Capitolul iii - Cariera poliţiştilor de penitenciare - Legea 145/2019 privind statutul poliţiştilor de penitenciare

M.Of. 631

În vigoare
Versiune de la: 16 Iunie 2023
CAPITOLUL III:Cariera poliţiştilor de penitenciare
SECŢIUNEA 1:Selecţia poliţiştilor de penitenciare
Art. 11
Pot dobândi calitatea de poliţist de penitenciare persoanele care îndeplinesc următoarele condiţii:
a)au cetăţenia română şi domiciliul în România;
b)cunosc limba română;
c)îndeplinesc condiţiile de studii şi vechime prevăzute de lege;
d)au 18 ani împliniţi, capacitate deplină de exerciţiu şi sunt apte din punct de vedere medical şi psihologic pentru îndeplinirea funcţiei;
e)nu au antecedente penale sau nu sunt în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârşirea de infracţiuni;
f)îndeplinesc condiţiile specifice postului;
g)nu le-au încetat raporturile de serviciu dintr-o funcţie publică, din motive disciplinare, în ultimii 5 ani;
h)au un comportament corespunzător principiilor care guvernează profesia de poliţist de penitenciare. În aprecierea acestei condiţii se va avea în vedere ca prin întregul său comportament persoana să se arate demnă de respectul şi încrederea impuse de profesia de poliţist de penitenciare. Procedura de desfăşurare a verificărilor specifice şi criteriile de apreciere a comportamentului se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei;

i)nu au fost agenţi sau colaboratori ai organelor de securitate ca poliţie politică şi nici nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informaţii;

j)obţin autorizaţie, pentru funcţiile care implică lucrul cu informaţii clasificate, după promovarea concursului.
Art. 12
Administraţia Naţională a Penitenciarelor, în procesul de selecţie a poliţiştilor de penitenciare, garantează aplicarea principiilor de egalitate, merit, capacitate profesională şi de transparenţă.
Art. 13
(1)Încadrarea reprezintă numirea ca poliţist de penitenciare şi se poate face prin următoarele modalităţi:
a)repartizarea cu prioritate pe locurile anume rezervate în acest scop a absolvenţilor instituţiilor de învăţământ care pregătesc personal pentru poliţia penitenciară - ofiţeri şi agenţi;
b)concurs, din sursă externă;
c)transferul cadrelor militare şi poliţiştilor din cadrul altor instituţii publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională ale statului.
(2)Absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior pentru pregătirea poliţiştilor de penitenciare - curs de zi, cu diplomă de licenţă, sunt încadraţi ca poliţişti de penitenciare definitivi, fără concurs, în funcţii publice de execuţie şi li se acordă gradul de subinspector de poliţie penitenciară.
(3)Absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior pentru pregătirea poliţiştilor de penitenciare - curs de zi, cu durata studiilor mai mare de 4 ani, care au primit pe perioada studiilor un grad profesional sau militar de ofiţer, sunt încadraţi la absolvire poliţişti de penitenciare definitivi, fără concurs, în funcţii publice de execuţie, li se acordă gradul de subinspector de poliţie penitenciară şi li se ia în calcul, la stabilirea stagiului minim în grad, perioada scursă de la ultima avansare.
(4)Candidaţii declaraţi "Admis" în cadrul instituţiilor de învăţământ superior pentru pregătirea poliţiştilor de penitenciare semnează un angajament prin care se obligă să lucreze cel puţin 9 ani în poliţia penitenciară, după absolvirea studiilor.
(5)Absolvenţii instituţiilor de învăţământ pentru pregătirea agenţilor de poliţie penitenciară, cu durata de cel puţin un an şcolar, sunt încadraţi ca poliţişti de penitenciare definitivi, fără concurs şi li se acordă gradul de agent de poliţie penitenciară.
(6)Candidaţii declaraţi "Admis" la instituţiile de învăţământ pentru pregătirea agenţilor de poliţie penitenciară semnează un angajament scris prin care se obligă să lucreze cel puţin 5 ani în poliţia penitenciară, după absolvirea studiilor.
(7)Persoanele prevăzute la alin. (4) şi (6) care nu respectă angajamentul sunt obligate să restituie cheltuielile de şcolarizare, proporţional cu perioada rămasă până la împlinirea termenului, cu excepţia cazului în care nerespectarea angajamentului se datorează unor motive neimputabile ori în cazul transferului sau încadrării la alte instituţii publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională ale statului. Obligaţia recuperării cheltuielilor de şcolarizare revine unităţii la care cel în cauză era încadrat la data încetării raporturilor de serviciu.
(8)Persoanele care deţin grade militare sau profesionale, în activitate sau în rezervă, superioare celor acordate la absolvire nu pot candida pentru admiterea în instituţiile de învăţământ pentru pregătirea poliţiştilor de penitenciare.
Art. 14
(1)Încadrarea ca poliţist de penitenciare prin modalitatea prevăzută la art. 13 alin. (1) lit. c) se aprobă la cerere, potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane prevăzute la art. 20, în raport cu funcţia pe care se solicită transferul, cu respectarea condiţiilor obligatorii cumulative pentru numirea în acea funcţie, precum şi a următoarelor condiţii:
a)atribuţiile de serviciu ale funcţiei pe care se solicită transferul să fie similare cu cele ale funcţiei anterioare sau, după caz, să corespundă specialităţii studiilor;
b)transferul să se facă pe funcţii din aceeaşi categorie şi de acelaşi fel, respectiv funcţii de execuţie sau, după caz, funcţii de conducere; în cazul persoanelor care ocupă funcţii de conducere, transferul se poate face pe funcţii de conducere de nivel minim, conform domeniului de activitate, sau pe funcţii de execuţie;
c)persoana care solicită transferul să susţină şi să promoveze o evaluare a cunoştinţelor profesionale;
d)să existe acordul instituţiei de unde se transferă şi al celei unde se transferă.
(2)În situaţia în care mai multe persoane îndeplinesc condiţiile pentru transferul pe aceeaşi funcţie, efectuarea transferului se face în funcţie de rezultatul evaluării cunoştinţelor profesionale prevăzute la alin. (1) lit. c).
(3)Procedura efectuării transferului, documentele necesare, modul de desfăşurare a evaluării şi de încadrare a personalului se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.
Art. 15
Organizarea şi desfăşurarea concursului prevăzut la art. 13 alin. (1) lit. b) se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiţiei; la concurs poate participa, în calitate de observator, câte un reprezentant al organizaţiilor sindicale ale poliţiştilor de penitenciare, reprezentative la nivelul sistemului penitenciar. Perioada în care poliţistul de penitenciare participă la concurs, în calitate de observator desemnat de organizaţia sindicală, este asimilată timpului efectiv lucrat şi se pontează în mod corespunzător, în limita duratei normale a timpului de muncă. Pe această perioadă nu se acordă drepturi de cazare, diurnă sau transport.
SECŢIUNEA 2:Numirea poliţiştilor de penitenciare
Art. 16
(1)Numirea în funcţii publice de execuţie a candidaţilor admişi la concursul din sursă externă se face ca poliţişti de penitenciare debutanţi, cu o perioadă de stagiu, cu excepţia situaţiilor prevăzute la alin. (5) şi (6). În situaţia ofiţerilor şi agenţilor admişi la concurs în funcţii publice de execuţie din sectorul siguranţa deţinerii şi aplicarea regimurilor, aceştia vor fi încadraţi ca debutanţi, cu excepţia persoanelor prevăzute la alin. (6).
(2)Perioada de stagiu este de 12 luni pentru ofiţeri, din care minimum 3 luni sunt destinate cursurilor de iniţiere.
(3)Perioada de stagiu este de 6 luni pentru agenţi, din care minimum 3 luni sunt destinate cursurilor de iniţiere.
(4)Perioada de stagiu constituie vechime în muncă, în serviciu şi în specialitate.
(5)Candidaţii admişi la concurs, care au cel puţin 3 ani vechime efectivă într-un post cu acelaşi nivel de studii şi aceeaşi specialitate cu a postului scos la concurs, sunt încadraţi ca poliţişti de penitenciare definitivi, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
(6)Candidaţii admişi la concurs, care au cel puţin 3 ani vechime efectivă ca militar activ şi/sau funcţionar public cu statut special în instituţii de apărare, ordine publică şi securitate naţională, sunt încadraţi ca poliţişti de penitenciare definitivi, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
(7)Candidaţilor admişi la concurs şi încadraţi ca poliţişti de penitenciare li se acordă grade profesionale, potrivit metodologiei stabilite prin ordin al ministrului justiţiei.
(8)Ofiţerii în activitate sau în rezervă nu pot fi încadraţi în poliţia penitenciară în funcţii vacante prevăzute cu grade profesionale de agent de poliţie penitenciară - agent şef principal de poliţie penitenciară.
Art. 17
(1)Poliţiştii de penitenciare debutanţi au obligaţia să urmeze, în perioada de stagiu, un curs de pregătire şi specializare organizat de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, denumit curs de iniţiere.
(2)Poliţiştii de penitenciare definitivi au obligaţia să urmeze un curs de perfecţionare corespunzător postului în care au fost numiţi, cu excepţia celor încadraţi potrivit prevederilor art. 13 alin. (2), (3) şi (5).
Art. 18
(1)După efectuarea perioadei de stagiu, activitatea poliţistului de penitenciare debutant este evaluată de şeful ierarhic, care propune sau nu definitivarea în funcţie.
(2)Pe baza propunerilor de definitivare în funcţie formulate de şefii ierarhici, numirea poliţistului de penitenciare debutant ca poliţist de penitenciare definitiv din poliţia penitenciară se face potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane.
(3)Poliţistul de penitenciare debutant nemulţumit de evaluarea prevăzută la alin. (1) poate solicita reevaluarea de către o comisie formată din 3 poliţişti de penitenciare din cadrul unităţii, care au o vechime în serviciu de cel puţin 10 ani. Comisia este numită de directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(4)Poliţistul de penitenciare debutant care nu absolvă cursul de pregătire şi specializare prevăzut la art. 17 alin. (1) sau, în urma evaluării prevăzute la alin. (1) sau (3), primeşte calificativul "nesatisfăcător" este declarat necorespunzător din punct de vedere profesional, iar raportul de serviciu încetează.
Art. 19
(1)Personalul din sistemul administraţiei penitenciare, numit poliţist de penitenciare definitiv, depune jurământul de credinţă în faţa directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau, după caz, a directorilor unităţilor din subordinea acesteia, în prezenţa a 2 martori, dintre care unul este conducătorul compartimentului în care a fost numit poliţistul de penitenciare definitiv, iar celălalt, un alt poliţist de penitenciare definitiv.
(2)Jurământul de credinţă are următorul conţinut: "Jur să respect Constituţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, să aplic în mod corect şi fără părtinire legile ţării, să îndeplinesc conştiincios îndatoririle ce îmi revin în funcţia publică în care am fost numit, să păstrez secretul profesional şi să respect normele de conduită profesională şi civică." Refuzul depunerii jurământului se consemnează în scris şi atrage revocarea actului de numire în funcţie.
(3)Jurământul, semnat de poliţistul de penitenciare definitiv, de directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau, după caz, de directorul unităţii din subordinea acesteia, se depune la dosarul profesional al poliţistului de penitenciare.
(4)Poliţistul de penitenciare definitiv din cadrul Ministerului Justiţiei depune jurământul de credinţă în faţa ministrului justiţiei sau a unui reprezentant al Ministerului Justiţiei împuternicit prin ordin al ministrului justiţiei.
Art. 20
Numirea în funcţie şi încetarea raporturilor de serviciu, precum şi celelalte modificări ale raporturilor de serviciu pentru funcţiile din sistemul administraţiei penitenciare, denumite competenţe de gestiune a resurselor umane, se dispun după cum urmează:
a)pentru funcţiile de director general, director general adjunct, director în sistemul administraţiei penitenciare şi director de direcţie din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, prin ordin al ministrului justiţiei;
b)pentru directorii adjuncţi din unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, precum şi pentru celelalte funcţii de conducere şi de execuţie din aparatul central al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, prin decizie a directorului general;
c)pentru funcţiile de conducere din unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, altele decât cele prevăzute la lit. a) şi b), precum şi pentru funcţiile de execuţie din aceste unităţi, prin decizie a directorului unităţii.
Art. 21
(1)Ofiţerii de poliţie penitenciară se numesc în funcţiile prevăzute în statele de organizare cu grade profesionale egale sau mai mari cu cel mult două grade faţă de cele pe care le au.
(2)Prin excepţie, în situaţii temeinic justificate, numirea ofiţerilor de poliţie penitenciară în funcţii prevăzute în statele de organizare cu mai mult de două grade profesionale faţă de cele pe care aceştia le au se poate face cu aprobarea ministrului justiţiei, pentru personalul aflat în competenţa sa, respectiv a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, pentru ceilalţi ofiţeri.
SECŢIUNEA 3:Organizarea şi desfăşurarea perioadei de stagiu, a cursurilor de pregătire şi specializare şi evaluarea debutanţilor
SUBSECŢIUNEA 1:§1. Dispoziţii generale
Art. 22
(1)Perioada de stagiu are ca obiectiv însuşirea specificului activităţii sistemului penitenciar, formarea şi evaluarea abilităţilor profesionale ale poliţiştilor de penitenciare debutanţi în scopul îndeplinirii atribuţiilor şi responsabilităţilor funcţiei.
(2)Parcurgerea perioadei de stagiu pentru poliţiştii de penitenciare debutanţi este obligatorie.
Art. 23
Stagiul poliţiştilor de penitenciare debutanţi se desfăşoară în 3 etape, astfel:
a)debutul în carieră;
b)cursul de iniţiere;
c)formarea deprinderilor practice.
Art. 24
(1)Perioada de stagiu se desfăşoară pe baza unui program aprobat de directorul unităţii în care este încadrat poliţistul de penitenciare debutant, la propunerea şefului ierarhic al acestuia, a îndrumătorului şi a ofiţerului responsabil cu formarea profesională din unitate.
(2)Prin programul de desfăşurare a perioadei de stagiu se stabilesc următoarele:
a)planificarea activităţilor ce urmează să fie desfăşurate, în funcţie de nivelul cunoştinţelor teoretice şi al deprinderilor practice dobândite anterior;
b)cursul de iniţiere la care trebuie să participe poliţistul de penitenciare debutant;
c)alocarea a minimum 30 de ore lunar, din timpul normal de lucru, studiului individual.
(3)Poliţistul de penitenciare debutant îşi desfăşoară activitatea conform programului de lucru al compartimentului din care face parte.
(4)Poliţistului de penitenciare debutant i se asigură dreptul de a asista la îndeplinirea atribuţiilor de serviciu de către poliţiştii de penitenciare definitivi din cadrul altor compartimente.
(5)Activitatea prevăzută la alin. (4) se desfăşoară sub coordonarea unui poliţist de penitenciare definitiv desemnat de conducătorul compartimentului respectiv.
Art. 25
(1)Poliţistul de penitenciare debutant are următoarele drepturi specifice:
a)să fie îndrumat în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu pe parcursul perioadei de stagiu;
b)să îndeplinească atribuţii de serviciu al căror nivel de dificultate şi complexitate să corespundă nivelului de pregătire dobândit pe parcursul perioadei de stagiu;
c)să i se asigure timpul necesar pregătirii individuale, în scopul dobândirii cunoştinţelor teoretice şi a deprinderilor practice necesare exercitării funcţiei;
d)să participe la activităţi profesionale, în vederea desăvârşirii formării profesionale iniţiale;
e)să i se asigure accesul la sursele de informare necesare specializării sale.
(2)Poliţistul de penitenciare debutant are următoarele obligaţii specifice:
a)să îşi perfecţioneze pregătirea profesională teoretică şi să îşi formeze deprinderile practice necesare exercitării funcţiei încredinţate;
b)să consulte îndrumătorul pentru realizarea lucrărilor repartizate de conducătorul compartimentului;
c)să participe la formele de pregătire profesională organizate pentru poliţiştii de penitenciare debutanţi;
d)să îşi ţină evidenţa activităţilor desfăşurate în cadrul programelor de formare stabilite, într-un caiet de stagiu.
Art. 26
(1)Pe parcursul perioadei de stagiu activitatea poliţistului de penitenciare debutant se desfăşoară sub îndrumarea unui poliţist de penitenciare definitiv, de regulă din cadrul aceluiaşi compartiment, denumit în continuare îndrumător.
(2)Îndrumătorul este numit de directorul unităţii, la propunerea conducătorului compartimentului în care îşi desfăşoară activitatea poliţistul de penitenciare debutant.
(3)În situaţia în care, în unitatea în care a fost încadrat poliţistul de penitenciare debutant, nu există niciun poliţist de penitenciare definitiv care să îşi desfăşoare activitatea în domeniul de activitate al poliţistului de penitenciare debutant, la solicitarea directorului unităţii, Administraţia Naţională a Penitenciarelor va proceda la desemnarea unui îndrumător dintr-o altă unitate.
(4)Îndeplinirea atribuţiilor de îndrumător este o îndatorire de serviciu şi se trece în fişa postului.
(5)Un îndrumător poate coordona activitatea mai multor poliţişti de penitenciare debutanţi, fără ca numărul acestora să fie mai mare de 5.
Art. 27
(1)Îndrumătorul este desemnat de către directorul unităţii dintre poliţiştii de penitenciare definitivi care îndeplinesc următoarele condiţii:
a)au grad profesional mai mare decât poliţistul de penitenciare debutant;
b)au fost apreciaţi cu calificativul de cel puţin "foarte bun" în ultimii 2 ani.
(2)Nu poate avea calitatea de îndrumător poliţistul de penitenciare care:
a)se află sub efectul unei sancţiuni disciplinare;
b)este soţ, soţie ori rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu poliţistul de penitenciare debutant;
c)este director sau director adjunct al unităţii.
(3)Dacă îndrumătorul devine incompatibil cu această calitate în timpul coordonării stagiului de practică al poliţistului de penitenciare debutant, directorul unităţii va stabili, la propunerea conducătorului compartimentului în care îşi desfăşoară activitatea acesta, un alt poliţist de penitenciare care să preia aceste atribuţii.
Art. 28
Ofiţerul responsabil cu formarea profesională din unitate instruieşte îndrumătorul desemnat privind atribuţiile, metodele şi mijloacele utilizate în transmiterea informaţiilor.
Art. 29
Îndrumătorul are următoarele atribuţii:
a)îndrumă, monitorizează şi verifică poliţistul de penitenciare debutant în îndeplinirea atribuţiilor şi misiunilor primite;
b)instruieşte poliţistul de penitenciare debutant cu privire la modul de desfăşurare a activităţilor de serviciu şi desfăşoară activităţi de serviciu cu rol demonstrativ;
c)monitorizează activitatea profesională şi conduita poliţistului de penitenciare debutant îndrumat şi ia măsuri de îmbunătăţire a pregătirii acestuia;
d)întocmeşte, împreună cu şeful compartimentului în care îşi desfăşoară activitatea poliţistul de penitenciare debutant, planul lunar al pregătirii profesionale pe care o efectuează acesta;
e)urmăreşte respectarea planului de pregătire lunar de către poliţistul de penitenciare debutant;
f)întocmeşte referatul cu privire la activitatea de integrare socioprofesională a poliţistului de penitenciare debutant, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1.
SUBSECŢIUNEA 2:§2. Debutul în carieră
Art. 30
(1)Debutul în carieră are durata de două săptămâni şi este destinat familiarizării poliţistului de penitenciare debutant cu aspectele profesionale ale funcţiei pe care a ocupat-o prin concurs sau examen.
(2)Pe perioada debutului în carieră, poliţistului de penitenciare debutant nu i se va încredinţa nicio responsabilitate, iar activitatea sa este coordonată de către îndrumător.
(3)Pentru fiecare categorie de poliţişti de penitenciare debutanţi se întocmeşte de către ofiţerul responsabil cu formarea profesională din unitate un program de pregătire pentru debutul în carieră, care cuprinde teme specifice tuturor domeniilor de activitate din penitenciar.
(4)După finalizarea perioadei prevăzute la alin. (1) şi până la începerea cursului de iniţiere, poliţistul de penitenciare debutant îşi va desfăşura activitatea în cadrul compartimentului în care este încadrat, cu îndeplinirea îndatoririlor prevăzute în fişa postului. Documentele întocmite de către debutant vor fi avizate de către îndrumător.
SUBSECŢIUNEA 3:§3. Cursul de iniţiere
Art. 31
(1)Cursul de iniţiere a poliţiştilor de penitenciare debutanţi se organizează în centrele de formare profesională din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, sub coordonarea Şcolii Naţionale de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare Târgu Ocna.
(2)În situaţia în care într-una sau mai multe unităţi se încadrează mai mult de 15 poliţişti de penitenciare debutanţi din acelaşi domeniu de activitate sau în raport cu numărul locurilor de cazare disponibile în centrul de formare profesională unde se organizează cursul, cursul de iniţiere se poate organiza şi în alte unităţi decât cele prevăzute la alin. (1).
(3)Perioada de desfăşurare a cursului şi locul de organizare, precum şi planul de învăţământ care cuprinde graficul desfăşurării cursului, baza de calcul al timpului de învăţământ, repartiţia timpului pe categorii de pregătire şi module de învăţământ, precum şi date privind desfăşurarea examenului de absolvire se stabilesc prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(4)Cursul de iniţiere se finalizează cu susţinerea de către poliţiştii de penitenciare debutanţi a unui examen de absolvire, în perioada stabilită în planul de învăţământ al cursului.
(5)Examenul de absolvire se desfăşoară în unităţi nominalizate prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Art. 32
(1)Cursurile de iniţiere a poliţiştilor de penitenciare debutanţi constau în cursuri de pregătire teoretică şi practică a căror durată este stabilită prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(2)Planul de învăţământ al cursului de iniţiere este întocmit pentru fiecare serie de poliţişti de penitenciare debutanţi de către Şcoala Naţională de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare Târgu Ocna şi este aprobat de directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Art. 33
(1)Examenul de absolvire a cursului de iniţiere se susţine din următoarele domenii:
a)pregătire de specialitate, potrivit specificului domeniului de activitate al poliţistului de penitenciare debutant;
b)pregătire juridică;
c)management penitenciar, numai pentru ofiţerii debutanţi.
(2)La absolvirea cursului de iniţiere, Şcoala Naţională de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare Târgu Ocna eliberează un certificat de absolvire.
(3)Definitivarea în funcţie a poliţistului de penitenciare debutant este condiţionată de promovarea examenului de absolvire a cursului de iniţiere.
(4)Poliţistul de penitenciare debutant care nu a promovat examenul de absolvire a cursului de iniţiere se poate prezenta încă o dată pentru susţinerea acestuia. În cazul în care poliţistul de penitenciare debutant nu se prezintă, în mod nejustificat, la examen sau nu promovează examenul în sesiunea de reexaminare, el este declarat necorespunzător din punct de vedere profesional, iar raportul de serviciu al acestuia încetează.
SUBSECŢIUNEA 4:§4. Examenul de absolvire a cursului de iniţiere
Art. 34
(1)Examenul de absolvire a cursurilor de iniţiere constă în:
a)susţinerea unei probe scrise sau on-line, după caz;
b)susţinerea unei probe orale sau practice, după caz.
(2)Pentru ofiţerii debutanţi, în cadrul probelor prevăzute la alin. (1) sunt incluse şi subiecte din domeniul managementului penitenciar.
(3)Proba on-line prevăzută la alin. (1) lit. a) constă în rezolvarea de către cursanţi a unui test pe platforme on-line.
(4)Disciplinele din care se întocmesc subiecte pentru susţinerea probelor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin planul de învăţământ prevăzut la art. 32 alin. (2).
(5)Tipurile de probe care sunt susţinute de către cursanţi în cadrul fiecărui examen de absolvire, precum şi graficul de desfăşurare a examenului se stabilesc prin decizie emisă de către directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(6)Pentru organizarea şi desfăşurarea examenului de absolvire, prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, emisă cu cel puţin 15 zile înainte de începerea examenului de absolvire, se numesc următoarele comisii:
a)comisia centrală de absolvire;
b)comisia de examinare pentru verificarea competenţelor profesionale, denumită comisia de examinare, pentru fiecare centru de examen şi, după caz, pentru fiecare domeniu de activitate al cursanţilor;
c)comisia pentru soluţionarea contestaţiilor, pentru fiecare centru de examen şi, după caz, pentru fiecare domeniu de activitate al cursanţilor.
(7)Comisia centrală de absolvire este compusă dintr-un număr de 5 membri, iar celelalte comisii sunt compuse dintr-un număr de 3 membri, unul dintre membrii acestor comisii fiind desemnat preşedinte al comisiei. În cazul comisiilor prevăzute la alin. (6) lit. b) şi c), membrii acesteia trebuie să fie specialişti din domeniul de activitate al cursanţilor. Membrii comisiilor trebuie să aibă calitatea de poliţist de penitenciare.
(8)Procedura de organizare şi desfăşurare a sesiunii de reexaminare este aceeaşi cu cea prevăzută pentru examenul de absolvire.
(9)Fraudarea sau tentativa de fraudare a examenului de absolvire atrage excluderea celui în cauză din examen, fără posibilitatea de reexaminare. Se consideră fraudă sau tentativă de fraudă încercarea de a folosi sau folosirea surselor de informare sau comunicare, copierea şi comunicarea între cursanţi.
Art. 35
(1)În comisiile de examen nu se numesc persoane care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul IV inclusiv în rândul cursanţilor.
(2)Fiecare persoană desemnată în comisii semnează o declaraţie pe propria răspundere, în care precizează că nu se află în vreuna dintre situaţiile de incompatibilitate prevăzute la alin. (1) şi că va respecta confidenţialitatea tuturor activităţilor desfăşurate în cadrul comisiilor.
(3)O persoană poate deţine calitatea de membru într-o singură comisie.
Art. 36
(1)Comisia centrală de absolvire coordonează desfăşurarea examenului de absolvire, asigurând aplicarea dispoziţiilor legale privind organizarea şi desfăşurarea acestuia. Preşedintele comisiei centrale de absolvire propune directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în cazuri justificate, operarea unor schimbări în componenţa comisiilor.
(2)Comisiile de examinare asigură:
a)elaborarea subiectelor şi baremelor de corectare şi notare pentru proba scrisă;
b)elaborarea subiectelor pentru proba orală sau practică, după caz;
c)corectarea şi notarea lucrărilor scrise, conform baremelor;
d)notarea răspunsurilor date de cursanţi la proba orală, precum şi a prestaţiilor acestora la proba practică, după caz, în baza unui punctaj de evaluare elaborat de comisie.
(3)Comisiile de soluţionare a contestaţiilor asigură soluţionarea contestaţiilor formulate de cursanţi cu privire la rezultatele obţinute la probele examenului de absolvire a cursului de iniţiere.
Art. 37
(1)Subiectele pentru proba scrisă sau proba on-line, indiferent de structura subiectelor şi modalitatea de desfăşurare a probei, sunt întocmite în concordanţă cu tematica pentru examenul de absolvire, fiind astfel formulate încât să permită verificarea cunoştinţelor şi competenţelor cursanţilor.
(2)Timpul destinat susţinerii de către cursanţi a probei scrise sau a probei on-line este de cel mult 3 ore şi jumătate şi este stabilit de către preşedintele comisiei centrale de absolvire în funcţie de complexitatea subiectelor, precum şi de modalitatea de organizare şi desfăşurare a probei.
(3)Din momentul primirii subiectelor, cursanţii mai pot părăsi sala doar în cazuri excepţionale, însoţiţi de unul dintre supraveghetori, până la înapoierea în sală.
(4)Cursanţii care nu se află în sală în momentul primirii subiectelor din motive imputabile lor pierd dreptul de a susţine proba aflată în desfăşurare.
Art. 38
(1)Pentru susţinerea probei scrise, membrii comisiei de examinare stabilesc două variante de subiecte. Fiecare variantă, semnată de membrii comisiei, se introduce într-un plic care se sigilează. Baremul de corectare şi notare final se afişează la sediul centrului de examen, după expirarea timpului stabilit pentru desfăşurarea probei.
(2)Cursanţii ocupă locurile în sală în ordinea înscrisă în tabel numai după ce le-a fost stabilită identitatea şi au lăsat, în afara sălilor de examen, toate materialele sau obiectele pe care le au asupra lor: cărţi, caiete, notiţe, serviete, telefoane mobile şi orice aparatură electronică. La susţinerea probei scrise este interzisă utilizarea de către cursanţi a oricăror materiale care pot constitui surse de informare.
(3)Pentru redactarea lucrărilor de către cursanţi se utilizează foi tipizate şi ştampilate, cu colţ negru pentru secretizare. La redactarea lucrărilor cursanţii folosesc numai cerneală sau pastă de culoare albastră. Se interzice înscrierea oricărui semn distinctiv care ar permite identificarea lucrării, sub sancţiunea anulării acesteia.
(4)Responsabilul de sală distribuie cursanţilor ciorne ştampilate, precum şi, suplimentar, foi ştampilate.
(5)În cazul în care unii cursanţi doresc să îşi transcrie lucrarea, vor primi alte foi tipizate. Transcrierea nu trebuie să depăşească ora-limită stabilită. Foile tipizate de pe care s-a făcut transcrierea se anulează, sub semnătura responsabilului de sală, imediat ce a fost distribuită şi secretizată o nouă foaie tipizată.
(6)Corectarea şi notarea lucrărilor scrise se realizează de către comisia de examinare, în perioada stabilită în graficul de desfăşurare a examenului de absolvire.
(7)Lucrările scrise se corectează şi se notează de fiecare membru al comisiei de examinare, individual, inclusiv de către preşedintele comisiei, cu note de la 1 la 10, respectându-se baremele de corectare şi notare. Preşedintele comisiei calculează nota finală, reprezentând media aritmetică a notelor acordate de fiecare corector, cu două zecimale, fără rotunjire.
(8)În cazul în care preşedintele comisiei constată la una dintre lucrări o diferenţă egală sau mai mare de un punct între notele acordate de membrii comisiei, acesta recorectează lucrarea în prezenţa acestora şi stabileşte nota finală a lucrării.
Art. 39
(1)Pentru desfăşurarea probei on-line, spaţiul destinat desfăşurării acesteia va fi amenajat astfel încât fiecare cursant să susţină proba individual şi în condiţii de confidenţialitate. Specialistul informatician din unitatea organizatoare, împreună cu preşedintele comisiei de examinare, are obligaţia de a verifica spaţiul amenajat şi staţiile de lucru cu privire la starea de funcţionare şi asigurarea corectitudinii probei.
(2)Subiectele şi baremele de corectare şi notare pentru proba on-line sunt elaborate de specialiştii din sistemul penitenciar şi gestionate de compartimentul de resurse umane din Administraţia Naţională a Penitenciarelor.
(3)Numărul minim de întrebări care se regăseşte în baza de date este de 300, câte 100 pentru fiecare dintre domeniile prevăzute la art. 33 alin. (1). Fiecare întrebare va avea 3 răspunsuri, dintre care numai unul corect.
(4)Chestionarele vor fi selectate automat de platforma on-line şi vor conţine câte 30 de întrebări pentru fiecare dintre domeniile prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. a) şi b) şi 10 întrebări pentru domeniul prevăzut la art. 33 alin. (1) lit. c).
(5)Înaintea începerii probei on-line, cursanţii vor fi instruiţi cu privire la procedurile de urmat în vederea completării şi înregistrării rezultatelor, nerealizarea acestei proceduri atrăgând după sine nevalidarea probei on-line.
(6)La ora stabilită în graficul de desfăşurare a examenului de absolvire, subiectele devin vizibile cursanţilor pe platforma on-line, numărul de întrebări fiind cel stabilit de comisia centrală de absolvire.
(7)În timpul alocat cursanţii rezolvă testele-grilă on-line, conform instrucţiunilor primite.
(8)Notarea se realizează automat de către platforma on-line.
(9)Fiecare cursant va imprima testul-grilă rezolvat în sala de examen, care include numele şi prenumele cursantului şi nota obţinută. Acestea sunt primite de către responsabilul de sală, pe bază de proces-verbal, şi predate, ulterior, preşedintelui comisiei de examinare.
(10)Rapoartele notelor obţinute la proba on-line vor fi transmise de către specialistul informatician, în prezenţa tuturor membrilor comisiei de examinare, preşedintelui comisiei centrale.
Art. 40
(1)În cazul în care, din motive tehnice, proba on-line nu poate fi susţinută sau este întreruptă, aceasta se va susţine sau, după caz, va fi reluată imediat după remedierea problemelor care au determinat întreruperea ei.
(2)În cazul în care, din motive tehnice, proba on-line nu se poate desfăşura în maximum 2 ore de la ora stabilită în graficul de desfăşurare a examenului de absolvire, respectiv nu se poate relua în maximum 2 ore, aceasta se amână de către preşedintele comisiei centrale de absolvire pentru ziua următoare.
Art. 41
(1)Procesele-verbale cu rezultatele probei scrise sau ale probei on-line se afişează la sediul centrului de examen şi al unităţilor în care sunt încadraţi cursanţii, la data şi potrivit celor stabilite în graficul de desfăşurare a examenului de absolvire a cursului.
(2)Cursanţii nemulţumiţi de nota obţinută la proba scrisă sau la proba on-line pot formula contestaţie, solicitând recorectarea lucrărilor.
(3)Contestaţiile sunt depuse personal sau transmise prin fax de către cursanţi la biroul resurse umane al unităţii unde s-a susţinut examenul, în termen de cel mult 48 de ore de la afişarea rezultatelor probelor.
(4)Birourile resurse umane transmit contestaţiile înregistrate, cu rezoluţia directorului unităţii, către preşedintele comisiei de soluţionare a contestaţiilor.
(5)Contestaţiile depuse în afara termenului prevăzut la alin. (3) se resping.
Art. 42
(1)În cazul înregistrării unei contestaţii, lucrarea respectivă se recorectează de către comisia pentru soluţionarea contestaţiilor.
(2)În vederea recorectării, preşedintele comisiei de examinare resigilează lucrările prin lipirea colţului drept, acoperă cu etichete notele acordate iniţial şi numerele de ordine şi renumerotează lucrările în prezenţa membrilor comisiei de examinare.
(3)Preşedintele comisiei de examinare predă lucrările sigilate, pe bază de proces-verbal, preşedintelui comisiei pentru soluţionarea contestaţiilor.
(4)Lucrările se corectează şi se notează de membrii comisiei pentru soluţionarea contestaţiilor, cu respectarea procedurii şi a baremului de corectare şi notare folosit la proba contestată.
(5)În cazul în care preşedintele comisiei pentru soluţionarea contestaţiilor constată diferenţe de un punct sau mai mari între notele acordate de membrii comisiei, recorectează lucrarea în prezenţa acestora, stabileşte nota finală a lucrării şi o înscrie distinct în borderoul centralizator.
Art. 43
(1)Proba orală sau practică se desfăşoară în perioada stabilită în graficul de desfăşurare a examenului de absolvire.
(2)Subiectele pentru proba orală sau practică se stabilesc de către comisia de examinare în baza temelor incluse în planul de învăţământ, precum şi a recomandărilor primite de la direcţiile de specialitate din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, după caz.
(3)În cazul poliţiştilor de penitenciare debutanţi care vor desfăşura activităţi de aplicare a regimului penitenciar şi siguranţei deţinerii, proba practică va consta în parcurgerea unui circuit practic de verificare a cunoştinţelor. Circuitul practic de verificare a cunoştinţelor reprezintă un itinerar în cadrul căruia se regăsesc mai multe sarcini de aplicare a regimului penitenciar şi siguranţei deţinerii care trebuie executate de către fiecare cursant, acestea fiind corelate cu atribuţiile incluse în fişa postului şi în concordanţă cu planul tematic. Parcurgerea unui circuit practic de verificare a cunoştinţelor se va realiza în minimum 10 minute.
(4)Verificarea cunoştinţelor la proba orală sau practică se desfăşoară cu bilete de examen, elaborate de comisiile de examinare. Fiecare bilet are acelaşi număr de subiecte, cu grad de dificultate apropiat şi care permite tratarea lor integrală în maximum 30 de minute. Numărul de bilete de examen este cu cel puţin 20% mai mare decât numărul cursanţilor care susţin proba orală sau practică în aceeaşi zi, la o comisie de examinare.
(5)După ce i s-a verificat identitatea, preşedintele comisiei de examinare solicită cursantului să aleagă unul dintre bilete. În situaţia în care cursantul constată că nu poate să rezolve subiectele de pe biletul ales, poate să solicite al doilea bilet, caz în care membrii comisiei de examinare scad un punct din nota acordată pentru răspunsul prezentat. Fiecărui cursant i se acordă 5 minute pentru pregătirea răspunsurilor la subiectele de pe biletele de examen.
(6)Cursanţii prezintă răspunsurile la subiectele de pe biletele de examen, în ordinea intrării lor în sala de examinare. Proba orală sau practică a examenului de absolvire se înregistrează audiovideo.
(7)Membrii comisiei de examinare pot interveni cu întrebări suplimentare pentru clarificarea unor aspecte din răspunsurile prezentate de cursanţi.
(8)Răspunsurile date de cursanţi la subiectele de pe biletele de examen se notează de preşedintele şi ceilalţi membri ai comisiei de examinare cu note de la 1 la 10. Notarea se face în baza punctajului de evaluare elaborat de comisia de examinare.
(9)Notele acordate de fiecare membru al comisiei se înscriu într-un proces-verbal de către preşedintele comisiei respective. Acesta calculează nota finală, reprezentând media aritmetică a notelor acordate, cu două zecimale, fără rotunjire.
(10)La sfârşitul fiecărei zile în care se desfăşoară proba orală sau practică se afişează rezultatele obţinute la sediul centrului de examen şi al unităţilor în care sunt încadraţi cursanţii.
Art. 44
Împotriva notei obţinute la proba orală sau practică cursanţii pot formula contestaţie, prevederile art. 41 şi 42 fiind aplicabile în mod corespunzător. Soluţionarea contestaţiei se realizează pe baza înregistrării audiovideo a probei şi a punctajului de evaluare elaborat de comisia de examinare.
Art. 45
(1)Nota finală la examenul de absolvire o reprezintă media aritmetică a rezultatelor probei scrise sau on-line şi rezultatelor probei orale sau practice, cu două zecimale, fără rotunjire. Pentru a fi declaraţi "Promovat" la examenul de absolvire, cursanţii trebuie să obţină cel puţin nota 5,00 la fiecare probă.
(2)Procesul-verbal final privind desfăşurarea examenului de absolvire se afişează la data şi locul stabilite în graficul de desfăşurare a examenului de absolvire.
(3)Procesul-verbal final cuprinde: numele şi prenumele cursanţilor, mediile obţinute la fiecare probă de examen, nota finală a examenului de absolvire şi una dintre menţiunile: "promovat", "nepromovat", "neprezentat", "eliminat din examen".
(4)Borderourile de notare şi procesul-verbal final sunt transmise preşedintelui comisiei centrale de absolvire.
Art. 46
(1)Sesiunea de reexaminare se organizează şi se desfăşoară în baza deciziei directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în termen de cel mult 30 de zile de la data finalizării examenului de absolvire.
(2)În cazul în care, în perioada prevăzută la alin. (1), intervine suspendarea raporturilor de serviciu ale cursantului, sesiunea unică de reexaminare se va organiza în termen de cel mult 30 de zile de la data revenirii acestuia în activitate.
(3)La sesiunea de reexaminare pot participa cursanţii care se află în una dintre următoarele situaţii:
a)au fost declaraţi "Nepromovat" în condiţiile art. 45 alin. (1);
b)le-au fost anulate lucrările în condiţiile art. 38 alin. (3).
(4)În cazul cursanţilor care au lipsit motivat de la probele examenului de absolvire, precum şi în cazul celor care au întrerupt examenul de absolvire din motive obiective şi neimputabile lor, se va relua examenul de absolvire cu proba sau probele respective.
SUBSECŢIUNEA 5:§5. Formarea deprinderilor practice
Art. 47
(1)După absolvirea cursului de iniţiere, poliţistul de penitenciare debutant este repartizat în activitate sub directa îndrumare a îndrumătorului, principalul scop fiind formarea deprinderilor practice.
(2)În etapa formării deprinderilor practice, şeful compartimentului în care este încadrat poliţistul de penitenciare debutant, împreună cu îndrumătorul şi ofiţerul cu formarea profesională, va întocmi, lunar, un program de pregătire pentru formarea deprinderilor practice.
SUBSECŢIUNEA 6:§6. Evaluarea activităţii poliţiştilor de penitenciare debutanţi
Art. 48
(1)La sfârşitul perioadei de stagiu, şeful ierarhic din cadrul compartimentului în care îşi desfăşoară activitatea poliţistul de penitenciare debutant, denumit în continuare evaluator, va întocmi raportul de evaluare a activităţii acestuia, prin care face propuneri cu privire la definitivarea sau nedefinitivarea în funcţie a poliţistului de penitenciare debutant. În cazul în care compartimentul în care îşi desfăşoară activitatea poliţistul de penitenciare debutant nu este organizat sub forma unei direcţii, serviciu sau birou, calitatea de evaluator o are directorul adjunct al unităţii.
(2)Nu poate avea calitatea de evaluator persoana care a avut calitatea de îndrumător al persoanei evaluate.
Art. 49
(1)Evaluarea activităţii poliţistului de penitenciare debutant constă în aprecierea modului de dobândire a cunoştinţelor teoretice şi a deprinderilor practice necesare îndeplinirii atribuţiilor aferente funcţiei încredinţate şi a cunoaşterii specificului activităţii penitenciare.
(2)Evaluarea activităţii poliţistului de penitenciare debutant se face în termen de 5 zile lucrătoare de la terminarea perioadei de stagiu.
Art. 50
Evaluarea activităţii poliţiştilor de penitenciare debutanţi se face pe baza:
a)referatului cu privire la activitatea de integrare socioprofesională întocmit de îndrumător;
b)raportului de stagiu întocmit de poliţistul de penitenciare debutant;
c)certificatului de absolvire a cursului de iniţiere;
d)raportului de evaluare întocmit de evaluator.
Art. 51
(1)Referatul cu privire la activitatea de integrare socioprofesională se întocmeşte de către îndrumător, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1, cu 5 zile lucrătoare înainte de terminarea perioadei de stagiu, şi cuprinde următoarele elemente:
a)descrierea activităţii desfăşurate de poliţistul de penitenciare debutant;
b)nivelul de însuşire de către poliţistul de penitenciare debutant a legislaţiei specifice activităţii desfăşurate;
c)aptitudinile pe care le-a dovedit poliţistul de penitenciare debutant în modul de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu;
d)conduita poliţistului de penitenciare debutant în timpul serviciului;
e)concluzii privind desfăşurarea perioadei de stagiu şi recomandări privind definitivarea sau nedefinitivarea în funcţie a poliţistului de penitenciare debutant.
(2)Referatul va fi înaintat persoanei care are calitatea de evaluator.
Art. 52
(1)În cazul modificării, suspendării sau încetării raportului de serviciu al îndrumătorului sau când îi este retras dreptul de a desfăşura activităţi ca îndrumător, acesta întocmeşte referatul parţial pentru perioada de stagiu parcursă de poliţistul de penitenciare debutant până în acel moment.
(2)În situaţia prevăzută la alin. (1) directorul unităţii numeşte un alt îndrumător pentru perioada de stagiu rămasă.
(3)Referatul parţial se înaintează noului îndrumător şi este avut în vedere la evaluarea activităţii poliţistului de penitenciare debutant, la terminarea perioadei de stagiu.
Art. 53
(1)Poliţistul de penitenciare debutant întocmeşte raportul de stagiu, cu 5 zile lucrătoare înainte de terminarea perioadei de stagiu, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2.
(2)Raportul de stagiu cuprinde descrierea activităţii desfăşurate de poliţistul de penitenciare debutant pe parcursul perioadei de stagiu, prin prezentarea atribuţiilor de serviciu, a modalităţilor de îndeplinire a acestora, precum şi a eventualelor dificultăţi întâmpinate.
(3)Raportul de stagiu se înaintează evaluatorului de către poliţistul de penitenciare debutant.
Art. 54
(1)La finalul perioadei de stagiu, evaluatorul întocmeşte raportul de evaluare a perioadei de stagiu, prevăzut în anexa nr. 3.
(2)La întocmirea raportului de evaluare a perioadei de stagiu, evaluatorul:
a)analizează referatul îndrumătorului şi raportul de stagiu al poliţistului de penitenciare debutant;
b)verifică existenţa certificatului de absolvire a cursului de iniţiere;
c)notează criteriile de evaluare prevăzute în anexa nr. 3 în funcţie de gradul de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu;
d)stabileşte calificativul de evaluare;
e)face propuneri cu privire la definitivarea sau nedefinitivarea în funcţie a poliţistului de penitenciare debutant.
Art. 55
(1)Notarea criteriilor de evaluare şi stabilirea calificativului de evaluare se fac astfel:
a)criteriile de evaluare se notează de la 1 la 5, nota 1 fiind cea mai mică, iar nota 5 fiind cea mai mare;
b)se calculează media aritmetică a notelor acordate pentru fiecare criteriu de evaluare;
c)calificativul de evaluare se obţine încadrând media finală după cum urmează: între 1,00-3,00 - calificativ "nesatisfăcător"; între 3,01-5,00 - calificativ "satisfăcător".
(2)Semnificaţia calificativelor de evaluare este următoarea:
a)"nesatisfăcător" - poliţistul de penitenciare debutant nu a făcut dovada cunoştinţelor teoretice şi a deprinderilor practice necesare exercitării funcţiei;
b)"satisfăcător" - poliţistul de penitenciare debutant a făcut dovada că deţine cunoştinţele teoretice şi deprinderile practice necesare exercitării funcţiei.
Art. 56
(1)Raportul de evaluare a perioadei de stagiu se aduce la cunoştinţă, pe bază de semnătură, poliţistului de penitenciare debutant.
(2)Poliţistul de penitenciare debutant nemulţumit de rezultatul evaluării perioadei de stagiu poate solicita reevaluarea, în condiţiile prezentei legi.
Art. 57
Alte atribuţii ale comisiilor de examen, precum şi reguli suplimentare de natură a asigura buna organizare şi desfăşurare a examenului de absolvire se stabilesc prin regulament aprobat prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
SECŢIUNEA 4:Evidenţa poliţiştilor de penitenciare
Art. 58
(1)Pentru fiecare poliţist de penitenciare se va întocmi şi gestiona un dosar profesional confidenţial, în condiţiile dispoziţiilor legale privind evidenţa funcţiilor şi a poliţiştilor de penitenciare.
(2)Modul de gestionare şi evidenţă a datelor privind poliţiştii de penitenciare se stabileşte prin ordin al ministrului justiţiei.
(3)Se interzice introducerea în dosarul profesional a oricăror menţiuni sau documente referitoare la opiniile politice sau sindicale, la religie ori credinţă, la orientarea sexuală, origine socială sau referitoare la orice alte elemente discriminatorii, precum şi a oricăror altor documente care nu sunt prevăzute la alin. (2).
(4)Poliţistul de penitenciare are acces la propriul dosar profesional, fără nicio îngrădire, iar la cerere i se pot elibera copii de pe actele din dosar.
(5)Emiterea, folosirea, evidenţa şi gestionarea legitimaţiilor de serviciu pentru personalul din sistemul administraţiei penitenciare se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.
SECŢIUNEA 5:Evaluarea activităţii profesionale a poliţiştilor de penitenciare
SUBSECŢIUNEA 1:§1. Dispoziţii generale
Art. 59
(1)Evaluarea profesională a poliţiştilor de penitenciare este desfăşurată în scopul aprecierii conduitei profesionale manifestate, a competenţei profesionale, a rezultatelor activităţii desfăşurate, a preocupării pentru perfecţionarea pregătirii, precum şi a potenţialului de dezvoltare a carierei.
(2)Evaluarea activităţii profesionale se realizează cu imparţialitate şi obiectivitate, analizându-se nivelul/gradul de îndeplinire a obiectivelor şi responsabilităţilor profesionale în strânsă legătură cu potenţialul profesional şi conduita interpersonală manifestate de persoanele evaluate şi avându-se în vedere specificul muncii, postul ocupat şi aportul concret al acestora la îndeplinirea atribuţiilor specifice.
(3)Activitatea de evaluare este un proces permanent care începe prin stabilirea de către evaluator a obiectivelor individuale, este urmat de monitorizarea gradului de îndeplinire a obiectivelor stabilite, se continuă cu evaluarea performanţelor profesionale anuale şi stabilirea obiectivelor pentru următorul an.
(4)Evaluarea activităţii profesionale a poliţiştilor de penitenciare se face anual, pe baza criteriilor şi a procedurii prevăzute în prezenta lege.
(5)Calificativele care pot fi acordate în urma evaluării activităţii sunt "excepţional", "foarte bun", "bun", "satisfăcător" şi "nesatisfăcător".
Art. 60
(1)Poliţistul de penitenciare notat cu "nesatisfăcător" sau "satisfăcător" nu poate fi avansat în funcţie sau grad profesional în anul următor.
(2)Ofiţerul sau agentul de poliţie penitenciară notat cu calificativul "nesatisfăcător" este trecut într-o funcţie inferioară, potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane. În cazul în care poliţistul de penitenciare nu acceptă trecerea în funcţia inferioară se dispune încetarea raportului de serviciu al acestuia, conform competenţelor de gestiune a resurselor umane.
(3)Ofiţerilor sau agenţilor de poliţie penitenciară notaţi cu calificativul "nesatisfăcător", în anul următor trecerii într-o funcţie inferioară, potrivit prevederilor alin. (2), le încetează raporturile de serviciu, conform competenţelor de gestiune a resurselor umane.
Art. 61
În înţelesul prezentei secţiuni, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a)evaluat - poliţistul de penitenciare definitiv ori preotul asimilat ofiţerului de penitenciare, supus evaluării;
b)evaluator - persoana care are atribuţii de conducere sau coordonare directă a activităţii evaluatului;
c)contrasemnatarul - persoana care este şeful ierarhic al evaluatorului;
d)perioada evaluată - perioada în care poliţistul de penitenciare a desfăşurat activitate profesională şi care se supune evaluării;
e)indicator de evaluare - element caracteristic al capacităţilor sau abilităţilor personale, profesionale şi/sau manageriale ale evaluatului;
f)obiectiv individual - expresia scrisă a rezultatelor care trebuie atinse de evaluat în timpul perioadei evaluate în cadrul unor activităţi declarate ca importante. Obiectivele trebuie să fie specifice, măsurabile/cuantificabile, realizabile, relevante şi prevăzute cu termene de realizare; obiectivele individuale nu reprezintă activităţi propriu-zise;
g)evaluare intermediară - analiza efectuată de către evaluator şi evaluat asupra gradului de îndeplinire a obiectivelor stabilite, cauzelor care au generat eventuala întârziere în îndeplinirea acestora şi modalităţilor de îmbunătăţire a performanţelor profesionale;
h)interviu - etapă a procesului de evaluare ce reprezintă un schimb de opinii între evaluat şi evaluator în ceea ce priveşte modul de îndeplinire a indicatorilor de evaluare şi obiectivelor individuale.
Art. 62
În situaţia în care un poliţist de penitenciare îndeplineşte temporar atribuţiile altei funcţii, acesta este evaluat, evaluează sau, după caz, contrasemnează fişe de evaluare, conform competenţelor specifice acestei funcţii, cu respectarea prevederilor prezentei legi.
SUBSECŢIUNEA 2:§2. Evaluarea anuală a activităţii profesionale a poliţiştilor de penitenciare
Art. 63
(1)Perioada supusă evaluării anuale a performanţelor profesionale este cuprinsă între 1 ianuarie şi 31 decembrie a anului anterior.
(2)Evaluarea anuală a performanţelor profesionale se realizează pentru poliţiştii de penitenciare care au desfăşurat activitate profesională minimum 6 luni în perioada prevăzută la alin. (1).
(3)Pentru poliţiştii de penitenciare ale căror raporturi de serviciu se nasc în timpul anului şi şi-au desfăşurat activitatea efectiv minimum 6 luni, perioada supusă evaluării curge de la această dată până la 31 decembrie.
Art. 64
(1)Evaluarea anuală a performanţelor profesionale ale poliţiştilor de penitenciare mutaţi, detaşaţi sau delegaţi în cadrul sistemului administraţiei penitenciare se face în unităţile unde îşi desfăşoară activitatea la data de 31 decembrie.
(2)Evaluarea anuală a performanţelor profesionale ale poliţiştilor de penitenciare detaşaţi sau delegaţi în afara sistemului administraţiei penitenciare se face de către instituţiile în care îşi desfăşoară activitatea la data de 31 decembrie, cu respectarea prevederilor prezentelor criterii.
SUBSECŢIUNEA 3:§3. Evaluarea parţială a performanţelor activităţii profesionale a poliţiştilor de penitenciare
Art. 65
Poliţiştilor de penitenciare li se întocmesc evaluări parţiale în cursul anului, la modificarea sau încetarea raporturilor de serviciu, punerea la dispoziţie sau suspendarea din funcţie/a raporturilor de serviciu a/ale persoanei evaluate, cu excepţia cazului de arestare preventivă sau arest la domiciliu. În cazul arestării preventive şi arestului la domiciliu, evaluarea se realizează la încetarea stării de arest.
Art. 66
(1)Evaluarea parţială nu face obiectul contestaţiei. Poliţistul de penitenciare nemulţumit de rezultatul evaluării parţiale poate formula obiecţii scrise, în termen de 5 zile lucrătoare de la luarea la cunoştinţă a calificativului acordat.
(2)Fişa de evaluare parţială şi obiecţiile, în cazul în care sunt formulate, fac parte integrantă din fişa de evaluare anuală a poliţiştilor de penitenciare şi se anexează la aceasta.
(3)După finalizare, evaluarea parţială se depune la structura de resurse umane din unitatea în care îşi desfăşoară activitatea evaluatul. Evaluarea parţială se transmite noului evaluator.
SUBSECŢIUNEA 4:§4. Evaluarea intermediară a activităţii profesionale individuale a poliţiştilor de penitenciare
Art. 67
(1)Evaluarea intermediară se realizează în cazul în care evaluatorul identifică la persoana evaluată potenţiale riscuri de neîndeplinire a obiectivelor stabilite sau când evaluatorul ori persoana evaluată consideră necesară analiza gradului de îndeplinire a obiectivelor.
(2)În urma evaluării intermediare obiectivele individuale pot fi modificate sau completate.
Art. 68
(1)Evaluarea intermediară se face prin analiza de către evaluator şi a gradului de îndeplinire a obiectivelor individuale stabilite, a cauzelor care au generat eventuala neîndeplinire a acestora şi a modalităţilor de îmbunătăţire a performanţelor profesionale.
(2)Evaluarea intermediară şi observaţiile formulate se consemnează în spaţiul destinat în fişa de obiective individuale, care face parte din fişa de evaluare.
(3)Evaluarea intermediară nu se finalizează prin acordarea unui calificativ şi nu face obiectul contestaţiei.
Art. 69
(1)Evaluarea intermediară se realizează în cursul anului trimestrial sau semestrial, observaţiile şi concluziile fiind consemnate în spaţiul special destinat.
(2)După fiecare evaluare intermediară se înscrie data şi se semnează de către evaluator şi evaluat.
SUBSECŢIUNEA 5:§5. Criteriile de evaluare a activităţii profesionale
Art. 70
(1)Criteriile de evaluare a activităţii profesionale a poliţiştilor de penitenciare sunt prevăzute în fişa de evaluare, care reprezintă formularul tipizat prin care se realizează evaluarea anuală/parţială a activităţii profesionale a poliţiştilor de penitenciare. Fişa de evaluare este cuprinsă în anexa nr. 4.
(2)Criteriile de evaluare sunt bazate pe:
a)obiective individuale;
b)indicatori de evaluare.

(3)Obiectivele individuale sunt stabilite de către evaluator pentru anul următor în cadrul unui formular tipizat, denumit fişa de obiective individuale, care face parte din fişa de evaluare. În situaţii temeinic justificate, obiectivele pot fi schimbate în cursul perioadei evaluate de către evaluator cu aducerea lor la cunoştinţa evaluatului. Modelul fişei de obiective individuale pentru anul următor este prevăzut în anexa nr. 5.
(4)După stabilirea obiectivelor individuale, evaluatorul trebuie să se asigure de faptul că acestea au fost corect transmise şi înţelese de către cel evaluat.
(5)Indicatorii de evaluare trebuie să fie corelaţi cu obiectivele individuale.

SUBSECŢIUNEA 6:§6. Competenţa efectuării evaluării activităţii profesionale
Art. 71
(1)Pentru directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, evaluator este ministrul justiţiei sau, după caz, persoana din conducerea Ministerului Justiţiei căreia i s-a delegat prin ordin coordonarea activităţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Evaluarea activităţii profesionale a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor nu este supusă contrasemnării.
(2)Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor este evaluator, iar ministrul justiţiei sau, după caz, persoana din conducerea Ministerului Justiţiei căreia i s-a delegat prin ordin coordonarea activităţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor este contrasemnatar pentru:
a)directorii generali adjuncţi din Administraţia Naţională a Penitenciarelor;
b)directorii unităţilor subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;
c)şefii structurilor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor din subordinea directă a directorului general;
d)ofiţerii coordonatori ai compartimentelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor din subordinea directă a directorului general.
(3)Directorul general adjunct care le coordonează activitatea este evaluator şi directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor este contrasemnatar pentru:
a)şefii structurilor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor din subordinea directă a acestui director general adjunct;
b)ofiţerii coordonatori ai compartimentelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor din subordinea directă a acestui director general adjunct.
(4)Pentru poliţiştii de penitenciare din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, din subordinea şefilor de structuri şi a coordonatorilor compartimentelor prevăzuţi la alin. (2) şi (3), evaluator este persoana care conduce structura în care îşi desfăşoară activitatea evaluatul sau care coordonează activitatea acesteia şi contrasemnatar este şeful ierarhic al evaluatorului.
(5)Directorul unităţii este evaluator şi şeful structurii sau coordonatorul compartimentului de profil din Administraţia Naţională a Penitenciarelor este contrasemnatar pentru:
a)directorii adjuncţi ai unităţilor subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;
b)şefii structurilor din subordinea directă a directorilor unităţilor subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;
c)ofiţerii coordonatori ai compartimentelor din subordinea directă a directorilor unităţilor subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(6)Pentru ofiţerii şi agenţii din unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, cu excepţia celor prevăzuţi la alin. (5), evaluator este persoana care conduce/este desemnată să coordoneze structura în care îşi desfăşoară activitatea evaluatul şi contrasemnatar este şeful ierarhic al evaluatorului.
(7)Pentru şefii structurilor/coordonatorii compartimentelor de prevenirea criminalităţii şi terorismului în mediul penitenciar din unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, evaluatorul este şeful ierarhic, stabilit cu atribuţii prin fişa postului, iar contrasemnatar este directorul Direcţiei prevenirea criminalităţii şi terorismului.
(8)Pentru poliţiştii de penitenciare din cadrul structurilor de prevenire a criminalităţii în mediul penitenciar din unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, evaluator este persoana care conduce/este desemnată să coordoneze structura în care îşi desfăşoară activitatea evaluatul şi contrasemnatar este unul dintre şefii serviciilor din cadrul direcţiei de specialitate, potrivit competenţelor stabilite prin fişa postului.
(9)Pentru poliţiştii de penitenciare din Ministerul Justiţiei, evaluatorul este persoana care conduce compartimentul în care îşi desfăşoară activitatea evaluatul şi contrasemnatar este şeful ierarhic al evaluatorului.

Art. 72
(1)În situaţia în care, din motive temeinic justificate, evaluatorul nu poate realiza evaluarea anuală sau atribuţiile funcţiei evaluatorului nu sunt exercitate, contrasemnatarul devine evaluator.
(2)În situaţia în care raporturile de serviciu ale evaluatului au fost modificate pe parcursul perioadei evaluate, la întocmirea fişei de evaluare anuală se iau în considerare evaluările parţiale, proporţional cu perioadele evaluate.
SUBSECŢIUNEA 7:§7. Organizarea şi desfăşurarea activităţii de evaluare a personalului
Art. 73
Conducerea unităţii ia măsuri ca în perioada 1-31 decembrie să se desfăşoare următoarele activităţi pregătitoare:
a)emiterea deciziei privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de evaluare anuală a personalului pe anul în curs, care cuprinde: baza legală, etapele activităţii, stabilirea nominală a evaluatorilor şi a personalului care urmează a fi evaluat, precum şi nominalizarea evaluatorilor pentru anul următor şi a personalului pentru care urmează să fie stabilite obiectivele individuale;
b)completarea de către structurile de resurse umane şi formare profesională a lit. A din formularul tipizat Fişă de evaluare, prevăzut în anexa nr. 4, şi distribuirea acestora în vederea realizării activităţii de evaluare;
c)completarea de către structurile de resurse umane şi formare profesională a lit. A din formularul tipizat Fişă de obiective individuale, prevăzut în anexa nr. 5, şi distribuirea acestora către evaluatori în vederea stabilirii obiectivelor individuale pentru anul următor;
d)instruirea evaluatorilor pe bază de semnătură.
Art. 74
(1)Activitatea de evaluare a personalului se desfăşoară în perioada 1 ianuarie - 15 martie, după cum urmează:
a)până la data de 31 ianuarie:
- completarea fişei de evaluare de către evaluator;
- desfăşurarea interviului;
- stabilirea obiectivelor individuale pentru anul următor;
- înaintarea fişelor de evaluare contrasemnatarului;
b)până la data de 10 februarie - contrasemnarea fişelor de evaluare;
c)până la data de 20 februarie - aducerea la cunoştinţă a fişei de evaluare;
d)până la data de 15 martie - soluţionarea contestaţiilor.
(2)După finalizarea activităţii de evaluare, până la data de 25 martie, structura de resurse umane din unitate întocmeşte şi înaintează Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor - Direcţia management resurse umane: raportul privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de evaluare, situaţia statistică privind evaluarea personalului, întocmită conform anexei nr. 6, tabelul nominal cu întregul personal evaluat şi calificativele acordate, tabelul nominal cu personalul evaluat cu calificativul "nesatisfăcător" şi măsurile luate conform legii în legătură cu acesta din urmă.
(3)Până la data de 5 aprilie, Direcţia management resurse umane întocmeşte: raportul privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de evaluare la nivelul sistemului penitenciar, situaţia statistică privind evaluarea personalului, întocmită conform anexei nr. 6, precum şi tabelul nominal cu personalul evaluat cu calificativul "nesatisfăcător" şi măsurile luate conform legii în legătură cu acesta din urmă.
SUBSECŢIUNEA 8:§8. Procedura de evaluare
Art. 75
Evaluatorul realizează evaluarea şi acordă punctaje rezultatelor obţinute de evaluat, raportat la obiectivele individuale/indicatorii de evaluare prevăzuţi în fişa de evaluare.
Art. 76
(1)Evaluatorul are datoria de a nu se lăsa influenţat de aprecierile altor persoane şi de a evalua nepărtinitor, fără prejudecăţi, severitate sau indulgenţă inutile fiecare obiectiv/indicator cuprins în fişa de evaluare.
(2)În cadrul interviului, pentru o evaluare cât mai corectă a gradului de îndeplinire a obiectivelor individuale, evaluatorul, împreună cu evaluatul, poate să analizeze documentele relevante întocmite la nivelul unităţii penitenciare sau în afara ei, dar în legătură cu aceste obiective.
(3)Evaluatorul şi evaluatul pot solicita şi folosi documente care conţin informaţii cu privire la activitatea supusă evaluării, cu respectarea cadrului legal privind accesul la informaţii clasificate. În etapa interviului, evaluatorul, dar şi evaluatul se pot folosi de propriile constatări scrise întocmite cu privire la activitatea evaluată sau constatările scrise ale altor persoane sau structuri. Evaluaţii pot să întocmească o analiză a propriei activităţi în scopul prezentării ei în timpul discuţiilor purtate cu evaluatorul.
Art. 77
(1)Prin evaluarea anuală, parţială sau intermediară, evaluatorul va urmări:
a)transmiterea către evaluat a unui feedback atât pozitiv, cât şi negativ acolo unde este cazul;
b)ascultarea punctelor de vedere ale evaluatului;
c)motivarea evaluatului;
d)aprecierea corectă şi realistă a performanţelor.
(2)După finalizarea etapei interviului, fişele de evaluare se transmit prin structura de resurse umane către contrasemnatar.
Art. 78
(1)În procesul de evaluare, contrasemnatarul este responsabil de corectitudinea şi realismul calificativelor acordate evaluaţilor. El monitorizează întregul proces, are un rol proactiv şi ia măsuri astfel încât:
a)obiectivele individuale stabilite de evaluator să respecte cerinţa de a fi specifice, măsurabile/cuantificabile, realizabile, relevante şi prevăzute cu termene de realizare;
b)evaluatorii să îşi înţeleagă rolul şi să fie familiarizaţi cu legislaţia aferentă procesului de evaluare.
(2)Dacă este cazul, contrasemnatarul se poate consulta cu evaluatorii anterior demarării evaluării finale, evaluării parţiale, respectiv evaluării intermediare, pentru realizarea unui schimb de opinii cu privire la procesul de evaluare şi cunoaşterea nivelului de performanţă atins de personalul din subordine.
(3)Dacă, din motive temeinic justificate, contrasemnatarul nu poate contrasemna fişa de evaluare sau atribuţiile funcţiei contrasemnatarului nu sunt exercitate, conducătorul unităţii în al cărei stat de organizare se regăseşte funcţia contrasemnatarului desemnează o persoană care realizează această activitate.
Art. 79
În activitatea de evaluare calificativele trebuie să reflecte cu acurateţe nivelul real al performanţelor profesionale individuale. Calificativele "excepţional" şi "nesatisfăcător" se acordă doar în situaţii temeinic justificate.
Art. 80
(1)Fişa de evaluare se aduce la cunoştinţa evaluatului după contrasemnare, de regulă de către evaluator.
(2)În cazul în care persoana evaluată refuză să semneze de luare la cunoştinţă, dovada comunicării rezultatului evaluării activităţii profesionale se face prin proces-verbal constatator semnat de evaluator şi doi ofiţeri sau agenţi, dintre care unul va fi obligatoriu din structura de resurse umane şi formare profesională.
(3)Pentru persoanele care nu sunt prezente în instituţie, aducerea la cunoştinţă a calificativului se realizează printr-un curier al unităţii, telefonic, prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin e-mail, păstrându-se confirmarea de trimitere ori primire. În situaţia în care evaluatul refuză primirea documentului se întocmeşte un proces-verbal conform prevederilor alin. (2).
SUBSECŢIUNEA 9:§9. Interviul de evaluare
Art. 81
Obiectivele interviului de evaluare sunt următoarele:
a)realizarea unui cadru organizat pentru discutarea de către evaluator şi evaluat a problematicii supuse evaluării;
b)fundamentarea mai exactă a datelor privind performanţa profesională a personalului, în scopul sporirii acurateţei procesului de evaluare;
c)recunoaşterea rezultatelor activităţii desfăşurate;
d)clarificarea aşteptărilor pe care le au atât şeful direct, cât şi subordonatul faţă de modul de îndeplinire a atribuţiilor profesionale;
e)facilitarea autoevaluării personalului şi dezvoltarea unei imagini de sine realiste;
f)îmbunătăţirea procesului de comunicare între evaluat şi evaluator;
g)obţinerea suportului emoţional şi a sprijinului direct din partea şefului ierarhic;
h)identificarea factorilor care au influenţat performanţa personalului;
i)creşterea motivării şi a satisfacţiei în muncă;
j)identificarea celor mai potrivite căi pentru dezvoltarea personalului şi a carierei profesionale a acestuia;
k)lămurirea unor aspecte de natură profesională insuficient cunoscute/clarificate;
l)eliminarea potenţialelor surse de eroare în apreciere şi limitarea, pe cât posibil, a contestării rezultatelor aprecierii.
Art. 82
Pregătirea interviului de evaluare va cuprinde:
a)studierea sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilităţilor personalului evaluat, a nivelului de îndeplinire a obiectivelor individuale, a indicatorilor de evaluare, precum şi a cerinţelor cuprinse în fişa postului;
b)evidenţierea aspectelor cuprinse în fişa de evaluare care pot genera confuzii şi interpretări;
c)planificarea personalului pentru interviu şi comunicarea acesteia.
Art. 83
Desfăşurarea interviului se bazează pe următoarele cerinţe:
a)pe durata desfăşurării interviului se recomandă imprimarea unui caracter de discuţie informală şi încurajarea exprimărilor deschise. Dialogul dintre evaluat şi evaluator se va desfăşura într-un interval rezonabil de timp;
b)se vor avea în vedere următoarele aspecte:
(i)enumerarea celor mai importante rezultate ale activităţii în perioada evaluată;
(ii)prezentarea principalelor deficienţe ale activităţii în perioada evaluată;
(iii)prezentarea factorilor care au influenţat pozitiv sau negativ performanţa profesională în perioada evaluată;
(iv)argumentarea eventualelor opinii ale personalului evaluat, referitor la obiectivele anului următor;
(v)alte aspecte considerate relevante de către evaluat sau evaluator;
c)evaluatorul va oferi evaluatului posibilitatea de a-şi susţine argumentat obiecţiile privind modul de apreciere şi de a prezenta aspectele pe care le consideră relevante pentru activitatea sa;
d)în cadrul discuţiei purtate este obligatorie respectarea principiului legalităţii, responsabilităţii, imparţialităţii şi a ierarhiei organizatorice şi funcţionale, prin urmărirea nivelului de îndeplinire a obiectivelor individuale, a indicatorilor de evaluare şi a cerinţelor cuprinse în fişa postului.
Art. 84
Pentru parcurgerea acestei etape, în situaţii justificate, pot fi utilizate şi mijloace de comunicare la distanţă, evaluatul semnând ulterior fişa de evaluare. În acest caz, interviul se înregistrează, aspect care se consemnează la acest capitol.
Art. 85
(1)În funcţie de rezultatele concrete ale activităţii profesionale, pregătirea şi conduita profesională a personalului, evaluatorul care desfăşoară interviul de evaluare poate prelua sau adapta dintre întrebările prevăzute în anexa nr. 7.
(2)În cazul în care evaluatul nu poate participa la interviu direct, atunci se poate folosi o formă electronică de susţinere a acestuia prin videoconferinţă.
SUBSECŢIUNEA 10:§10. Contestaţia la evaluarea performanţelor profesionale
Art. 86
(1)În situaţia în care persoana evaluată este nemulţumită de calificativul acordat, are dreptul de a contesta rezultatul evaluării performanţelor profesionale anuale, menţionând explicit şi motivat obiectivele individuale/indicatorii de evaluare ale căror punctaje acordate le consideră necorespunzătoare realităţii.
(2)Termenul de depunere a contestaţiei este de 3 zile lucrătoare de la data aducerii la cunoştinţă a fişei de evaluare.
(3)Opţiunea de a face contestaţie se consemnează în fişa de evaluare, iar contestaţia scrisă se depune personal sau on-line pe adresa oficială de e-mail a unităţii şi se înregistrează la secretariatul unităţii unde îşi desfăşoară activitatea evaluatul, în termenul prevăzut la alin. (2). Contestaţia depusă după expirarea acestui termen nu se ia în considerare şi se clasează, aspect care se comunică evaluatului în scris.
Art. 87
Suspendarea termenului prevăzut la art. 86 alin. (2) intervine când evaluatul se află în una dintre următoarele situaţii:
a)se află în străinătate;
b)se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă;
c)este arestat preventiv;
d)forţă majoră;
e)carantină.
Art. 88
Soluţionarea contestaţiei se efectuează de către o comisie formată din 3 membri, din care unul este preşedinte, numită după cum urmează:
a)prin ordin al ministrului justiţiei, pentru poliţiştii de penitenciare prevăzuţi la art. 71 alin. (1), (2) şi (9);

b)prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, pentru poliţiştii de penitenciare prevăzuţi la art. 71 alin. (3), (4), (5), (7) şi (8);

c)prin decizie a directorului unităţii, pentru poliţiştii de penitenciare prevăzuţi la art. 71 alin. (6).

Art. 89
(1)Termenul de soluţionare a contestaţiilor este de 10 zile lucrătoare de la data numirii comisiei, concluziile consemnându-se într-un proces-verbal semnat de comisie.
(2)Comisia de soluţionare a contestaţiilor poate solicita evaluatorului şi/sau contrasemnatarului, precum şi altor persoane, după caz, informaţii scrise privind activitatea evaluatului.
(3)În urma analizării documentaţiei, comisia de soluţionare a contestaţiilor ia una dintre următoarele hotărâri:
a)menţine punctajele şi calificativul acordat;
b)modifică punctajele la unii indicatori de evaluare/unele obiective individuale, cu menţinerea calificativului acordat;
c)modifică unele punctaje şi se stabileşte un alt calificativ.
(4)În situaţiile prevăzute la alin. (3) lit. b) şi c), modificările punctajelor se motivează explicit în procesul-verbal. Modificarea punctajului se face prin încercuirea marcajului "x" acordat de evaluator/contrasemnatar şi marcarea cu "x" de culoare roşie în căsuţa corespunzătoare indicatorului de evaluare/obiectivului individual în dreptul nivelului considerat corespunzător persoanei evaluate.
(5)Hotărârea comisiei, consemnată în procesul-verbal şi în fişa de evaluare, se aduce la cunoştinţa persoanei care a numit comisia de soluţionare a contestaţiilor şi a evaluatului, în termen de 10 zile lucrătoare de la soluţionare, şi este definitivă.
(6)În cazul în care contestatarul refuză să semneze de luare la cunoştinţă a hotărârii comisiei sau lipseşte din unitate, se procedează conform prevederilor art. 80 alin. (2) şi (3).
Art. 90
Poliţistul de penitenciare nemulţumit de modul de soluţionare a contestaţiei la evaluarea performanţelor profesionale anuale se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii.
SUBSECŢIUNEA 11:§11. Dispoziţii finale
Art. 91
Fişele de evaluare a activităţii profesionale anuale, împreună cu anexele acestora, însoţite, după caz, de evaluările parţiale, respectiv, obiecţiile scrise şi/sau procesele-verbale privind soluţionarea contestaţiilor, sunt introduse în dosarele profesionale ale celor evaluaţi, în termen de 20 de zile lucrătoare de la data finalizării activităţii de evaluare. În acelaşi termen, calificativele acordate vor fi consemnate în documentele de evidenţă nominală şi aplicaţia informatică.
Art. 92
Imprimatele-tip necesare realizării evaluării activităţii profesionale se asigură de către Direcţia economico-administrativă din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, prin grija Direcţiei management resurse umane.
SECŢIUNEA 6:Avansarea poliţiştilor de penitenciare
Art. 93
(1)În cariera profesională, în urma rezultatelor obţinute la evaluarea activităţii profesionale, poliţiştii de penitenciare au dreptul de a avansa în funcţie şi în grad profesional conform prevederilor prezentei legi.
(2)Avansarea în funcţii publice de execuţie vacante a poliţiştilor de penitenciare, care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege, se face pe bază de concurs, în limita posturilor prevăzute în statele de organizare.
(3)Avansarea poliţiştilor de penitenciare într-o funcţie imediat superioară la aceeaşi poziţie din stat se face fără examen, pe baza criteriilor stabilite prin ordin al ministrului justiţiei.
(4)Avansarea în gradele profesionale se face de către:
a)Preşedintele României, pentru gradele de chestor de poliţie penitenciară, chestor principal de poliţie penitenciară, chestor şef adjunct de poliţie penitenciară şi chestor şef de poliţie penitenciară, la propunerea ministrului justiţiei;
b)ministrul justiţiei, pentru ofiţerii din sistemul administraţiei penitenciare;
c)directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, pentru agenţii din sistemul administraţiei penitenciare.
(5)Poliţiştii de penitenciare se avansează în gradul profesional următor dacă au împlinit stagiul minim în gradul profesional deţinut şi la ultimele două evaluări ale activităţii profesionale anuale din cadrul stagiului minim în gradul deţinut au obţinut calificativul de cel puţin "bun".
(6)Poliţiştii de penitenciare pot fi avansaţi în gradul profesional următor înaintea împlinirii stagiului minim, dacă au fost apreciaţi în ultimul an cu calificativul "excepţional" şi dacă au efectuat jumătate din stagiul minim în grad. Persoanele prevăzute la art. 108, la împlinirea stagiului minim în gradul profesional, pot fi avansate în gradul profesional următor fără a fi necesară îndeplinirea condiţiei privind existenţa evaluării activităţii profesionale anuale.
(61)Poliţiştii de penitenciare pot fi avansaţi în gradul profesional următor, în mod excepţional, pentru merite deosebite legate de înlăturarea/prevenirea efectelor în caz de calamităţi, pandemii, catastrofe, revolte sau alte evenimente negative de amploare, fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (5).

(7)Pentru obţinerea gradului profesional de chestor de poliţie penitenciară este necesară promovarea examenului organizat în acest scop.
(8)Comisarii şefi de poliţie penitenciară în activitate, care au o vechime în gradul profesional de minimum 5 ani şi au fost încadraţi, în această perioadă, cel puţin 3 ani în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grad profesional de chestor de poliţie penitenciară şi care au fost apreciaţi în ultimii 3 ani cu calificativul de cel puţin "foarte bun", la încetarea raporturilor de serviciu prin pensionare, în condiţiile legii, pot fi avansaţi în gradul profesional de chestor de poliţie penitenciară şi le vor înceta raporturile de serviciu cu noul grad profesional, potrivit competenţelor şi criteriilor stabilite prin ordin al ministrului justiţiei.
(9)Personalul care a avut calitatea de funcţionar public cu statut special, poliţist de penitenciare sau cadru militar în activitate, în sistemul administraţiei penitenciare, căruia i-au încetat raporturile de serviciu sau a fost trecut în rezervă/retragere, poate fi avansat în gradul militar imediat următor, în cadrul aceleiaşi categorii, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului justiţiei. Competenţa avansării în gradele de general în rezervă revine Preşedintelui României, respectiv ministrului justiţiei pentru celelalte grade în rezervă.
Art. 94
Stagiul minim în gradele profesionale este:
A.Categoria ofiţerilor de poliţie penitenciară:

a) chestor şef adjunct de poliţie penitenciară

2 ani;

b) chestor principal de poliţie penitenciară

2 ani;

c) chestor de poliţie penitenciară

2 ani;

d) comisar şef de poliţie penitenciară

3 ani;

e) comisar de poliţie penitenciară

3 ani;

f) subcomisar de poliţie penitenciară

4 ani;

g) inspector principal de poliţie penitenciară

3 ani;

h) inspector de poliţie penitenciară

3 ani;

i) subinspector de poliţie penitenciară

4 ani.

B.Categoria agenţilor de poliţie penitenciară:

a) agent şef de poliţie penitenciară

4 ani;

b) agent şef adjunct de poliţie penitenciară

4 ani;

c) agent principal de poliţie penitenciară

4 ani;

d) agent de poliţie penitenciară

4 ani.

Art. 95
(1)Acordarea gradelor profesionale următoare, în cadrul aceleiaşi categorii, se face în ordinea ierarhică a gradelor şi în limita gradului maxim prevăzut pentru funcţia pe care o deţine poliţistul de penitenciare sau pentru funcţia rezervată în condiţiile art. 108.
(2)Poliţistul de penitenciare cu gradul de comisar şef de poliţie penitenciară, care a dobândit titlul ştiinţific de doctor în specialitatea funcţiei pe care o deţine sau într-o specialitate înrudită, este exceptat de la aplicarea prevederilor art. 93 alin. (7).
(3)Acordarea gradelor profesionale se face începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-au îndeplinit condiţiile legale privind avansarea în gradul profesional.
Art. 96
(1)Trecerea agenţilor în categoria ofiţerilor de poliţie penitenciară se realizează prin concurs organizat anual, în limita posturilor prevăzute în statele de organizare ale unităţilor de penitenciare, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în prezenta lege.
(2)Condiţiile obligatorii cumulative pentru participarea la concursul pentru trecerea în categoria ofiţerilor de poliţie penitenciară, funcţii de execuţie, sunt:
a)să fie declaraţi "apt medical" şi "apt" la testarea psihologică organizată în acest scop;
b)să aibă vechime efectivă în poliţia penitenciară de minimum 2 ani;
c)să nu fie sub efectul unei sancţiuni disciplinare şi să nu fie puşi la dispoziţie, cu excepţia celor rămaşi neîncadraţi în funcţii din cauze neimputabile;
d)să fi obţinut calificativul de cel puţin "foarte bun" la ultima evaluare anuală a performanţelor activităţii profesionale;
e)îndeplinesc condiţiile specifice postului.
(3)Agenţilor prevăzuţi la alin. (1) li se acordă gradul profesional în funcţie de vechimea efectivă în poliţia penitenciară, astfel:
a)sub 5 ani - subinspector de poliţie penitenciară;
b)între 5 şi 10 ani - inspector de poliţie penitenciară;
c)peste 10 ani - inspector principal de poliţie penitenciară.
Art. 97
(1)Funcţiile de conducere vacante din poliţia penitenciară se pot ocupa prin concurs/examen, dintre ofiţerii şi agenţii de poliţie penitenciară în activitate. Agenţii de poliţie penitenciară pot ocupa prin concurs funcţii de conducere vacante până la nivelul de şef serviciu sau echivalent.
(2)Condiţiile obligatorii cumulative pentru participarea la examenul/concursul organizat în vederea ocupării funcţiilor vacante de director general, director general adjunct, director de direcţie în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi de director de unitate sunt următoarele:
a)să aibă studii superioare, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă, emisă de instituţii acreditate potrivit legii, în domeniul specific funcţiei sau în domeniul managementului;
b)să îndeplinească condiţiile specifice postului;
c)să aibă minimum 10 ani vechime efectivă în poliţia penitenciară - pentru funcţiile de director general, director general adjunct şi director de unitate, respectiv să aibă minimum 10 ani vechime efectivă în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei - pentru directorii de direcţie;
d)să nu fie sub efectul unei sancţiuni disciplinare şi să nu fie puşi la dispoziţie, cu excepţia celor rămaşi neîncadraţi în funcţii din cauze neimputabile;
e)să fi obţinut în ultimii 3 ani calificativul de cel puţin "foarte bun" la evaluarea anuală a performanţelor activităţii profesionale;
f)să aibă minimum 4 ani vechime efectivă în funcţii de conducere din poliţia penitenciară;
g)să fie declaraţi "apt medical" şi "apt" la testarea psihologică organizată în acest scop.
(3)Condiţiile obligatorii cumulative pentru participarea la examenul/concursul organizat în vederea ocupării funcţiilor de director adjunct din poliţia penitenciară sunt următoarele:
a)să aibă studii superioare, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă, emisă de instituţii acreditate potrivit legii, în domeniul specific funcţiei sau în domeniul managementului;
b)să îndeplinească condiţiile specifice postului;
c)să aibă minimum 7 ani vechime efectivă în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei;
d)să nu fie sub efectul unei sancţiuni disciplinare şi să nu fie puşi la dispoziţie, cu excepţia celor rămaşi neîncadraţi în funcţii din cauze neimputabile;
e)să fi obţinut în ultimii 3 ani calificativul de cel puţin "foarte bun" la evaluarea anuală a performanţelor activităţii profesionale;
f)să aibă minimum 3 ani vechime efectivă în funcţii de conducere din poliţia penitenciară;
g)să fie declaraţi "apt medical" şi "apt" la testarea psihologică organizată în acest scop.
(4)Condiţiile obligatorii cumulative pentru participarea la examenul/concursul organizat în vederea ocupării funcţiilor de şef serviciu şi şef secţie exterioară în poliţia penitenciară sunt următoarele:
a)să aibă studii superioare, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă, emisă de instituţii acreditate potrivit legii, în domeniul specific funcţiei sau în domeniul managementului;
b)să îndeplinească condiţiile specifice postului;
c)să aibă minimum 3 ani vechime efectivă în sistemul penitenciar;
d)să nu fie sub efectul unei sancţiuni disciplinare şi să nu fie puşi la dispoziţie, cu excepţia celor rămaşi neîncadraţi în funcţii din cauze neimputabile;
e)să fi obţinut în ultimii 2 ani calificativul de cel puţin "foarte bun" la evaluarea anuală a performanţelor activităţii profesionale;
f)să fie declaraţi "apt medical" şi "apt" la testarea psihologică organizată în acest scop.
(5)Condiţiile obligatorii cumulative pentru participarea la examenul/concursul organizat în vederea ocupării altor funcţii de conducere din poliţia penitenciară sunt următoarele:
a)să îndeplinească condiţiile specifice postului;
b)să aibă minimum 3 ani vechime efectivă în sistemul penitenciar;
c)să nu fie sub efectul unei sancţiuni disciplinare şi să nu fie puşi la dispoziţie, cu excepţia celor rămaşi neîncadraţi în funcţii din cauze neimputabile;
d)să fi obţinut în ultimii 2 ani calificativul de cel puţin "foarte bun" la evaluarea anuală a performanţelor activităţii profesionale;
e)să fie declaraţi "apt medical" şi "apt" la testarea psihologică organizată în acest scop.
(6)Funcţiile de conducere până la nivelul maxim de şef serviciu sau echivalent, rămase vacante ca urmare a neocupării, în condiţiile stabilite la alin. (4) şi (5), se pot ocupa prin concurs din sursă externă sau prin transferul cadrelor militare şi al poliţiştilor din cadrul altor instituţii de apărare, ordine publică şi securitate naţională ale statului.
(7)La concursul prevăzut la alin. (6) pot participa persoanele care îndeplinesc condiţiile stabilite la art. 11 şi alin. (4) lit. a), b) şi f), respectiv alin. (5) lit. a) şi e). Numirea în funcţii de conducere a candidaţilor admişi la concurs se face ca poliţişti de penitenciare definitivi.

(8)Directorul general, directorii generali adjuncţi şi directorii de unitate din poliţia penitenciară se numesc pentru un mandat de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în condiţiile legii, pentru încă un mandat de 4 ani.
(9)În cazul persoanelor prevăzute la alin. (8), pe durata exercitării mandatului postul ocupat anterior devine temporar vacant şi se păstrează. După încheierea mandatului, ofiţerul revine pe postul ocupat anterior.
(10)În cazul în care, în timpul mandatului, ofiţerul dobândeşte un grad profesional superior celui prevăzut pentru funcţia rezervată, la încheierea mandatului i se asigură în limita funcţiilor existente numirea într-o funcţie corespunzătoare gradului profesional dobândit, care nu este prevăzută cu mandat, potrivit metodologiei stabilite prin ordin al ministrului justiţiei.
Art. 98
(1)Funcţiile de execuţie vacante din poliţia penitenciară se pot ocupa prin concurs, dintre agenţii şi ofiţerii în activitate, din cadrul aceleiaşi categorii.
(2)Condiţiile obligatorii cumulative pentru participarea la concursul prevăzut la alin. (1) în vederea ocupării unor funcţii de execuţie sunt:
a)să aibă vechime efectivă în poliţia penitenciară de minimum 2 ani;
b)să nu fie sub efectul unei sancţiuni disciplinare şi să nu fie puşi la dispoziţie, cu excepţia celor rămaşi neîncadraţi în funcţii din cauze neimputabile;
c)să fi obţinut în ultimii 2 ani calificativul de cel puţin "foarte bun" la evaluarea anuală a performanţelor activităţii profesionale;
d)îndeplinesc condiţiile specifice postului;
e)să fie declaraţi "apt medical" şi "apt" la testarea psihologică organizată în acest scop.
(3)Funcţiile de execuţie vacante din poliţia penitenciară se pot ocupa prin concursul din sursă externă prevăzut la art. 13 alin. (1) lit. b).
(4)Administraţia Naţională a Penitenciarelor decide cu privire la modul de ocupare a funcţiilor de execuţie vacante, în funcţie de modalităţile de ocupare a acestora prevăzute la alin. (1) şi (3).
(5)Funcţiile de execuţie neocupate în urma concursurilor prevăzute la alin. (1) şi (3) se pot ocupa prin transferul cadrelor militare şi al poliţiştilor din cadrul altor instituţii de apărare, ordine publică şi securitate naţională ale statului, prevăzut la art. 13 alin. (1) lit. c).
Art. 981
(1)În vederea ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante de poliţist de penitenciare, aferente funcţiilor de conducere şi de execuţie, se constituie comisii de concurs şi comisii de soluţionare a contestaţiilor.
(2)Componenţa nominală a comisiilor prevăzute la alin. (1), inclusiv desemnarea preşedinţilor acestora, se stabileşte prin ordin al ministrului justiţiei, în cazul concursurilor/examenelor pentru ocuparea funcţiilor de conducere vacante prevăzute la art. 97 alin. (2) şi pentru ocuparea posturilor vacante de poliţist de penitenciare, aferente funcţiilor de conducere şi de execuţie, din Ministerul Justiţiei, respectiv prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în cazul celorlalte concursuri/examene de ocupare a posturilor vacante de poliţist de penitenciare.
(3)Poliţiştii de penitenciare care sunt desemnaţi membri în comisiile de concurs ori de soluţionare a contestaţiilor trebuie să aibă o vechime de minimum 3 ani în poliţia penitenciară.
(4)La concursurile sau examenele prevăzute la alin. (1) poate participa, în calitate de observator, câte un reprezentant al organizaţiilor sindicale ale poliţiştilor de penitenciare, reprezentative la nivelul sistemului penitenciar.
Art. 982
(1)Candidaţii înscrişi la concursul sau examenul de ocupare a posturilor vacante de poliţist de penitenciare, aferente funcţiilor de conducere sau de execuţie, trebuie să îndeplinească condiţiile generale de dobândire a calităţii de poliţist de penitenciare, precum şi condiţiile obligatorii cumulative de participare la concurs, potrivit prezentei legi.
(2)Îndeplinirea de către candidaţi a condiţiei de a fi apt din punct de vedere psihologic şi medical pentru exercitarea funcţiei se constată de structurile de specialitate ale poliţiei penitenciare, potrivit reglementărilor specifice în domeniu.
(3)Pentru participarea la concurs/examen, candidaţii din sursă externă care au fost declaraţi apt medical şi psihologic plătesc o taxă al cărei cuantum se stabileşte prin ordin al ministrului justiţiei sau, după caz, prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în funcţie de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului.
Art. 983
(1)Concursurile/Examenele pentru ocuparea funcţiilor de conducere vacante prevăzute la art. 97 alin. (2) se organizează de Ministerul Justiţiei cu sprijinul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, asigurat prin structurile de resurse umane şi psihologia personalului. Concursurile/Examenele pentru ocuparea funcţiilor vacante de poliţist de penitenciare, de conducere şi de execuţie, din Ministerul Justiţiei, se organizează de Ministerul Justiţiei prin structura proprie de resurse umane. Din comisiile de concurs şi din comisiile de soluţionare a contestaţiilor pot face parte demnitari şi personal din Ministerul Justiţiei, poliţişti de penitenciare, specialişti în domeniul managementului şi psihologi.
(2)În cazul funcţiilor vacante de poliţist de penitenciare, de conducere şi de execuţie, altele decât cele prevăzute la alin. (1), scoaterea la concurs a acestora, precum şi desemnarea unităţii penitenciare sau, după caz, a unităţilor penitenciare organizatoare ale concursului se realizează prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(3)Data şi locul susţinerii concursului/examenului, tematica şi bibliografia, prezentarea generală a posturilor şi condiţiile generale, precum şi condiţiile obligatorii cumulative pentru ocuparea acestora, probele de concurs, normele şi baremele specifice privind organizarea, desfăşurarea şi evaluarea probelor cu caracter eliminatoriu, datele de contact, perioada pentru depunerea actelor de înscriere la concurs/examen şi cuantumul taxei de înscriere se afişează la sediul Ministerului Justiţiei, în cazul concursurilor/examenelor prevăzute la alin. (1), sau al unităţii organizatoare a concursului/examenului şi se publică pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei sau, după caz, a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor cu cel puţin 45 de zile calendaristice înainte de data fixată pentru susţinerea primei probe a concursului/examenului.

Art. 984
(1)Concursul/Examenul pentru ocuparea funcţiilor de conducere vacante prevăzute la art. 97 alin. (2) constă în susţinerea următoarelor probe:
a)un interviu în cadrul căruia se prezintă şi un proiect managerial referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere, întocmit şi depus anterior de către candidat, conform anunţului de concurs;
b)o probă practică pentru evaluarea aptitudinilor manageriale, care constă în rezolvarea unei activităţi, a unei situaţii sau a unei succesiuni de activităţi ori situaţii întâlnite în mod curent sau care pot apărea în exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere.
(2)Comisia de concurs întocmeşte, pe baza tematicii şi a bibliografiei de concurs stabilite prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, planul probelor de concurs, care cuprinde modalitatea de desfăşurare a acestora şi duratele de timp alocate pentru fiecare probă, precum şi subiectele aferente probei practice şi baremele de evaluare şi notare şi realizează evaluarea şi notarea acestora.
(3)În cadrul probelor de concurs candidaţii sunt verificaţi şi evaluaţi cu privire la cunoştinţele şi aptitudinile manageriale necesare ocupării funcţiei pentru care candidează, fiind urmărite abilităţi legate de folosirea adecvată şi eficientă a resurselor umane, materiale şi financiare, capacitatea de organizare, strategie, analiză, sinteză, previziune, rezistenţa la stres, capacitatea rapidă de decizie, iniţiativă şi capacitate de adaptare rapidă la situaţii noi, comunicare.
(4)Pe baza baremelor de evaluare şi notare, fiecare membru al comisiei de concurs evaluează şi notează candidaţii cu note de la 1 la 10. Pentru fiecare probă, nota acordată candidatului este media aritmetică a notelor acordate de fiecare membru al comisiei de concurs. În cazul în care între notele acordate unui candidat există o diferenţă mai mare de 1 punct, membrii comisiei de concurs procedează la reanalizarea probei susţinute de candidat şi la renotarea acesteia; procedura renotării se efectuează o singură dată, iar în cazul menţinerii acestei diferenţe şi după renotare, membrii comisiei de concurs îşi motivează, în scris, punctajul acordat.
(5)Probele de concurs se înregistrează audiovideo.
(6)Este declarat «admis» candidatul care obţine punctajul final cel mai mare pentru acelaşi post, cu condiţia ca la fiecare probă să obţină cel puţin nota 7 (şapte); punctajul final este calculat ca medie aritmetică a notelor obţinute la fiecare probă de concurs; la punctaje finale egale are prioritate candidatul a cărui vechime în poliţia penitenciară este mai mare, iar dacă egalitatea se menţine, are prioritate candidatul cu vechime mai mare în funcţii de conducere din poliţia penitenciară.
(7)Baremele de evaluare şi notare se afişează la centrul de concurs, imediat după finalizarea susţinerii de către ultimul candidat a ultimei probe de concurs.
(8)Împotriva baremelor de evaluare şi notare, candidaţii pot face contestaţie în termen de 24 de ore de la afişarea acestora. Erorile cu privire la modalitatea de întocmire a baremelor de evaluare şi notare pot fi constatate şi remediate şi din oficiu de comisia de concurs/examen. Soluţionarea contestaţiilor se realizează în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data expirării termenului de depunere a acestora.
(9)Candidaţii nemulţumiţi de rezultatele probelor de concurs pot contesta nota la una sau la ambele probe, în termen de 2 zile lucrătoare de la data afişării rezultatelor. Contestaţiile se soluţionează de comisia de contestaţii prin analizarea înregistrării audiovideo a probelor susţinute de candidat, conform baremelor de evaluare şi notare definitive, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data expirării termenului de depunere a acestora. Membrii comisiei de soluţionare a contestaţiilor soluţionează contestaţiile formulate cu aplicarea în mod corespunzător a dispoziţiilor alin. (4). Dacă în urma soluţionării contestaţiei formulate nota la una dintre probele de concurs se modifică, în plus sau în minus, contestaţia se admite.
Art. 985
(1)Concursul/Examenul pentru ocuparea funcţiilor vacante, de conducere sau de execuţie, prevăzute la art. 96, art. 97 alin. (3)-(6) şi art. 98 alin. (1) şi (3), constă în susţinerea următoarelor probe:
a)una sau mai multe probe cu caracter eliminatoriu, cu relevanţă directă în ceea ce priveşte specificul atribuţiilor postului scos la concurs;
b)probă scrisă pentru examinarea cunoştinţelor specifice postului scos la concurs.
(2)Probele cu caracter eliminatoriu, cu relevanţă directă în ceea ce priveşte specificul atribuţiilor postului scos la concurs, sunt:
a)proba sportivă pentru evaluarea performanţei fizice;
b)proba practică;
c)proba orală de verificare a cunoştinţelor de limbă străină;
d)interviul, prin care se evaluează potenţialul candidatului de a corespunde specificului postului şi mediului de lucru vizat, stabilit prin raportare la profilul psihoprofesional al postului.
(3)Organizarea, desfăşurarea şi evaluarea probelor prevăzute la alin. (2) se realizează potrivit normelor şi baremelor specifice aprobate prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(4)Proba orală de verificare a cunoştinţelor de limbă străină, precum şi proba interviului se înregistrează în mod obligatoriu, în funcţie de dotarea tehnică existentă, cu mijloace tehnice audio sau audio-video.
(5)În situaţia în care funcţiile scoase la concurs/examen sunt din mai multe domenii de activitate, iar tematica stabilită este diferită, se constituie comisii de concurs şi de soluţionare a contestaţiilor distincte pentru fiecare domeniu. Pentru probele eliminatorii prevăzute la alin. (2) lit. a)-c), în cadrul comisiilor de concurs pot funcţiona subcomisii de concurs, alcătuite din membri specialişti în domeniul probei.
(6)Prin membrii specialişti în domeniul postului scos la concurs, în cazul probei scrise, sau, după caz, prin subcomisiile de concurs, în cazul probelor eliminatorii prevăzute la alin. (2) lit. a)-c), comisia de concurs întocmeşte, pe baza tematicii şi a bibliografiei de concurs stabilite prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau, în cazul concursurilor/examenelor prevăzute la art. 983 alin. (1), prin ordin al ministrului justiţiei, subiectele, baremele de evaluare şi notare, modalitatea de susţinere a probelor de concurs şi realizează evaluarea, corectarea şi notarea acestora.
(7)Proba sportivă pentru evaluarea performanţei fizice se evaluează cu calificativul «admis»/«respins»; proba se evaluează potrivit baremelor stabilite prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi împotriva ei nu poate fi formulată contestaţie.
(8)Fiecare din probele eliminatorii prevăzute la alin. (2) lit. b)-d) se evaluează de comisia/subcomisia de concurs cu calificativul «admis»/«respins», potrivit baremelor prevăzute la alin. (3), iar împotriva calificativului acordat nu poate fi formulată contestaţie.
(9)În cazul probei scrise pentru examinarea cunoştinţelor specifice postului scos la concurs, pe baza baremelor de evaluare şi notare definitive, fiecare membru specialist în domeniul postului scos la concurs notează lucrările candidaţilor cu note de la 1 la 10; nota acordată candidatului este media aritmetică a notelor acordate de fiecare corector. În cazul în care între notele acordate unui candidat există o diferenţă mai mare de 1 punct, fiecare corector procedează la reanalizarea lucrării candidatului şi la renotarea acesteia. Procedura renotării se efectuează o singură dată, iar în cazul menţinerii acestei diferenţe şi după renotare, fiecare corector îşi motivează, în scris, punctajul acordat.
(10)Sunt declaraţi «admis» la concurs candidaţii care au fost declaraţi «admis» la proba sau, după caz, la probele eliminatorii, au obţinut cel puţin nota 7 la proba scrisă pentru examinarea cunoştinţelor specifice postului scos la concurs şi care se clasează în limita numărului şi categoriei de posturi scoase la concurs de unitatea pentru care au candidat; la note egale are prioritate candidatul a cărui vechime în specialitatea postului este mai mare. În cazul în care egalitatea se menţine este declarat «admis» candidatul a cărui vechime în poliţia penitenciară este mai mare.
(11)Baremele de evaluare şi notare la proba scrisă se afişează la centrele de concurs şi pe pagina de internet a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, imediat după finalizarea probei scrise.
(12)Împotriva baremelor de evaluare şi notare la proba scrisă, candidaţii pot face contestaţie în termen de 24 de ore de la afişarea acestora. Erorile cu privire la modalitatea de întocmire a subiectelor sau a baremelor de evaluare şi notare pot fi constatate şi remediate şi din oficiu de comisia de concurs/examen. Soluţionarea contestaţiilor se realizează în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data expirării termenului de depunere a acestora.
(13)Candidaţii nemulţumiţi de rezultatele obţinute la proba scrisă pot face contestaţie în termen de 2 zile lucrătoare de la data afişării rezultatelor; contestaţiile se soluţionează de comisia de contestaţii, conform baremelor de corectare şi notare definitive, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data expirării termenului de depunere a acestora, cu aplicarea în mod corespunzător a dispoziţiilor alin. (9).
Dacă în urma soluţionării contestaţiei formulate nota se modifică, în plus sau în minus, contestaţia se admite.
Art. 986
(1)În cazul în care ocuparea postului vacant pentru care s-a organizat concurs nu este posibilă din motive care ţin exclusiv de persoana candidatului declarat «admis» sau care rezultă din verificările efectuate cu privire la îndeplinirea condiţiilor de dobândire a calităţii de poliţist de penitenciare, oferta de ocupare a postului se face candidatului clasat pe următorul loc, în ordinea descrescătoare a punctajelor finale/notelor obţinute, cu condiţia ca acesta să fi obţinut cel puţin nota 7 (şapte) sau, în cazul concursurilor prevăzute la art. 984, acesta să fi obţinut la fiecare probă cel puţin nota 7 (şapte).
(2)Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător în cazul în care candidatul declarat «admis» comunică refuzul prezentării la post sau, ulterior emiterii actului de numire în funcţie, nu se prezintă la post în cel mult 30 de zile calendaristice de la data comunicării acestuia.
Art. 987
(1)Concursurile de ocupare a posturilor vacante de personal cu studii superioare din sectorul medical al poliţiei penitenciare se organizează şi se desfăşoară conform legislaţiei din domeniul sănătăţii şi metodologiei specifice aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii, cu îndeplinirea condiţiilor necesare dobândirii calităţii de poliţist de penitenciare. Pentru posturile specifice sistemului poliţiei penitenciare care nu se regăsesc în metodologia specifică aprobată prin ordin al ministrului sănătăţii se aplică legislaţia specifică poliţiştilor de penitenciare.
(2)Concursurile de ocupare a posturilor vacante pentru clerul din poliţia penitenciară se organizează cu respectarea dispoziţiilor legale privind constituirea şi organizarea clerului militar.

Art. 99
(1)Evoluţia în carieră a poliţiştilor de penitenciare este reglementată prin prezenta lege şi este detaliată în Ghidul carierei, aprobat prin ordin al ministrului justiţiei.
(2)Modul de organizare şi desfăşurare a concursurilor se stabileşte prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiţiei.
SECŢIUNEA 7:Pregătirea şi perfecţionarea profesională a poliţiştilor de penitenciare
Art. 100
Pregătirea şi perfecţionarea poliţiştilor de penitenciare se fac pe baza cerinţelor generale ale practicii administraţiei penitenciare şi a cerinţelor specifice necesare îndeplinirii atribuţiilor de serviciu corespunzătoare funcţiilor din sistemul administraţiei penitenciare.
Art. 101
(1)Metodologia de organizare şi desfăşurare a pregătirii profesionale a poliţiştilor de penitenciare şi criteriile de evaluare a rezultatelor acesteia se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.
(2)În cazurile în care pregătirea şi perfecţionarea profesională se desfăşoară în altă localitate decât cea de domiciliu, poliţiştii de penitenciare beneficiază de drepturile de delegare prevăzute de prezenta lege.
(3)Pentru trimiterea la cursuri de formare sau specializări în străinătate, organizate sau finanţate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, poliţiştii de penitenciare susţin un concurs, organizat potrivit ordinului ministrului justiţiei.
Art. 102
Poliţiştii de penitenciare care urmează o formă de pregătire sau perfecţionare profesională cu o durată ce depăşeşte 3 luni şi care primesc, în această perioadă, drepturile salariale vor semna un angajament scris prin care se obligă să lucreze cel puţin 5 ani în sistemul administraţiei penitenciare, după terminarea formelor de pregătire sau perfecţionare profesională.
Art. 103
(1)Poliţistul de penitenciare care nu respectă angajamentul prevăzut la art. 102 este obligat să restituie cheltuielile de şcolarizare, proporţional cu perioada rămasă până la împlinirea termenului de 5 ani.
(2)Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul în care nerespectarea angajamentului se datorează unor motive neimputabile poliţistului de penitenciare sau în cazul transferului.