Capitolul iii - Procedura adopţiei interne - Legea 273/2004 privind procedura adopţiei*) - Republicare
M.Of. 739
În vigoare Versiune de la: 19 Aprilie 2024
CAPITOLUL III:Procedura adopţiei interne
SECŢIUNEA 1:Evaluarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare în vederea obţinerii atestatului
Art. 18
(1)Evaluarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare reprezintă procesul prin care se realizează identificarea abilităţilor parentale, se analizează îndeplinirea garanţiilor morale şi a condiţiilor materiale ale adoptatorului sau familiei adoptatoare, precum şi pregătirea acestora pentru asumarea, în cunoştinţă de cauză, a rolului de părinte.
(2)Odată cu evaluarea prevăzută la alin. (1) vor fi analizate şi caracteristicile psihologice, sociale şi medicale ale celorlalţi membri ai familiei sau altor persoane care locuiesc împreună cu solicitantul, precum şi opinia acestora cu privire la adopţie.
(3)Evaluarea se realizează pe baza solicitării adoptatorului sau familiei adoptatoare de către direcţia de la domiciliul acestora sau de către organismele private autorizate să desfăşoare activităţi în cadrul procedurii adopţiei interne şi trebuie să aibă în vedere:
a)personalitatea şi starea sănătăţii adoptatorului sau familiei adoptatoare, viaţa familială, condiţiile de locuit, aptitudinea de creştere şi educare a unui copil;
b)situaţia economică a persoanei/familiei, analizată din perspectiva surselor de venit, a continuităţii acestora, precum şi a cheltuielilor persoanei/familiei;
c)motivele pentru care adoptatorul sau familia adoptatoare doreşte să adopte;
d)motivele pentru care, în cazul în care numai unul dintre cei 2 soţi solicită să adopte un copil, celălalt soţ nu se asociază la cerere;
e)impedimente de orice natură relevante pentru capacitatea de a adopta.
(4)Organismele private autorizate să desfăşoare activităţi în cadrul procedurii adopţiei interne, prevăzute la alin. (3), au obligaţia de a încheia protocol de colaborare cu direcţia în a cărei rază teritorială îşi desfăşoară activitatea.
(41)În cazul în care adoptatorul sau familia adoptatoare aparţine minorităţilor naţionale, evaluarea şi pregătirea prevăzute la alin. (1) - (3) se pot face, la cerere, în limba minorităţii naţionale respective.
(5)În cazul unui rezultat favorabil al evaluării, direcţia în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul adoptatorul sau familia adoptatoare eliberează atestatul de persoană sau familie aptă să adopte, care se constituie ca anexă la dispoziţia directorului general/executiv al direcţiei. În situaţia în care soţii familiei adoptatoare şi-au stabilit domicilii diferite, atestatul se eliberează de către direcţia de la domiciliul unuia dintre soţi, în funcţie de opţiunea acestora,
(6)Modelul-cadru al atestatului de persoană sau familie aptă să adopte, precum şi modelul şi conţinutul unor formulare, instrumente şi documente utilizate în procedura adopţiei se aprobă prin decizia preşedintelui A.N.P.D.C.A.
(7)Atestatul prevăzut la alin. (5) este valabil pentru o perioadă de 5 ani. Valabilitatea acestuia se prelungeşte de drept până la încuviinţarea adopţiei, în situaţia în care:
a)a fost introdusă pe rolul instanţei judecătoreşti cererea de încuviinţare a adopţiei copilului aflat în plasament de cel puţin 6 luni;
b)a fost introdusă pe rolul instanţei judecătoreşti cererea de încredinţare în vederea adopţiei;
c)persoana/familia atestată are deja încredinţaţi, în vederea adopţiei, unul sau mai mulţi copii.
(8)Pe durata de valabilitate a atestatului, adoptatorul sau familia adoptatoare are obligaţia de a informa direcţia cu privire la orice schimbare intervenită în situaţia sa sociopsihomedicală, în termen de 3 zile lucrătoare de la apariţia acesteia, anexând, după caz, acte doveditoare.
(9)Valabilitatea atestatului se prelungeşte la solicitarea persoanei/familiei, prin dispoziţia directorului general/executiv al direcţiei, până la încuviinţarea adopţiei, în situaţia în care s-a finalizat procedura de potrivire şi a fost întocmit raportul privind potrivirea practică dintre copil şi familia adoptatoare.
(91)Direcţia prevăzută la alin. (3) are obligaţia de a verifica anual îndeplinirea condiţiilor care au stat la baza eliberării atestatului, prevăzute la art. 13 alin. (1), pe bază de documente doveditoare şi întâlniri cu adoptatorul/familia adoptatoare. În funcţie de concluziile verificărilor efectuate, direcţia care a eliberat atestatul decide dacă se impune sau nu retragerea acestui document.
(10)Atestatul poate fi retras în următoarele situaţii:
a)în situaţia în care se constată faptul că adoptatorul/familia adoptatoare a ascuns sau a furnizat informaţii false cu ocazia realizării evaluării sau pe durata de valabilitate a atestatului, precum şi în cazul neîndeplinirii de către adoptator/familia adoptatoare a obligaţiei prevăzute la alin. (8);
a1)în situaţia în care adoptatorul/familia adoptatoare nu colaborează cu direcţia pentru efectuarea de către aceasta a verificărilor prevăzute la alin. (91). Se apreciază ca fiind lipsă de colaborare nedepunerea documentelor doveditoare solicitate de către direcţie, precum şi refuzul de participare la întâlnirile stabilite de aceasta;
b)când se constată faptul că nu mai sunt îndeplinite condiţiile în baza cărora a fost eliberat atestatul;
c)în situaţia în care se constată implicarea directă a persoanei/familiei atestate în identificarea unui copil potenţial adoptabil; această dispoziţie nu se aplică în situaţia în care se constată că persoana/familia atestată este rudă până la gradul al patrulea cu copilul;
d)la propunerea A.N.P.D.C.A., atunci când constată că eliberarea atestatului a fost în mod vădit netemeinică sau nelegală;
e)la cererea motivată a persoanei sau familiei atestate.
(11)Valabilitatea atestatului încetează de drept:
a)ca urmare a împlinirii termenului pentru care a fost eliberat;
b)ca urmare a modificării configuraţiei familiei atestate, prin decesul unuia dintre membrii familiei sau prin divorţ;
c)în cazul decesului persoanei atestate;
d)după încuviinţarea adopţiei, odată cu rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei. În situaţia în care, în raportul final de evaluare, prevăzut la art. 20 alin. (1), se prevede că adoptatorul/familia adoptatoare poate adopta mai mult de un copil, valabilitatea atestatului încetează de drept odată cu rămânerea definitivă a ultimei hotărâri judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei.
(12)Parcurgerea etapei de pregătire pentru asumarea în cunoştinţă de cauză a rolului de părinte nu este necesară în cazul în care persoana sau familia care solicită evaluarea a mai deţinut un atestat şi valabilitatea acestuia a încetat potrivit prevederilor alin. (11) lit. a), b) şi d), precum şi în cazul persoanelor sau familiilor care solicită evaluarea şi care au în plasament de cel puţin 6 luni copilul pe care doresc să îl adopte.
Art. 19
(1)În situaţia în care solicitantul locuieşte în fapt la adresa de reşedinţă, evaluarea se realizează de către direcţia în a cărei rază teritorială îşi are stabilită reşedinţa sau de către un organism privat autorizat să desfăşoare activităţi în cadrul procedurii adopţiei interne.
(2)În situaţia în care soţii familiei adoptatoare şi-au stabilit domicilii diferite, evaluarea se realizează de către direcţia de la domiciliul soţului unde aceştia locuiesc în fapt sau de către un organism privat autorizat să desfăşoare activităţi în cadrul procedurii adopţiei interne.
Art. 20
(1)Rezultatele evaluării prevăzute la art. 18 se consemnează într-un raport final de evaluare a capacităţii de a adopta a solicitantului, care conţine şi propunerea privind eliberarea sau neeliberarea atestatului. Raportul se întocmeşte în maximum 90 de zile de la depunerea cererii de evaluare şi se comunică solicitantului.
(2)În cazul unui rezultat favorabil al evaluării, direcţia emite dispoziţia privind eliberarea atestatului în termen de 5 zile lucrătoare de la data raportului final de evaluare.
(3)În cazul unui rezultat nefavorabil al evaluării, adoptatorul sau familia adoptatoare poate formula contestaţie în termen de 5 zile lucrătoare de la comunicarea raportului prevăzut la alin. (1).
(4)În cazul în care rezultatul evaluării nu este contestat în termenul prevăzut la alin. (3), direcţia emite dispoziţia privind neeliberarea atestatului în termen de 5 zile lucrătoare de la data expirării termenului în care poate fi formulată contestaţia.
Art. 21
(1)Contestaţia prevăzută la art. 20 alin. (3) se depune şi se înregistrează la direcţia competentă să elibereze atestatul, aceasta având obligaţia ca, în termen de 5 zile lucrătoare de la înregistrarea contestaţiei, să o transmită A.N.P.D.C.A. Contestaţia se transmite însoţită de copia dosarului persoanei/familiei în cauză şi se soluţionează în termen de maximum 30 de zile de la înregistrare de către o comisie constituită prin decizie a preşedintelui A.N.P.D.C.A.
(2)Comisia prevăzută la alin. (1) este alcătuită din reprezentanţi ai A.N.P.D.C.A., ai Colegiului Naţional al Asistenţilor Sociali şi ai Colegiului Psihologilor din România.
(3)Organizarea şi funcţionarea comisiei se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
Art. 22
(1)În soluţionarea contestaţiei, comisia prevăzută la art. 21 alin. (1) analizează documentaţia transmisă de direcţie şi poate solicita orice alte date/documente suplimentare relevante pentru soluţionarea acesteia de la direcţie, contestatar sau de la alte persoane fizice ori juridice.
(2)În situaţia în care comisia apreciază contestaţia ca fiind întemeiată, formulează în atenţia direcţiei următoarele recomandări şi propuneri:
a)completarea procesului de evaluare cu noi informaţii sau documente relevante;
b)realizarea unei noi evaluări sociale şi/sau psihologice de către cabinete individuale, cabinete asociate sau societăţi profesionale care au încheiat convenţii cu A.N.D.P.D.C.A.;
c)eliberarea atestatului în situaţiile în care se constată că sunt îndeplinite condiţiile legale de eliberare a acestuia şi propunerea cuprinsă în raportul prevăzut la art. 20 alin. (1) este în mod vădit netemeinică sau nelegală.
(3)Comisia poate respinge contestaţia formulată ca fiind nefondată, tardivă sau introdusă de o persoană fără calitate ori neîmputernicită să formuleze contestaţie.
(4)Rezultatul soluţionării contestaţiei se comunică atât direcţiei, cât şi contestatarului.
Art. 23
(1)În urma comunicării rezultatului soluţionării contestaţiei de către comisie, direcţia poate decide următoarele:
a)menţinerea propunerii formulate în raportul prevăzut la art. 20 alin. (1) şi emiterea dispoziţiei privind neeliberarea atestatului;
b)completarea procesului de evaluare cu noi informaţii sau documente relevante;
c)realizarea unei noi evaluări sociale şi/sau psihologice, în condiţiile prevederilor art. 22 alin. (2) lit. b);
d)eliberarea atestatului.
(2)În situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c), în emiterea dispoziţiei privind eliberarea/neeliberarea atestatului se vor lua în considerare concluziile rezultate ca urmare a noilor evaluări sociale sau psihologice realizate.
Art. 24
În cazul în care se realizează o nouă evaluare în condiţiile art. 23 alin. (1) lit. c), costurile implicate de aceasta se suportă de către contestatar.
Art. 25
Dispoziţia privind neacordarea/retragerea atestatului de persoană/familie aptă pentru adopţie poate fi atacată, în termen de 15 zile de la data comunicării, la instanţa competentă în materia adopţiei de la domiciliul adoptatorului.
Art. 26
Obţinerea atestatului nu este necesară în următoarele cazuri:
a)pentru adopţia persoanei care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu;
b)pentru adopţia copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv.
Art. 27
Pe parcursul procesului de evaluare, adoptatorul sau familia adoptatoare este obligată să colaboreze cu specialiştii care realizează evaluarea, refuzul acestora de a participa la toate etapele evaluării constituind motiv pentru formularea propunerii privind neacordarea atestatului.
SECŢIUNEA 2:Deschiderea procedurii adopţiei
Art. 28
(1)Managerul de caz stabileşte adopţia ca finalitate a planului individualizat de protecţie dacă:
a)după instituirea măsurii de protecţie specială a trecut un an şi părinţii fireşti ai copilului, în grija cărora acesta nu a putut fi lăsat din motive neimputabile părinţilor, nu colaborează cu autorităţile în vederea realizării demersurilor pentru reintegrarea sau integrarea copilului;
b)după instituirea măsurii de protecţie specială au trecut 6 luni şi părinţii fireşti ai copilului, în grija cărora acesta nu a putut fi lăsat din motive imputabile părinţilor, nu colaborează cu autorităţile în vederea realizării demersurilor pentru reintegrarea sau integrarea copilului;
c)după instituirea măsurii de protecţie specială au trecut 6 luni şi părinţii fireşti nu au putut fi găsiţi;
d)copilul a fost înregistrat din părinţi necunoscuţi. În acest caz, adopţia ca finalitate a planului individualizat de protecţie se stabileşte în maximum 30 de zile de la eliberarea certificatului de naştere al acestuia;
e)după instituirea măsurii de protecţie specială, părinţii fireşti cu vârsta peste 18 ani, care au declarat în scris că nu doresc să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului, nu revin asupra declaraţiei iniţiale în termen de 45 de zile.
(2)În cazul fraţilor din sistemul de protecţie specială, care sunt ocrotiţi în raza administrativ-teritorială a aceleiaşi direcţii, se desemnează acelaşi manager de caz.
(3)În termenele prevăzute la alin. (1) lit. a) - c), direcţia are obligaţia să facă demersurile necesare identificării şi contactării părinţilor fireşti, să îi informeze periodic asupra locului în care se află efectiv copilul, asupra modalităţilor concrete în care pot menţine relaţii personale cu acesta, precum şi asupra demersurilor pe care părinţii fireşti trebuie să le realizeze pentru reintegrarea copilului în familie.
(4)Adopţia ca finalitate a planului individualizat de protecţie poate fi stabilită anterior împlinirii termenelor prevăzute la alin. (1) lit. a) - c) în situaţia în care managerul de caz apreciază că acest demers este impus de respectarea interesului superior al copilului.
Art. 281
Directorul executiv/general al direcţiei are obligaţia de a controla trimestrial modul în care managerul de caz respectă dispoziţiile art. 28 alin. (1), precum şi modul de realizare, de către personalul din subordine, a obligaţiei prevăzute la art. 28 alin. (3), conform atribuţiilor stabilite în acest sens prin fişele individuale de post.
Art. 29
(1)În situaţia copilului pentru care s-a instituit plasamentul la familia extinsă, planul individualizat de protecţie poate avea ca finalitate adopţia internă, numai în situaţia în care managerul de caz apreciază că este în interesul copilului deschiderea procedurii adopţiei.
(2)În situaţia copiilor care au împlinit vârsta de 14 ani, planul individualizat de protecţie poate avea ca finalitate adopţia dacă există solicitări de adopţie a acestora din partea unor familii/persoane atestate. În situaţia fraţilor care nu pot fi separaţi, dacă unul dintre ei a împlinit vârsta de 14 ani, planul individualizat de protecţie poate avea ca finalitate adopţia numai dacă există solicitări de adopţie a acestora, împreună, din partea unor familii sau persoane atestate. Familiile/Persoanele atestate care solicită adopţia trebuie să facă parte din familia extinsă a copilului/copiilor sau să fi menţinut şi dezvoltat relaţii personale cu acesta/aceştia.
Art. 30
(1)În situaţia stabilirii adopţiei ca finalitate a planului individualizat de protecţie, managerul de caz are obligaţia de a informa persoanele alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie pentru o perioadă de minimum 6 luni, cu privire la acest demers. Data la care a fost realizată informarea, precum şi modalitatea concretă în care s-a realizat aceasta se consemnează într-un proces-verbal.
(2)Persoanele prevăzute la alin. (1), care intenţionează să adopte copilul alături de care s-au bucurat de viaţa de familie pentru o perioadă de minimum 6 luni, au obligaţia să depună cererea privind eliberarea atestatului în termen de maximum 30 de zile de la data semnării procesului-verbal. Pentru motive obiective, neimputabile solicitantului, la cererea motivată a acestuia, termenul poate fi prelungit cu maximum 10 zile.
(3)Nedepunerea cererii în termenele prevăzute la alin. (2) conduce la pierderea priorităţii în realizarea potrivirii cu copilul respectiv.
Art. 31
(1)În termen de 30 de zile de la data stabilirii adopţiei, ca finalitate a planului individualizat de protecţie, direcţia în a cărei rază teritorială domiciliază copilul are obligaţia sesizării instanţei judecătoreşti pentru deschiderea procedurii adopţiei.
(2)[textul din Art. 31, alin. (2) din capitolul III, sectiunea 2 a fost abrogat la 26-mar-2021 de Art. I, punctul 15. din Legea 268/2020]
(3)Judecarea cererilor referitoare la deschiderea procedurii adopţiei copilului se face cu citarea părinţilor fireşti ai copilului sau, după caz, a tutorelui şi a direcţiei în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului. În cazul cererilor de deschidere a procedurii adopţiei în care sunt incidente prevederile art. 8 alin. (4), citarea părinţilor fireşti care nu au putut fi găsiţi se face prin afişarea citaţiei la uşa instanţei şi la ultimul domiciliu cunoscut al acestora. Dispoziţiile Codului de procedură civilă cu privire la numirea curatorilor în cazul în care se dispune citarea prin publicitate nu sunt aplicabile. Procedura de citare se socoteşte îndeplinită în a 5-a zi de la afişarea citaţiei.
*) Decizia 106/2023 - admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de reprezentantul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin în Dosarul nr. 1.898/115/2019 al Tribunalului Caraş-Severin - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 31 alin. (3) fraza a treia din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopţiei sunt neconstituţionale.
(4)Comunicarea hotărârii judecătoreşti în situaţia în care părinţii fireşti nu au putut fi găsiţi se face, pentru aceştia, prin afişare la uşa instanţei.
Art. 32
(1)Încuviinţarea deschiderii procedurii adopţiei se face numai dacă:
a)planul individualizat de protecţie are ca finalitate adopţia internă;
b)sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 28 sau, după caz, cele prevăzute la art. 29;
c)părinţii copilului sau, după caz, tutorele îşi exprimă consimţământul la adopţie, în condiţiile legii. Dispoziţiile art. 8, precum şi prevederile legale care reglementează situaţiile speciale privind consimţământul părinţilor se aplică în mod corespunzător.
(2)Direcţia are obligaţia să facă dovada efectuării corespunzătoare a demersurilor prevăzute la art. 28 alin. (2).
(3)În situaţia copilului pentru care s-a instituit tutela, încuviinţarea deschiderii procedurii adopţiei se face la solicitarea direcţiei în a cărei rază teritorială domiciliază copilul, numai dacă instanţa constată îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. c) şi apreciază că deschiderea procedurii adopţiei este în interesul superior al copilului.
(4)În cazul admiterii cererii de deschidere a procedurii adopţiei, în dispozitivul hotărârii judecătoreşti se va face menţiune despre constatarea existenţei consimţământului ambilor părinţi, al unui singur părinte, al tutorelui sau, după caz, despre suplinirea consimţământului în condiţiile art. 8 şi se va încuviinţa deschiderea procedurii adopţiei.
(5)Hotărârea judecătorească definitivă prin care instanţa admite cererea direcţiei produce următoarele efecte:
a)drepturile şi obligaţiile părinteşti ale părinţilor fireşti sau, după caz, cele exercitate de persoane fizice ori juridice se suspendă şi vor fi exercitate de către preşedintele consiliului judeţean sau, după caz, de către primarul sectorului municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială domiciliază copilul;
b)drepturile şi obligaţiile părinteşti exercitate la momentul admiterii cererii de către preşedintele consiliului judeţean, primarul sectorului municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială domiciliază copilul sau, după caz, de tutore se menţin.
(6)Efectele hotărârii judecătoreşti de deschidere a procedurii adopţiei se menţin până la împlinirea de către copil a vârstei de 18 ani.
(7)[textul din Art. 32, alin. (7) din capitolul III, sectiunea 2 a fost abrogat la 26-mar-2021 de Art. I, punctul 17. din Legea 268/2020]
Art. 33
(1)Dacă, ulterior rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de deschidere a procedurii adopţiei în cuprinsul căreia instanţa judecătorească a făcut aplicabilitatea dispoziţiilor art. 464 din Codul civil, părintele/părinţii firesc/fireşti poate/pot dovedi prin orice mijloc de probă motivul care a determinat imposibilitatea de a-şi manifesta voinţa, împotriva acestei hotărâri se poate face cerere de revizuire.
(2)Cererea de revizuire se poate introduce până la data pronunţării hotărârii de încuviinţare a adopţiei de oricare dintre părinţii fireşti ai copilului sau de către direcţia care a solicitat deschiderea procedurii adopţiei.
(3)Cererea de revizuire se soluţionează în camera de consiliu, cu citarea părinţilor fireşti, a direcţiei care a solicitat deschiderea procedurii adopţiei şi, dacă este cazul, a direcţiei în a cărei rază administrativ-teritorială se află domiciliul adoptatorului sau al familiei adoptatoare. Participarea procurorului este obligatorie,
Art. 34
(1)Cererea de revizuire suspendă soluţionarea cererii de încredinţare a copilului în vederea adopţiei sau, după caz, de încuviinţare a adopţiei, dacă vreuna dintre acestea se află pe rolul instanţei judecătoreşti.
(2)Direcţia care a solicitat deschiderea procedurii adopţiei are obligaţia de a informa de îndată instanţa prevăzută la alin. (1) despre depunerea cererii de revizuire.
(3)Măsura de protecţie a copilului sau, după caz, încredinţarea în vederea adopţiei se prelungeşte de drept pe perioada soluţionării revizuirii. Dispoziţiile art. 48 sunt aplicabile în mod corespunzător.
(4)Dacă instanţa judecătorească dispune revocarea măsurii încredinţării, va hotărî, la propunerea direcţiei generale în a cărei rază administrativ-teritorială se află domiciliul copilului, o măsură provizorie de protecţie a copilului, până la soluţionarea revizuirii.
Art. 35
(1)În cazul în care încuviinţează cererea de revizuire, instanţa va solicita consimţământul părintelui care nu şi l-a dat anterior, numai după depunerea de către direcţia în a cărei rază teritorială locuieşte acesta a unui raport de consiliere şi informare în conformitate cu prevederile art. 9.
(2)Efectuarea unei noi anchete sociale care să vizeze situaţia actuală a părinţilor fireşti, precum şi potenţialul de reintegrare a copilului în familia biologică este obligatorie. Efectuarea anchetei sociale şi întocmirea raportului sunt de competenţa direcţiei în a cărei rază teritorială locuieşte părintele firesc.
(3)Dispoziţiile art. 8 sunt aplicabile în mod corespunzător.
Art. 36
În cazul în care, după suspendarea prevăzută la art. 34, părintele care s-a aflat în imposibilitatea de a-şi exprima consimţământul se opune adopţiei şi nu sunt motive pentru aplicarea prevederilor art. 8, cererea de încredinţare a copilului în vederea adopţiei sau, după caz, de încuviinţare a adopţiei se repune pe rol la solicitarea direcţiei în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului şi se respinge.
Art. 37
Direcţia care a solicitat deschiderea procedurii adopţiei are obligaţia de a formula de îndată cerere de revizuire sau, după caz, de a solicita suspendarea oricărei proceduri judiciare, precum şi a oricărui alt demers privind adopţia, dacă ia cunoştinţă, până la data pronunţării hotărârii de încuviinţare a adopţiei, despre încetarea cauzei care a determinat imposibilitatea părintelui de a-şi exprima voinţa cu privire la adopţie.
Art. 38
Dispoziţiile prezentei secţiuni nu sunt aplicabile în cazul adopţiei copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv şi în cazul adopţiei persoanei care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu.
SECŢIUNEA 3:SECŢIUNEA 3: Potrivirea dintre copil şi adoptator/familia adoptatoare
Art. 39
(1)Potrivirea este o etapă premergătoare încredinţării în vederea adopţiei prin care se identifică şi se selectează persoana/familia atestată ca fiind aptă să adopte, care răspunde nevoilor identificate ale copilului, şi se stabileşte compatibilitatea dintre copil şi adoptator/familia adoptatoare.
(2)Potrivirea se realizează acordându-se prioritate rudelor copilului din cadrul familiei extinse, altor persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie pentru o perioadă de minimum 6 luni, precum şi familiilor/persoanelor care au adoptat fraţi ai copilului sau care se află în procedură de adopţie cu un frate/fraţi al/ai acestuia, în măsura în care acest lucru nu contravine interesului său superior. În potrivire se includ numai acele rude şi persoane care deţin atestat valabil de adoptator/familie adoptatoare.
(3)Persoanele alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie sunt: tutorele, asistentul maternal profesionist, persoana/familia de plasament sau, după caz, alte persoane care s-au implicat direct şi nemijlocit în îngrijirea şi educarea lui şi faţă de care copilul a dezvoltat relaţii de ataşament.
(4)Procesul de potrivire include o componentă iniţială şi una practică şi se realizează de către compartimentul de adopţii şi postadopţii din structura direcţiei.
Art. 40
(1)Potrivirea iniţială se realizează pentru copiii care au deschisă procedura adopţiei, aflaţi în evidenţa Registrului naţional pentru adopţii, denumit în continuare R.N.A., prin identificarea şi selectarea din cadrul acestui registru a tuturor persoanelor/familiilor atestate care răspund nevoilor fiecărui copil.
(2)Lista persoanelor/Familiilor prevăzute la alin. (1) se generează de către R.N.A. şi se accesează de către direcţia de la domiciliul copilului, pentru continuarea demersurilor de potrivire.
(3)Selecţia celei mai potrivite persoane/familii care urmează să parcurgă etapa potrivirii practice se realizează de către compartimentul de adopţii şi postadopţii din structura direcţiei, numai din lista prevăzută la alin. (2).
Art. 41
Metodologia de potrivire iniţială şi practică dintre copil şi persoana/familia atestată ca aptă să adopte, precum şi criteriile pe baza cărora se realizează potrivirea se elaborează de către A.N.P.D.C.A. şi se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi*).
__________
*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 579/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 233/2012 privind serviciile şi activităţile ce pot fi desfăşurate de către organismele private române în cadrul procedurii adopţiei interne, precum şi metodologia de autorizare a acestora şi pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.441/2004 cu privire la autorizarea organizaţiilor private străine de a desfăşura activităţi în domeniul adopţiei internaţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 623 din 12 august 2016.
Art. 42
(1)La finalul procedurii de potrivire, compartimentul de adopţii şi postadopţii din cadrul direcţiei întocmeşte un raport de potrivire, în care sunt consemnate concluziile referitoare la constatarea compatibilităţii dintre copil şi adoptator/familia adoptatoare, precum şi propunerea vizând sesizarea instanţei judecătoreşti pentru încredinţarea copilului în vederea adopţiei.
(2)După întocmirea raportului de potrivire, direcţia în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului sesizează, în maximum 5 zile, instanţa judecătorească pentru încredinţarea copilului în vederea adopţiei.
SECŢIUNEA 4:Încredinţarea în vederea adopţiei
Art. 43
(1)Adopţia nu poate fi încuviinţată de către instanţa judecătorească decât după ce copilul a fost încredinţat pentru o perioadă de 90 de zile persoanei sau familiei care doreşte să îl adopte, astfel încât instanţa să poată aprecia, în mod raţional, asupra relaţiilor de familie care s-ar stabili dacă adopţia ar fi încuviinţată.
(2)Capacitatea de adaptare, fizică şi psihică, a copilului la noul mediu familial va fi analizată în raport cu condiţiile de natură socioprofesionalâ, economică, culturală, de limbă, religie şi cu orice alte asemenea elemente caracteristice locului în care trăieşte copilul în perioada încredinţării şi care ar putea avea relevanţă în aprecierea evoluţiei ulterioare a acestuia în cazul încuviinţării adopţiei.
Art. 44
(1)În cazul cererilor de încredinţare în vederea adopţiei, instanţa judecătorească se pronunţă exclusiv pe baza actelor depuse de direcţia în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului, fără citarea părţilor.
(2)Încredinţarea în vederea adopţiei se dispune de către instanţa judecătorească de la domiciliul copilului, pentru o perioadă de 90 de zile. Odată cu admiterea cererii de încredinţare în vederea adopţiei, instanţa se pronunţă şi asupra încetării măsurii de protecţie specială.
(3)Hotărârile prin care se soluţionează cererile de încredinţare în vederea adopţiei sunt executorii de la data pronunţării.
(4)Direcţia de la domiciliul adoptatorilor are obligaţia ca, în termen de 5 zile de la punerea în executare a hotărârii prin care s-a dispus încredinţarea în vederea adopţiei, să transmită o copie a acestei hotărâri autorităţilor competente să elibereze documentele de călătorie pentru adoptat.
Art. 45
(1)Încredinţarea în vederea adopţiei nu este necesară în următoarele cazuri:
a)pentru adopţia persoanei care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu;
b)pentru adopţia copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv;
c)pentru adopţia copilului pentru care a fost deschisă procedura adopţiei şi acesta se află în plasament la unul dintre soţii familiei adoptatoare sau la familia adoptatoare de cel puţin 6 luni;
d)pentru adopţia copilului de către tutorele său, dacă au trecut cel puţin 6 luni de la data instituirii tutelei.
(2)În situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) persoana sau familia care doreşte să adopte va putea solicita în mod direct instanţei judecătoreşti încuviinţarea adopţiei, în condiţiile prezentei legi.
Art. 46
(1)Pe durata încredinţării copilului în vederea adopţiei, domiciliul acestuia se află la persoana sau familia căreia i-a fost încredinţat. Efectuarea actelor obişnuite necesare exercitării drepturilor şi îndeplinirii obligaţiilor părinteşti, cu excepţia celor care conduc la încheierea unui act juridic, se realizează de către persoana sau familia căreia acesta i-a fost încredinţat.
(2)Dreptul de a reprezenta copilul în actele juridice sau, după caz, de a încuviinţa actele pe care acesta le încheie, precum şi dreptul de a administra bunurile copilului se exercită de către preşedintele consiliului judeţean sau primarul sectorului municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială domiciliază persoana sau familia căreia i-a fost încredinţat copilul în vederea adopţiei. Dreptul de administrare poate fi delegat, în mod excepţional, către persoana sau familia căreia i s-a încredinţat copilul pentru efectuarea unor acte speciale, în interesul copilului, care vor fi expres menţionate în cuprinsul documentului prin care se acordă delegarea.
Art. 47
(1)În perioada încredinţării copilului în vederea adopţiei, direcţia de la domiciliul adoptatorului sau familiei adoptatoare urmăreşte evoluţia copilului şi a relaţiilor dintre acesta şi persoana sau familia căreia i-a fost încredinţat, întocmind în acest sens rapoarte bilunare.
(2)La sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei, direcţia întocmeşte un raport final referitor la evoluţia relaţiilor dintre copil şi adoptatori, pe care îl comunică instanţei competente în vederea soluţionării cererii de încuviinţare a adopţiei.
(3)În situaţiile prevăzute la art. 45 alin. (1) lit. c) şi d), direcţia are obligaţia să realizeze un raport cu privire la evoluţia relaţiilor dintre copil şi adoptatori, ce va fi transmis instanţei de judecată învestite cu soluţionarea cererii de încuviinţare a adopţiei.
(4)Cererea de încuviinţare a adopţiei adresată instanţei judecătoreşti prelungeşte de drept perioada de încredinţare până la soluţionarea cererii prin hotărâre judecătorească definitivă. Pe această perioadă, dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător.
Art. 48
(1)Dacă pe durata perioadei de încredinţare în vederea adopţiei direcţia în a cărei rază teritorială domiciliază adoptatorul sau familia adoptatoare constată neadaptarea copilului cu persoana sau familia adoptatoare ori existenţa oricăror altor motive de natură să împiedice finalizarea procedurii de adopţie, sesizează de îndată instanţa judecătorească, în vederea revocării sau, după caz, prelungirii măsurii încredinţării.
(2)Dispoziţiile privind procedura de judecată a cererilor referitoare la încredinţare se aplică în mod corespunzător şi în cazul cererilor prevăzute la alin. (1). Hotărârea prin care instanţa de fond dispune revocarea sau prelungirea încredinţării este executorie de drept.
Art. 49
Dacă, în situaţia prevăzută la art. 48 alin. (1), instanţa judecătorească dispune revocarea măsurii încredinţării, se reia procesul de potrivire.
Art. 50
(1)Adoptatorul sau, opţional, oricare dintre soţii familiei adoptatoare, care realizează venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, din activităţi salariale şi asimilate acestora sau, după caz, din activităţi independente, drepturi de autor ori activităţi agricole, denumit în continuare persoană îndreptăţită, poate beneficia de un concediu de acomodare cu durata de maximum doi ani, care include şi perioada încredinţării copilului în vederea adopţiei, precum şi de o indemnizaţie lunară.
(11)Cuantumul indemnizaţiei lunare prevăzute la alin. (1) este de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei emiterii hotărârii judecătoreşti de încredinţare în vederea adopţiei. Cuantumul indemnizaţiei lunare nu poate fi mai mic decât suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 3,4 la valoarea indicatorului social de referinţă, iar cuantumul maxim al acesteia nu poate depăşi valoarea de 8.500 lei.
(12)În situaţia în care persoana care a beneficiat de concediu şi indemnizaţie de acomodare adoptă unul sau mai mulţi copii, într-o perioadă de până la 12 luni de la finalizarea concediului de acomodare pentru copilul adoptat anterior, dacă din calculul indemnizaţiei conform alin. (11) rezultă un cuantum al indemnizaţiei lunare pentru concediul de acomodare mai mic decât cuantumul indemnizaţiei cuvenite anterior, atunci se acordă indemnizaţia lunară pentru concediul de acomodare primită pentru copilul adoptat anterior.
(2)Concediul şi indemnizaţia prevăzute la alin. (1) se acordă pe baza cererii persoanei îndreptăţite, la care se anexează certificatul de grefă în baza căruia se execută hotărârea judecătorească de încredinţare în vederea adopţiei sau, după caz, de încuviinţare a adopţiei, documentul care atestă mutarea copilului la adoptator/familia adoptatoare, înregistrat la direcţia în a cărei rază administrativ-teritorială a fost protejat copilul, precum şi dovada intrării efective în concediu ori a suspendării activităţii. Cererea se completează potrivit modelului care se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(3)Drepturile prevăzute la alin. (1) se stabilesc şi se acordă începând cu ziua următoare celei în care a fost pusă în executare hotărârea judecătorească de încredinţare în vederea adopţiei.
(4)Persoanele îndreptăţite cărora li s-au stabilit drepturile prevăzute la alin. (1) nu pot beneficia, în perioada concediului de acomodare, de drepturile acordate în baza art. 2 şi 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
(5)În perioada în care beneficiază de indemnizaţia prevăzută la alin. (1), persoana îndreptăţită are calitatea de asigurat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, fără plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, în condiţiile prevăzute de art. 154 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
(6)Fondurile necesare plăţii indemnizaţiei prevăzute la alin. (1), cheltuielile administrative, precum şi cele de transmitere a drepturilor se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale.
(7)Cererea şi documentele doveditoare se depun şi se înregistrează la agenţia pentru plăţi şi inspecţie socială judeţeană şi a municipiului Bucureşti în a cărei rază teritorială are domiciliul sau reşedinţa persoana îndreptăţită.
(8)Calculul şi plata indemnizaţiei se fac de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, prin agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene şi a municipiului Bucureşti, şi se achită, în funcţie de opţiunea persoanei îndreptăţite, în cont bancar sau la domiciliul acesteia.
(9)Procedura de plată a indemnizaţiei care se acordă pe perioada concediului de acomodare se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi*).
__________
*) A se vedea nota de subsol de la art. 41.
*) OUG 59/2020 - Art. 1
(2)Pentru persoanele care, la data instituirii stării de urgenţă, beneficiază de concediul de acomodare şi de indemnizaţia lunară prevăzute la art. 50 din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, drepturile aferente acestui concediu se asigură pe toată durata stării de urgenţă instituite prin Decretul nr. 195/2020 şi prelungite prin Decretul nr. 240/2020 şi în situaţia în care perioada maximă de concediu prevăzută de lege s-a finalizat în perioada acestei stări de urgenţă.
(3)Drepturile prevăzute la alin. (1) şi (2) se suportă din bugetul de stat alocat Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, prin Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială şi agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
Art. 51
(1)Concediul de acomodare şi plata indemnizaţiei încetează începând cu ziua următoare celei în care se produce una dintre următoarele situaţii:
a)la expirarea concediului de acomodare;
b)la cererea persoanei îndreptăţite;
c)copilul a împlinit 18 ani;
d)a survenit decesul copilului;
e)persoana îndreptăţită care urma să adopte în calitate de persoană singură a decedat;
f)a rămas definitivă hotărârea judecătorească privind revocarea încredinţării în vederea adopţiei;
g)persoana îndreptăţită îşi reia activitatea înainte de expirarea concediului de acomodare.
(2)Pe perioada concediului de acomodare, persoana îndreptăţită se poate afla în una dintre următoarele situaţii care nu afectează plata indemnizaţiei:
a)realizează venituri în baza legii, a contractului colectiv de muncă sau a contractului individual de muncă, altele decât cele rezultate din desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada de concediu;
b)primeşte indemnizaţii în calitate de consilier local sau judeţean, indiferent de nivelul acestora;
c)realizează, pe perioada concediului de acomodare, venituri supuse impozitului prin desfăşurarea efectivă a unei activităţi, alta decât cea suspendată ca urmare a intrării în concediul de acomodare, al căror nivel nu depăşeşte nivelul prevăzut la art. 16 alin. (3) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
(3)În situaţia în care persoana îndreptăţită realizează venituri supuse impozitului pe venit, în condiţiile alin. (2) lit. c), aceasta are obligaţia de a comunica acest fapt, în scris, agenţiei pentru plăţi şi inspecţie socială judeţeană şi a municipiului Bucureşti în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa, în termen de 30 de zile de la data începerii activităţii. Comunicarea va conţine obligatoriu data începerii activităţii, tipul activităţii şi denumirea angajatorului, după caz.
(4)În termen de 6 luni de la data încetării concediului de acomodare, agenţia pentru plăţi şi inspecţie socială judeţeană şi a municipiului Bucureşti în a cărei rază teritorială are domiciliul sau reşedinţa persoana îndreptăţită are obligaţia de a verifica încadrarea în nivelul veniturilor prevăzut la alin. (2) lit. c).
(5)În situaţia în care în urma verificării prevăzute la alin. (4) agenţia teritorială constată că au fost realizate venituri peste nivelul prevăzut la alin. (2) lit. c), indemnizaţia se consideră a fi acordată necuvenit şi se recuperează începând cu ziua următoare celei în care a fost reluată activitatea profesională.
Art. 52
(1)Concediul de acomodare şi plata indemnizaţiei se suspendă începând cu ziua următoare celei în care se produce una dintre următoarele situaţii:
a)s-a dispus plasamentul copilului în regim de urgenţa;
b)a fost pusă în executare hotărârea judecătorească privind revocarea încredinţării în vederea adopţiei.
(2)Suspendarea prevăzută la alin. (1) încetează în ziua următoare celei în care a rămas definitivă hotărârea judecătorească prin care s-a dispus revenirea copilului la persoana/familia la care fusese încredinţat în vederea adopţiei sau, după caz, în ziua următoare celei în care a rămas definitivă hotărârea judecătorească prin care s-a dispus respingerea revocării încredinţării în vederea adopţiei.
(3)Reluarea concediului de acomodare şi a plăţii indemnizaţiei aferente suspendate se face la cererea persoanei îndreptăţite, începând cu data depunerii acesteia, dacă nu au intervenit situaţii care să determine încetarea drepturilor.
Art. 53
(1)Asupra drepturilor prevăzute la art. 50 alin. (1) nu se datorează impozit şi nici contribuţiile sociale obligatorii stabilite potrivit legii.
(2)Perioada concediului prevăzut la art. 50 alin. (1) constituie perioadă asimilată stagiului de cotizare în vederea stabilirii indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
(21)La stabilirea cuantumului indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate prevăzute la alin. (2) se ia în calcul valoarea indemnizaţiei prevăzute la art. 50 alin. (1).
(3)Perioada concediului prevăzut la art. 50 alin. (1) constituie perioadă asimilată stagiului de cotizare şi se valorifică pentru obţinerea prestaţiilor de asigurări sociale, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi a drepturilor stabilite de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în vederea stabilirii drepturilor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
(4)Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului lunar al asiguratului, pentru stabilirea prestaţiilor de asigurări sociale din sistemul public de pensii se utilizează 25% din câştigul salarial mediu brut lunar din perioadele respective.
(5)Perioada concediului prevăzut la art. 50 alin. (1) constituie vechime în muncă, în serviciu şi în specialitate, care se are în vedere la stabilirea drepturilor ce se acordă în raport cu aceasta cu respectarea prevederilor Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.
(6)În situaţia în care indemnizaţia a fost acordată şi pe perioada în care s-a dispus încetarea sau suspendarea concediului şi a indemnizaţiei prevăzute la art. 50 alin. (1), sumele acordate cu titlu necuvenit se recuperează de la persoana îndreptăţită în condiţii similare celor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind recuperarea debitelor pentru beneficiile de asistenţă socială, precum şi pentru modificarea art. 101 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, aprobată cu modificări prin Legea nr. 266/2015, pentru alte beneficii de asistenţă socială.
Art. 54
(1)Angajatorii au obligaţia de a acorda salariatului sau, după caz, salariaţilor soţ şi soţie care adoptă timp liber pentru efectuarea evaluărilor impuse de obţinerea atestatului şi realizarea potrivirii practice, fără diminuarea drepturilor salariale, în limita a maximum 40 de ore pe an,
(2)Timpul liber se acordă pe baza cererii solicitantului, la care se anexează calendarul întâlnirilor sau, după caz, programul de vizite, întocmite de direcţia competentă.
(3)Nerespectarea de către angajator a prevederilor alin. (1) constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei.
(4)Constatarea contravenţiei prevăzute la alin. (3) şi aplicarea amenzii corespunzătoare se fac de către persoanele împuternicite în acest sens din cadrul Inspecţiei Muncii.
(5)Contravenţiei prevăzute la alin. (3) îi sunt aplicabile şi dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
SECŢIUNEA 5:Încuviinţarea adopţiei
Art. 56
(1)Cererea de încuviinţare a adopţiei poate fi introdusă direct de către adoptator sau familia adoptatoare, în situaţia adopţiei persoanei care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu, şi, în cazul adopţiei copilului, de către soţul părintelui firesc sau adoptiv. În toate celelalte cazuri cererea de încuviinţare a adopţiei va fi introdusă fie de către adoptator sau familia adoptatoare, fie de către direcţia de la domiciliul acestora la sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei sau, după caz, la împlinirea termenelor prevăzute pentru adopţia copilului aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 45 alin. (1) lit. c) şi d).
(2)Cererea de încuviinţare a adopţiei este însoţită de următoarele acte:
a)certificatul de naştere al copilului, în copie certificată de către direcţie sau, după caz, de către adoptator/familia adoptatoare, pentru conformitate cu originalul;
b)certificatul medical privind starea de sănătate a copilului, eliberat de către unităţi publice nominalizate de către direcţia de sănătate publică;
c)raportul de consiliere a copilului care a împlinit vârsta de 10 ani, în vederea exprimării consimţământului;
d)atestatul valabil al adoptatorului sau familiei adoptatoare;
e)hotărârea judecătorească definitivă de încredinţare în vederea adopţiei;
f)certificatele de naştere ale adoptatorului sau ale soţului şi soţiei din familia adoptatoare, în copie certificată de către direcţie sau, după caz, de către adoptator/familia adoptatoare, pentru conformitate cu originalul;
g)certificatul de căsătorie al adoptatorului sau al soţilor din familia adoptatoare, în copie certificată de către direcţie sau, după caz, de către adoptator/familia adoptatoare, pentru conformitate cu originalul;
h)cazierul judiciar al adoptatorului sau, după caz, al fiecărui membru al familiei adoptatoare;
i)certificatul medical privind starea de sănătate a adoptatorului, eliberat de medicul de familie pe lista căruia este înscris;
j)hotărârea judecătorească definitivă de deschidere a procedurii adopţiei copilului;
k)raportul de consiliere şi informare a părinţilor fireşti în cazul adopţiei copilului de către soţul părintelui firesc;
l)documentul care consemnează rezultatul expertizei pentru confirmarea filiaţiei faţă de tată, realizată prin metoda serologică ADN, în cazul adopţiei copilului de către soţia părintelui firesc atunci când copilul a fost recunoscut de tată pe cale administrativă, precum şi în cazul în care paternitatea copilului a fost stabilită prin hotărâre judecătorească prin care s-a luat act de recunoaşterea de către tată sau care consfinţeşte învoiala părţilor, fără a se fi cercetat temeinicia cererii;
m)declaraţia notarială pe propria răspundere, prevăzută la art. 6 alin. (2) lit. c).
Art. 57
(1)Judecarea cererilor de încuviinţare a adopţiei se face cu citarea direcţiei în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului, a direcţiei care a solicitat deschiderea procedurii adopţiei şi a persoanei ori familiei adoptatoare.
(2)Judecarea cererilor de încuviinţare a adopţiei persoanei care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu se face cu citarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare şi a adoptatului, iar judecarea cererilor de încuviinţare a adopţiei copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv se face cu citarea adoptatorului şi a părinţilor fireşti ai adoptatului.
(3)Direcţia în a cărei rază teritorială domiciliază persoana sau familia adoptatoare va avea obligaţia de a depune rapoartele finale prevăzute la art. 47 alin. (2) sau, după caz, art. 47 alin. (3), până cel mai târziu cu 5 zile înaintea termenului la care a fost citată pentru judecarea cauzei, precum şi, după caz, de a da instanţei judecătoreşti orice relaţii necesare pentru soluţionarea cererii de încuviinţare a adopţiei.
Art. 58
(1)Instanţa poate solicita din nou consimţământul la adopţie al părinţilor fireşti dacă, după data la care consimţământul a devenit irevocabil, aceştia fac dovada, prin orice mijloc de probă, că au intervenit elemente noi ce ar putea determina modificarea finalităţii planului individualizat de protecţie, în sensul reintegrării copilului în familie. Direcţia care a solicitat deschiderea procedurii adopţiei are obligaţia să aducă la cunoştinţa instanţei, prin intermediul direcţiei în a cărei rază administrativ-teritorială se află domiciliul adoptatorului/familiei adoptatoare, dacă este cazul, existenţa oricăror elemente noi cu privire la situaţia părintelui firesc ori a familiei extinse, care ar putea determina modificarea finalităţii planului individualizat de protecţie.
(2)Chemarea părinţilor fireşti în faţa instanţei competente să încuviinţeze adopţia se face prin invitaţie adresată acestora, în camera de consiliu, fără a se indica date cu privire la dosar sau alte date care ar permite, în orice fel, divulgarea identităţii sau a altor informaţii cu privire la persoana ori familia adoptatoare.
(3)Instanţa poate invita, la aceeaşi dată, direcţia în a cărei rază teritorială domiciliază copilul şi direcţia competentă potrivit art. 56 alin. (1).
(4)În cazul în care părinţii se prezintă personal în faţa instanţei şi îşi exprimă refuzul de a mai consimţi la adopţie, instanţa suspendă soluţionarea cererii de încuviinţare a adopţiei. Declaraţia părinţilor fireşti împreună cu încheierea de suspendare se comunică direcţiei în a cărei rază teritorială domiciliază copilul, care va formula cerere de revizuire a hotărârii de deschidere a procedurii adopţiei. Dispoziţiile art. 33 şi 34 se aplică în mod corespunzător.
Art. 59
(1)Instanţa judecătorească va admite cererea de încuviinţare a adopţiei numai dacă, pe baza probelor administrate, şi-a format convingerea că adopţia este în interesul superior al copilului.
(2)În termen de 5 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti prin care s-a încuviinţat adopţia, direcţia în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului va înştiinţa, în scris, părinţii fireşti despre aceasta, precum şi autorităţile române competente să elibereze documentele de identitate sau de călătorie pentru adoptat.