să primească astfel de produse, aceasta are obligaţia de a verifica dacă toate documentele de însoţire a mărfii sunt conforme cu reglementările legale în vigoare.
(2)În situaţia în care constată nereguli, persoana prevăzută la alin. (1) trebuie să refuze primirea mărfii şi să anunţe inspectoratul judeţean de poliţie sau Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, după caz.

SECŢIUNEA 7:Prepararea amestecurilor explozive simple
Art. 10
(1)Prepararea amestecurilor explozive simple de tip AM-1 şi a emulsiilor explozive la deţinători se poate face în următoarele moduri:
a)manual, pe platforme;
b)mecanizat, în instalaţii fixe sau mobile.
(2)Prepararea mecanizată a amestecurilor explozive simple şi a emulsiilor explozive la deţinători se face cu utilaje conforme, cu respectarea prevederilor din cartea tehnică şi a instrucţiunilor proprii de securitate şi sănătate în muncă, elaborate potrivit prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, ale Legii nr. 126/1995, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 245/2004 privind securitatea generală a produselor, republicată.

(3)În cazul în care prepararea se face în instalaţii fixe, acestea se amplasează izolat faţă de celelalte construcţii.
(4)Deţinătorii care au în dotare instalaţii mobile pentru prepararea şi încărcarea mecanizată a găurilor pot realiza amestecurile explozive simple de tip AM-1 sau emulsiile explozive la frontul de lucru unde urmează să se execute împuşcarea.
SECŢIUNEA 8:Comercializarea, mânuirea şi folosirea obiectelor pirotehnice
Art. 11
(1)Articolele pirotehnice pot fi comercializate doar în spaţii destinate vânzării unor astfel de articole numai după obţinerea autorizaţiei de a le deţine şi comercializa din partea inspectoratului teritorial de muncă şi a inspectoratului de poliţie judeţean/Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi după obţinerea acordului unităţii inspectoratului pentru situaţii de urgenţă în a cărei rază de competenţă funcţionează.
(2)Etichetarea articolelor pirotehnice se face în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 612/2010.
(3)Pentru organizarea de jocuri cu articole pirotehnice de divertisment din categoriile 3 şi 4, trebuie obţinute acordurile prevăzute de Legea nr. 126/1995, cu modificările şi completările ulterioare, cu cel puţin 48 de ore înainte.

CAPITOLUL II:Înregistrare şi autorizare
Art. 12
(1)În vederea autorizării pentru a efectua operaţiuni cu materii explozive, persoanele fizice autorizate potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările ulterioare, sau persoanele juridice trebuie să prezinte la inspectoratul teritorial de muncă un dosar care să cuprindă:
a)cerere pentru autorizare, care trebuie să conţină cel puţin: denumirea, sediul şi obiectul activităţii, adresa, numărul de telefon/fax, persoana de contact, precum şi tipul materiilor explozive cu care efectuează operaţiuni;
b)copie de pe certificatul de înregistrare şi statutul operatorului economic;
c)certificatul constatator de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, eliberat cu cel mult 30 de zile anterior datei de solicitare a autorizării;
d)cazierul judiciar pentru asociaţi şi administratori din care să rezulte că nu au fost condamnaţi printr-o hotărâre judecătorească definitivă la pedeapsa cu închisoare mai mare de 2 ani pentru infracţiuni comise cu intenţie;
e)planul locaţiei unde se realizează activitatea în care să fie evidenţiate amplasarea locurilor de muncă, distanţele dintre obiectivele interioare, distanţele de siguranţă, drumuri interioare, căi ferate uzinale, delimitarea teritoriului, căi de evacuare, la scara 1:1000;
f)schema electrică monofilară de alimentare cu energie electrică a locaţiei unde se desfăşoară activitatea;
g)schema privind modul de asigurare a iluminatului;
h)planul cuprinzând dotările şi amplasarea mijloacelor tehnice pentru combaterea şi prevenirea incendiilor;
i)schema instalaţiei de protecţie contra tensiunilor accidentale, inclusiv contra supratensiunilor atmosferice cu precizarea rezultatelor măsurării rezistenţei prizelor efectuate la termenul scadent;
j)descrierea modului de asigurare a pazei şi a gardurilor împrejmuitoare acolo unde este cazul;
k)descrierea modului de asigurare a depozitării materiilor prime şi a producţiei finite;
l)descrierea modului de asigurare a supravegherii, alarmării şi evacuării personalului în caz de pericol;
m)lista mijloacelor de transport în interiorul depozitului;
n)lista cu personalul calificat şi autorizat să efectueze operaţiuni cu materii explozive.
(2)Persoanele prevăzute la alin. (1) care deţin depozite de materii explozive, în vederea autorizării acestora, trebuie să depună la inspectoratul teritorial de muncă suplimentar documentelor şi informaţiilor prevăzute la alin. (1) următoarele:
a)pentru depozite de explozivi de uz civil, date privind capacitatea maximă de stocare în echivalent TNT, numărul camerelor de stocare şi capacitatea acestora, tipul depozitului;
b)pentru depozite de articole pirotehnice, date privind capacitatea maximă de stocare, conform masei nete de amestec pirotehnic, numărul camerelor şi capacitatea acestora, tipul depozitului;
(3)Persoanele prevăzute la alin. (1) pot efectua operaţiuni cu materii explozive numai după ce, în prealabil, au obţinut autorizaţia, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1.
(4)Autorizaţia prevăzută la alin. (3) se vizează anual de către inspectoratul teritorial de muncă şi inspectoratul judeţean de poliţie/Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti.
(5)În vederea obţinerii vizelor anuale, persoana autorizată care solicită viza trebuie să depună la inspectoratul teritorial de muncă certificatul constatator de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului prin care se certifică faptul că are acelaşi obiect de activitate, precum şi declaraţia pe propria răspundere prin care să menţioneze că nu s-au schimbat condiţiile iniţiale de autorizare.
(6)Cererea solicitantului este procesată în cel mai scurt termen, dar nu mai mult de 30 de zile calendaristice de la data depunerii documentaţiei complete. Termenul poate fi prelungit o singură dată de către autoritatea competentă, pentru o perioadă de maximum 15 zile calendaristice.
(7)Valabilitatea documentelor depuse iniţial nu este afectată de prelungirea dispusă de autoritatea competentă. Prelungirea termenului în vederea autorizării, precum şi durata acestei prelungiri trebuie motivate în mod corespunzător şi notificate solicitantului înainte de expirarea termenului iniţial.
(8)Inspectoratul teritorial de muncă transmite solicitantului o confirmare de primire a cererii, în termen de 5 zile calendaristice de la data primirii cererii. Confirmarea de primire a cererii trebuie să precizeze următoarele:
a)termenul de procesare a cererii;
b)căile de atac, pentru situaţia în care în urma procesării a fost emis un refuz de eliberare a autorizaţiei.
(9)În cazul unei cereri sau a unei documentaţii incomplete, solicitantul este informat în cel mai scurt timp, dar nu în mai mult de 5 zile lucrătoare de la primirea cererii, cu privire la necesitatea transmiterii de documente suplimentare, precum şi cu privire la consecinţele asupra termenului de procesare a cererii, prevăzut la alin. (8).
(10)În cazul în care o cerere este respinsă pentru motive de natură procedurală, solicitantul este informat în cel mai scurt termen, dar nu în mai mult de 5 zile lucrătoare de la depunerea cererii.
(11)În termen de 10 zile lucrătoare, inspectoratul teritorial de muncă are obligaţia de a analiza dosarul, conform domeniului de competenţă, după care îl transmite însoţit, după caz, de avizul sau refuzul avizării dosarului către inspectoratul judeţean de poliţie/Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti.
(12)În termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii, Inspectoratul judeţean de poliţie/Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti are obligaţia de a analiza dosarul, conform domeniului de competenţă, după care îl retransmite însoţit, după caz, de avizul sau refuzul avizării dosarului către inspectoratul teritorial de muncă.
(13)În situaţia în care inspectoratul teritorial de muncă sau inspectoratul judeţean de poliţie/Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti nu avizează dosarul acesta/aceasta trebuie să transmită solicitantului decizia luată şi să o motiveze clar.
(14)În cazul în care autorităţile prevăzute la alin. (13) avizează dosarul, inspectoratul teritorial de muncă va elibera solicitantului autorizaţia prevăzută în anexa nr. 1 sau în anexa nr. 2, după caz.
(15)Persoanele fizice şi juridice autorizate, stabilite într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European, pot presta diverse operaţiuni cu materii explozive pe teritoriul României în regim transfrontalier, ocazional sau pe durată determinată, sub rezerva notificării la inspectoratul teritorial de muncă şi la inspectoratul judeţean de poliţie/Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, inclusiv prin intermediul Punctului de contact unic electronic, denumit în continuare PCU electronic, cu cel puţin 5 zile lucrătoare anterior începerii activităţii, şi a următoarelor informaţii:
a)statul membru de origine;
b)datele de identificare şi copie după autorizaţia din ţara sa;
c)datele de identificare ale beneficiarului şi locul în care va presta activitatea;
d)date privind materia explozivă folosită şi/sau denumirea comercială a acesteia;
e)informaţii privind depozitul autorizat de materii explozive pe care îl deţine, îl închiriază sau îl utilizează pe teritoriul României;
f)lista artificierilor şi/sau pirotehniştilor autorizaţi şi copii după actele doveditoare a autorizării acestora emise de autorităţile competente din ţara de origine.
(16)Documentele emise de autorităţi competente din alte state membre se depun, în copie, de către prestator, care atestă conformitatea acestora cu originalul, însoţite de o traducere neautorizată în limba română.
(17)Persoanele juridice şi fizice autorizate din statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European care doresc să presteze activitatea de depozitare sau comercializare a materiilor explozive în regim transnaţional sau transfrontalier ori prestatorii stabiliţi în aceste state, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 68/2010, trebuie să notifice această intenţie la inspectoratul teritorial de muncă/inspectoratul judeţean de poliţie/Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti pe raza căruia urmează să îşi desfăşoare activitatea şi să prezinte dovada spaţiului de depozitare sau de comercializare conforme cu prevederile prezentelor norme tehnice.

Art. 13
Depozitele de materii explozive utilizate de persoane care au dreptul să efectueze operaţiuni cu materii explozive pot funcţiona numai după ce s-a obţinut autorizaţia, conform modelului prezentat în anexa nr. 2, de la inspectoratul teritorial de muncă, care să ateste că sunt îndeplinite condiţiile stabilite de lege, şi de la inspectoratul de poliţie judeţean, respectiv Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, că sunt îndeplinite toate condiţiile de securitate şi că nu aduc atingere ordinii publice. Fac excepţie de la această prevedere firidele.
CAPITOLUL III:Transportul, încărcarea, descărcarea şi mânuirea materiilor explozive
SECŢIUNEA 1:Mijloace de transport
Art. 14
(1)În sensul prezentului capitol, prin transport se înţelege orice deplasare fizică a materiilor explozive, cu excepţia transferului explozivilor de uz civil, aşa cum este reglementat de Hotărârea Guvernului nr. 207/2005.
(2)Materiile explozive pot fi transportate în vagoane de cale ferată acoperite, în nave şi în alte ambarcaţiuni, avioane, elicoptere, autovehicule, căruţe, sănii, cu samare sau manual, cu respectarea actelor normative în vigoare.
(3)Transportul materiilor explozive cu teleferice destinate transportului de materiale, cu remorci şi alte asemenea mijloace trebuie făcut cu luarea de măsuri adecvate acestui mod de transport pentru siguranţa publică şi a persoanelor, cu respectarea regulilor prevăzute în prezentele norme tehnice şi a instrucţiunilor producătorului.

Art. 15
Dacă temperatura mediului ambiant are tendinţa să coboare sub temperatura de congelare indicată de producător, materiile explozive din grupa I cu conţinut mai mare de 6 % nitroglicerină şi cele antigrizutoase se transportă numai cu mijloace speciale - izoterme.
SECŢIUNEA 2:Amenajarea mijloacelor de transport
Art. 16
(1)Vehiculele folosite la transportul materiilor explozive trebuie amenajate astfel încât să se evite producerea de incendii în timpul deplasării, trebuie să fie prevăzute cu suspensii elastice, cu mijloace pentru stingerea incendiilor, conform prevederilor privind transportul substanţelor periculoase, precum şi cu mijloace de marcare şi avertizare, conform reglementărilor în vigoare.
(2)Este interzis transportul materiilor explozive în auto-vehicule cu generatoare de gaze sau în care există instalaţii cu foc deschis, precum şi în autovehicule care pot fi descărcate automat.
(3)Deţinătorul mijlocului de transport este obligat să efectueze întreţinerile şi verificările periodice potrivit legislaţiei în vigoare.
(4)Vagoanele de cale ferată folosite la transportul materiilor explozive trebuie să fie de tipul celor cu osiile pe rulmenţi.
(5)Aranjarea vagoanelor încărcate cu materii explozive în compunerea trenului se face conform Instrucţiunilor de mişcare ale S.N.C.F.R.
SECŢIUNEA 3:Ordinul de transport
Art. 17
(1)Ordinul de transport al materiilor explozive trebuie să cuprindă:
a)denumirea deţinătorului pentru care se execută transportul şi sediul acestuia;
b)tipurile şi cantităţile de materii explozive care urmează a fi transportate;
c)locul de unde se ridică şi unde se transportă, cu indicarea traseului de parcurs;
d)mijlocul de transport;
e)data la care începe efectuarea transportului şi durata acestuia;
f)numele şi prenumele, seria şi numărul cărţii/buletinului de identitate ale artificierului responsabil de transport şi ale conducătorului mijlocului de transport;
g)numele şi prenumele, seria şi numărul cărţii/buletinului de identitate ale personalului de pază, precum şi tipul armei de foc.
(2)Se exceptează de la prevederile alin. (1) lit. g) transporturile ce se execută de la producători la depozitele de bază ale acestora, precum şi transporturile de tranzit pe teritoriul ţării, a căror pază este asigurată de către unităţile competente ale Ministerului de Interne.
(3)Când transportul se face pe calea ferată, expeditorul este obligat să ataşeze la scrisoarea de trăsură şi ordinul de transport care, după efectuarea transportului, trebuie predat destinatarului împreună cu celelalte documente însoţitoare.
(4)În cazurile în care, potrivit dispoziţiilor legale, nu este necesară emiterea unui ordin de transport, transportul materiilor explozive se efectuează pe baza formularului "Îndeplinirea comenzii".
SECŢIUNEA 4:Transportul manual
Art. 18
(1)La transportul manual fiecare artificier sau persoană instruită special în acest scop şi numită de conducerea deţinătorului poate transporta maximum 25 kg de materii explozive în ambalajele originale ale producătorului, introduse în lăzi sau genţi speciale, prevăzute cu încuietori. La aceste transporturi de la depozitul de consum la locul de utilizare în perimetrul persoanei juridice sau fizice nu este necesară paza cu personal dotat cu arme de foc.
(2)Materiile explozive de iniţiere trebuie transportate separat de explozivii propriu-zişi, numai sub directa supraveghere a artificierilor autorizaţi şi numai cu personal special instruit pentru asemenea operaţiuni.
(3)Capsele detonante pirotehnice trebuie transportate în cutii de tablă în interiorul cărora se află fixat un bloc de lemn cu găuri corespunzătoare introducerii lor.
SECŢIUNEA 5:Transportul cu vehicule special amenajate
Art. 19
(1)Pentru lucrările de prospecţiuni, explorări geologice, perforări de sonde, construcţii hidroenergetice sau hidrotehnice, precum şi pentru cele de construcţii sau reparaţii de drumuri, căi ferate, poduri sau terasamente, de demolări şi altele asemenea, materiile explozive se pot transporta de la depozite la locurile de muncă, cu vehicule special amenajate în acest scop.
(2)În aceste cazuri ordinul de transport se emite pentru maximum 1.000 kg explozivi propriu-zişi în echivalent trotil plus mijloacele de iniţiere şi de aprindere necesare pentru fiecare vehicul precum şi raza de acţiune în care sunt permise transportul şi folosirea materiilor explozive respective.
SECŢIUNEA 6:Încărcarea şi descărcarea materiilor explozive în şi din mijloacele de transport
Art. 20
(1)Materiile explozive se încarcă şi se descarcă în şi din mijloacele de transport numai manual, cu excepţia operaţiunilor executate la producători, deţinători şi cărăuşi dotaţi cu mijloace de încărcare-descărcare mecanizate, certificate în acest scop, precum şi cu descărcare mecanizată la locurile de muncă a materiilor explozive produse cu instalaţii speciale mobile certificate.
(2)La operaţiunile de încărcare-descărcare efectuate mecanizat se vor respecta instrucţiunile producătorului privind mânuirea materiilor explozive.
(3)În timpul operaţiunilor de încărcare-descărcare manuală sau mecanizată a ambalajelor în care se găsesc materii explozive este interzisă lovirea, răsturnarea, aruncarea sau tractarea în plan orizontal a acestora.
Art. 21
(1)Încărcarea şi descărcarea materiilor explozive în şi din mijloacele de transport se fac numai în locuri special destinate în acest scop, păzite şi marcate cu panouri de semnalizare.
(2)În cazul în care producătorul, respectiv destinatarul, posedă linie ferată industrială, încărcarea şi descărcarea acestor materii se fac pe această linie cu luarea măsurilor de securitate.
(3)La încărcarea şi descărcarea manuală a materiilor explozive în şi din mijloacele de transport se asigură podeţe sau rampe de circulaţie a căror lăţime să permită trecerea în două sensuri a cel puţin două persoane.
(4)Căile de acces trebuie nivelate şi gropile astupate, iar pe timp de îngheţ pe căile de acces şi pe rampele de încărcare-descărcare trebuie să se împrăştie material antiderapant.
(5)Toate căile de acces dinspre locurile de încărcare-descărcare trebuie să fie în permanenţă libere şi să asigure o circulaţie fluentă.
(6)În cazul folosirii rampelor de cale ferată din staţii C.F.R., încărcarea se face din vehicule direct în vagon, iar descărcarea, din vagon direct în vehicule. Dacă prin staţia respectivă trec trenuri de persoane, în timpul trecerii acestora operaţiunile de încărcare-descărcare se sistează.
(7)Depozitarea materiilor explozive pe rampele de cale ferată este interzisă.
(8)Operaţiunile de încărcare-descărcare a materiilor explozive se efectuează numai în timpul zilei. Este interzis ca aceste operaţiuni să se efectueze noaptea sau în condiţii meteorologice nefavorabile, cu descărcări electrice.
(9)La mânuirea în orice situaţie, precum şi la încărcarea sau descărcarea materiilor explozive trebuie respectate următoarele reguli:
a)executarea oricărei operaţiuni se face numai de către personal calificat, instruit şi avizat medical în acest scop, sub supraveghere;
b)la mânuirea şi manipularea acestora de către personalul muncitor, greutatea unei încărcături, inclusiv ambalajul, nu trebuie să depăşească limitele stabilite de reglementările în vigoare.
(10)Se interzic:
a)transportul materiilor explozive pe umeri, pe spate, sprijinite pe cap sau folosind mânerele din sfoară ale ambalajelor;
b)manipularea materiilor explozive fără ambalaje, în ambalaje deteriorate sau care nu sunt închise cu capac;
c)manipularea materiilor explozive care nu sunt fixate corect, pentru a nu permite deplasarea acestora pe timpul transportului şi manipulării;
d)să se răstoarne, să se trântească cutiile sau lăzile cu materiale explozive.
(11)Atunci când în timpul operaţiunilor de încărcare-descărcare s-au vărsat materii explozive, se iau măsuri imediate de înlăturare a acestora şi de curăţare a locului respectiv.
Art. 22
(1)La transportul materiilor explozive vehiculele vor fi încărcate maximum până la înălţimea pereţilor laterali, cu excepţia capselor detonante (pirotehnice sau electrice) şi a explozivilor propriu-zişi din grupa I, care se încarcă până la maximum două treimi din această înălţime.
(2)Încărcătura de materii explozive se repartizează uniform pe platforma vehiculului, fixându-se în aşa fel încât ambalajele să nu se deplaseze sau să se lovească între ele sau de pereţii acestuia în timpul transportului.
(3)Când se folosesc vehicule descoperite, întreaga încărcătură se acoperă cu o prelată, iar când transportul se face pe drumuri accidentate, pe platforma vehiculului se pun materiale moi şi greu inflamabile, în grosime de minimum 20 mm, fiind interzisă folosirea materialelor uşor inflamabile.
Art. 23
În timpul operaţiunilor de încărcare-descărcare conducătorul mijlocului de transport are următoarele obligaţii:
a)după oprire să ia măsuri de asigurare a mijlocului de transport contra pornirii accidentale;
b)să verifice dacă nu există pierderi de materii explozive;
c)să ia măsuri de curăţare în cazul în care există pierderi de materii explozive;
d)să verifice ca stivuirea ambalajelor cu materii explozive să se efectueze corect;
e)să refuze încărcarea materiilor explozive cu ambalajul deteriorat;
f)să nu depăşească sarcina maximă admisă pentru mijlocul de transport respectiv;
g)să nu lase nesupravegheat mijlocul de transport;
h)să interzică apropierea oricărei persoane purtătoare de flacără deschisă.
SECŢIUNEA 7:Personal de însoţire şi pază
Art. 24
(1)Transportul de materii explozive în convoi, cu mijloace cu tracţiune animală sau cu autovehicule, trebuie să fie însoţit de cel puţin un artificier care trebuie să se afle în primul vehicul şi de un număr de paznici înarmaţi care se stabileşte şi se repartizează în funcţie de numărul mijloacelor de transport din convoi, iar în ultimul vehicul trebuie să se afle un paznic înarmat.
(2)[textul din Art. 24, alin. (2) din capitolul III, sectiunea 7 a fost abrogat la 22-feb-2011 de Art. I, punctul 8. din Hotarirea 95/2011]
(3)În cazul în care transportul se execută cu autovehicule deschise, personalul de pază trebuie să stea în caroserie.
Art. 25
(1)Produsele pirotehnice se transportă cu vehicule numai în ambalajul original inscripţionat conform reglementărilor în vigoare, cu respectarea prevederilor privind transportul materiilor periculoase.
(2)[textul din Art. 25, alin. (2) din capitolul III, sectiunea 7 a fost abrogat la 22-feb-2011 de Art. I, punctul 9. din Hotarirea 95/2011]
(3)În actele însoţitoare este obligatoriu să se menţioneze categoria articolelor pirotehnice transportate.

SECŢIUNEA 8:Măsuri de siguranţă la efectuarea transportului
Art. 26
(1)Pe timpul deplasării responsabilul cu executarea transportului trebuie să respecte următoarele măsuri:
a)să ocolească locurile de manifestare a unor incendii la o distanţă de cel puţin 300 m, iar în cazul întâlnirii focurilor deschise trebuie să ia măsuri suplimentare de precauţie;
b)în cazul deplasării în convoi, dacă se impune staţionarea, să respecte distanţa de minimum 20 m între căruţe, samare şi de minimum 50 m între vehiculele auto;
c)pe timp cu condiţii meteorologice nefavorabile (de exemplu: ceaţă, furtună), cu vizibilitate sub 20 m, transportul se opreşte, iar vehiculele se scot în afara arterei de circulaţie;
d)în cazul în care vehiculele auto sau căruţele în care se transportă materii explozive ajung seara în apropierea unei localităţi, să anunţe organul de poliţie locală, iar acesta, dacă este cazul, ia măsuri pentru întărirea pazei şi va anunţa formaţia de pompieri din localitatea respectivă;
e)să anunţe organele de poliţie ori de câte ori intervin situaţii neprevăzute, cu precizarea tipului încărcăturii şi a itinerarului de deplasare.
(2)Este interzis ca vehiculele care transportă materii explozive să staţioneze la o distanţă mai mică de 300 m faţă de diverse obiective (de exemplu: fabrici, uzine, lucrări de artă, centre populate) şi de 100 m faţă de arterele principale de circulaţie.
Art. 27
(1)Artificierii, pirotehniştii pentru focurile de artificii şi personalul auxiliar care transportă materii explozive nu au voie să se oprească sau să se abată de la traseul stabilit, să intre în alte locuri decât în cele în care urmează să le depoziteze sau să execute operaţiuni cu materii explozive şi să le predea unor persoane neautorizate.
(2)Artificierii şi pirotehniştii pentru focurile de artificii nu au voie să lase materiile explozive nepăzite sau să le păstreze în alte locuri decât în cele anume destinate în acest scop.
Art. 28
(1)Autovehiculele-puşcă care deservesc echipele de prospecţiuni, explorări geologice şi perforări la sonde, precum şi cele special amenajate care transportă materiile explozive necesare realizării efectelor pirotehnice în producţia de filme trebuie să staţioneze în timpul executării lucrărilor de împuşcare şi, respectiv, de filmare, la distanţele prevăzute în prevederile normelor specifice de protecţia muncii, faţă de locurile de muncă.
(2)Responsabilul transportului trebuie să aibă grijă ca încărcătura de materii explozive să fie păzită pe timpul staţionării, nepermiţând apropierea persoanelor neautorizate, şi să ia măsuri de prevenire a producerii incendiilor.
Art. 29
La transportul şi mânuirea materiilor explozive, inclusiv a obiectelor pirotehnice, se interzic folosirea mijloacelor de aprindere a focului, fumatul, folosirea lămpilor cu flacără deschisă sau a altor mijloace cu foc deschis, fiind obligatorie şi respectarea celorlalte reguli specifice.
CAPITOLUL IV:Depozitarea materiilor explozive
SECŢIUNEA 1:Depozite de materii explozive. Generalităţi
Art. 30
Materiile explozive trebuie păstrate numai în locuri special amenajate şi destinate în acest scop - depozite.
Art. 31
După destinaţie, perioada de folosire şi amplasament, depozitele de materii explozive se clasifică astfel:
a)uzinale la producător - din care se alimentează depozitele beneficiarilor;
b)de bază - din care se face aprovizionarea depozitelor de consum;
c)de consum - din care sunt aprovizionaţi artificierii;
d)complexe - în care o parte este amenajată ca depozit de bază, iar cealaltă, ca depozit de consum;
e)permanente - care pot fi de bază sau de consum, cu timp de folosire mai mare de 2 ani;
f)temporare - care pot fi numai depozite de consum, cu timp de folosire până la un an;
g)de suprafaţă - care constau în una sau mai multe clădiri, bordeie sau camere amenajate în coasta unui deal;
h)subterane - care constau în construcţii miniere pentru acces, depozitare, mânuire şi distribuire, inclusiv instalaţii, accesorii şi auxiliare, necesare deservirii depozitului;
i)mixte - care constau în clădiri la suprafaţă şi camere subterane.
Art. 32
Depozitele de materii explozive ale căror încăperi de depozitare sunt săpate în panta unui deal şi sunt prevăzute cu val de pământ în faţa intrării sau depozitele bordei care sunt acoperite cu un strat de pământ de minimum 1 m grosime şi în jurul lor, în continuarea stratului acoperitor, se găseşte pământ de cel puţin grosimea unui val se consideră depozite de suprafaţă protejate cu val de pământ.
Art. 33
(1)Depozitele subterane pot fi construite independent de reţeaua unei mine sau legate de aceasta. Depozitele legate de reţeaua minei pot fi folosite numai ca depozite de consum.
(2)Depozitele subterane legate sau nelegate de reţeaua unei mine trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în anexa nr. 4 a).
Art. 34
(1)Ca depozite temporare pot fi folosite:
a)clădiri noi sau vechi, izolate şi nelocuite, construite din zidărie, argilă bătută sau pământ, tencuite atât în interior, cât şi în exterior;
b)camere îngropate şi amenajate în coasta unui deal sau bordeie;
c)depozite de tip mobil.
(2)Construcţiile noi sau vechi, folosite ca depozite temporare, trebuie să fie protejate astfel încât în ele să nu pătrundă apa sau umezeala, să fie bine aerisite şi, după caz, prevăzute cu instalaţii de iluminat şi de încălzit, care să asigure păstrarea în condiţii corespunzătoare a materiilor explozive.
(3)În cazul lucrărilor de prospecţiuni, explorări geologice, construcţii hidroenergetice sau hidrotehnice, construcţii sau reparaţii de drumuri, căi ferate, precum şi al minelor cu o durată de funcţionare de până la 5 ani, depozitele temporare, prevăzute la art. 31 lit. f), cu excepţia bordeielor, pot fi folosite pe toată durata lucrărilor fără drept de prelungire a duratei de funcţionare a acestora.

Art. 35
Prin excepţie, materiile explozive pot fi păstrate temporar:
a)în barăci sau în corturi păzite, o cantitate de materii explozive necesare pentru o zi de lucru, în cazul lucrărilor la şanţuri şi puţuri de cercetări geologice, al lucrărilor de prospecţiuni geofizice sau al altor lucrări izolate (demolări, deblocări de gheţuri, construcţii de drumuri şi altele asemenea), care trebuie amplasate la o distanţă de cel puţin 50 m de lucrările respective şi de cantonamentul lucrătorilor, în zonă fiind interzisă utilizarea flăcării deschise;
b)în vehiculul special amenajat pentru transportul explozivilor propriu-zişi şi al celor de iniţiere, în cazul lucrărilor de realizare a efectelor speciale pirotehnice în producţia de filme, în zona unde se realizează filmarea respectivă şi pe toată durata filmărilor, asigurându-se paza înarmată a vehiculelor, iar locul de staţionare a acestora, pe timpul nopţii, este stabilit de comun acord cu organul de poliţie local;
c)în apropierea locului de muncă până la încărcare, în cazul împuşcăturilor masive, cantitatea de exploziv necesară pentru 24 de ore, asigurându-se paza înarmată, iar capsele şi fitilul se aduc din depozit la locul de muncă numai în momentul utilizării lor.
Art. 36
(1)La proiectarea depozitelor se ţine seama de studiile şi documentaţiile de specialitate privind amplasarea, precum şi de distanţele minime de siguranţă faţă de obiectivele din vecinătate, prevăzute în anexele nr. 3a), 3b) şi 3c).
(2)Orice depozit de materii explozive poate fi modificat numai în baza unui proiect şi poate funcţiona numai după obţinerea unei noi autorizări.

Art. 37
Între clădirile de la suprafaţă ale depozitelor de materii explozive, precum şi între clădiri şi obiectivele din vecinătate se execută valuri de pământ în scopul reducerii distanţelor dintre ele potrivit prevederilor din anexele nr. 3a), 3b), 3c) şi 5.
Art. 38
(1)Construcţiile depozitelor de materii explozive, de suprafaţă şi subterane, vor consta în:
a)încăperi pentru depozitarea diferitelor tipuri de explozivi propriu-zişi;
b)încăperi pentru depozitarea mijloacelor de iniţiere şi aprindere;
c)încăperi pentru deschiderea ambalajelor şi distribuirea explozivilor propriu-zişi (anticamere sau camere separate);
d)încăperi pentru deschiderea ambalajelor şi distribuirea mijloacelor de iniţiere şi aprindere (anticamere sau camere separate);
e)căi de acces la construcţii care, în cazul depozitelor subterane, sunt constituite din lucrări de tip minier (puţuri, galerii, planuri înclinate).
(2)La depozitele de bază, în care materiile explozive sunt păstrate şi mânuite în ambalajele originale ale producătorului, nu sunt obligatorii construirea şi amenajarea încăperilor de distribuire prevăzute la alin. (1) lit. c) şi d).
Art. 39
(1)În încăperile de depozitare se execută numai operaţiunile necesare pentru introducerea, depozitarea sau scoaterea materiilor explozive, ambalate aşa cum au fost livrate de producător.
(2)Operaţiunile de despachetare şi distribuire se execută în încăperile destinate acestui scop.
Art. 40
În depozitele complexe, clădirile, respectiv camerele depozitului de bază, trebuie să fie separate de cele ale depozitului de consum, astfel încât accesul la acestea să se facă fără a se trece prin depozitul de bază.
Art. 41
Depozitele de consum trebuie să fie dimensionate astfel încât, ţinându-se seama de posibilităţile de aprovizionare, să se asigure consumul pe o anumită perioadă fără să se creeze stocuri care să conducă la depăşirea termenelor de garanţie ale materiilor explozive.
SECŢIUNEA 2:Cantitatea maximă care poate fi păstrată într-un depozit
Art. 42
(1)Cantitatea maximă de materii explozive în echivalent trotil care poate fi păstrată într-un depozit, în funcţie de tipul acestuia, este:
a)240 de tone - pentru un depozit de bază de suprafaţă;
b)6,5 tone - pentru depozitele de consum subterane, legate de reţeaua minei;
c)5 tone - pentru depozitele temporare, fără a depăşi consumul pentru maximum 3 luni.
(2)Pentru depozitele de bază subterane, nelegate de reţeaua minei, capacitatea maximă nu se limitează, cu condiţia respectării celorlalte elemente constructive (de exemplu: asigurarea grosimii pereţilor despărţitori între camere şi a stratului acoperitor).
(3)Capacitatea maximă a unei clădiri sau camere subterane din ansamblul oricărui tip de depozit se limitează la 40 de tone materii explozive în echivalent trotil.
(4)[textul din Art. 42, alin. (4) din capitolul IV, sectiunea 2 a fost abrogat la 22-feb-2011 de Art. I, punctul 13. din Hotarirea 95/2011]
(5)În laboratoarele de analiză specializate în cercetări asupra materiilor explozive se păstrează numai cantităţile strict necesare experimentărilor pentru un schimb de lucru.
SECŢIUNEA 3:Condiţii privind construcţia şi amenajarea depozitelor de materii explozive
Art. 43
(1)Clădirile depozitelor de materii explozive de suprafaţă trebuie să fie construite din materiale incombustibile şi să aibă acoperişuri de tip uşor, cu excepţia depozitelor de consum cu capacitate mai mică de 2.000 kg în echivalent trotil, precum şi a construcţiilor folosite ca depozite temporare, al căror acoperiş poate fi executat şi din materiale combustibile ignifugate sau placate cu materiale incombustibile.
(2)Clădirile destinate depozitării materiilor explozive pe bază de nitroglicerină sau nitroglicoli în proporţie mai mare de 6 % trebuie să fie prevăzute cu acoperiş cu izolaţie termică incombustibilă sau cu poduri cu acces interzis.
Art. 44
(1)La depozitele de materii explozive de suprafaţă, de consum şi complexe, încăperile aceleiaşi clădiri în care se depozitează tipuri diferite de materii explozive trebuie să fie despărţite între ele prin pereţi incombustibili.
(2)Încăperile de depozitare trebuie să aibă ieşirea în anticamere care, de asemenea, trebuie să fie despărţite prin pereţi incombustibili.
(3)Atât la intrarea în depozite, cât şi în diferitele încăperi ale depozitelor nu se admit trepte, iar eventualele denivelări trebuie să fie amenajate cu pante constante la maximum 10 %.
Art. 45
(1)Uşile şi ferestrele clădirilor depozitelor de materii explozive de suprafaţă trebuie să se deschidă spre exterior, iar ferestrele trebuie să fie asigurate cu zăbrele sau plase metalice.
(2)Geamurile ferestrelor trebuie să fie mate sau vopsite în alb pe partea interioară, iar gurile de ventilaţie trebuie să fie protejate cu grilaje metalice duble.
(3)Uşile de intrare în depozitele de materii explozive şi în încăperile de depozitare trebuie să fie confecţionate din tablă de oţel cu grosimea minimă de 3 mm.
(4)În cazul depozitelor subterane de materii explozive, uşile de intrare trebuie să fie prevăzute cu orificii de aerisire şi control, iar uşile încăperilor de depozitare şi mânuire, precum şi cele ce despart depozitul de bază de cel de consum pot fi confecţionate şi din grilaje din bare de oţel cu diametrul de minimum 12 mm, cu ochiuri cu latura de maximum 100 mm.
(5)La încăperile din depozitele de materiale explozive temporare uşile pot fi confecţionate şi din material lemnos ignifugat.
(6)La depozitele pentru pulberi cu fum numai uşile exterioare trebuie să fie metalice.
(7)Uşile de intrare în depozite trebuie să fie prevăzute cu încuietori duble diferite (zăvor cu lacăt şi broască cu cheie).
Art. 46
(1)Depozitele de materii explozive trebuie să fie prevăzute cu instalaţii de semnalizare şi alarmare.
(2)Modul de alegere şi amplasare a acestor instalaţii se stabileşte prin proiect.

Art. 47
(1)La părăsirea depozitului de materii explozive gestionarul sau locţiitorul închide şi sigilează, cu sigiliul personal, uşile de la intrarea acestuia şi poarta de la împrejmuirea interioară, păstrând cheile asupra sa.
(2)Al doilea rând de chei se păstrează în permanenţă într-o cutie sigilată, în cabina paznicului.
(3)În procesul-verbal încheiat între paznici la schimbarea serviciului se fac menţiuni cu privire la predarea-primirea cutiei cu chei şi la starea sigiliului.
Art. 48
(1)În depozite materiile explozive se aşează pe rastele prevăzute cu rafturi sau în stive, conform instrucţiunilor producătorului.
(2)Înălţimea rastelelor şi stivelor nu va depăşi 1,75 m. Distanţele dintre rastele şi pereţii încăperii de depozitare trebuie să fie de cel puţin 0,20 m, iar cele dintre stive şi pereţii încăperii de depozitare trebuie să fie de cel puţin 0,75 m.
(3)Printre rastele şi printre stive se lasă spaţii de trecere de cel puţin 1,30 m lăţime.
(4)Lăzile se aşează pe rafturi într-un singur rând, având o distanţă de 40 mm între ele, capacul în sus şi inscripţia înspre afară.
Art. 49
Anticamerele şi camerele în care se face distribuirea capselor detonante trebuie să fie prevăzute cu mese confecţionate din material lemnos, cu bordură şi căptuşite cu pâslă sau covor de cauciuc.
Art. 50
(1)Instalaţia electrică şi echipamentul electric pentru iluminatul staţionar al depozitelor de materii explozive trebuie să corespundă gradului de periculozitate al mediului respectiv, folosindu-se numai cabluri armate, cu conductori de cupru.
(2)Corpurile de iluminat trebuie să fie montate în exteriorul încăperilor de depozitare, de unde vor lumina prin ferestrele sau luminatoarele special prevăzute în acest scop.
(3)În cazul când iluminatul din exterior nu este posibil de realizat, corpurile de iluminat pot fi montate şi în interiorul camerelor de depozitare, cu condiţia ca acestea să fie astfel concepute şi să funcţioneze, încât să nu determine explozia materiilor depozitate sau generarea de incendii (construcţia antiexplozivă).
(4)Întrerupătoarele electrice şi conductorii electrici se montează în exteriorul încăperilor de depozitare a materiilor explozive.
Art. 51
(1)Ca lămpi individuale portabile se folosesc numai lămpi de tip minier (lămpi electrice cu acumulatoare sau lămpi de siguranţă cu benzină).
(2)În cazul depozitelor temporare sau al celor mici de consum ale şantierelor izolate, fără pericolul gazelor explozive, pentru iluminatul individual portabil se pot folosi şi lanterne de buzunar cu baterii de maximum 4,5 V, care trebuie să aibă cutia sigilată cu fir plombat, pentru ca deschiderea lor să fie făcută numai de persoane abilitate şi în afara depozitului.
Art. 52
(1)Încălzirea încăperilor de la suprafaţă în care se depozitează materii explozive congelabile se face numai cu aer cald introdus cu ajutorul unui ventilator dintr-o cameră de încălzire alăturată, printr-o deschizătură protejată cu plasă metalică.
(2)În cazul folosirii energiei electrice corpurile de încălzire (radiatoarele) trebuie protejate cu carcase.
(3)Camera de încălzire trebuie să fie separată de cea de depozitare printr-un perete termoizolator şi incombustibil.
(4)În cazul folosirii aburului sau a apei calde, cazanele pentru încălzirea centrală, precum şi depozitele de combustibili trebuie să fie amplasate la cel puţin 50 m de cea mai apropiată încăpere de depozitare, în afara perimetrului împrejmuit, şi să aibă coşurile prevăzute cu parascântei.
Art. 53
(1)În încăperile în care se depozitează sau se manipulează materii explozive trebuie să se asigure temperaturi cu cel puţin 50C peste temperaturile minime la care acestea îşi păstrează caracteristicile precizate de producător.
(2)Temperatura maximă în încăperile de depozitare şi manipulare trebuie să fie de +250C şi în mod excepţional de +300C pentru materiile explozive care, conform standardelor, normelor interne sau documentaţiilor speciale ale producătorului, sunt considerate stabile.
(3)Pentru controlul temperaturii fiecare încăpere de depozitare trebuie să fie dotată cu un termometru amplasat la două treimi din înălţimea încăperii.
Art. 54
(1)Depozitele de materii explozive de suprafaţă şi cele subterane nelegate de reţeaua unei mine cu strat acoperitor mai mic de 10 m trebuie să fie protejate contra descărcărilor electrice atmosferice prin paratrăsnete, iar depozitele mobile în carcasă metalică, prin legarea acestora la o priză de pământ.
(2)Rezistenţa prizelor de legare la pământ a instalaţiilor de protecţie împotriva descărcărilor electrice atmosferice se măsoară de către personal autorizat, conform reglementărilor în vigoare.
(3)În ambele cazuri rezistenţa prizelor de legare la pământ va fi de maximum 4 ohmi.
(4)Paratrăsnetele trebuie executate astfel încât să asigure o protecţie completă împotriva descărcărilor electrice atmosferice şi a acţiunilor secundare ale acestora.
Art. 55
(1)Păstrarea în depozitele de materii explozive a altor materiale este interzisă.
(2)Ambalajele din care au fost scoase materiile explozive trebuie să fie depozitate în magazii amplasate în afara perimetrului depozitului, iar la depozitele subterane legate de reţeaua minelor, ambalajele trebuie să fie evacuate periodic la suprafaţă, pe căile de acces menţinute în permanenţă deblocate.
(3)Uneltele destinate deschiderii ambalajelor sau curăţeniei depozitelor trebuie să fie păstrate în anticamere sau în camerele de distribuire şi să fie confecţionate din materiale care nu se încarcă electrostatic şi nu produc scântei.
Art. 56
(1)Terenul aferent depozitelor de materii explozive de suprafaţă sau subterane nelegate de reţeaua minei trebuie împrejmuit cu două rânduri de gard de sârmă ghimpată, înalt de cel puţin 2 m, la o distanţă de 5 m între ele.
(2)La depozitele subterane nelegate de reţeaua minei se admite lipsa celui de-al doilea gard, cu condiţia ca galeria de acces în depozit să fie prevăzută cu două uşi metalice şi două sisteme diferenţiate de încuietori.
(3)Atunci când gura suitorului de aeraj nu se află în incinta depozitului, acesta trebuie blocat cu grilaj metalic şi împrejmuit separat cu un gard de sârmă ghimpată de cel puţin 2 m înălţime şi amplasat la 5 m de suitor.
(4)În jurul terenului împrejmuit ce constituie incinta depozitului se stabileşte, în funcţie de condiţiile locale, o zonă de interdicţie de minimum 10 m, marcată prin panouri de avertizare şi de interdicţie.
(5)Terenul împrejmuit (incinta depozitului) trebuie defrişat şi curăţat de vegetaţia care împiedică vizibilitatea sau poate propaga incendii.
(6)Depozitarea oricăror materiale pe acest teren, cu excepţia mijloacelor pentru stingerea incendiilor, este inter-zisă.
Art. 57
Distanţele de la clădirile depozitelor de suprafaţă, de la uşile de acces în încăperile îngropate sau de la galeriile de acces ale depozitelor subterane nelegate de reţeaua minei până la gardul exterior împrejmuitor trebuie să fie de 20-40 m, în funcţie de condiţiile locale.
Art. 58
(1)Terenul împrejmuit al depozitului de materii explozive va fi iluminat pe timp de noapte.
(2)Corpurile de iluminat se montează pe stâlpii amplasaţi pe conturul gardului împrejmuitor exterior, astfel încât să se asigure iluminarea întregului teren împrejmuit (incinta).
(3)Acolo unde iluminatul electric nu este posibil se utilizează felinare de vânt, numărul acestora şi locul de amplasare a acestora stabilindu-se în comun de organele care autorizează depozitul.
Art. 59
(1)Traversarea incintei depozitului cu conductori electrici sau cu teleferice este interzisă.
(2)În cazuri excepţionale, de strictă necesitate şi numai peste incintele depozitelor subterane, se admit asemenea traversări, însă numai pe bază de proiecte avizate potrivit legii.

Art. 60
(1)La intrarea în incinta depozitelor, între cele două garduri se amplasează o cabină pentru paznic, construită din materiale incombustibile şi încălzită cu mijloace fără flacără deschisă.
(2)La depozitele împrejmuite cu un singur gard cabina paznicului se amplasează în afara incintei.
(3)În interiorul depozitelor de materii explozive şi în incinta acestora sunt interzise fumatul şi utilizarea flăcării deschise.
Art. 61
(1)Până la intrarea în depozite se amenajează căi de acces (drumuri sau căi ferate) care trebuie menţinute permanent în stare bună de circulaţie.
(2)Incintele depozitelor de materii explozive de suprafaţă trebuie prevăzute cu drumuri sau fâşii de teren amenajate, care să asigure pe orice vreme accesul autospecialelor pentru stingerea incendiilor pe toate laturile clădirilor sau grupurilor de clădiri (în exteriorul valurilor de protecţie).
Art. 62
(1)Valurile de pământ construite pentru reducerea distanţelor dintre clădirile depozitelor de suprafaţă sau faţă de obiectivele din vecinătate se execută pe acele laturi ale clădirilor în direcţia cărora sunt obiective de protejat şi trebuie să aibă o secţiune trapezoidală cu panta minimă rezultată din calcul stabilităţii taluzului natural, dar nu mai mică de 1/1, o creastă cu lăţimea de 1 m şi înălţimea care să depăşească partea superioară a pereţilor clădirilor depozitelor cu 1 m.
(2)Distanţa de la baza taluzurilor până la pereţii clădirilor trebuie să fie de până la 2 m, spaţiu în care se amenajează rigole pentru scurgerea apelor.
(3)Valurile se construiesc din pământ fără pietriş care trebuie bine bătut, astfel ca reducerea înălţimii lor prin tasări ulterioare să fie minimă.
(4)În cazul valurilor de pământ care înconjoară clădirile depozitelor pe toate laturile lor, se va prevedea accesul la drumuri al mijloacelor de transport curente, inclusiv al autospecialelor pentru incendii. Accesele practicate în astfel de situaţii sunt de două feluri: valuri de pământ cu traversare (fig. 1, anexa nr. 6) şi valuri de pământ cu tunele (fig. 2, anexa nr. 6).
(5)În cazul terenurilor denivelate înălţimea valurilor măsurată pe ax trebuie să depăşească cu 1 m linia ce uneşte partea superioară a pereţilor clădirilor depozitelor cu punctul cel mai înalt al obiectivului de apărat.
(6)Dacă terenul permite, barierele naturale (de exemplu: dealuri, movile) existente pe unele laturi pot înlocui valurile de pământ sau se pot combina cu acestea prin îngemănare, astfel încât să se obţină înălţimea reglementară.
(7)În situaţii excepţionale, când taluzurile create de săpăturile efectuate în coastele de deal au tendinţa de alunecare, acestea se consolidează corespunzător.
Art. 63
(1)Toate depozitele de materii explozive trebuie prevăzute cu echipamente tehnice (maşini, instalaţii, utilaje, aparatură), mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor, echipamente de protecţie şi agenţi stingători pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, conform normelor legale în vigoare.
(2)Pentru depozitele de materii explozive de suprafaţă şi pentru cele subterane nelegate de reţeaua unei mine, care au o capacitate mai mare de 5.000 kg în echivalent trotil, trebuie să se asigure obligatoriu alimentarea cu apă pentru stingerea incendiilor, din bazine sau rezervoare cu o capacitate de minimum 25 m3 ori prin hidranţi de incendiu exteriori cu un debit de cel puţin 10 l/sec. şi cu o durată de funcţionare de cel puţin 3 ore.
SECŢIUNEA 4:Încăperi subterane cu capacitatea de până la 200 kg pentru păstrarea materiilor explozive
Art. 64
(1)În subteran materiile explozive pot fi păstrate în încăperi legate de reţeaua lucrărilor miniere, construite şi amenajate conform schiţei din anexa nr. 4b), a căror capacitate nu va depăşi cantitatea de 200 kg în echivalent trotil.
(2)Galeria de acces şi camera de păstrare trebuie să aibă un profil liber de minimum 4,80 m2. În cazul lucrărilor susţinute, pentru susţinere se folosesc numai materiale incombustibile.
(3)Uşa de la intrare în galeria de acces trebuie confecţionată sub formă de grilaj din bare de oţel cu diametrul de minimum 8 mm şi ochiuri cu latura de maximum 100 mm, având tocul metalic bine încastrat în roca din jur, şi prevăzută cu două încuietori (zăvor cu lacăt şi broască cu cheie).
(4)Firida pentru capse trebuie căptuşită cu material lemnos, iar la partea inferioară se pune pâslă sau covor de cauciuc şi poate fi împărţită, după necesităţi, în mai multe compartimente.
(5)Firida pentru capse trebuie să aibă uşa din tablă metalică cu grosimea de minimum 3 mm, prevăzută cu încuietoare şi fără orificii de aerisire.
(6)Camera pentru păstrarea materiilor explozive trebuie să aibă uşa din tablă metalică cu grosimea de minimum 3 mm, prevăzută cu orificii de aerisire şi încuietoare.
(7)Pentru distribuirea materiilor explozive către artificieri, între camera de depozitare a explozivilor propriu-zişi şi firida pentru capse se montează o masă acoperită cu pâslă sau covor de cauciuc.
(8)La terminarea ultimului schimb, înainte de zilele nelucrătoare, se plasează post de pază sau materiile explozive se evacuează din subteran şi se returnează la depozitul de consum.
(9)Distribuirea şi evidenţa materiilor explozive se realizează de către un artificier gestionar.
(10)În ceea ce priveşte amplasarea, autorizarea, amenajarea, dotarea, aerajul, iluminatul etc. trebuie respectate prevederile prezentelor norme tehnice referitoare la depozitele subterane legate de reţeaua minelor.
SECŢIUNEA 5:Firide pentru păstrarea materiilor explozive
Art. 65
(1)Firidele sunt construcţii cu capacitatea maximă de 60 kg, în care artificierii îşi păstrează materiile explozive necesare pentru un schimb de lucru.
(2)Firidele amenajate în subteran trebuie să fie executate în locuri uscate, la minimum 50 m de puţuri sau camere subterane şi la minimum 6 m de o altă firidă.
(3)Firida pentru explozivii propriu-zişi se execută pe peretele lateral al unui spaţiu de acces cu o lungime de minimum 2 m, săpat perpendicular pe peretele unei galerii.
(4)Firida pentru mijloacele de iniţiere şi aprindere se construieşte direct în peretele unei galerii, fără spaţiu de acces.
(5)Construirea firidelor în galeriile principale de transport este interzisă.
(6)Firidele pentru explozivii propriu-zişi, care se execută la suprafaţă şi sunt săpate în pantă de deal, trebuie să respecte distanţa de:
a)minimum 20 m de axa galeriei (tunelului), în cazul galeriilor de cercetare geologică sau cu caracter hidroenergetic şi hidrotehnic, tunele şi altele similare;
b)cel puţin 300 m de extremitatea fronturilor de lucru, în cazul exploatărilor miniere la zi.
(7)La exploatările miniere la zi sau lucrări de inginerie civilă materiile explozive se pot păstra şi în firide mobile metalice sau din beton, executate pe bază de proiect avizat de inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea unităţile respective.

(8)Acolo unde se execută împuşcături masive firidele se golesc de materiile explozive înainte de efectuarea acestor operaţiuni.
(9)Mijloacele de iniţiere şi aprindere se păstrează atât în subteran, cât şi la suprafaţă în firide special amenajate, amplasate la o distanţă de minimum 6 m de firida destinată depozitării explozivilor propriu-zişi.
(10)Firidele pentru materii explozive trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a)să fie susţinute şi căptuşite cu scânduri, iar cele executate în cărbune să fie betonate;
b)să aibă uşi din tablă de oţel de cel puţin 3 mm grosime, prevăzute cu încuietori.
(11)Firidele pentru mijloacele de iniţiere şi aprindere trebuie căptuşite la partea inferioară cu pâslă sau cu covor de cauciuc.
(12)Atunci când firidele conţin materii explozive, uşile se închid şi se încuie. Pe uşile firidelor se pune panou de avertizare în conformitate cu Prescripţiile minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă.
SECŢIUNEA 6:Încăperi pentru păstrarea diferitelor materii explozive (altele decât explozivii propriu-zişi şi mijloacele de iniţiere)
Art. 66
(1)Încăperile în care se depozitează şi se mânuiesc materii explozive pentru articole de vânătoare, perforări de sonde, articole pirotehnice, fuzee antigrindină, capse de alarmare C.F.R., diferite tipuri de cartuşe de semnalizare şi altele asemenea trebuie să fie construite din materiale incombustibile şi să aibă o singură uşă de acces confecţionată din metal.

(2)Pardoseala trebuie să fie incombustibilă, plană şi fără fisuri.
(3)În aceste încăperi este interzisă păstrarea împreună cu materiile explozive a altor materiale şi trebuie să existe mijloace corespunzătoare verificate, pentru combaterea şi stingerea incendiilor, care să fie accesibile în orice moment.
(4)În aceste încăperi sunt interzise fumatul şi utilizarea flăcării deschise.
(5)Distribuirea şi evidenţa materiilor explozive din aceste încăperi se efectuează numai de persoane desemnate în scris de către conducătorul unităţii deţinătoare de materii explozive.
SECŢIUNEA 7:Păstrarea pulberii de vânătoare
Art. 67
(1)Pulberea de vânătoare se păstrează într-un seif sau dulap metalic, având grosimea pereţilor şi a uşii de minimum 3 mm, prevăzut cu încuietoare, amplasat într-o încăpere construită conform prevederilor art. 66, în care temperatura nu o depăşeşte pe cea maximă admisă de depozitare, stabilită de producător, după cum urmează:
a)în clădiri cu spaţii comerciale, într-o încăpere alăturată spaţiului de comercializare este admisă păstrarea a maximum 3 kg neto pulbere de vânătoare;
b)în încăperile de comercializare este interzisă păstrarea pulberii de vânătoare;
c)în clădiri nelocuite situate în zone populate, într-o încăpere de depozitare a unei clădiri utilizate în exclusivitate în scopuri industriale este admisă păstrarea a maximum 25 kg neto pulbere de vânătoare.
(2)Cantităţi mai mari decât cele menţionate în prezentul articol se păstrează numai în depozitele de materii explozive autorizate conform legii.
SECŢIUNEA 8:Păstrarea obiectelor pirotehnice
Art. 68
(1)Articolele pirotehnice se păstrează în ambalajul original sau în unitatea de ambalare cea mai mică a furnizorului, în încăperi construite potrivit prevederilor art. 66, după cum urmează:
a)în clădiri cu spaţii comerciale în încăperile de comercializare, numai articole pirotehnice din categoriile 1 şi P1, până la o greutate brută de 100 kg;
b)într-o încăpere alăturată spaţiului de comercializare care nu serveşte locuirii continue de către persoane, numai articole pirotehnice din categoriile 1 şi P1, până la o greutate brută de 500 kg;
c)în clădiri nelocuite situate în zone populate sau într-o încăpere de depozitare a unei clădiri utilizate în exclusivitate în scopuri industriale este admisă păstrarea articolelor pirotehnice din categoriile 1 şi P1, până la o greutate brută de 1.000 kg.
(2)Cantităţi mai mari decât cele prevăzute la alin. (1) şi articole pirotehnice din categoriile 2, 3, 4, P2, T1 şi T2 se păstrează numai în depozite de articole pirotehnice autorizate.
(3)În încăperile în care se păstrează articole pirotehnice se vor asigura condiţiile prevăzute de instrucţiunile producătorului.

SECŢIUNEA 9:Păstrarea capselor pentru pistoale de împlântat bolţuri
Art. 69
(1)Capsele pentru pistoale de împlântat bolţuri se păstrează în ambalajul original sau în unitatea de ambalare cea mai mică a furnizorului, într-un seif, dulap metalic sau ladă metalică având grosimea pereţilor şi a capacului de minimum 3 mm, prevăzută cu încuietoare, amplasată într-o încăpere construită conform prevederilor art. 66, după cum urmează:
a)în clădiri cu birouri şi spaţii comerciale este admisă păstrarea a maximum 10.000 capse;
b)în clădiri nelocuite situate în zone populate sau într-o încăpere de depozitare a unei clădiri utilizate în exclusivitate în scopuri industriale, precum şi în depozite semimobile metalice (baracă metalică tip) situate într-o zonă industrială este admisă păstrarea a maximum 250.000 capse.
(2)Cantităţi mai mari decât cele menţionate în prezentul articol se păstrează numai în depozite de materii explozive autorizate conform legii.
CAPITOLUL V:Evidenţa şi eliberarea materiilor explozive
Art. 70
(1)Materiile explozive sosite în depozitul deţinătorului se recepţionează cantitativ şi calitativ şi sunt luate în primire de către gestionarul depozitului sau de înlocuitorul acestuia, care verifică actele de livrare şi de transport, starea ambalajelor (integritatea, inscripţionarea, existenţa sigiliilor) şi cantităţile primite, pe tipuri şi loturi de fabricaţie.
(2)Gestionarul depozitului sau înlocuitorul acestuia trebuie să urmărească dacă descărcarea din mijloacele de transport şi aşezarea materiilor explozive se fac în bune condiţii în depozit, înregistrându-le în registrul de evidenţă întocmit conform anexei nr. 7.
(3)Registrul de evidenţă trebuie numerotat, şnuruit, parafat şi înregistrat la unitatea căreia îi aparţine depozitul, iar înscrierile în registru se fac cu creion chimic, cerneală sau pastă şi se păstrează în condiţii care să nu ducă la deteriorarea lui.
(4)Atunci când în lotul de materii explozive sosit la destinatar se constată ambalaje desigilate, cantitatea de exploziv se verifică prin deschiderea lăzilor respective, iar când ambalajul s-a deteriorat şi materiile explozive s-au risipit în vehicul, acestea se adună şi se ambalează, verificându-se cantitativ.
(5)În cazul în care se constată lipsuri, se anunţă imediat conducătorul unităţii de care aparţine depozitul, iar acesta trebuie să anunţe organul de poliţie local şi inspectoratul teritorial de muncă, încheindu-se un proces-verbal după procedura stabilită prin dispoziţiile legale în vigoare cu privire la recepţia, expediţia şi primirea mărfurilor.
Art. 71
Mişcarea zilnică a materiilor explozive în cadrul depozitului (distribuirile, consumurile, restituirile şi materiile explozive provenite din resturi neexplodate) se înscrie în registrul de evidenţă pe baza formularelor "Comandă de materii explozive" şi "Îndeplinirea comenzii", întocmite conform anexelor nr. 8 şi 9.
Art. 72
(1)Pentru eliberarea materiilor explozive gestionarul înscrie pe formularul "Îndeplinirea comenzii", la rubricile respective, cantităţile eliberate şi, dacă este cazul, şi materiile explozive luate în primire de la artificierul din schimbul anterior.
(2)În toate cazurile cei care predau şi preiau materii explozive semnează de predare sau de primire pe formula-rele respective.
(3)După efectuarea lucrărilor se înscriu pe formularul "Îndeplinirea comenzii" cantităţile folosite, care se confirmă prin semnătură, pe acelaşi formular, de către conducătorul locului de muncă din schimbul respectiv.
(4)În cazul în care conducătorul locului de muncă este şi artificier şi execută lucrările de împuşcare, atestarea cantităţii de materii explozive consumate se face pe bază de semnătură, de către un membru al echipei care îl asistă pe artificier.
(5)La sfârşitul schimbului (zilei) de lucru se restituie gestionarului la depozit, formularul "Îndeplinirea comenzii", completat la rubricile "materii consumate" şi "materii restituite/predate".
(6)Artificierii autorizaţi pentru efectuarea lucrărilor de efecte speciale pirotehnice în producţia de filme completează formularul "Îndeplinirea comenzii" la sfârşitul fiecărei zile de lucru, precum şi la orice schimbare a locului de filmare. Acest formular se restituie gestionarului la înapoierea din teren.
(7)La lucrările izolate (construcţii de drumuri, lucrări geologice, hidroenergetice, hidrotehnice, cariere şi altele asemenea), situate la distanţe mai mari de 5 km de depozitul de materii explozive, artificierii care au consumat întreaga cantitate preluată din depozit sau care le-au predat pe cele neconsumate artificierilor din schimbul următor (în cazul lucrului pe mai multe schimburi) depun formularul "Îndeplinirea comenzii" atunci când se prezintă la depozit pentru a ridica o nouă cantitate, fără însă a depăşi 3 zile de la data ultimei ridicări de materii explozive.
(8)La rubricile corespunzătoare din formularul "Îndeplinirea comenzii" se înscriu şi cantităţile de materii explozive recuperate după efectuarea lucrărilor (de exemplu: resturi neexplodate, exploziv aruncat din găuri), care se predau gestionarului la depozit în vederea distrugerii.
(9)Gestionarul depozitului înscrie în Registrul de evidenţă a intrării şi ieşirii materiilor explozive cantităţile respective de care se descarcă prin procesul-verbal de distrugere a materiilor explozive devenite inutilizabile.
Art. 73
(1)Gestionarii sunt obligaţi să verifice zilnic stocurile de materii explozive din depozit.
(2)Trimestrial, o comisie formată din 2-3 persoane, condusă de către organul financiar al deţinătorului depozitului, inventariază materiile explozive din depozit.
(3)În caz de neconcordanţă între stocul faptic şi cel scriptic, se sesizează imediat conducerea, care anunţă organul de poliţie local şi inspectoratul teritorial de muncă.
Art. 74
(1)La fiecare depozit de materii explozive se afişează obligatoriu următoarele:
a)lista nominală cuprinzând persoanele care au dreptul să semneze comenzi pentru materii explozive, cu specimenele de semnături, aprobată de conducătorul unităţii;
b)lista nominală cuprinzând artificierii care au dreptul să ridice materii explozive din depozit, cu specimenele de semnături, aprobată de conducătorul unităţii;
c)lista cuprinzând instituţiile şi persoanele care au drept de control la depozitul de materii explozive;
d)autorizaţia de funcţionare a depozitului de materii explozive (în original sau copie);
e)prevederi din reglementările aplicabile referitoare la mânuire;

f)măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor;
g)[textul din Art. 74, alin. (1), litera G. din capitolul V a fost abrogat la 21-oct-2005 de Art. I, punctul 12. din Hotarirea 1207/2005]
(2)Este interzisă eliberarea de materii explozive din depozit către alte persoane sau pe bază de comenzi semnate de alte persoane decât cele prevăzute în liste.
Art. 75
(1)Este interzisă eliberarea materiilor explozive din depozit către artificieri care nu dispun de mijloace de transport corespunzătoare cerinţelor stabilite pentru securitatea transportului şi de documente legale de transport.
(2)De asemenea este interzisă eliberarea de materii explozive din depozit de către artificieri care efectuează transport manual şi nu au asigurate dotările prevăzute în actele normative în vigoare.
Art. 76
(1)Registrele de evidenţă a materiilor explozive de la depozite, precum şi formularele privind mişcarea materiilor explozive trebuie să aibă caracter de document cu "regim special".
(2)Caracterul de "regim special" al registrelor de evidenţă la depozitele de materii explozive se referă la numerotarea fiecărei file, şnuruirea, sigilarea, parafarea şi înregistrarea de către conducătorul deţinător al depozitului. (3) Celelalte formulare: "Comanda de materii explozive" şi "Îndeplinirea comenzii" trebuie să poarte în mod obligatoriu seria şi numărul de ordine, care se completează în mod obligatoriu înaintea utilizării.
Art. 77
Înainte de a fi eliberate materiile explozive din depozit trebuie verificate următoarele:
a)existenţa pe ambalaje a datelor de identificare certă;
b)starea ambalajului şi a explozivului;
c)încadrarea în termenul de garanţie.
CAPITOLUL VI:
[textul din capitolul VI a fost abrogat la 21-oct-2005 de Art. I, punctul 13. din Hotarirea 1207/2005]
CAPITOLUL VII:Dezgheţarea explozivilor pe bază de nitroglicerină
Art. 84
Şeful depozitului de materii explozive este obligat să îl anunţe imediat în scris pe conducătorul unităţii ori de câte ori constată că explozivul din depozit sau din transporturile sosite este îngheţat.
Art. 85
Dezgheţarea explozivilor se face în baza dispoziţiei scrise a conducătorului unităţii, în care se specifică: data, locul, responsabilul lucrărilor şi echipa de artificieri însărcinaţi cu executarea operaţiunilor de dezgheţare.
Art. 86
(1)Dezgheţarea explozivilor se face în încăperile din cadrul depozitelor de materii explozive sau în încăperi special amenajate.
(2)În încăperile respective pe perioada dezgheţării sunt interzise păstrarea altor explozivi, efectuarea altor lucrări şi accesul altor persoane în afară de cele însărcinate cu efectuarea operaţiunilor de dezgheţare sau de control.
(3)Cantitatea maximă de explozivi ce poate fi dezgheţată simultan într-o încăpere este limitată de capacitatea de depozitare stabilită prin autorizaţia depozitului respectiv.
(4)Transportul explozivilor îngheţaţi în încăperile de dezgheţare se efectuează sub directa supraveghere a responsabilului lucrării. Transportul lăzilor sau al pungilor se face cu o targă prevăzută cu bordură şi curele, care în timpul transportului trebuie trecute peste umeri. Încărcătura maximă de explozivi pe targă nu trebuie să depăşească 30 kg.
(5)Pe toată durata în care se execută dezgheţarea în încăperi trebuie asigurată o temperatură cuprinsă între +150C şi +250C.
(6)Controlul temperaturii se face cu termometre cu care trebuie prevăzute încăperile, de către responsabilul cu dezgheţarea, la introducerea explozivului în încăpere şi periodic de 2 ori pe zi.
(7)În încăperea destinată pentru dezgheţare explozivii ambalaţi în lăzi sau despachetaţi din ambalajul intermediar (pungi) se aşează pe mese sau rafturi acoperite cu pânză cauciucată, muşama sau linoleum, lăsându-se între ele un spaţiu de cel puţin 20 cm, cu excepţia cazurilor în care explozivul este lăsat să se dezgheţe pe loc în camera în care a îngheţat.
(8)După o perioadă de 48 de ore de la introducerea explozivului în încăpere responsabilul lucrării controlează starea explozivului şi dacă constată că acesta nu este dezgheţat, prelungeşte perioada, controlând zilnic starea explozivului.
(9)După terminarea operaţiunii de dezgheţare pânza cauciucată, muşamaua sau linoleumul trebuie şters cu o cârpă umedă, iar mesele, rafturile, podelele şi instalaţiile încăperii se spală cu o soluţie de apă caldă şi sodă.
Art. 87
(1)După terminarea lucrărilor de dezgheţare responsabilul întocmeşte un proces-verbal asupra modului cum au decurs lucrările şi a stării explozivului, pe care îl înaintează conducătorului unităţii.
(2)Dacă din procesul-verbal rezultă că explozivul s-a dezgheţat, acesta poate fi dat în consum pe baza unei dispoziţii scrise date de conducătorul unităţii.
CAPITOLUL VIII:Distrugerea materiilor explozive
SECŢIUNEA 1:Generalităţi
Art. 88
Materiile explozive necorespunzătoare şi cele devenite inutilizabile din cauza depăşirii termenelor de garanţie sau a alterării, precum şi cele provenite din rateuri sau din resturi neexplodate se păstrează până la distrugere, separat de celelalte materii explozive, în lăzi (cutii) marcate corespunzător şi trebuie distruse în termen de maximum 30 de zile sau la acumularea unei cantităţi de maximum 5 kg.
Art. 89
Distrugerea materiilor explozive se face în baza unei cereri scrise întocmite de către şeful de depozit şi aprobată de către conducătorul unităţii, care cuprinde: locul, data, felul materiilor explozive, cantităţile, metoda de distrugere, locul de plasare a posturilor de pază şi de retragere a persoanelor care asistă.
Art. 90
Operaţiunile de distrugere se efectuează numai de către artificieri autorizaţi, instruiţi în acest scop, sub supravegherea personalului tehnic desemnat de conducătorul unităţii.
Art. 91
(1)Distrugerea materiilor explozive se consemnează într-un proces-verbal, care cuprinde:
a)numărul şi data actului prin care conducătorul unităţii a aprobat distrugerea;
b)felul şi cantitatea materiilor explozive distruse;
c)motivul pentru care s-a hotărât distrugerea;
d)procedeul folosit şi modul în care a decurs distrugerea;
e)menţiuni cu privire la asanarea terenului;
f)numele persoanelor care au condus şi au executat distrugerea.
(2)Procesul-verbal se semnează de persoanele care au participat la distrugere şi se aprobă de conducătorul unităţii deţinătoare de depozit şi se înregistrează, constituind actul justificativ pentru scăderea materiilor explozive din evidenţa depozitului.
Art. 92
Distrugerea materiilor explozive este admisă numai ziua, în condiţii de vizibilitate bună pentru asigurarea supravegherii zonei.
Art. 93
La efectuarea operaţiunilor de distrugere se respectă următoarele:
a)locul distrugerii prin explodare sau ardere a materiilor explozive trebuie să se găsească la o distanţă minimă de siguranţă de cel puţin 300 m faţă de orice loc de muncă, locuinţe, cantonamente, căi de comunicaţii, lucrări de artă etc. şi trebuie să fie asigurat prin pază care trebuie menţinută pe toată durata efectuării operaţiunilor de distrugere, în aşa fel încât nici o persoană să nu aibă acces în perimetrul stabilit;
b)locul de distrugere se alege pe un teren nisipos sau argilos;
c)materiile explozive se transportă la locul unde se execută distrugerea lor, cu luarea de măsuri suplimentare se securitate şi numai după ce au fost terminate toate lucrările pregătitoare, iar în cazul în care transportul se face pe drumurile publice trebuie înştiinţat şi organul de poliţie local;
d)în cazul în care cantitatea care trebuie distrusă este mai mare decât cea admisă la o distrugere, surplusul de materii explozive se păstrează în perimetrul terenului păzit, însă la cel puţin 100 m de locul propriu-zis al distrugerii.
Art. 94
Distrugerea materiilor explozive se face numai pe grupe de acelaşi fel de materii explozive. În acest scop resturile de materii explozive trebuie să se sorteze după grupele din care fac parte, înainte de începerea operaţiunilor de distrugere.
Art. 95
Distrugerea materiilor explozive se face prin explodare, ardere sau dizolvare în apă.
SECŢIUNEA 2:Distrugerea prin explodare
Art. 96
(1)Prin explodare se distrug acele materii explozive care mai pot detona prin iniţiere cu capse detonante.
(2)Distrugerea prin explodare se face prin iniţiere pe cale electrică.
(3)În cazul în care persoana respectivă nu utilizează capse electrice, se admite folosirea de capse detonante pirotehnice aprinse, cu fitil de amorsare (Bickford).
Art. 97
(1)Cantitatea maximă care se distruge deodată, conform art. 94, prin explodare este de:
a)10 kg de explozivi în echivalent trotil;
b)100 de capse detonante pirotehnice sau electrice;
c)100 de relee detonante întârzietoare;
d)100 de elemente de iniţiere neelectrice;
e)250 m fitil detonant.
(2)În cazuri deosebite, cu aprobarea conducătorului unităţii se poate distruge o cantitate de până la 50 kg exploziv în echivalent trotil, cu condiţia ca locul de distrugere să se găsească la o distanţă minimă de siguranţă de cel puţin 1.000 m faţă de orice loc de muncă, locuinţe, cantonamente, căi de comunicaţii etc.
Art. 98
Distrugerea prin explodare trebuie executată într-o groapă cu un diametru de 2 m şi adâncimea de cel puţin 1 m. Fundul gropii trebuie nivelat şi prevăzut cu un strat de nisip sau argilă cu o grosime de minimum 0,2 m.
Art. 99
Înainte de a începe distrugerea materiilor explozive artificierul întinde cablul de împuşcare de la groapă până la locul de declanşare a exploziei, verificând starea acestuia.
Art. 100
(1)Explozivii propriu-zişi destinaţi pentru distrugere se aşează în centrul gropii şi se explodează cu un cartuş de exploziv de calitate bună, amorsat cu o capsă detonantă electrică, care se aşează în masa de exploziv ce trebuie distrusă şi apoi se leagă reoforii capsei electrice la capetele cablului de împuşcare.
(2)Pentru distrugerea fitilului detonant colacul sau bobina se detonează cu ajutorul a 2 cartuşe de exploziv, iniţiate cu o capsă detonantă electrică, care se fixează pe partea exterioară a colacului sau a bobinei de fitil detonant care trebuie distrus şi apoi se leagă reoforii capsei electrice la capetele cablului de împuşcare.
(3)Capsele detonante pirotehnice, electrice, releele detonante întârzietoare şi capsele de la sistemul de iniţiere neelectrică care urmează a fi distruse se ambalează într-un sul de hârtie după care se fixează în jurul unui cartuş amorsat cu o capsă detonantă electrică.
Art. 101
(1)Declanşarea exploziei cu capse detonante electrice se face dintr-un loc adăpostit, situat la o distanţă de cel puţin 100 m de groapă.
(2)În cazul amorsării cartuşului de exploziv cu capsă detonantă pirotehnică şi fitil de amorsare (Bickford), acesta trebuie să aibă o lungime minimă de 2 m, iar după aprinderea fitilului artificierul se retrage într-un loc adăpostit, situat la o distanţă de minimum 100 m de groapă.
(3)În cazuri deosebite, dacă explozivul ce se distruge depăşeşte 10 kg, iniţierea se face numai pe cale electrică, iar locul de declanşare a exploziei trebuie să se afle la o distanţă de cel puţin 200 m de groapă.
Art. 102
În timpul declanşării exploziei personalul tehnic de supraveghere numit şi persoanele care asigură paza trebuie să se afle la minimum 300 m de locul de distrugere.
Art. 103
Înaintea declanşării exploziei artificierul semnalizează prin semnale acustice retragerea, aprinderea focului şi terminarea distrugerii, după un cod de semnalizare stabilit şi adus la cunoştinţă tuturor celor care participă la operaţiunea de distrugere.
Art. 104
După fiecare operaţiune de distrugere artificierul controlează dacă n-au rămas materii explozive neexplodate în groapă sau în imediata apropiere a acesteia, pe o rază de cel puţin 10 m.
Art. 105
(1)În cazul unui rateu, după trecerea a 20 de minute, artificierul verifică sistemul de iniţiere pentru a stabili cauza rateului şi repetă iniţierea.
(2)În cazul repetării rateului, după alte 20 de minute de aşteptare, artificierul utilizează pentru iniţiere un alt cartuş amorsat cu ajutorul căruia se realizează distrugerea.
Art. 106
În cazul rămânerii unor resturi de materie explozivă neexplodată, acestea se distrug printr-o nouă operaţiune, după acelaşi procedeu.
SECŢIUNEA 3:Distrugerea prin ardere
Art. 107
(1)Prin ardere se distrug acele materii explozive care şi-au pierdut capacitatea de detonaţie, precum şi acelea care nu fac explozie (fitil de amorsare Bickford).
(2)Este interzisă distrugerea prin ardere a capselor detonante electrice sau pirotehnice şi a cartuşelor amorsate.
(3)Se interzice efectuarea operaţiunilor de distrugere prin ardere pe timp cu precipitaţii sau cu vânt puternic.
Art. 108
Se admite distrugerea prin ardere separat pe grupe, conform prezentelor norme tehnice, a următoarelor cantităţi maxime:
a)25 kg explozivi propriu-zişi în echivalent trotil;
b)40 kg fitil de amorsare Bickford.
Art. 109
(1)Terenul şi locul arderii materiilor explozive se aleg în conformitate cu prescripţiile art. 93.
(2)În plus, suprafaţa terenului trebuie să fie plată pe o rază de 10 m, iar în jurul locului de distrugere, pe o rază de 20 m, se curăţă vegetaţia şi orice substanţă combustibilă.
(3)În apropierea locului de distrugere prin ardere se pregăteşte din timp o cantitate de apă cu care să se poată răci locul pe care s-a efectuat distrugerea, iar acolo unde este posibil se instalează hidranţi.
Art. 110
Materiile explozive supuse distrugerii prin ardere se scot din ambalaj.
Art. 111
(1)Distrugerea materiilor explozive prin ardere se execută astfel:
a)pe terenul amenajat conform art. 109 se sapă un şanţ de 30-50 cm lăţime, 15-20 cm adâncime şi cu lungimea în funcţie de cantitatea de materii explozive ce se arde deodată;
b)în şanţ se aşează lemne sau scânduri care formează patul focului;
c)cartuşele de exploziv sau fitil de amorsare Bickford tăiat în bucăţi de cel puţin 2 m lungime se aşează pe patul de lemn sau de scânduri sub forma unei grămezi cu înălţimea de maximum 100 mm, peste care se pun resturile de la ambalaje;
d)aprinderea focului se face prin intermediul unei dâre formate din materiale uşor combustibile, ca hârtie sau talaş, de cel puţin 5 m lungime.
(2)După aprinderea materialului uşor combustibil artificierul se retrage într-un loc adăpostit, situat la minimum 100 m de locul distrugerii.
Art. 112
(1)Apropierea de locul unde au fost arse materiile explozive este admisă numai după ce există certitudinea că focul s-a stins şi numai după 30 de minute de la stingerea acestuia.
(2)După terminarea fiecărei arderi amplasamentul se stropeşte cu apă.
(3)Pentru focul următor se amenajează alt amplasament situat la minimum 5 m de ultimul.
(4)La sfârşitul operaţiunii de ardere a unui foc, după stropire cu apă, amplasamentul focului şi terenul din jur, pe o rază de cel puţin 10 m, vor fi cercetate pentru a se asigura că nu au mai rămas părţi incandescente sau resturi de materii explozive nearse.
(5)Resturile de materii explozive nedistruse prin ardere se adună, după care se supun din nou distrugerii la operaţiunea de ardere următoare.
(6)Cenuşa rămasă de la focurile dintr-o zi se adună la sfârşitul zilei într-o groapă şi se acoperă cu pământ.
(7)Amplasamentele curăţate de orice resturi de ardere pot fi folosite din nou, numai după trecerea a 24 de ore de la distrugere.
SECŢIUNEA 4:Distrugerea prin dizolvare în apă
Art. 113
(1)Prin dizolvare în apă se distrug explozivii propriu-zişi pe bază de azotat de amoniu şi pulberile cu fum.
(2)Distrugerile prin dizolvare se execută în vase anume destinate pentru această operaţiune.
(3)Distrugerea prin dizolvare se execută prin introduce-rea explozivului în apă, cu menţiunea că cei încartuşaţi se scot din ambalajul de hârtie parafinată.
(4)Explozivul este considerat distrus atunci când pe fundul vasului nu se mai constată existenţa cristalelor de săruri nedizolvate.
(5)După dizolvare soluţia trebuie aruncată într-o groapă anume săpată. Resturile insolubile, precum şi hârtia de ambalaj se adună şi se distrug prin ardere.
CAPITOLUL IX:Autorizarea artificierilor şi pirotehnicienilor
Art. 114
(1)Efectuarea operaţiunilor cu explozivi, respectiv lucrări de împuşcare, preparare de amestecuri explozive simple şi emulsii explozive, transport, manipulare, depozitare, gestionare, distrugere, precum şi alte operaţiuni specifice acestui domeniu, inclusiv prestarea unor servicii similare, se efectuează numai de către artificieri autorizaţi.
(2)Utilizarea articolelor pirotehnice de divertisment din categoria 2, 3 şi 4, a articolelor pirotehnice din categoria P2, precum şi a articolelor pirotehnice de scenă se încredinţează numai persoanelor care sunt autorizate ca pirotehnicieni.
(3)În cinematografie, efectele speciale pentru care este necesară utilizarea de explozivi şi/sau articole pirotehnice din categoriile 2, 3, 4, T1 şi T2 se realizează numai de către artificieri, respectiv pirotehnicieni autorizaţi, cu excepţia situaţiilor în care declanşarea exploziilor/articolelor pirotehnice se face de către interpretul respectivei secvenţe.

Art. 115
(1)Pot desfăşura activitatea de artificier sau pirotehnician pe teritoriul României cetăţenii români şi cetăţenii unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European, în condiţiile prezentelor norme tehnice.
(2)Cetăţenii români pot desfăşura activitatea de artificier sau pirotehnician numai după obţinerea calificării profesionale corespunzătoare şi ulterior autorizării, în condiţiile prezentelor norme tehnice.
(3)Cetăţenii unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European pot desfăşura activitatea de artificier sau pirotehnician în condiţiile prevăzute la art. 1191.
(4)Autorizarea prevăzută la alin. (2) este dovedită prin carnetul de artificier, respectiv pirotehnician.

Art. 116
(1)Cursurile de calificare în meseria de artificier, respectiv pirotehnician, prevăzute la art. 115, pot fi organizate numai de către furnizorii de formare profesională autorizaţi, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Cursurile necesare calificării în meseria de artificier trebuie să conţină cel puţin tematici referitoare la:
a)legislaţia în domeniul explozivilor;
b)noţiuni generale despre explozivi (compoziţie, terminologie, domeniul de utilizare, caracteristici termodinamice, reacţii chimice explozive, gaze de explozie, clasificare, detonaţie, brizanţă, capacitatea de lucru, determinarea altor parametri precum umiditatea, densitatea, sensibilitatea chimică la detonaţie şi şoc);
c)descrierea principalilor compuşi chimici explozivi;
d)mijloace de iniţiere şi aprindere (capse detonante pirotehnice şi electrice, fitiluri detonante şi de amorsare, bustere, sistem NONEL, explozoare);
e)scheme de împuşcare şi de conectare a sistemelor de iniţiere;
f)transportul, depozitarea, manipularea, evidenţa, distrugerea explozivilor;
g)plasarea găurilor, încărcarea, burarea şi declanşarea încărcăturilor;
h)scheme de legare şi de aprindere a explozivilor;
i)rateuri şi lichidarea acestora;
j)lucrări de împuşcare în locuri cu atmosfere potenţial explozive;
k)standarde privind explozivii;
l)cerinţe de securitate şi sănătate în muncă specifice meseriei de artificier;
m)reguli de prevenire şi stingere a incendiilor.
(3)Cursurile necesare calificării în meseria de pirotehnician trebuie să conţină cel puţin:
a)legislaţia în domeniul articolelor pirotehnice;
b)noţiuni generale despre articole pirotehnice (terminologie, clasificare, mod de realizare, conţinut de substanţă explozivă netă);
c)standarde aplicabile;
d)prevederi privind siguranţa publică şi de securitate pentru pirotehnicieni;
e)prevederi de securitate şi sănătate în muncă specifice meseriei de pirotehnician;
f)reguli privind transportul, depozitarea, manipularea, evidenţa şi distrugerea articolelor pirotehnice;
g)reguli de prevenire şi stingere a incendiilor.

Art. 117
(1)În vederea înscrierii la cursurile de calificare în meseria de artificier, respectiv de pirotehnician, solicitanţii trebuie să depună un dosar care să conţină următoarele documente:
a)cerere prin care solicită înscrierea la curs, cu menţionarea adresei de domiciliu sau a adresei de rezidenţă, precum şi a datelor de contact;
b)copie de pe diploma de bacalaureat sau, după caz, diplomă/certificat/adeverinţă de absolvire a 8 sau 10 clase;
c)certificat medical care să conţină menţiunea «clinic sănătos»;
d)aviz psihologic din care să rezulte că solicitantul este apt pentru meseria de artificier, respectiv de pirotehnician;
e)declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că nu a fost condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă la o pedeapsă cu închisoarea mai mare de 2 ani, pentru infracţiuni comise cu intenţie.
(2)Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European care solicită înscrierea la cursurile de calificare în meseria de artificier, respectiv de pirotehnician pot face dovada respectării cerinţelor prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) prin documente echivalente, prezentate în copie de către solicitant, însoţite de o traducere neoficială în limba română.
(3)Dosarele prevăzute la alin. (1) se înregistrează şi se păstrează la furnizorul de formare profesională autorizat care a organizat cursul de calificare în meseria de artificier, respectiv de pirotehnician.
(4)În situaţia în care un furnizor de formare profesională autorizat îşi încetează activitatea, acesta are obligaţia de a preda dosarele prevăzute la alin. (1) inspectoratului teritorial de muncă pe raza căruia şi-a desfăşurat activitatea.
(5)Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European care au absolvit un curs similar într-unui dintre aceste state nu trebuie să mai efectueze cursul în România în vederea autorizării.

Art. 118
Furnizorii de formare profesională au obligaţia să anunţe inspectoratului teritorial de muncă perioada de desfăşurare a cursului de calificare în meseria de artificier, respectiv de pirotehnician.

Art. 119
(1)Autorizarea artificierilor, respectiv a pirotehnicienilor se face în baza unui examen susţinut în faţa unei comisii formate din reprezentanţi ai inspectoratului teritorial de muncă pe raza căruia solicitantul îşi are domiciliul, reşedinţa sau rezidenţa.
(2)Pentru a putea participa şi susţine examenul în vederea autorizării ca artificier, respectiv ca pirotehnician, candidatul trebuie să transmită comisiei un dosar care să conţină următoarele documente:
a)cerere, care va cuprinde pe lângă datele personale şi lucrările pentru care solicită autorizarea;
b)copie de pe actul de identitate;
c)copie de pe certificatul de calificare în meseria de artificier, respectiv de pirotehnician, certificată de către solicitant;
d)certificat de cazier judiciar care să dovedească faptul că nu a fost condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă la o pedeapsă cu închisoarea mai mare de 2 ani, pentru infracţiuni comise cu intenţie;
e)certificat medical din care să rezulte faptul că solicitantul este clinic sănătos;
f)aviz psihologic din care să rezulte că solicitantul este apt pentru meseria de artificier sau pirotehnician;
g)două fotografii 3x4 cm.
(3)Dovada respectării cerinţelor prevăzute la alin. (2) lit. b)-f) poate fi făcută şi prin prezentarea unor documente echivalente, emise în statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European, în copie, de către solicitant, care confirmă conformitatea acestora cu originalul, însoţite de o traducere neautorizată în limba română.
(4)În cazul în care este necesară verificarea legalităţii documentelor depuse în vederea autorizării, inspectoratul teritorial de muncă va contacta autorităţile competente din statul membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European în cauză, prin intermediul Sistemului de informare în cadrul pieţei interne, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 68/2010.

Art. 1191
(1)Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European pot desfăşura activitatea de artificier sau de pirotehnician, cu respectarea prevederilor prezentelor norme tehnice în regim de autorizare sau luare în evidenţă.
(2)Cetăţenii altor state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European şi cetăţenii români care au obţinut calificarea profesională necesară într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European pot dobândi calitatea de artificier sau de pirotehnician autorizat potrivit prezentelor norme tehnice în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români.
(3)Cetăţenii unui alt stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European şi cetăţenii români care au dobândit calitatea de artificier ori de pirotehnician autorizat într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, calitate certificată de o autoritate competentă din aceste state membre, se pot înscrie în Tabelul nominal cuprinzând artificierii sau pirotehnicienii autorizaţi, întocmit pe specialităţi de Inspecţia Muncii, în vederea exercitării profesiei în România, în condiţiile legii, fiind exceptaţi de la procedura de examinare prevăzută la art. 119.
(4)Cetăţeanul unui stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, autorizat ca artificier ori pirotehnician, care exercită în mod legal această profesie în statul membru de origine sau de provenienţă, poate exercita temporar ori ocazional pe teritoriul României activităţile specifice profesiei de artificier sau de pirotehnician, fiind exceptat de la procedura de examinare reglementată la art. 119.
(5)Persoanele prevăzute la alin. (3) şi (4) au dreptul să exercite pe teritoriul României fără parcurgerea procedurii de autorizare reglementată la art. 119 numai tipul de lucrări pentru care au fost autorizate deja în statul membru de stabilire sau de provenienţă şi cu notificarea prealabilă a inspectoratului teritorial de muncă, înainte de începerea lucrărilor.
Art. 1192
(1)Cererea de autorizare ca artificier sau pirotehnician se adresează inspectoratului teritorial de muncă din judeţul de domiciliu sau de reşedinţă şi va fi însoţită de actele doveditoare privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezentele norme tehnice.
(2)În termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, inspectoratul teritorial de muncă va informa solicitantul cu privire la data programării examenului de autorizare, care nu poate depăşi 30 de zile calendaristice de la data înregistrării cererii.
(3)Data programată pentru examen poate fi amânată o singură dată, cu maximum 15 zile calendaristice. Valabilitatea documentelor depuse iniţial nu este afectată de această prelungire. Modificarea datei programate pentru examen trebuie motivată şi notificată solicitantului înainte de expirarea termenului iniţial.
(4)În cazul în care solicitantul nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege sau cererea formulată de acesta nu este însoţită de actele doveditoare, inspectoratul teritorial de muncă îi comunică acestuia refuzul de participare la examenul de autorizare ori, după caz, necesitatea completării documentelor impuse de lege. În cazul în care unei persoane îi este refuzată participarea la examenul de autorizare, comunicarea trebuie să fie motivată clar, argumentând cauzele.
(5)În situaţia necesităţii completării documentelor impuse de lege, inspectoratul teritorial de muncă va comunica persoanei în cauză, în termen de maximum 10 zile de la depunerea documentaţiei complete, data programării examenului, care nu poate să depăşească 30 de zile calendaristice de la data depunerii noilor documente.
(6)Absolvenţii cursurilor de calificare în meseria de artificier, respectiv de pirotehnician care, din diverse motive, nu s-au prezentat la data fixată pentru examenul de autorizare vor depune o cerere la inspectoratul teritorial de muncă în vederea solicitării unei reprogramări a acestuia.

Art. 120
(1)Examinarea în vederea autorizării se face în funcţie de tipul de lucrări pe care solicitantul intenţionează să le execute.
(2)Examinarea solicitanţilor pentru exercitarea activităţii de artificier va avea în vedere verificarea cunoştinţelor cel puţin în ceea ce priveşte:
a)actele normative din domeniul explozivilor;
b)noţiuni despre explozivi şi mijloace de iniţiere;
c)modul în care trebuie efectuate lucrările pe care le execută un artificier;
d)reguli privind prevenirea şi stingerea incendiilor;
e)reguli de sănătate şi securitate în muncă aplicabile activităţii.
(3)Examinarea solicitanţilor pentru exercitarea activităţii de pirotehnician va avea în vedere verificarea cunoştinţelor cel puţin în ceea ce priveşte:
a)actele normative din domeniul articolelor pirotehnice;
b)noţiuni despre articole pirotehnice, clasificare, tipuri, terminologie, standarde;
c)modul în care trebuie efectuate lucrările pe care le execută un pirotehnician;
d)reguli privind prevenirea şi stingerea incendiilor;
e)reguli de sănătate şi securitate în muncă aplicabile activităţii.
(4)Rezultatele examenului de autorizare pentru exercitarea activităţii de artificier, respectiv de pirotehnician se consemnează într-un proces-verbal semnat de membrii comisiei.
(5)Decizia de nepromovare a examenului de autorizare pentru exercitarea activităţii de artificier sau de pirotehnician se motivează în mod clar, prezentându-se cauzele, şi poate fi contestată la Inspecţia Muncii şi, după caz, atacată la instanţa judecătorească competentă, potrivit legii.
(6)După promovarea examenului, solicitantul trebuie să efectueze o practică timp de două luni sub supravegherea unui artificier autorizat, respectiv pirotehnician autorizat şi cu experienţă, timp în care va executa lucrări cu explozivi sau articole pirotehnice care să îi permită să desfăşoare singur activitatea pentru care a fost autorizat.
(7)Eliberarea carnetului de artificier, respectiv de pirotehnician autorizat se face după ce acesta face dovada că a parcurs perioada de practică prevăzută la alin. (6) şi constă în eliberarea acestuia, conform modelelor prevăzute în anexa nr. 10 a) şi 10 b), sau înscrierea unei noi operaţiuni, după caz.
(8)Eliberarea carnetelor de artificier, respectiv de pirotehnician sau înscrierea unor noi activităţi în acestea se face de către inspectoratul teritorial de muncă.
(9)Exercitarea activităţii pentru care s-a obţinut autorizaţia este permisă numai pentru tipul de lucrări înscrise în carnet.
(10)Extinderea autorizaţiei pentru alte operaţiuni decât cele pentru care o persoană a fost autorizată la o anumită dată ca artificier sau pirotehnician implică o nouă examinare, urmată de o nouă perioadă de practică de două luni, potrivit prevederilor alin. (2)-(8).

Art. 1201
(1)Lucrările pe care le poate executa un artificier autorizat sunt următoarele:
1.în subteran:
a)lucrări de împuşcare în subteran în mine grizutoase;
b)lucrări de împuşcare în subteran în mine negrizutoase;
c)lucrări de împuşcare în alte lucrări subterane de tip minier (de exemplu, tuneluri, galerii de aducţiune, încăperi pentru utilaje);
2.la suprafaţă:
a)lucrări de împuşcare la exploatări miniere la zi, construcţii de drumuri şi terasamente, demolări sau derocări de altă natură;
b)lucrări de împuşcare subacvatice executate de la suprafaţă;
c)lucrări de împuşcare a obiectelor din metal;
d)lucrări de împuşcare în prospecţiuni geologice, seismice, perforări de sonde;
e)lucrări de împuşcare în medii calde;
f)lucrări de realizare a efectelor speciale în producţia de filme;
g)lucrări pentru dislocarea buturugilor cu rădăcini;
h)lucrări de dezmembrare a supragabariţilor;
i)lucrări de spargere a gheţii şi de eliberare a blocărilor cu sloiuri de gheaţă;
j)lucrări speciale;
k)transport explozivi.
(2)În cazul operaţiunilor subacvatice cu explozivi unde este necesară intervenţia scafandrilor, aceştia, pe lângă deţinerea brevetului de scafandru, trebuie să fie autorizaţi ca artificieri.
(3)Nu se consideră lucrări de împuşcare în subteran lucrările care se execută sub nivelul solului care nu au drept scop realizarea unor lucrări de tip minier sau lucrările de demolare care se execută începând de la nivelul solului în jos.
(4)Un artificier autorizat pentru lucrările prevăzute la alin. (1) pct. 1 lit. a) poate executa şi lucrări prevăzute la alin. (1) pct. 1 lit. b) şi c), iar un artificier autorizat pentru lucrările prevăzute la alin. (1) pct. 1 lit. b) poate executa şi lucrările prevăzute la alin. (1) pct. 1 lit. c) şi invers.
Art. 1202
Operaţiunile pe care le poate efectua un pirotehnician autorizat sunt următoarele:
a)realizarea focurilor de artificii cu efecte luminoase sau sonore prin utilizarea articolelor pirotehnice de divertisment;
b)efectuarea de efecte luminoase sau acustice în timpul spectacolelor care se desfăşoară în interior ori exterior prin utilizarea articolelor pirotehnice de scenă;
c)utilizarea de alte articole pirotehnice, cum ar fi mijloacele de semnalizare acustice şi luminoase de diferite tipuri, de combatere a dăunătorilor şi protecţie a plantelor în agricultură, mijloacele producătoare de fum şi ceaţă, precum şi altele asemenea cu întrebuinţări tehnice;
d)realizarea de efecte speciale în producţii cinematografice prin utilizarea de articole pirotehnice.

Art. 121
(1)Dosarele prevăzute la art. 119 alin. (2) se înregistrează şi se păstrează la inspectoratele teritoriale de muncă la care au fost depuse pentru persoanele cărora le-a fost eliberat carnetul de artificier, respectiv de pirotehnician.
(2)Persoanelor care nu au promovat examenul de autorizare dosarul li se restituie pe bază de semnătură.
(3)Solicitantul poate relua procedura de autorizare numai după o perioadă de 30 de zile de la data restituirii dosarului.
(4)Autorizaţiile de artificieri şi pirotehnicieni acordate anterior prezentelor reglementări rămân valabile, în condiţiile legii.

Art. 122
(1)Inspectoratele teritoriale de muncă au obligaţia să ţină evidenţa nominală a tuturor artificierilor şi pirotehnicienilor autorizaţi, atât pentru cei salariaţi la diverşi operatori economici, cât şi pentru cei care practică această activitate în mod independent. Evidenţa respectivă trebuie să conţină numele persoanei autorizate, domiciliul, reşedinţa sau rezidenţa acestuia, tipul de lucrări pentru care este autorizat, data eliberării autorizaţiei, alte informaţii.
(2)Inspecţia Muncii va publica pe site-ul instituţiei lista completă a artificierilor şi pe cea a pirotehnicienilor autorizaţi, pe care le actualizează ori de câte ori este necesar.
(3)Operatorii economici care au angajaţi artificieri şi pirotehnicieni autorizaţi au obligaţia să comunice inspectoratelor teritoriale de muncă numele persoanelor autorizate angajate şi orice schimbare a acestora, în termen de 5 zile lucrătoare de la angajare şi, respectiv, de la schimbare.
(4)Artificierii şi pirotehnicienii autorizaţi au obligaţia, atunci când se schimbă datele lor de identificare, să comunice modificările respective, în termen de 5 zile lucrătoare de la schimbare, prin poştă sau prin PCU electronic, inspectoratului teritorial de muncă unde sunt înregistraţi.
(5)Artificierii şi pirotehnicienii, în cazul în care îşi schimbă domiciliul, reşedinţa sau rezidenţa, au obligaţia ca, prin poştă sau prin PCU electronic, concomitent cu îndeplinirea prevederilor alin. (4), să solicite înregistrarea la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia şi-au stabilit noul domiciliu sau noua rezidenţă, în termen de 5 zile lucrătoare de la schimbare.
(6)Inspecţia Muncii va actualiza listele prevăzute la alin. (2) cu noile informaţii prevăzute la alin. (4) şi (5) ale artificierului sau pirotehnicianului respectiv.

Art. 123
(1)Carnetul de artificier, respectiv de pirotehnician poate fi suspendat de către inspectorii de muncă cu atribuţii de control în acest domeniu, pe o perioadă de 3 luni, în situaţia în care se constată abateri ale titularului de la prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
(2)Atunci când constată abateri de la prevederile legale privind siguranţa publică, organele de poliţie pot face propuneri inspectoratelor teritoriale de muncă în vederea suspendării carnetului de artificier, respectiv de pirotehnician, pentru o perioadă de 3 luni.
(3)Artificierul sau pirotehnicianul căruia i s-a suspendat carnetul are obligaţia să predea acest carnet inspectoratului teritorial de muncă emitent, care îl va înapoia titularului după expirarea perioadei de suspendare.
(4)Carnetul de artificier, respectiv de pirotehnician se anulează de către inspectoratul teritorial de muncă emitent în următoarele cazuri:
a)ca urmare a încălcărilor grave sau repetate ale prevederilor legale privind regimul explozivilor/articolelor pirotehnice;
b)la întreruperea activităţii pentru o perioadă de mai mult de 4 ani.

Art. 124
(1)În cazul anulării carnetului de artificier/pirotehnician prevăzute la art. 123 alin. (4), acesta se predă inspectoratului teritorial de muncă emitent.
(2)Obţinerea unui nou carnet este posibilă numai după trecerea a cel puţin 2 ani de la data anulării, pe baza unui nou examen de autorizare.

Art. 125
(1)Anual, artificierii, respectiv pirotehnicienii autorizaţi au obligaţia să efectueze examene psihologice, din care să rezulte dacă aceştia sunt sau nu sunt apţi pentru activitatea pe care o îndeplinesc.
(2)Concluzia examenului prevăzut la alin. (1) se va transmite de către psihologul care l-a efectuat direct persoanei examinate, care are obligaţia de a o transmite inspectoratului teritorial de muncă, în copie.
(3)Examinarea psihologică trebuie efectuată cu 30 de zile înainte de data expirării valabilităţii ultimei examinări psihologice.
(4)Neefectuarea examenului psihologic în termenul prevăzut atrage suspendarea carnetului de artificier, respectiv de pirotehnician până la momentul efectuării examinării, iar în cazul în care examinarea nu este efectuată în următoarele 3 luni, se va proceda la anularea carnetului.
(5)În cazul în care în urma efectuării examenului psihologic rezultă că persoana examinată nu este aptă să îşi exercite meseria, i se retrage dreptul de practicare a meseriei de artificier sau pirotehnician şi i se anulează carnetul.
(6)Efectuarea instructajelor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi a celor privind activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor se face în conformitate cu reglementările legale în vigoare.

Art. 1251
(1)Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European, posesori ai unui document de calificare în profesia de artificier şi/sau de pirotehnist pentru focuri de artificii, obţinut în unul dintre aceste state, dobândesc, în contextul dreptului de stabilire, accesul la profesie în România, după recunoaşterea acestor documente de către Comisia de atestare, conform Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările ulterioare.
(2)Prevederile alin. (1) se aplică şi cetăţenilor români posesori ai documentelor de calificare în profesia de artificier şi/sau de pirotehnist pentru focuri de artificii, obţinute într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European.
(3)Recunoaşterea actului de studii este efectuată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării în condiţiile legii.
(4)[textul din Art. 125^1, alin. (4) din capitolul IX a fost abrogat la 22-feb-2011 de Art. I, punctul 34. din Hotarirea 95/2011]
Art. 1252
Operatorii economici care au ca lucrători artificieri sau pirotehnicieni autorizaţi, precum şi artificierii şi pirotehnicienii autorizaţi care îşi desfăşoară activitatea în mod independent, dar care sunt stabiliţi într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European şi care efectuează operaţiuni cu explozivi ori articole pirotehnice în regim transnaţional sau transfrontalier în România, au obligaţia să anunţe cu 5 zile înainte de desfăşurarea activităţilor respective, inclusiv prin intermediul PCU electronic, inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea.
Art. 1253
(1)Procedurile şi formalităţile de autorizare prevăzute în prezentele norme tehnice pot fi îndeplinite şi prin intermediul PCU electronic, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 68/2010.
(2)Prevederile prezentelor norme tehnice referitoare la PCU electronic se aplică în 60 de zile de la data operaţionalizării acestuia.
Art. 1254
În cazul în care este necesară verificarea legalităţii documentelor depuse în vederea autorizărilor sau notificărilor prevăzute de prezenta hotărâre, inspectoratul teritorial de muncă contactează autorităţile competente din statul membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European în cauză, prin intermediul Sistemului de informare al pieţei interne (IMI), în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 68/2010.
Art. 1255
Autorizarea artificierilor şi pirotehnicienilor, a depozitelor pentru materiile explozive şi a serviciilor cu materii explozive este exceptată de la procedura aprobării tacite, astfel cum aceasta este reglementată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 486/2003, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 1256
Prevederile privind procedurile şi formalităţile de autorizare, precum şi autorizarea artificierilor şi pirotehnicienilor, reglementate de prezentele norme tehnice, se completează cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 68/2010.

CAPITOLUL X:
[textul din capitolul X a fost abrogat la 22-feb-2011 de Art. I, punctul 36. din Hotarirea 95/2011]
CAPITOLUL XI:Dispoziţii finale
Art. 135
Măsurile de siguranţă privind folosirea materiilor explozive şi executarea lucrărilor de împuşcare la locurile de muncă se vor reglementa prin norme de protecţie a muncii elaborate conform actelor normative în vigoare.
Art. 136
În cazurile în care apar alte categorii de lucrări decât cele prevăzute la art. 126 alin. (1) lit. a)-g), condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru şcolarizarea şi autorizarea artificierilor se stabilesc de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.
Art. 137
- Anexele nr. 1-10 fac parte integrantă din prezentele norme tehnice.
ANEXA Nr. 1:

MINISTERUL MUNCII ŞI SOLIDARITĂŢII SOCIALE

INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ AL

JUDEŢULUI ............................................

Nr. .......... din ...........................................

MINISTERUL DE INTERNE

INSPECTORATUL DE POLIŢIE

AL JUDEŢULUI .........................

sau

DIRECŢIA GENERALĂ DE POLIŢIE

A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

Nr. ............. din ..........................

AUTORIZAŢIE
În baza art. 8 din "Legea privind regimul materiilor explozive nr. 126/1995, cu modificările şi completările ulterioare", se autorizează .................. cu sediul în .................... str. .................... nr. ........ judeţul .................. de a produce, prepara, deţine, transporta, comercializa şi folosi materii explozive, cu respectarea prevederilor din reglementările în vigoare *).
*) Se vor indica (înscrie) numai operaţiile care fac obiectul autorizării.

INSPECTOR ŞEF,

ITM al judeţului

.......................................

ŞEF

Inspectorat de politie al judeţului ..............

sau

Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti

...............................................

VIZE ANUALE

Nr. crt.

Anul

ITM al judeţului

Inspectoratul de poliţie al judeţului

sau

Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti

1.

   

2.

   

3.

   

4.

   

5.

   
ANEXA Nr. 2:

MINISTERUL MUNCII ŞI SOLIDARITĂŢII SOCIALE

INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ AL

JUDEŢULUI ............................................

Nr. .......... din ...........................................

MINISTERUL DE INTERNE

INSPECTORATUL DE POLIŢIE

AL JUDEŢULUI .........................

sau

DIRECŢIA GENERALĂ DE POLIŢIE

A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

Nr. ............. din ..........................

AUTORIZAŢIE
În baza art. 9 din "Legea privind regimul materiilor explozive nr. 126/1995, cu modificările şi completările ulterioare", se autorizează funcţionarea depozitului de materii explozive, amplasat pe teritoriul (comună, oraş, municipiu) ................ judeţul ............. aparţinând de ................ cu sediul în ............ str. ................. nr. .......... judeţul ...........................
Depozitul are caracter ......................................... *) şi poate fi utilizat pentru păstrarea cantităţilor de materii explozive specificate pe verso.
*) Se indică tipul depozitului conform Normelor Tehnice.

INSPECTOR ŞEF,

ITM al judeţului

.......................................

ŞEF

Inspectorat de politie al judeţului ..............

sau

Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti

...............................................

VIZE ANUALE

Nr. crt.

Anul

ITM al judeţului

Inspectoratul de poliţie al judeţului

sau

Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti

1.

   

2.

   

3.

   

4.

   

5.

   
VERSO-UL AUTORIZAŢIEI

Nr. camerei

Materii explozive

U/M

Echivalent în trotil

..................

............................

...........

............................

..................

............................

...........

............................

..................

............................

...........

............................

ANEXA Nr. 3a):
Distanţele minime de siguranţă ale depozitului faţă de obiectivele exterioare înconjurătoare se vor stabili după valoarea suprapresiunii din frontul undei de şoc, calculată după relaţia:
pf = 0,84+ 2,72 + 73, în care:
pf = suprapresiunea din frontul undei de şoc (kg/cm2);
q = cantitatea de materii explozive exprimată în echivalent trotil, aflată în clădirea depozitului, al cărei efect distrugător se extinde pe cea mai mare distanţă (kg);
R = distanţa măsurată de la această clădire până la obiectivul considerat (m).
Suprapresiunea în frontul undei de şoc se stabileşte cu ajutorul tabelului din anexa nr. 3 b), corespunzător naturii construcţiilor învecinate şi efectului distrugător admis.
ANEXA Nr. 3b):: Gradul de distrugeri provocat de suprapresiunea din frontul undei de şoc asupra diferitelor obiective exterioare

Nr. crt.

Felul obiectivelor exterioare

Valoarea suprapresiunii în frontul undei de şoc pf (kg/cm2)

Distrugeri

totale

Distrugeri

puternice

Distrugeri

medii

Distrugeri

uşoare

Avarii

neînsemnate

0

1

2

3

4

5

6

1

Clădiri din beton armat

0,80-1,00

0,50-0,80

0,30-0,80

0,10-0,30

0,03-0,05

2

Clădiri din cărămidă cu mai multe etaje

0,20-0,40

0,20-0,30

0,10-0,20

0,05-0,10

0,03-0,05

3

Clădiri din cărămidă cu puţine etaje

0,35-0,45

0,25-0,35

0,15-0,25

0,07-0,15

0,03-0,05

4

Case din lemn

0,20-0,30

0,12-0,20

0,09-0,12

0,06-0,08

0,03-0,05

5

Construcţii industriale cu schelet metalic

0,50-0,80

0,30-0,50

0,20-0,30

0,05-0,20

0,03-0,05

6

Reţele ale gospodăriei locale

10,0-15,0

6,00-10,00

2,00-6,0*)

2,00-6,00*)

-

7

Poduri metalice de cale ferată

1,5-2,0

1,5-2,0

1,0-1,5

0,5-1,00

-

8

Cale ferată

3,0-5,0

3,0-5,0

1,5-3,0

1,0-1,5

-

9

Garnituri de cale ferată

1,0-2,0

1,0-2,0

0,4-0,8

0,3-0,4

-

10

Linii aeriene de înaltă tensiune

-

-

-

-

-

11

Linii de transmisii aeriene pe stâlpi de lemn

-

0,3

-

-

-

12

Cabluri subterane

-

3,8

-

-

-

13

Fideri şi staţii de transformatori

-

0,5

-

-

-

14

Ziduri de sprijin

-

1,5

-

-

-

15

Baraje şi diguri

-

4,5

-

-

-

16

Geamuri sparte complet

 

-

-

-

0,02-0,07

17

Geamuri sparte parţial

-

-

-

-

0,01-0,02

18

Vătămarea omului.

a)moartea sigură

4,0-6,0

-

-

-

-

b)traumatisme foarte grave, practic incompatibile cu viaţa

-

1,0

0,50-1,00

-

~

c) traumatisme grave (fracturi, hemoragii interne)

-

-

-

0,3-0,5

-

d) traumatisme mijlocii (contuzii, surditate)

-

-

-

-

0,2-0,3

e) traumatisme uşoare (contuzii, ţiuitul urechilor)

     

* După adâncimea la care sunt instalate

ANEXA Nr. 3c):Tabel cu distanţele de siguranţă calculate în funcţie de valoarea suprapresiunii pf din frontul undei de şoc

pf

(kg/cm2)

q (kg) echivalent trotil

10

25

50

75

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

2000

Distanţa, R (m)

2,00

0,504

4

6

7

8

9

12

13

15

16

17

18

18

19

20

25

1,90

0,492

4

6

7

8

9

12

14

15

16

17

18

19

20

20

26

1,80

0,480

4

6

8

9

10

12

14

15

16

18

18

19

20

21

26

1,70

0,468

5

6

8

8

10

12

14

16

17

18

19

20

21

21

27

1,60

0,454

5

6

8

9

10

13

15

16

17

19

20

20

21

22

28

1,50

0,442

5

7

8

10

10

13

15

17

18

19

20

21

22

23

29

1,40

0,428

5

7

9

10

11

14

16

17

19

20

21

22

23

23

29

1,30

0,414

5

7

9

10

11

14

16

18

19

20

21

22

23

24

30

1,20

0,398

5

7

9

11

12

15

17

19

20

21

22

23

24

25

32

1,10

0,381

6

8

10

11

12

15

18

19

21

22

23

24

25

26

33

1,00

0,362

6

8

10

12

13

14

18

20

22

23

24

26

27

28

35

0,95

0,355

6

8

10

12

13

16

19

21

22

24

25

26

27

28

35

0,90

0,345

6

8

11

12

13

17

19

21

23

24

26

27

28

29

37

0,85

0,335

6

9

11

13

14

17

20

22

24

25

26

28

29

30

38

0,80

0,326

7

9

11

13

14

18

20

23

24

26

27

28

30

31

39

0,75

0,315

7

9

12

13

15

19

21

23

25

27

28

29

31

32

40

0,70

0,304

7

10

12

14

15

19

22

24

26

28

29

31

32

33

41

0,65

0,292

7

10

13

14

16

20

23

25

27

29

30

32

33

34

43

0,60

0,281

8

10

13

15

16

21

24

26

28

30

32

33

34

36

45

0,55

0,267

8

11

14

16

17

22

25

28

30

32

33

35

36

38

47

0,50

0,255

8

11

14

17

18

23

26

29

31

33

35

36

38

40

50

0,45

0,239

9

12

15

18

19

24

28

31

33

35

37

39

40

42

53

0,40

0,225

10

13

16

19

21

26

30

33

35

37

39

41

43

44

56

0,35

0,206

10

14

18

20

23

28

32

36

39

41

43

45

47

49

61

0,30

0,190

11

15

19

22

24

31

35

39

42

44

47

49

51

53

66

0,25

0,168

13

17

22

25

28

35

40

44

47

50

53

55

57

59

75

0,20

0,146

15

20

25

29

32

40

46

50

54

58

61

64

66

68

86

0,15

0,119

18

25

31

35

39

49

56

62

66

71

75

78

81

84

106

0,10

0,088

24

33

42

48

53

66

76

84

90

96

101

105

110

114

143

0,09

0,082

26

36

45

51

57

71

82

90

97

103

108

113

118

122

154

0,08

0,075

29

39

49

56

62

78

89

98

106

112

118

124

129

133

168

0,07

0,066

33

44

56

64

70

98

101

112

120

128

135

141

147

152

191

0,06

0,059

36

49

62

72

79

99

113

125

135

143

151

157

164

170

214

0,05

0,050

43

58

74

84

93

117

134

147

159

169

178

186

193

200

252

0,04

0,042

51

70

88

100

110

139

159

175

189

201

212

221

230

238

300

0,03

0,032

67

91

115

132

145

183

209

230

248

263

278

290

301

313

394

0,02

0,022

98

133

167

192

211

266

304

335

361

383

408

422

440

455

573

0,01

0,012

180

243

307

352

387

487

558

614

662

703

740

773

804

833

1050

pf

(kg/cm2)

q (kg) echivalent trotil

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

45000

Distanţa, R (m)

2,00

0,504

29

32

34

36

38

40

41

43

49

54

58

62

65

68

71

1,90

0,492

30

32

35

37

39

41

42

44

50

55

59

63

67

70

72

1,80

0,480

30

33

36

38

40

42

43

45

51

57

61

65

68

71

74

1,70

0,468

31

34

37

39

41

43

44

46

53

58

62

66

70

73

76

1,60

0,454

32

35

38

40

42

44

46

47

54

60

64

68

72

75

78

1,50

0,442

33

36

39

41

43

45

47

49

56

61

66

70

74

77

81

1,40

0,428

34

37

40

42

45

47

49

50

58

63

68

73

76

80

83

1,30

0,414

35

38

41

44

46

48

50

52

60

66

71

75

79

83

86

1,20

0,398

36

40

43

46

48

50

52

54

62

68

73

78

82

86

89

1,10

0,381

38

42

45

48

50

52

55

57

65

71

77

82

86

90

93

1,00

0,362

40

44

47

50

53

55

57

59

68

75

81

86

90

94

98

0,95

J),355

41

45

48

51

54

56

59

61

69

76

82

88

92

96

100

0,90

0,345

42

46

50

53

55

58

60

62

71

79

85

90

95

99

103

0,85

0,335

43

47

51

54

57

60

62

64

74

81

87

93

98

102

106

0,80

0,326

44

49

52

56

59

61

64

66

76

83

90

95

100

105

109

0,75

0,315

46

50

54

58

61

63

66

68

78

86

93

99

104

109

113

0,70

0,304

47

52

56

60

63

66

68

71

81

89

96

102

108

113

117

0,65

0,292

49

54

59

62

66

68

71

74

84

93

100

106

112

117

122

0,60

0,281

51

56

61

65

68

71

74

77

88

97

104

111

116

122

127

0,55

0,267

54

59

64

68

72

75

78

81

92

102

110

116

122

128

133

0,50

0,255

57

62

67

71

75

78

82

84

97

106

115

122

128

134

140

0,45

0,239

60

66

72

76

80

84

87

90

103

114

122

130

137

143

149

0,40

0,225

64

71

76

81

85

89

93

96

110

121

130

138

145

152

158

0,35

0,206

70

77

83

88

93

97

101

105

120

132

142

151

157

166

173

0,30

0,190

76

84

90

96

101

105

110

113

130

143

154

164

172

180

187

0,25

0,168

86

94

102

108

114

119

124

128

147

162

174

185

195

204

212

0,20

0,146

98

109

117

124

131

137

142

148

169

186

200

213

224

234

244

0,15

0,119

121

133

144

153

161

168

175

181

207

228

246

261

275

287

299

0,10

0,088

164

180

194

206

217

227

236

245

280

308

332

353

372

385

405

0,09

0,082

176

194

208

222

233

244

254

263

301

332

357

379

399

417

438

0,08

0,075

192

212

228

242

255

267

278

288

329

362

390

414

436

456

473

0,07

0,066

218

242

259

276

290

303

316

326

363

412

444

471

497

518

538

0,06

0,059

244

269

290

308

324

339

353

366

418

460

496

527

554

580

603

0,05

0,050

288

318

342

364

382

400

416

431

493

543

585

621

654

684

712

0,04

0,042

344

378

407

433

455

476

495

513

587

646

696

740

779

814

848

0,03

0,032

450

497

434

568

597

625

650

673

771

848

914

971

1022

1069

1113

0,02

0,022

657

721

777

826

868

909

946

980

1121

1237

1330

1412

1489

1555

1618

0,01

0,012

1202

1223

1425

1514

1594

1668

1735

1795

2055

2262

2440

2589

2726

2850

2967

pf

(kg/cm2)

q (kg) echivalent trotil

50000

55000

60000

65000

70000

75000

80000

85000

90000

95000

100000

110000

120000

130000

140000

150000

Distanţa, R (m)

2,00

0,504

73

76

78

80

82

84

85

87

89

91

92

95

98

101

103

105

1,90

0,492

75

77

80

82

84

86

87

89

91

93

94

97

100

103

106

108

1,80

0,480

77

79

82

84

86

88

90

92

93

95

97

100

103

106

108

111

1,70

0,468

79

81

84

86

88

90

92

94

96

97

99

102

105

108

111

114

1,60

0,454

81

84

86

89

91

93

95

97

99

101

102

106

109

112

114

117

1,50

0,442

83

86

89

91

93

95

98

99

101

103

105

108

111

114

117

120

1,40

0,428

86

89

91

94

96

99

101

103

105

107

108

112

115

118

121

124

1,30

0,414

89

92

95

97

100

102

104

106

108

110

112

116

119

122

125

128

1,20

0,398

93

96

98

101

104

106

108

110

113

115

117

120

124

127

130

133

1,10

0,381

97

100

103

106

108

111

113

115

118

120

122

126

130

133

136

140

1,00

0,362

102

105

108

111

114

116

119

121

124

126

128

L 132

136

140

144

147

0,95

0,355

104

107

110

113

116

119

121

124

126

129

131

135

139

143

146

150

0,90

0,345

107

110

113

117

119

122

125

127

130

132

135

139

143

147

150

154

0,85

0,335

110

114

117

120

123

126

129

131

134

136

139

143

147

151

155

159

0,80

0,326

113

117

120

123

126

129

132

135

137

140

142

147

151

155

159

163

0,75

0,315

117

121

124

128

131

134

137

140

142

145

147

152

157

161

165

169

0,70

0,304

121

125

129

132

136

139

142

145

147

150

153

158

162

167

171

175

0,65

0,292

126

130

134

138

141

144

148

151

153

156

159

164

169

173

178

182

0,60

0,281

131

135

140

143

147

150

153

157

160

163

165

170

176

180

185

189

0,55

0,267

138

142

147

151

154

158

161

165

168

171

174

179

185

190

194

199

0,50

0,255

144

149

153

157

162

165

169

173

176

179

182

188

193

199

204

208

0,45

0,239

154

159

164

168

172

176

180

184

187

191

194

200

206

212

217

222

0,40

0,225

164

170

174

179

183

187

192

195

199

203

206

212

219

225

231

236

0,35

0,206

179

184

190

195

200

205

209

213

218

222

225

233

239

246

252

258

0,30

0,190

194

200

206

212

217

222

227

231

236

240

244

252

260

267

273

280

0,25

0,168

219

226

233

239

245

251

256

262

267

272

275

285

294

301

309

318

0,20

0,146

252

260

268

275

283

289

295

301

307

313

318

328

338

347

356

364

0,15

0,119

310

319

329

338

346

354

362

369

376

383

390

403

414

426

436

446

0,10

0,088

419

432

445

457

468

479

490

500

509

519

528

544

560

576

590

604

0,09

0,082

449

464

477

490

503

514

525

536

546

556

566

584

601

618

633

647

0,08

0,075

491

507

522

536

549

562

575

586

597

608

619

639

658

675

692

708

0,07

0,066

558

576

593

609

624

639

654

666

679

691

703

726

747

768

787

805

0,06

0,059

625

645

664

682

698

715

730

745

760

773

787

812

836

859

880

901

0,05

0,050

737

761

783

804

824

843

862

879

896

913

928

958

986

1013

1038

1064

0,04

0,042

877

905

932

937

981

1004

1026

1047

1067

1086

1105

1141

1174

1206

1236

1265

0,03

0,032

1151

1190

1224

1257

1288

1318

1347

1374

1400

1426

1451

1497

1541

1583

1522

1660

0,02

0,022

1675

1729

1780

1828

1873

1917

1958

1999

2037

2074

2110

2178

2242

2303

2360

2415

0,01

0,012

3071

3170

3262

3351

3434

3514

3591

3664

3734

3803

3868

3993

4110

4222

4327

4428

NOTA:
- Pentru determinarea distanţelor exterioare de siguranţă ale depozitului se va stabili mai întâi gradul de distrugeri acceptat pentru obiectivele din vecinătate, potrivit cu natura şi importanţa lor, respectiv valoarea suprapresiunii din frontul undei de şoc care va ajunge până la ele şi cu ajutorul tabelelor se va stabili distanţa R până la obiectivul considerat.
- Pentru obiectivele exterioare care nu sunt menţionate concret în anexa 3 b se va proceda prin asimilare.
- Distanţele de siguranţă se vor dubla dacă suflul pe direcţia interesată este dirijat de-a lungul văilor şi se vor reduce la jumătate pentru depozitele de suprafaţă prevăzute cu valuri.
- În cazuri bine justificate, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale poate da derogări pe termen limitat la parametrii prevăzuţi mai sus.
ANEXA Nr. 4a):CONDIŢIILE pe care trebuie să le îndeplinească depozitele subterane legate sau nelegate de reţeaua unei mine
(1)_
a)Grosimea minimă a stratului de rocă aflat deasupra încăperilor depozitelor subterane, în metri, se stabileşte după datele din tabelul următor:

N r. crt.

Natura rocii

Capacitatea încăperii (kg echivalent trotil)

Observaţii

500

1000

2000

3000

4000

5000

8000

0000

2000

15000

20000

25000

1.

Straturi argiloase neconsolidate

18

22

28

32

36

38

45

48

51

55

61

65

Pentru capacităţile cuprinse între valorile indicate în această anexă sau mai mari grosimea rocii care acoperă depozitele se va calcula după relaţia:

2.

Straturi nisipoase

17

21

27

31

34

36

42

45

48

52

57

62

3.

Straturi pietriş mărunt

16

20

25

29

32

34

40

43

46

49

54

59

4.

Straturi pietriş

15

19

24

28

31

33

38

41

44

47

52

56

5.

Şisturi argiloase şi marnoase

15

18

23

27

30

32

37

40

42

45

50

54

6.

Roci şistoase

14

18

22

26

28

31

36

38

41

44

46

52

7.

Roci tari

13

17

21

24

27

29

34

38

38

41

45

49

8.

Roci eruptive şi metamorfice

12

15

17

21

23

27

29

32

34

36

40

42

NOTĂ:
q = capacitatea maximă de materii explozive ce se înmagazinează, în kg echivalent trotil.
Valorile coeficientului "b" în funcţie de natura rocilor sunt următoarele:
1.Straturi argiloase neconsolidate 1,25
2.Straturi nisipoase 1,50
3.Straturi pietriş mărunt 1,75
4.Straturi pietriş 2,00
5.Şisturi argiloase şi marnoase 2,25
6.Roci şistoase 2,50
7.Roci tari 3,00
8.Roci eruptive şi metamorfice 4,50
Dacă la suprafaţa terenului, deasupra camerelor de depozitare, nu se găsesc obiective care ar putea fi distruse în cazul unei eventuale explodări a materiilor explozive depozitate, grosimea rezultată din calcul poate fi redusă cu 25 %, fără să fie mai mică de 6 m. În acest caz terenul de la suprafaţă care ar putea fi influenţat de explozie se îngrădeşte cu gard de sârmă ghimpată cu înălţimea de minimum 2 m.
b)Grosimea pereţilor despărţitori dintre două camere de depozitare vecine se stabileşte după camera cu capacitatea de depozitare cea mai mare şi trebuie să fie de minimum 6 m pentru capacităţi de până la 3.900 kg materii prime explozive în echivalent trotil şi de minimum 10 m pentru capacităţi mai mari de 3.900 kg materii explozive în echivalent trotil.
c)Depozitele se amplasează în locuri uscate şi asigurate contra inundaţiilor, iar construcţiile se prevăd cu canale pentru scurgerea apei. Susţinerea excavaţiilor, dacă este necesară, se face cu materiale incombustibile şi ignifugate.
d)Galeriile de acces se construiesc în linii frânte cu coturi la 900. În dreptul fiecărui cot se prevede, în prelungirea direcţiei spre ieşire, o nişă de cel puţin 2 m adâncime şi cu acelaşi profil ca al galeriei. În dreptul fiecărei camere de depozitare se vor prevedea de asemenea nişe de amortizare, cu aceleaşi profile ca ale galeriilor de acces respective şi a căror adâncime trebuie să fie:
- de 2 m, în cazul camerelor cu capacităţi de până la 1.000 kg materii explozive în echivalent trotil sau în cazul camerelor de mânuire;
- de 3 m, în cazul camerelor cu capacităţi mai mari de 1.000 kg materii explozive în echivalent trotil;
e)La depozitele noi intrarea la diferitele camere de depozitare sau de mânuire trebuie să aibă acelaşi profil cu cel al camerei respective.
f)Profilele galeriilor de acces în depozitele noi trebuie să aibă următoarele dimensiuni minime:
- la profilele trapezoidale lăţimea vetrei trebuie să fie de 2,1 m şi înălţimea de 2 m între vatră şi tavan;
- la profilele circulare raza minimă trebuie să fie de 1,2 m.
g)Lungimea galeriei de acces trebuie să fie cea necesară obţinerii deasupra camerelor de depozitare a grosimii de rocă acoperitoare, calculată conform tabelului din prezenta anexă.
h)Fiecare cameră de depozitare trebuie prevăzută cu o singură legătură cu galeria de acces şi trebuie să aibă lungimea de maximum 10 m. Camerele depozitelor subterane nelegate la reţeaua minei, cu capacităţi mai mari de 8.000 kg materii explozive în echivalent trotil, pot fi mai lungi de 10 m, însă în acest caz trebuie prevăzute cu două legături cu galeria de acces.
i)Toate părţile metalice ale instalaţiilor electrice, care în mod normal nu se găsesc sub tensiune, dar care în mod accidental pot ajunge sub tensiune, trebuie legate la pământ cu o rezistenţă de scurgere de cel mult 2 ohmi.
(2)În afară de condiţiile de mai sus, la depozitele subterane noi nelegate la reţeaua minei, care se construiesc după intrarea în vigoare a prezentelor norme tehnice, se respectă şi următoarele:
a)distanţa în linie dreaptă, măsurată în plan, de la prima cameră de depozitare spre gura de intrare în depozit, faţă de obiectivele din vecinătate trebuie să fie de cel puţin 80 m;
b)galeria de acces până la prima cameră de depozitare a materiilor explozive trebuie să aibă cel puţin 3 coturi la 900 prevăzute cu nişe de amortizare;
c)camerele de distribuire pentru materii explozive pot fi amplasate şi după al doilea cot, fiind interzisă însă păstrarea materiilor explozive rămase după distribuire în aceste camere;
d)la capacităţi de până la 200 kg materii explozive în echivalent trotil depozitele pot fi aerisite şi cu ajutorul instalaţiilor mecanice de ventilaţie parţială, care trebuie să aibă ventilatorul montat în exteriorul depozitelor;
e)pentru capacităţi mai mari de 200 kg materii explozive în echivalent trotil depozitele trebuie prevăzute cu suitori de aeraj, ale căror guri de ieşire se acoperă cu grătare. De asemenea, gurile suitorilor de aeraj se înconjoară cu garduri din sârmă ghimpată cu înălţimea de minimum 2 m, la distanţă de 5 m de acestea.
(3)Depozitele subterane noi legate la reţeaua minei trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a)amplasarea se face la o distanţă de minimum 60 m de cele mai apropiate construcţii mai importante (de exemplu: rampe de puţuri, camere de maşini, staţii de ventilare, fronturi de lucru);
b)trebuie să aibă un pilier de cel puţin 30 m grosime între camerele de depozitare şi cele mai apropiate construcţii miniere prin care se efectuează transportul mecanic şi circulaţia intensă a oamenilor;
c)la depozitele cu capacităţi mai mari de 200 kg materii explozive în echivalent trotil, care se vor construi după intrarea în vigoare a prezentelor norme tehnice, aerisirea se asigură printr-o legătură directă la circuitul de aer principal şi printr-o a doua legătură cu curentul de evacuare a aerului viciat din mină, astfel încât gazele şi fumul de la un eventual incendiu sau explozie în depozite să nu treacă pe la locurile de muncă active din mină.
ANEXA Nr. 4b):ÎNCĂPERE SUBTERANĂ DE DEPOZITARE MATERII EXPLOZIVE, CU CAPACITATEA DE PÂNĂ LA 200 kg ECHIVALENT TROTIL
ANEXA Nr. 5:DISTANŢELE MINIME DE SIGURANŢĂ interioare, dintre clădirile depozitului de suprafaţă sau semiîngropate (bordeie)

Capacitatea clădirii depozit (kg) echiv. trotil

Distanţa

Capacitatea clădirii depozit (kg) echiv. trotil

Distanţa

Observaţii

1

2

3

4

5

500

24

9000

62

Pentru capacităţile intermediare distanţele de siguranţă interioare se vor calcula cu relaţia



în care:

R: distanta (m) dintre clădiri măsurată între pereţii exteriori ai acestora;

q: cantitatea de materii explozive (kg) echivalent trotil

1000

30

10000

64

2000

38

15000

74

3000

43

20000

81

4000

48

25000

88

5000

51

30000

93

6000

54

35000

98

7000

57

40000

103

8000

60

  
NOTA:
1.Distanţele de siguranţă interioare calculate ca mai sus se vor putea reduce, până la jumătate, pentru clădirile prevăzute cu obstacole protectoare.
2.Distanţa minimă între două clădiri vecine va fi determinată de clădirea care are capacitatea cea mai mare.
3.Dacă din calcul sau faţă de prevederile pct. l rezultă distanţe mai mici de 13 (m) se vor prevedea distanţe de siguranţă interioare de minimum 13 (m).
ANEXA Nr. 6:REALIZAREA VALURILOR DE PĂMÂNT

a = 1 - 2 m

a = 1 - 2 m

b = max 8 m

b = 1,5 x 2,2 m

c = min 1 m

d = min 2 m

ANEXA Nr. 7:
REGIM SPECIAL
DENUMIREA UNITĂŢII
DEPOZITUL ................
REGISTRUL DE EVIDENŢA INTRĂRII ŞI IEŞIRII MATERIILOR EXPLOZIVE ÎN ŞI DIN DEPOZIT (de bază şi de consum)

ANUL ............................
 

1

Ziua luna şi ora schimbului

  
 

2

Dinamită, (kg)

Explozivi propriuzişi

Stocul existent la orele ......

 

3

Astralită, (kg)

 

4

Explozivi antigrizutoşi tip ...(kg)

 

5

 
 

6

Exploziv provenit din resturi şi rateuri, (kg)

 

7

Capse pirotehnice tip ... , (kg)

Mijloace de iniţiere

 

8

Capse electrice instantanee tip ...(buc)

 

9

Capse electrice cu întârziere semisecundă tip ..... (buc)

 

10

Capse electrice cu întârziere de milisecundă tip ... (buc)

 

11

Fitil de amorsare (Bickford), (m)

 

12

Fitil detonant tip ... (m)

 

13

Bustere tip ... (buc)

 

14

Sistem de iniţiere neelectric tip ...(buc)

 

15

 

Alte materii explozive

 

16

 
 

17

Dinamită, (kg)

Explozivi propriuzişi

Cantităţile intrate în cursul zilei

 

18

Astralită, (kg)

 

19

Explozivi antigrizutoşi tip ... (kg)

 

20

 

21

Exploziv provenit din resturi şi rateuri, (kg)

 

22

Capse pirotehnice tip ... , (kg)

Mijloace de iniţiere

 

23

Capse electrice instantanee tip ... (buc)

 

24

Capse electrice cu întârziere semisecundă tip ... (buc)

 

25

Capse electrice cu întârziere de milisecundă tip ... (buc)

 

26

Fitil de amorsare (Bickford), (m)

 

27

Fitil detonant tip ... (m)

 

28

Bustere tip ... (buc)

 

29

Sistem de iniţiere neelectric tip ... (buc)

 

30

 

Alte materii explozive

 

31

  
 

32

Provenienţa materialului şi documentele în baza cărora s-a făcut primirea

  
 

33

Dinamita, (kg)

Explozivi propriuzişi

Cantităţile eliberate

 

34

Astralită, (kg)

 

35

Explozivi antigrizutoşi tip ... (kg)

 

36

 

37

Exploziv provenit din resturi şi rateuri, (kg)

 

38

Capse pirotehnice tip ... , (kg)

Mijloace de iniţiere

 

39

Capse electrice instantanee tip ... (buc)

 

40

Capse electrice cu întârziere semisecundă tip ... (buc)

 

41

Capse electrice cu întârziere de milisecundă tip ... (buc)

 

42

Fitil de amorsare (Bickford), (m)

 

43

Fitil detonant tip ... (m)

 

44

Bustere tip ... (buc)

 

45

Sistem de iniţiere neelectric tip ... (buc)

 

46

 

Alte materii explozive

 

47

 
 

48

Documentele în baza cărora s-a făcut eliberarea

  
 

49

Cui s-a eliberat

  
 

50

Dinamită, (kg)

Explozivi propriuzişi

Stocul existent

 

51

Astralită, (kg)

 

52

Explozivi antigrizutoşi tip ... (kg)

 

53

 

54

Exploziv provenit din resturi şi rateuri, (kg)

 

55

Capse pirotehnice tip ... , (kg)

Mijloace de iniţiere

 

56

Capse electrice instantanee tip ... (buc)

 

57

Capse electrice cu întârziere semisecundă tip ... (buc)

 

58

Capse electrice cu întârziere de milisecundă tip ...(buc)

 

59

Fitil de amorsare (Bickford), (m)

 

60

Fitil detonant tip ...(m)

 

61

Bustere tip ... (buc)

 

62

Sistem de iniţiere neelectric tip ... (buc)

 

63

 

Alte materii explozive

 

64

 
 

65

OBSERVAŢII

 
ANEXA Nr. 8:
REGIM SPECIAL
UNITATEA ........................
SUBUNITATEA ................
COMANDA DE MATERII EXPLOZIVE NR. ......................

Data ............. şi ora schimbului .....................

Numele şi prenumele primitorului (artifi-cierului)

Explozivi propriuzişi

Mijloace de iniţiere

Alte materii explo-zive

Semn-ătura

de primire

 

Dina-mită

(kg)

Astra-lită

(kg)

Ex-plozivi anti-grizu-toşi

tip

.....

(kg)

 

Capse piro-teh-nice

tip .....

(buc)

Capse electrice instan-tanee

tip .....

(buc)

Capse electrice cu întârziere de semi-secundă

de tip ...

(buc)

Capse electrice cu întârziere de mili-secunde

de tip ...

(buc)

Fitil de Amor-sare

(Bick-ford)

Fitil deto-nant

tip .....

(m)

Bus-tere

tip .....

(m)

Sistem de iniţiere nee-lectric

(buc)

   
                
                

TOTAL

               

Şef schimb subunitate

.............................

Am predat din depozit

Distribuitor,

.............................

ANEXA Nr. 9:
REGIM SPECIAL
UNITATEA .................................................
SUBUNITATEA ..........................................
ÎNDEPLINIREA COMENZII NR. ...................
Primitorul (artificierul) ..................... a executat la ........................

data de ............ schimbul ......... următoarele lucrări .....................

Operaţia de mişcare a materiilor explozive (primire, consum, restituire/ predare)

Explozivi propriu-zişi

Mijloace de iniţiere

Alte materii explo-zive

Semnă-tura celui ce atesta operaţia şi cantitatea de materii explozive utilizate

Dina-mită

(kg)

Astra-lită

(kg)

Ex-plozivi anti-grizu-toşi

tip ...

(kg)

 

Capse piro-teh-nice

tip .

...

(buc)

Capse elec-trice instan-tanee

tip

...

(buc)

Capse elec-trice cu întâr-ziere de semi-secun-dă

tip

...

(buc)

Capse elec-trice cu întâr-ziere de mili-se-cunde

tip

...

(buc)

Fitil de amor-sare

(Bick-ford)

(m)

Fitil deto-nant

tip ...

(m)

Bus-tere

tip ...

(buc)

Sis-tem de ini-ţiere nee-lec-tric

(buc)

  

Materii explozive luate în primire:

- de la depozit

- de la alt artificier

 
              

Predător

              

Predător

Total primit

              

Primitor (artificier)

Materii explozive consumate la locul de muncă

              

Conducă-torul locului de muncă

                

Total consumat

              

Primitor (artificier)

Materii explozive restituite/ redate

- la depozit

- la alt artificier

 
              

Primitor

              

Primitor

Total predat

              

Predător

Materii explozive provenite din resturi neexplodate şi rateuri

              

Primitor

Semnătura primitorului (artificierului)

.......................................
ANEXA Nr. 10a):
Coperta
MINISTERUL MUNCII ŞI SOLIDARITĂŢII SOCIALE
CARNET DE ARTIFICIER

Pag. 1

verso-ul copertei

Numele şi prenumele

................................

Locul şi data naşterii

...............................

Emis de I.T.M. judeţul

................................

nr. ..... din .............

fotografie

INSPECTOR ŞEF,

L.S.

Semnătura artificierului

.......................

Pag. 2 şi 3

Are dreptul să execute următoarele lucrări de împuşcare *):

- 1. ..............................

- 2. ..............................

- 3. ..............................

*) Fiecare completare se va data, semna şi ştampila de către Inspectoratul teritorial de muncă.

Pag. 4

Sancţiuni cu ridicarea carnetului

(sancţiunea, data, numele, prenumele, funcţia şi semnătura celui care a aplicat sancţiunea)

ANEXA Nr. 10b):
Coperta
MINISTERUL MUNCII ŞI SOLIDARITĂŢII SOCIALE
CARNET DE PIROTEHNIST PENTRU FOCURI DE ARTIFICII

Pag. 1

verso-ul copertei

Numele şi prenumele

................................

Locul şi data naşterii

...............................

Emis de I.T.M. judeţul

................................

nr. ..... din .............

fotografie

INSPECTOR ŞEF,

L.S.

Semnătura pirotehnistului pentru focuri de artificii

.......................

Pag. 2 şi 3

Are dreptul să execute următoarele lucrări

- 1. Focuri de artificii cu obiecte pirotehnice

clasa ............ şi ......................................

*) Fiecare completare se va data, semna şi ştampila de către Inspectoratul teritorial de muncă.

Pag. 4

Sancţiuni cu ridicarea carnetului

(sancţiunea, data, numele, prenumele, funcţia şi semnătura celui care a aplicat sancţiunea)

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 479 din data de 4 iulie 2002
*) - termenii "pirotehnist" şi "pirotehnist pentru focuri de artificii" se înlocuiesc cu termenul "pirotehnician".

Documente corelate

Acte numărul de obiecte din listă: (5)
Modificat de numărul de obiecte din listă: (4)
Acte influenţate numărul de obiecte din listă: (1)