Capitolul iv - Depozitarea materiilor explozive - Norme Tehnice din 2002 privind deţinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, mânuirea şi folosirea materiilor explozive utilizate în orice alte operaţiuni specifice în activităţile deţinătorilor, precum şi autorizarea artificierilor şi a pirotehnicienilor

M.Of. 479

În vigoare
Versiune de la: 22 Februarie 2011
CAPITOLUL IV:Depozitarea materiilor explozive
SECŢIUNEA 1:Depozite de materii explozive. Generalităţi
Art. 30
Materiile explozive trebuie păstrate numai în locuri special amenajate şi destinate în acest scop - depozite.
Art. 31
După destinaţie, perioada de folosire şi amplasament, depozitele de materii explozive se clasifică astfel:
a)uzinale la producător - din care se alimentează depozitele beneficiarilor;
b)de bază - din care se face aprovizionarea depozitelor de consum;
c)de consum - din care sunt aprovizionaţi artificierii;
d)complexe - în care o parte este amenajată ca depozit de bază, iar cealaltă, ca depozit de consum;
e)permanente - care pot fi de bază sau de consum, cu timp de folosire mai mare de 2 ani;
f)temporare - care pot fi numai depozite de consum, cu timp de folosire până la un an;
g)de suprafaţă - care constau în una sau mai multe clădiri, bordeie sau camere amenajate în coasta unui deal;
h)subterane - care constau în construcţii miniere pentru acces, depozitare, mânuire şi distribuire, inclusiv instalaţii, accesorii şi auxiliare, necesare deservirii depozitului;
i)mixte - care constau în clădiri la suprafaţă şi camere subterane.
Art. 32
Depozitele de materii explozive ale căror încăperi de depozitare sunt săpate în panta unui deal şi sunt prevăzute cu val de pământ în faţa intrării sau depozitele bordei care sunt acoperite cu un strat de pământ de minimum 1 m grosime şi în jurul lor, în continuarea stratului acoperitor, se găseşte pământ de cel puţin grosimea unui val se consideră depozite de suprafaţă protejate cu val de pământ.
Art. 33
(1)Depozitele subterane pot fi construite independent de reţeaua unei mine sau legate de aceasta. Depozitele legate de reţeaua minei pot fi folosite numai ca depozite de consum.
(2)Depozitele subterane legate sau nelegate de reţeaua unei mine trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în anexa nr. 4 a).
Art. 34
(1)Ca depozite temporare pot fi folosite:
a)clădiri noi sau vechi, izolate şi nelocuite, construite din zidărie, argilă bătută sau pământ, tencuite atât în interior, cât şi în exterior;
b)camere îngropate şi amenajate în coasta unui deal sau bordeie;
c)depozite de tip mobil.
(2)Construcţiile noi sau vechi, folosite ca depozite temporare, trebuie să fie protejate astfel încât în ele să nu pătrundă apa sau umezeala, să fie bine aerisite şi, după caz, prevăzute cu instalaţii de iluminat şi de încălzit, care să asigure păstrarea în condiţii corespunzătoare a materiilor explozive.
(3)În cazul lucrărilor de prospecţiuni, explorări geologice, construcţii hidroenergetice sau hidrotehnice, construcţii sau reparaţii de drumuri, căi ferate, precum şi al minelor cu o durată de funcţionare de până la 5 ani, depozitele temporare, prevăzute la art. 31 lit. f), cu excepţia bordeielor, pot fi folosite pe toată durata lucrărilor fără drept de prelungire a duratei de funcţionare a acestora.

Art. 35
Prin excepţie, materiile explozive pot fi păstrate temporar:
a)în barăci sau în corturi păzite, o cantitate de materii explozive necesare pentru o zi de lucru, în cazul lucrărilor la şanţuri şi puţuri de cercetări geologice, al lucrărilor de prospecţiuni geofizice sau al altor lucrări izolate (demolări, deblocări de gheţuri, construcţii de drumuri şi altele asemenea), care trebuie amplasate la o distanţă de cel puţin 50 m de lucrările respective şi de cantonamentul lucrătorilor, în zonă fiind interzisă utilizarea flăcării deschise;
b)în vehiculul special amenajat pentru transportul explozivilor propriu-zişi şi al celor de iniţiere, în cazul lucrărilor de realizare a efectelor speciale pirotehnice în producţia de filme, în zona unde se realizează filmarea respectivă şi pe toată durata filmărilor, asigurându-se paza înarmată a vehiculelor, iar locul de staţionare a acestora, pe timpul nopţii, este stabilit de comun acord cu organul de poliţie local;
c)în apropierea locului de muncă până la încărcare, în cazul împuşcăturilor masive, cantitatea de exploziv necesară pentru 24 de ore, asigurându-se paza înarmată, iar capsele şi fitilul se aduc din depozit la locul de muncă numai în momentul utilizării lor.
Art. 36
(1)La proiectarea depozitelor se ţine seama de studiile şi documentaţiile de specialitate privind amplasarea, precum şi de distanţele minime de siguranţă faţă de obiectivele din vecinătate, prevăzute în anexele nr. 3a), 3b) şi 3c).
(2)Orice depozit de materii explozive poate fi modificat numai în baza unui proiect şi poate funcţiona numai după obţinerea unei noi autorizări.

Art. 37
Între clădirile de la suprafaţă ale depozitelor de materii explozive, precum şi între clădiri şi obiectivele din vecinătate se execută valuri de pământ în scopul reducerii distanţelor dintre ele potrivit prevederilor din anexele nr. 3a), 3b), 3c) şi 5.
Art. 38
(1)Construcţiile depozitelor de materii explozive, de suprafaţă şi subterane, vor consta în:
a)încăperi pentru depozitarea diferitelor tipuri de explozivi propriu-zişi;
b)încăperi pentru depozitarea mijloacelor de iniţiere şi aprindere;
c)încăperi pentru deschiderea ambalajelor şi distribuirea explozivilor propriu-zişi (anticamere sau camere separate);
d)încăperi pentru deschiderea ambalajelor şi distribuirea mijloacelor de iniţiere şi aprindere (anticamere sau camere separate);
e)căi de acces la construcţii care, în cazul depozitelor subterane, sunt constituite din lucrări de tip minier (puţuri, galerii, planuri înclinate).
(2)La depozitele de bază, în care materiile explozive sunt păstrate şi mânuite în ambalajele originale ale producătorului, nu sunt obligatorii construirea şi amenajarea încăperilor de distribuire prevăzute la alin. (1) lit. c) şi d).
Art. 39
(1)În încăperile de depozitare se execută numai operaţiunile necesare pentru introducerea, depozitarea sau scoaterea materiilor explozive, ambalate aşa cum au fost livrate de producător.
(2)Operaţiunile de despachetare şi distribuire se execută în încăperile destinate acestui scop.
Art. 40
În depozitele complexe, clădirile, respectiv camerele depozitului de bază, trebuie să fie separate de cele ale depozitului de consum, astfel încât accesul la acestea să se facă fără a se trece prin depozitul de bază.
Art. 41
Depozitele de consum trebuie să fie dimensionate astfel încât, ţinându-se seama de posibilităţile de aprovizionare, să se asigure consumul pe o anumită perioadă fără să se creeze stocuri care să conducă la depăşirea termenelor de garanţie ale materiilor explozive.
SECŢIUNEA 2:Cantitatea maximă care poate fi păstrată într-un depozit
Art. 42
(1)Cantitatea maximă de materii explozive în echivalent trotil care poate fi păstrată într-un depozit, în funcţie de tipul acestuia, este:
a)240 de tone - pentru un depozit de bază de suprafaţă;
b)6,5 tone - pentru depozitele de consum subterane, legate de reţeaua minei;
c)5 tone - pentru depozitele temporare, fără a depăşi consumul pentru maximum 3 luni.
(2)Pentru depozitele de bază subterane, nelegate de reţeaua minei, capacitatea maximă nu se limitează, cu condiţia respectării celorlalte elemente constructive (de exemplu: asigurarea grosimii pereţilor despărţitori între camere şi a stratului acoperitor).
(3)Capacitatea maximă a unei clădiri sau camere subterane din ansamblul oricărui tip de depozit se limitează la 40 de tone materii explozive în echivalent trotil.
(4)[textul din Art. 42, alin. (4) din capitolul IV, sectiunea 2 a fost abrogat la 22-feb-2011 de Art. I, punctul 13. din Hotarirea 95/2011]
(5)În laboratoarele de analiză specializate în cercetări asupra materiilor explozive se păstrează numai cantităţile strict necesare experimentărilor pentru un schimb de lucru.
SECŢIUNEA 3:Condiţii privind construcţia şi amenajarea depozitelor de materii explozive
Art. 43
(1)Clădirile depozitelor de materii explozive de suprafaţă trebuie să fie construite din materiale incombustibile şi să aibă acoperişuri de tip uşor, cu excepţia depozitelor de consum cu capacitate mai mică de 2.000 kg în echivalent trotil, precum şi a construcţiilor folosite ca depozite temporare, al căror acoperiş poate fi executat şi din materiale combustibile ignifugate sau placate cu materiale incombustibile.
(2)Clădirile destinate depozitării materiilor explozive pe bază de nitroglicerină sau nitroglicoli în proporţie mai mare de 6 % trebuie să fie prevăzute cu acoperiş cu izolaţie termică incombustibilă sau cu poduri cu acces interzis.
Art. 44
(1)La depozitele de materii explozive de suprafaţă, de consum şi complexe, încăperile aceleiaşi clădiri în care se depozitează tipuri diferite de materii explozive trebuie să fie despărţite între ele prin pereţi incombustibili.
(2)Încăperile de depozitare trebuie să aibă ieşirea în anticamere care, de asemenea, trebuie să fie despărţite prin pereţi incombustibili.
(3)Atât la intrarea în depozite, cât şi în diferitele încăperi ale depozitelor nu se admit trepte, iar eventualele denivelări trebuie să fie amenajate cu pante constante la maximum 10 %.
Art. 45
(1)Uşile şi ferestrele clădirilor depozitelor de materii explozive de suprafaţă trebuie să se deschidă spre exterior, iar ferestrele trebuie să fie asigurate cu zăbrele sau plase metalice.
(2)Geamurile ferestrelor trebuie să fie mate sau vopsite în alb pe partea interioară, iar gurile de ventilaţie trebuie să fie protejate cu grilaje metalice duble.
(3)Uşile de intrare în depozitele de materii explozive şi în încăperile de depozitare trebuie să fie confecţionate din tablă de oţel cu grosimea minimă de 3 mm.
(4)În cazul depozitelor subterane de materii explozive, uşile de intrare trebuie să fie prevăzute cu orificii de aerisire şi control, iar uşile încăperilor de depozitare şi mânuire, precum şi cele ce despart depozitul de bază de cel de consum pot fi confecţionate şi din grilaje din bare de oţel cu diametrul de minimum 12 mm, cu ochiuri cu latura de maximum 100 mm.
(5)La încăperile din depozitele de materiale explozive temporare uşile pot fi confecţionate şi din material lemnos ignifugat.
(6)La depozitele pentru pulberi cu fum numai uşile exterioare trebuie să fie metalice.
(7)Uşile de intrare în depozite trebuie să fie prevăzute cu încuietori duble diferite (zăvor cu lacăt şi broască cu cheie).
Art. 46
(1)Depozitele de materii explozive trebuie să fie prevăzute cu instalaţii de semnalizare şi alarmare.
(2)Modul de alegere şi amplasare a acestor instalaţii se stabileşte prin proiect.

Art. 47
(1)La părăsirea depozitului de materii explozive gestionarul sau locţiitorul închide şi sigilează, cu sigiliul personal, uşile de la intrarea acestuia şi poarta de la împrejmuirea interioară, păstrând cheile asupra sa.
(2)Al doilea rând de chei se păstrează în permanenţă într-o cutie sigilată, în cabina paznicului.
(3)În procesul-verbal încheiat între paznici la schimbarea serviciului se fac menţiuni cu privire la predarea-primirea cutiei cu chei şi la starea sigiliului.
Art. 48
(1)În depozite materiile explozive se aşează pe rastele prevăzute cu rafturi sau în stive, conform instrucţiunilor producătorului.
(2)Înălţimea rastelelor şi stivelor nu va depăşi 1,75 m. Distanţele dintre rastele şi pereţii încăperii de depozitare trebuie să fie de cel puţin 0,20 m, iar cele dintre stive şi pereţii încăperii de depozitare trebuie să fie de cel puţin 0,75 m.
(3)Printre rastele şi printre stive se lasă spaţii de trecere de cel puţin 1,30 m lăţime.
(4)Lăzile se aşează pe rafturi într-un singur rând, având o distanţă de 40 mm între ele, capacul în sus şi inscripţia înspre afară.
Art. 49
Anticamerele şi camerele în care se face distribuirea capselor detonante trebuie să fie prevăzute cu mese confecţionate din material lemnos, cu bordură şi căptuşite cu pâslă sau covor de cauciuc.
Art. 50
(1)Instalaţia electrică şi echipamentul electric pentru iluminatul staţionar al depozitelor de materii explozive trebuie să corespundă gradului de periculozitate al mediului respectiv, folosindu-se numai cabluri armate, cu conductori de cupru.
(2)Corpurile de iluminat trebuie să fie montate în exteriorul încăperilor de depozitare, de unde vor lumina prin ferestrele sau luminatoarele special prevăzute în acest scop.
(3)În cazul când iluminatul din exterior nu este posibil de realizat, corpurile de iluminat pot fi montate şi în interiorul camerelor de depozitare, cu condiţia ca acestea să fie astfel concepute şi să funcţioneze, încât să nu determine explozia materiilor depozitate sau generarea de incendii (construcţia antiexplozivă).
(4)Întrerupătoarele electrice şi conductorii electrici se montează în exteriorul încăperilor de depozitare a materiilor explozive.
Art. 51
(1)Ca lămpi individuale portabile se folosesc numai lămpi de tip minier (lămpi electrice cu acumulatoare sau lămpi de siguranţă cu benzină).
(2)În cazul depozitelor temporare sau al celor mici de consum ale şantierelor izolate, fără pericolul gazelor explozive, pentru iluminatul individual portabil se pot folosi şi lanterne de buzunar cu baterii de maximum 4,5 V, care trebuie să aibă cutia sigilată cu fir plombat, pentru ca deschiderea lor să fie făcută numai de persoane abilitate şi în afara depozitului.
Art. 52
(1)Încălzirea încăperilor de la suprafaţă în care se depozitează materii explozive congelabile se face numai cu aer cald introdus cu ajutorul unui ventilator dintr-o cameră de încălzire alăturată, printr-o deschizătură protejată cu plasă metalică.
(2)În cazul folosirii energiei electrice corpurile de încălzire (radiatoarele) trebuie protejate cu carcase.
(3)Camera de încălzire trebuie să fie separată de cea de depozitare printr-un perete termoizolator şi incombustibil.
(4)În cazul folosirii aburului sau a apei calde, cazanele pentru încălzirea centrală, precum şi depozitele de combustibili trebuie să fie amplasate la cel puţin 50 m de cea mai apropiată încăpere de depozitare, în afara perimetrului împrejmuit, şi să aibă coşurile prevăzute cu parascântei.
Art. 53
(1)În încăperile în care se depozitează sau se manipulează materii explozive trebuie să se asigure temperaturi cu cel puţin 50C peste temperaturile minime la care acestea îşi păstrează caracteristicile precizate de producător.
(2)Temperatura maximă în încăperile de depozitare şi manipulare trebuie să fie de +250C şi în mod excepţional de +300C pentru materiile explozive care, conform standardelor, normelor interne sau documentaţiilor speciale ale producătorului, sunt considerate stabile.
(3)Pentru controlul temperaturii fiecare încăpere de depozitare trebuie să fie dotată cu un termometru amplasat la două treimi din înălţimea încăperii.
Art. 54
(1)Depozitele de materii explozive de suprafaţă şi cele subterane nelegate de reţeaua unei mine cu strat acoperitor mai mic de 10 m trebuie să fie protejate contra descărcărilor electrice atmosferice prin paratrăsnete, iar depozitele mobile în carcasă metalică, prin legarea acestora la o priză de pământ.
(2)Rezistenţa prizelor de legare la pământ a instalaţiilor de protecţie împotriva descărcărilor electrice atmosferice se măsoară de către personal autorizat, conform reglementărilor în vigoare.
(3)În ambele cazuri rezistenţa prizelor de legare la pământ va fi de maximum 4 ohmi.
(4)Paratrăsnetele trebuie executate astfel încât să asigure o protecţie completă împotriva descărcărilor electrice atmosferice şi a acţiunilor secundare ale acestora.
Art. 55
(1)Păstrarea în depozitele de materii explozive a altor materiale este interzisă.
(2)Ambalajele din care au fost scoase materiile explozive trebuie să fie depozitate în magazii amplasate în afara perimetrului depozitului, iar la depozitele subterane legate de reţeaua minelor, ambalajele trebuie să fie evacuate periodic la suprafaţă, pe căile de acces menţinute în permanenţă deblocate.
(3)Uneltele destinate deschiderii ambalajelor sau curăţeniei depozitelor trebuie să fie păstrate în anticamere sau în camerele de distribuire şi să fie confecţionate din materiale care nu se încarcă electrostatic şi nu produc scântei.
Art. 56
(1)Terenul aferent depozitelor de materii explozive de suprafaţă sau subterane nelegate de reţeaua minei trebuie împrejmuit cu două rânduri de gard de sârmă ghimpată, înalt de cel puţin 2 m, la o distanţă de 5 m între ele.
(2)La depozitele subterane nelegate de reţeaua minei se admite lipsa celui de-al doilea gard, cu condiţia ca galeria de acces în depozit să fie prevăzută cu două uşi metalice şi două sisteme diferenţiate de încuietori.
(3)Atunci când gura suitorului de aeraj nu se află în incinta depozitului, acesta trebuie blocat cu grilaj metalic şi împrejmuit separat cu un gard de sârmă ghimpată de cel puţin 2 m înălţime şi amplasat la 5 m de suitor.
(4)În jurul terenului împrejmuit ce constituie incinta depozitului se stabileşte, în funcţie de condiţiile locale, o zonă de interdicţie de minimum 10 m, marcată prin panouri de avertizare şi de interdicţie.
(5)Terenul împrejmuit (incinta depozitului) trebuie defrişat şi curăţat de vegetaţia care împiedică vizibilitatea sau poate propaga incendii.
(6)Depozitarea oricăror materiale pe acest teren, cu excepţia mijloacelor pentru stingerea incendiilor, este inter-zisă.
Art. 57
Distanţele de la clădirile depozitelor de suprafaţă, de la uşile de acces în încăperile îngropate sau de la galeriile de acces ale depozitelor subterane nelegate de reţeaua minei până la gardul exterior împrejmuitor trebuie să fie de 20-40 m, în funcţie de condiţiile locale.
Art. 58
(1)Terenul împrejmuit al depozitului de materii explozive va fi iluminat pe timp de noapte.
(2)Corpurile de iluminat se montează pe stâlpii amplasaţi pe conturul gardului împrejmuitor exterior, astfel încât să se asigure iluminarea întregului teren împrejmuit (incinta).
(3)Acolo unde iluminatul electric nu este posibil se utilizează felinare de vânt, numărul acestora şi locul de amplasare a acestora stabilindu-se în comun de organele care autorizează depozitul.
Art. 59
(1)Traversarea incintei depozitului cu conductori electrici sau cu teleferice este interzisă.
(2)În cazuri excepţionale, de strictă necesitate şi numai peste incintele depozitelor subterane, se admit asemenea traversări, însă numai pe bază de proiecte avizate potrivit legii.

Art. 60
(1)La intrarea în incinta depozitelor, între cele două garduri se amplasează o cabină pentru paznic, construită din materiale incombustibile şi încălzită cu mijloace fără flacără deschisă.
(2)La depozitele împrejmuite cu un singur gard cabina paznicului se amplasează în afara incintei.
(3)În interiorul depozitelor de materii explozive şi în incinta acestora sunt interzise fumatul şi utilizarea flăcării deschise.
Art. 61
(1)Până la intrarea în depozite se amenajează căi de acces (drumuri sau căi ferate) care trebuie menţinute permanent în stare bună de circulaţie.
(2)Incintele depozitelor de materii explozive de suprafaţă trebuie prevăzute cu drumuri sau fâşii de teren amenajate, care să asigure pe orice vreme accesul autospecialelor pentru stingerea incendiilor pe toate laturile clădirilor sau grupurilor de clădiri (în exteriorul valurilor de protecţie).
Art. 62
(1)Valurile de pământ construite pentru reducerea distanţelor dintre clădirile depozitelor de suprafaţă sau faţă de obiectivele din vecinătate se execută pe acele laturi ale clădirilor în direcţia cărora sunt obiective de protejat şi trebuie să aibă o secţiune trapezoidală cu panta minimă rezultată din calcul stabilităţii taluzului natural, dar nu mai mică de 1/1, o creastă cu lăţimea de 1 m şi înălţimea care să depăşească partea superioară a pereţilor clădirilor depozitelor cu 1 m.
(2)Distanţa de la baza taluzurilor până la pereţii clădirilor trebuie să fie de până la 2 m, spaţiu în care se amenajează rigole pentru scurgerea apelor.
(3)Valurile se construiesc din pământ fără pietriş care trebuie bine bătut, astfel ca reducerea înălţimii lor prin tasări ulterioare să fie minimă.
(4)În cazul valurilor de pământ care înconjoară clădirile depozitelor pe toate laturile lor, se va prevedea accesul la drumuri al mijloacelor de transport curente, inclusiv al autospecialelor pentru incendii. Accesele practicate în astfel de situaţii sunt de două feluri: valuri de pământ cu traversare (fig. 1, anexa nr. 6) şi valuri de pământ cu tunele (fig. 2, anexa nr. 6).
(5)În cazul terenurilor denivelate înălţimea valurilor măsurată pe ax trebuie să depăşească cu 1 m linia ce uneşte partea superioară a pereţilor clădirilor depozitelor cu punctul cel mai înalt al obiectivului de apărat.
(6)Dacă terenul permite, barierele naturale (de exemplu: dealuri, movile) existente pe unele laturi pot înlocui valurile de pământ sau se pot combina cu acestea prin îngemănare, astfel încât să se obţină înălţimea reglementară.
(7)În situaţii excepţionale, când taluzurile create de săpăturile efectuate în coastele de deal au tendinţa de alunecare, acestea se consolidează corespunzător.
Art. 63
(1)Toate depozitele de materii explozive trebuie prevăzute cu echipamente tehnice (maşini, instalaţii, utilaje, aparatură), mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor, echipamente de protecţie şi agenţi stingători pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, conform normelor legale în vigoare.
(2)Pentru depozitele de materii explozive de suprafaţă şi pentru cele subterane nelegate de reţeaua unei mine, care au o capacitate mai mare de 5.000 kg în echivalent trotil, trebuie să se asigure obligatoriu alimentarea cu apă pentru stingerea incendiilor, din bazine sau rezervoare cu o capacitate de minimum 25 m3 ori prin hidranţi de incendiu exteriori cu un debit de cel puţin 10 l/sec. şi cu o durată de funcţionare de cel puţin 3 ore.
SECŢIUNEA 4:Încăperi subterane cu capacitatea de până la 200 kg pentru păstrarea materiilor explozive
Art. 64
(1)În subteran materiile explozive pot fi păstrate în încăperi legate de reţeaua lucrărilor miniere, construite şi amenajate conform schiţei din anexa nr. 4b), a căror capacitate nu va depăşi cantitatea de 200 kg în echivalent trotil.
(2)Galeria de acces şi camera de păstrare trebuie să aibă un profil liber de minimum 4,80 m2. În cazul lucrărilor susţinute, pentru susţinere se folosesc numai materiale incombustibile.
(3)Uşa de la intrare în galeria de acces trebuie confecţionată sub formă de grilaj din bare de oţel cu diametrul de minimum 8 mm şi ochiuri cu latura de maximum 100 mm, având tocul metalic bine încastrat în roca din jur, şi prevăzută cu două încuietori (zăvor cu lacăt şi broască cu cheie).
(4)Firida pentru capse trebuie căptuşită cu material lemnos, iar la partea inferioară se pune pâslă sau covor de cauciuc şi poate fi împărţită, după necesităţi, în mai multe compartimente.
(5)Firida pentru capse trebuie să aibă uşa din tablă metalică cu grosimea de minimum 3 mm, prevăzută cu încuietoare şi fără orificii de aerisire.
(6)Camera pentru păstrarea materiilor explozive trebuie să aibă uşa din tablă metalică cu grosimea de minimum 3 mm, prevăzută cu orificii de aerisire şi încuietoare.
(7)Pentru distribuirea materiilor explozive către artificieri, între camera de depozitare a explozivilor propriu-zişi şi firida pentru capse se montează o masă acoperită cu pâslă sau covor de cauciuc.
(8)La terminarea ultimului schimb, înainte de zilele nelucrătoare, se plasează post de pază sau materiile explozive se evacuează din subteran şi se returnează la depozitul de consum.
(9)Distribuirea şi evidenţa materiilor explozive se realizează de către un artificier gestionar.
(10)În ceea ce priveşte amplasarea, autorizarea, amenajarea, dotarea, aerajul, iluminatul etc. trebuie respectate prevederile prezentelor norme tehnice referitoare la depozitele subterane legate de reţeaua minelor.
SECŢIUNEA 5:Firide pentru păstrarea materiilor explozive
Art. 65
(1)Firidele sunt construcţii cu capacitatea maximă de 60 kg, în care artificierii îşi păstrează materiile explozive necesare pentru un schimb de lucru.
(2)Firidele amenajate în subteran trebuie să fie executate în locuri uscate, la minimum 50 m de puţuri sau camere subterane şi la minimum 6 m de o altă firidă.
(3)Firida pentru explozivii propriu-zişi se execută pe peretele lateral al unui spaţiu de acces cu o lungime de minimum 2 m, săpat perpendicular pe peretele unei galerii.
(4)Firida pentru mijloacele de iniţiere şi aprindere se construieşte direct în peretele unei galerii, fără spaţiu de acces.
(5)Construirea firidelor în galeriile principale de transport este interzisă.
(6)Firidele pentru explozivii propriu-zişi, care se execută la suprafaţă şi sunt săpate în pantă de deal, trebuie să respecte distanţa de:
a)minimum 20 m de axa galeriei (tunelului), în cazul galeriilor de cercetare geologică sau cu caracter hidroenergetic şi hidrotehnic, tunele şi altele similare;
b)cel puţin 300 m de extremitatea fronturilor de lucru, în cazul exploatărilor miniere la zi.
(7)La exploatările miniere la zi sau lucrări de inginerie civilă materiile explozive se pot păstra şi în firide mobile metalice sau din beton, executate pe bază de proiect avizat de inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea unităţile respective.

(8)Acolo unde se execută împuşcături masive firidele se golesc de materiile explozive înainte de efectuarea acestor operaţiuni.
(9)Mijloacele de iniţiere şi aprindere se păstrează atât în subteran, cât şi la suprafaţă în firide special amenajate, amplasate la o distanţă de minimum 6 m de firida destinată depozitării explozivilor propriu-zişi.
(10)Firidele pentru materii explozive trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a)să fie susţinute şi căptuşite cu scânduri, iar cele executate în cărbune să fie betonate;
b)să aibă uşi din tablă de oţel de cel puţin 3 mm grosime, prevăzute cu încuietori.
(11)Firidele pentru mijloacele de iniţiere şi aprindere trebuie căptuşite la partea inferioară cu pâslă sau cu covor de cauciuc.
(12)Atunci când firidele conţin materii explozive, uşile se închid şi se încuie. Pe uşile firidelor se pune panou de avertizare în conformitate cu Prescripţiile minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă.
SECŢIUNEA 6:Încăperi pentru păstrarea diferitelor materii explozive (altele decât explozivii propriu-zişi şi mijloacele de iniţiere)
Art. 66
(1)Încăperile în care se depozitează şi se mânuiesc materii explozive pentru articole de vânătoare, perforări de sonde, articole pirotehnice, fuzee antigrindină, capse de alarmare C.F.R., diferite tipuri de cartuşe de semnalizare şi altele asemenea trebuie să fie construite din materiale incombustibile şi să aibă o singură uşă de acces confecţionată din metal.

(2)Pardoseala trebuie să fie incombustibilă, plană şi fără fisuri.
(3)În aceste încăperi este interzisă păstrarea împreună cu materiile explozive a altor materiale şi trebuie să existe mijloace corespunzătoare verificate, pentru combaterea şi stingerea incendiilor, care să fie accesibile în orice moment.
(4)În aceste încăperi sunt interzise fumatul şi utilizarea flăcării deschise.
(5)Distribuirea şi evidenţa materiilor explozive din aceste încăperi se efectuează numai de persoane desemnate în scris de către conducătorul unităţii deţinătoare de materii explozive.
SECŢIUNEA 7:Păstrarea pulberii de vânătoare
Art. 67
(1)Pulberea de vânătoare se păstrează într-un seif sau dulap metalic, având grosimea pereţilor şi a uşii de minimum 3 mm, prevăzut cu încuietoare, amplasat într-o încăpere construită conform prevederilor art. 66, în care temperatura nu o depăşeşte pe cea maximă admisă de depozitare, stabilită de producător, după cum urmează:
a)în clădiri cu spaţii comerciale, într-o încăpere alăturată spaţiului de comercializare este admisă păstrarea a maximum 3 kg neto pulbere de vânătoare;
b)în încăperile de comercializare este interzisă păstrarea pulberii de vânătoare;
c)în clădiri nelocuite situate în zone populate, într-o încăpere de depozitare a unei clădiri utilizate în exclusivitate în scopuri industriale este admisă păstrarea a maximum 25 kg neto pulbere de vânătoare.
(2)Cantităţi mai mari decât cele menţionate în prezentul articol se păstrează numai în depozitele de materii explozive autorizate conform legii.
SECŢIUNEA 8:Păstrarea obiectelor pirotehnice
Art. 68
(1)Articolele pirotehnice se păstrează în ambalajul original sau în unitatea de ambalare cea mai mică a furnizorului, în încăperi construite potrivit prevederilor art. 66, după cum urmează:
a)în clădiri cu spaţii comerciale în încăperile de comercializare, numai articole pirotehnice din categoriile 1 şi P1, până la o greutate brută de 100 kg;
b)într-o încăpere alăturată spaţiului de comercializare care nu serveşte locuirii continue de către persoane, numai articole pirotehnice din categoriile 1 şi P1, până la o greutate brută de 500 kg;
c)în clădiri nelocuite situate în zone populate sau într-o încăpere de depozitare a unei clădiri utilizate în exclusivitate în scopuri industriale este admisă păstrarea articolelor pirotehnice din categoriile 1 şi P1, până la o greutate brută de 1.000 kg.
(2)Cantităţi mai mari decât cele prevăzute la alin. (1) şi articole pirotehnice din categoriile 2, 3, 4, P2, T1 şi T2 se păstrează numai în depozite de articole pirotehnice autorizate.
(3)În încăperile în care se păstrează articole pirotehnice se vor asigura condiţiile prevăzute de instrucţiunile producătorului.

SECŢIUNEA 9:Păstrarea capselor pentru pistoale de împlântat bolţuri
Art. 69
(1)Capsele pentru pistoale de împlântat bolţuri se păstrează în ambalajul original sau în unitatea de ambalare cea mai mică a furnizorului, într-un seif, dulap metalic sau ladă metalică având grosimea pereţilor şi a capacului de minimum 3 mm, prevăzută cu încuietoare, amplasată într-o încăpere construită conform prevederilor art. 66, după cum urmează:
a)în clădiri cu birouri şi spaţii comerciale este admisă păstrarea a maximum 10.000 capse;
b)în clădiri nelocuite situate în zone populate sau într-o încăpere de depozitare a unei clădiri utilizate în exclusivitate în scopuri industriale, precum şi în depozite semimobile metalice (baracă metalică tip) situate într-o zonă industrială este admisă păstrarea a maximum 250.000 capse.
(2)Cantităţi mai mari decât cele menţionate în prezentul articol se păstrează numai în depozite de materii explozive autorizate conform legii.