Regulamentul 858/30-mai-2022 privind un regim-pilot pentru infrastructurile pieţei bazate pe tehnologia registrelor distribuite, precum şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 600/2014 şi (UE) nr. 909/2014 şi a Directivei 2014/65/UE

Acte UE

Jurnalul Oficial 151L

În vigoare

Versiune de la: 2 Iunie 2022

Dată act: 30-mai-2022

Emitent: Consiliul Uniunii Europene;Parlamentul European

(1)Este important să se asigure că legislaţia Uniunii în domeniul serviciilor financiare este adaptată erei digitale şi contribuie la o economie adaptată exigenţelor viitorului şi aflată în serviciul cetăţenilor, inclusiv prin facilitarea utilizării de tehnologii inovatoare. Uniunea are un interes de politică în explorarea, dezvoltarea şi promovarea adoptării tehnologiilor transformatoare în sectorul financiar, inclusiv a adoptării tehnologiei registrelor distribuite (DLT). Criptoactivele sunt una dintre principalele aplicaţii ale tehnologiei registrelor distribuite în sectorul financiar.

(2)Majoritatea criptoactivelor nu intră în domeniul de aplicare al legislaţiei Uniunii în domeniul serviciilor financiare şi prezintă provocări în ceea ce priveşte, printre altele, protecţia investitorilor, integritatea pieţei, consumul de energie şi stabilitatea financiară. Astfel de criptoactive necesită, prin urmare, un cadru de reglementare specific la nivelul Uniunii. În schimb, alte criptoactive se califică drept instrumente financiare în înţelesul Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (⁴). În măsura în care criptoactivele se califică drept instrumente financiare în temeiul directivei respective, un set complet de acte legislative ale Uniunii din domeniul serviciilor financiare, inclusiv Regulamentele (UE) nr. 236/2012 (⁵), (UE) nr. 596/2014 (⁶), (UE) nr. 909/2014 (⁷) şi (UE) 2017/1129 (⁸), precum şi Directivele 98/26/CE (⁹) şi 2013/50/UE (¹⁰) ale Parlamentului European şi ale Consiliului, ar putea să se aplice emitenţilor unor astfel de criptoactive şi firmelor care desfăşoară activităţi legate de astfel de criptoactive.

(¹⁰)Directiva 2013/50/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 octombrie 2013 de modificare a Directivei 2004/109/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind armonizarea obligaţiilor de transparenţă în ceea ce priveşte informaţia referitoare la emitenţii ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, a Directivei 2003/71/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau pentru admiterea valorilor mobiliare la tranzacţionare şi a Directivei 2007/14/CE a Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a anumitor dispoziţii ale Directivei 2004/109/CE (JO L 294, 6.11.2013, p. 13).

(3)Se preconizează că aşa-numita "tokenizare" a instrumentelor financiare, şi anume reprezentarea digitală a instrumentelor financiare pe registre distribuite sau emiterea de clase de active tradiţionale în formă tokenizată pentru a permite emiterea, stocarea şi transferul lor cu ajutorul unui registru distribuit, va deschide noi posibilităţi de îmbunătăţire a eficienţei în procesul de tranzacţionare şi post-tranzacţionare. Cu toate acestea, întrucât compromisurile fundamentale care implică riscul de credit şi lichiditatea sunt în continuare valabile într-o lume tokenizată, succesul sistemelor bazate pe tokenuri va depinde, cel puţin temporar, de măsura în care acestea sunt capabile să interacţioneze cu sistemele tradiţionale bazate pe principii contabile.

(4)Legislaţia Uniunii în domeniul serviciilor financiare nu a fost concepută ţinând seama de tehnologia registrelor distribuite şi de criptoactive şi conţine dispoziţii care ar putea împiedica sau limita utilizarea tehnologiei registrelor distribuite pentru emiterea, tranzacţionarea şi decontarea criptoactivelor care se califică drept instrumente financiare. De asemenea, în prezent nu există infrastructuri autorizate ale pieţei financiare care să utilizeze tehnologia registrelor distribuite pentru a oferi servicii de tranzacţionare sau de decontare, ori o combinaţie a unor astfel de servicii, pentru criptoactivele care se califică drept instrumente financiare. Dezvoltarea unei pieţe secundare pentru astfel de criptoactive ar putea aduce multiple beneficii, cum ar fi o mai mare eficienţă, transparenţă şi concurenţă în legătură cu activităţile de tranzacţionare şi decontare.

(5)În acelaşi timp, există lacune în ceea ce priveşte reglementarea din cauza particularităţilor juridice, tehnologice şi operaţionale legate de utilizarea tehnologiei registrelor distribuite şi de criptoactivele care se califică drept instrumente financiare. De exemplu, nu există cerinţe în materie de transparenţă, fiabilitate sau siguranţă impuse protocoalelor şi "contractelor inteligente" care stau la baza criptoactivelor care se califică drept instrumente financiare. Tehnologia care stă la baza acestora ar putea, de asemenea, să ridice forme noi de riscuri care nu sunt abordate în mod adecvat de cadrul legal în vigoare. În Uniune au fost elaborate mai multe proiecte pentru tranzacţionarea criptoactivelor care se califică drept instrumente financiare şi a serviciilor şi activităţilor post-tranzacţionare conexe, însă puţine proiecte sunt deja operaţionale, iar cele care sunt operaţionale au o amploare limitată. În plus, aşa cum a evidenţiat Grupul consultativ privind infrastructurile de piaţă pentru titluri de valoare şi garanţii al Băncii Centrale Europene (BCE) şi Grupul consultativ pentru infrastructurile de piaţă pentru plăţi al BCE, utilizarea tehnologiei registrelor distribuite ar presupune provocări similare celor asociate tehnologiilor convenţionale, cum ar fi problemele de fragmentare şi de interoperabilitate, şi, în acelaşi timp, ar putea genera noi provocări, de exemplu în legătură cu valabilitatea juridică a tokenurilor. Având în vedere experienţa limitată în ceea ce priveşte tranzacţionarea criptoactivelor care se califică drept instrumente financiare şi a serviciilor şi activităţilor post-tranzacţionare conexe, este prematur să se aducă în prezent modificări semnificative legislaţiei Uniunii în domeniul serviciilor financiare pentru a permite implementarea integrală a acestor criptoactive şi a tehnologiei care stă la baza acestora. În acelaşi timp, crearea unei infrastructuri a pieţei financiare pentru criptoactivele care se califică drept instrumente financiare este în prezent limitată de cerinţe prevăzute de legislaţia Uniunii în domeniul serviciilor financiare, care nu sunt bine adaptate la criptoactivele care se califică drept instrumente financiare sau la utilizarea tehnologiei registrelor distribuite. De exemplu, platformele pentru tranzacţionarea de criptoactive oferă, de obicei, acces direct investitorilor de retail, în timp ce locurile de tranzacţionare tradiţionale oferă, de obicei, acces investitorilor de retail numai prin intermediari financiari.

(6)Pentru a permite dezvoltarea criptoactivelor care se califică drept instrumente financiare şi dezvoltarea tehnologiei registrelor distribuite, menţinând în acelaşi timp un nivel ridicat de protecţie a investitorilor, de integritate a pieţei, de stabilitate financiară şi de transparenţă şi evitând arbitrajul de reglementare şi lacunele legislative, ar fi util să se creeze un regim-pilot pentru infrastructurile pieţei bazate pe tehnologia registrelor distribuite pentru a testa astfel de infrastructuri ale pieţei bazate pe DLT (denumit în continuare "regimul-pilot"). Regimul-pilot ar trebui să permită ca anumite infrastructuri ale pieţei bazate pe DLT să beneficieze de o derogare temporară de la anumite cerinţe specifice prevăzute de legislaţia Uniunii în domeniul serviciilor financiare care, în caz contrar, ar putea împiedica operatorii să dezvolte soluţii pentru tranzacţionarea şi decontarea tranzacţiilor cu criptoactive care se califică drept instrumente financiare, fără a reduce cerinţele sau garanţiile existente care se aplică infrastructurilor de piaţă tradiţionale. Infrastructurile pieţei bazate pe DLT şi operatorii acestora ar trebui să dispună de garanţii adecvate legate de utilizarea tehnologiei registrelor distribuite pentru a asigura protecţia eficace a investitorilor, inclusiv de lanţuri de răspundere clar definite faţă de clienţi pentru orice pierderi cauzate de disfuncţionalităţi operaţionale. De asemenea, regimul-pilot ar trebui să permită Autorităţii europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare şi pieţe) instituite prin Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹¹) (ESMA) şi autorităţilor competente să desprindă lecţii din regimul-pilot şi să dobândească experienţă cu privire la oportunităţile şi riscurile specifice legate de criptoactivele care se califică drept instrumente financiare şi de tehnologiile care stau la baza acestora. Experienţa dobândită prin aplicarea regimului-pilot ar trebui să contribuie la identificarea unor eventuale propuneri practice pentru un cadru de reglementare adecvat, cu scopul de a efectua ajustări specifice ale dreptului Uniunii în materie de emitere, păstrare şi administrare a activelor, tranzacţionare şi decontare a instrumentelor financiare bazate pe DLT.

(7)Pentru a îndeplini obiectivele regimului-pilot, ar trebui creat un nou statut al Uniunii pentru infrastructura pieţei bazată pe DLT, pentru a garanta că Uniunea este în măsură să joace un rol de lider în ceea ce priveşte instrumentele financiare în formă tokenizată şi să contribuie la dezvoltarea unei pieţe secundare pentru astfel de active. Statutul de infrastructură a pieţei bazată pe DLT ar trebui să fie opţional şi nu ar trebui să împiedice infrastructurile pieţei financiare, cum ar fi locurile de tranzacţionare, depozitarii centrali de titluri de valoare (CSD) şi contrapărţile centrale (CPC), să dezvolte servicii şi activităţi de tranzacţionare şi post-tranzacţionare pentru criptoactivele care se califică drept instrumente financiare sau care se bazează pe tehnologia registrelor distribuite în temeiul legislaţiei existente a Uniunii în domeniul serviciilor financiare.

(10)La aplicarea prezentului regulament, ar trebui să se ţină seama de principiile neutralităţii tehnologice, proporţionalităţii, condiţiilor de concurenţă egale şi de principiul "aceeaşi activitate, aceleaşi riscuri, aceleaşi norme", pentru a garanta că participanţii la piaţă dispun de spaţiul normativ necesar pentru a inova, pentru a susţine valorile transparenţei, echităţii, stabilităţii, protecţiei investitorilor, răspunderii şi integrităţii pieţei şi pentru a garanta protecţia vieţii private şi a datelor cu caracter personal, garantate prin articolele 7 şi 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

(11)Accesul la regimul-pilot nu ar trebui să se limiteze la operatorii tradiţionali, ci ar trebui să fie deschis şi operatorilor nou-intraţi. O entitate care nu este autorizată în temeiul Regulamentului (UE) nr. 909/2014 sau al Directivei 2014/65/UE ar putea solicita autorizarea în temeiul regulamentului respectiv sau al directivei respective şi, simultan, ar putea solicita o aprobare specifică în temeiul prezentului regulament. În astfel de cazuri, autoritatea competentă nu ar trebui să evalueze dacă entitatea respectivă îndeplineşte cerinţele Regulamentului (UE) nr. 909/2014 sau ale Directivei 2014/65/UE de la care a fost solicitată o derogare în temeiul prezentului regulament. Astfel de entităţi ar trebui să fie în măsură să gestioneze infrastructuri ale pieţei bazate pe DLT numai în conformitate cu prezentul regulament, iar autorizaţia lor ar trebui revocată după expirarea aprobării lor specifice, cu excepţia cazului în care entităţile depun o cerere completă de autorizare în temeiul Regulamentului (UE) nr. 909/2014 sau al Directivei 2014/65/UE.

(12)Conceptul de infrastructură a pieţei bazată pe DLT cuprinde sistemele multilaterale de tranzacţionare bazate pe DLT (MTF DLT), sistemele de decontare bazate pe DLT (SS DLT) şi sistemele de tranzacţionare şi decontare bazate pe DLT (TSS DLT). Infrastructurile pieţei bazate pe DLT ar trebui să poată coopera cu alţi participanţi la piaţă pentru a încerca soluţii inovatoare bazate pe tehnologia registrelor distribuite în diferite segmente ale lanţului valoric pentru servicii financiare.

(13)Un MTF DLT ar trebui să fie un sistem multilateral de tranzacţionare gestionat de o firmă de investiţii sau un operator de piaţă autorizat în temeiul Directivei 2014/65/UE şi care a primit o aprobare specifică în temeiul prezentului regulament. Unei instituţii de credit autorizate în temeiul Directivei 2013/36/UE care furnizează servicii de investiţii sau desfăşoară activităţi de investiţii ar trebui să i se permită să gestioneze un MTF DLT numai atunci când este autorizată ca firmă de investiţii sau ca operator de piaţă în temeiul Directivei 2014/65/UE. MTF-urilor DLT şi operatorilor lor ar trebui să li se aplice toate cerinţele care li se aplică sistemelor multilaterale de tranzacţionare şi operatorilor lor în temeiul Regulamentului (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹²), al Directivei 2014/65/UE sau al oricărui alt act aplicabil din legislaţia Uniunii în domeniul serviciilor financiare, cu excepţia cerinţelor cu privire la care autoritatea competentă a acordat o derogare în conformitate cu prezentul regulament.

(14)Utilizarea tehnologiei registrelor distribuite, prin care toate tranzacţiile sunt înregistrate într-un registru distribuit, poate accelera şi combina tranzacţionarea şi decontarea aproape în timp real şi ar putea permite combinarea serviciilor şi activităţilor de tranzacţionare şi post-tranzacţionare. Cu toate acestea, combinarea activităţilor de tranzacţionare şi post-tranzacţionare în cadrul unei singure entităţi nu este avută în vedere de normele existente, indiferent de tehnologia utilizată, ca urmare a opţiunilor de politică legate de specializarea pe riscuri şi de separarea activităţilor, pentru a încuraja concurenţa. Regimul-pilot nu ar trebui să constituie un precedent care să justifice restructurarea fundamentală a separării activităţilor de tranzacţionare şi post-tranzacţionare şi nici a peisajului infrastructurilor pieţei financiare. Cu toate acestea, având în vedere beneficiile potenţiale ale tehnologiei registrelor distribuite în ceea ce priveşte combinarea tranzacţionării cu decontarea, este justificat să se prevadă o infrastructură specifică a pieţei bazate pe DLT în regimul-pilot, şi anume TSS DLT, care combină activităţile desfăşurate în mod normal de sistemele multilaterale de tranzacţionare şi de sistemele de decontare a titlurilor de valoare.

(15)Un TSS DLT ar trebui să fie ori un MTF DLT care combină serviciile prestate de un MTF DLT şi de un SS DLT şi ar trebui să fie gestionat de o firmă de investiţii sau de un operator de piaţă care a primit o aprobare specifică de gestionare a unui TSS DLT în temeiul prezentului regulament, ori ar trebui să fie un SS DLT care combină serviciile prestate de un MTF DLT şi de un SS DLT şi ar trebui să fie gestionat de un CSD care a primit o aprobare specifică de gestionare a unui TSS DLT în temeiul prezentului regulament. Unei instituţii de credit autorizate în temeiul Directivei 2013/36/UE care furnizează servicii de investiţii sau desfăşoară activităţi de investiţii ar trebui să i se permită să gestioneze un TSS DLT numai atunci când este autorizată ca firmă de investiţii sau ca operator de piaţă în temeiul Directivei 2014/65/UE. Unei firme de investiţii sau unui operator de piaţă care gestionează un TSS DLT ar trebui să i se aplice toate cerinţele care i se aplică unui MTF DLT, iar unui CSD care gestionează un TSS DLT ar trebui să i se aplice toate cerinţele care i se aplică unui SS DLT. Întrucât un TSS DLT ar permite unei firme de investiţii sau unui operator de piaţă să furnizeze, de asemenea, servicii de decontare şi ar permite unui CSD să furnizeze şi servicii de tranzacţionare, este necesar ca firmele de investiţii sau operatorii de piaţă să respecte, de asemenea, cerinţele care i se aplică unui SS DLT, iar CSD-urile să le respecte pe cele care i se aplică unui MTF DLT. Întrucât CSD-urilor nu li se aplică anumite cerinţe organizatorice şi de autorizare în temeiul Directivei 2014/65/UE atunci când furnizează servicii sau activităţi de investiţii în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 909/2014, este oportun să se adopte o abordare similară în regimul-pilot atât pentru firmele de investiţii şi operatorii de piaţă, cât şi pentru CSD-urile care gestionează un TSS DLT. Prin urmare, o firmă de investiţii sau un operator de piaţă care gestionează un TSS DLT ar trebui să facă obiectul unei derogări de la aplicarea unui set limitat de cerinţe organizatorice şi de autorizare în temeiul Regulamentului (UE) nr. 909/2014, întrucât firma de investiţii sau operatorul de piaţă va trebui să respecte cerinţele organizatorice şi de autorizare prevăzute în Directiva 2014/65/UE. În schimb, un CSD care gestionează un TSS DLT ar trebui să facă obiectul unei derogări de la aplicarea unui set limitat de cerinţe organizatorice şi de autorizare în temeiul Directivei 2014/65/UE, întrucât CSD-ul va trebui să respecte cerinţele organizatorice şi de autorizare prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 909/2014. Astfel de derogări ar trebui să fie temporare şi nu ar trebui să i se aplice unei infrastructuri a pieţei bazate pe DLT care funcţionează în afara regimului-pilot. ESMA ar trebui să poată evalua standardele tehnice privind păstrarea evidenţelor şi riscurile operaţionale adoptate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 909/2014 pentru a se asigura că acestea sunt aplicate proporţional firmelor de investiţii sau operatorilor de piaţă care gestionează un TSS DLT.

(16)Operatorii de TSS-uri DLT ar trebui să poată solicita aceleaşi derogări ca cele de care pot beneficia operatorii de MTF-uri DLT şi de SS-uri DLT, cu condiţia ca aceştia să respecte condiţiile aferente derogărilor şi orice măsuri compensatorii impuse de autorităţile competente. Consideraţii similare celor care se aplică MTF-urilor DLT şi SS-urilor DLT ar trebui să se aplice derogărilor de care pot beneficia TSS-urile DLT, oricăror condiţii aferente derogărilor respective şi măsurilor compensatorii.

(17)Pentru a oferi o flexibilitate suplimentară în aplicarea anumitor cerinţe din Regulamentul (UE) nr. 909/2014 firmelor de investiţii sau operatorilor de piaţă care gestionează un TSS DLT, asigurând în acelaşi timp condiţii de concurenţă echitabile cu CSD-urile care furnizează servicii de decontare în temeiul regimului-pilot, CSD-urile care gestionează un SS DLT sau un TSS DLT şi firmele de investiţii sau operatorii de piaţă care gestionează un TSS DLT ar trebui să poată beneficia de anumite derogări de la cerinţele regulamentului respectiv referitoare la măsurile de prevenire şi de soluţionare a cazurilor de neexecutare a decontării, în ceea ce priveşte cerinţele în materie de participare şi de transparenţă, precum şi în ceea ce priveşte cerinţele de a utiliza anumite proceduri de comunicare cu participanţii şi cu alte infrastructuri ale pieţei. Derogările respective ar trebui să fie supuse unor condiţii aferente acestora, inclusiv anumitor cerinţe minime, precum şi oricăror măsuri compensatorii impuse de autoritatea competentă, pentru îndeplinirea obiectivelor dispoziţiilor din Regulamentul (UE) nr. 909/2014 de la care se solicită o derogare sau pentru a asigura protecţia investitorilor, integritatea pieţei sau stabilitatea financiară. Operatorul unui TSS DLT ar trebui să demonstreze că derogarea solicitată este proporţională şi justificată de utilizarea tehnologiei registrelor distribuite.

(18)Un SS DLT ar trebui să fie un sistem de decontare gestionat de un CSD autorizat în temeiul Regulamentului (UE) nr. 909/2014 care a primit o aprobare specifică de gestionare a unui SS DLT în temeiul prezentului regulament. Unui SS DLT şi CSD-ului care îl gestionează ar trebui să li se aplice toate cerinţele relevante din Regulamentul (UE) nr. 909/2014 şi orice alt act din legislaţia aplicabilă a Uniunii în domeniul serviciilor financiare, cu excepţia cerinţelor de la care s-a acordat o derogare în conformitate cu prezentul regulament.

(19)Atunci când BCE şi băncile centrale naţionale sau alte instituţii conduse de state membre care îndeplinesc funcţii similare sau alte organisme publice însărcinate cu administrarea datoriei publice sau care intervin în administrarea acesteia în Uniune gestionează un SS DLT, acestea nu ar trebui să fie obligate să solicite o aprobare specifică din partea unei autorităţi competente pentru a beneficia de derogări în temeiul prezentului regulament, deoarece astfel de entităţi nu sunt obligate să raporteze autorităţilor competente sau să respecte instrucţiunile acestora şi sunt supuse unui set limitat de cerinţe în temeiul Regulamentului (UE) nr. 909/2014.

(20)Crearea regimului-pilot nu ar trebui să aducă atingere sarcinilor şi responsabilităţilor BCE şi ale băncilor centrale naţionale din Sistemul European al Băncilor Centrale, prevăzute în Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi în Protocolul nr. 4 privind Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene, de a promova buna funcţionare a sistemelor de plăţi şi de a asigura eficienţa şi soliditatea sistemelor de compensare şi de plăţi în cadrul Uniunii şi în raporturile cu ţările terţe.

(22)Operatorii de infrastructuri ale pieţei bazate pe DLT ar trebui să fie răspunzători în cazul pierderii de fonduri, de garanţii reale sau a unui instrument financiar bazat pe DLT. Răspunderea operatorului unei infrastructuri a pieţei bazate pe DLT ar trebui să se limiteze la valoarea de piaţă a activului pierdut de la momentul la care s-a produs pierderea. Operatorul unei infrastructuri a pieţei bazate pe DLT nu ar trebui să fie răspunzător pentru evenimente care nu sunt imputabile operatorului, în special pentru orice eveniment cu privire la care operatorul demonstrează că a avut loc independent de operaţiunile sale, inclusiv pentru problemele care apar ca urmare a unui eveniment exterior aflat în afara controlului său rezonabil.

(23)Pentru a permite inovarea şi experimentarea într-un mediu de reglementare solid, menţinând, în acelaşi timp, protecţia investitorilor, integritatea pieţei şi stabilitatea financiară, tipurile de instrumente financiare admise la tranzacţionare sau înregistrate într-o infrastructură a pieţei bazată pe DLT ar trebui să se limiteze la acţiunile, obligaţiunile şi unităţile organismelor de plasament colectiv care beneficiază de derogarea de la obligaţia de executare în temeiul Directivei 2014/65/UE. Prezentul regulament ar trebui să stabilească praguri valorice care ar putea fi reduse în anumite situaţii. În special, pentru a evita orice risc la adresa stabilităţii financiare, ar trebui să fie limitată valoarea agregată de piaţă a instrumentelor financiare bazate pe DLT admise la tranzacţionare sau înregistrate într-o infrastructură a pieţei bazată pe DLT.

(24)Pentru a permite apropierea de condiţii de concurenţă echitabile în ceea ce priveşte instrumentele financiare admise la tranzacţionare în locuri de tranzacţionare tradiţionale în înţelesul Directivei 2014/65/UE şi pentru a asigura niveluri ridicate de protecţie a investitorilor, de integritate a pieţei şi de stabilitate financiară, instrumentelor financiare bazate pe DLT care sunt admise la tranzacţionare pe un MTF DLT sau un TSS DLT ar trebui să li se aplice dispoziţiile privind interzicerea abuzului de piaţă prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 596/2014.

(25)La solicitarea unui operator al unui MTF DLT, autorităţile competente ar trebui să poată acorda una sau mai multe derogări cu titlu temporar, dacă operatorul îndeplineşte condiţiile aferente unor astfel de derogări şi orice cerinţe suplimentare prevăzute de prezentul regulament pentru a aborda noile forme de riscuri generate de utilizarea tehnologiei registrelor distribuite. Un operator al unui MTF DLT ar trebui, de asemenea, să respecte orice măsură compensatorie impusă de autoritatea competentă pentru îndeplinirea obiectivelor dispoziţiei de la care s-a solicitat o derogare, sau pentru a asigura protecţia investitorilor, integritatea pieţei sau stabilitatea financiară.

(26)La solicitarea unui operator al unui MTF DLT, autorităţile competente ar trebui să poată acorda o derogare de la obligaţia de intermediere în temeiul Directivei 2014/65/UE. În prezent, sistemele multilaterale de tranzacţionare sunt autorizate să admită ca membri sau participanţi doar firme de investiţii, instituţii de credit şi alte persoane care au un nivel suficient de abilităţi şi de competenţă în materie de tranzacţionare şi care menţin capacităţile organizatorice şi resursele adecvate. În schimb, multe platforme pentru tranzacţionarea de criptoactive oferă acces fără intermediari şi asigură acces direct investitorilor de retail. Astfel, un potenţial obstacol normativ pentru dezvoltarea unor sisteme multilaterale de tranzacţionare pentru instrumentele financiare bazate pe DLT ar putea fi obligaţia de a utiliza un intermediar în temeiul Directivei 2014/65/UE. Prin urmare, la solicitarea unui operator al unui MTF DLT, autoritatea competentă ar trebui să poată acorda o derogare temporară de la respectiva obligaţie de intermediere, pentru a oferi acces direct investitorilor de retail şi pentru a le permite acestora să tranzacţioneze pe cont propriu, cu condiţia să existe garanţii adecvate privind protecţia investitorilor, aceşti investitori de retail să îndeplinească anumite condiţii şi operatorul să respecte orice posibile măsuri suplimentare de protecţie a investitorilor pe care le impune autoritatea competentă. Investitorii de retail care au acces direct la un MTF DLT în calitate de membri sau participanţi în baza unei derogări de la obligaţia de intermediere nu ar trebui să fie consideraţi firme de investiţii în înţelesul Directivei 2014/65/UE numai în virtutea faptului că sunt membri sau participanţi la un MTF DLT.

(28)Pentru a fi eligibil pentru o derogare în temeiul prezentului regulament, un operator al unui MTF DLT ar trebui să demonstreze că derogarea solicitată este proporţională cu utilizarea tehnologiei registrelor distribuite şi limitată la aceasta, astfel cum se descrie în planul său de afaceri, şi că derogarea solicitată este limitată la MTF-ul DLT şi nu se extinde la niciun alt sistem multilateral de tranzacţionare operat de aceeaşi firmă de investiţii sau de acelaşi operator de piaţă.

(29)La solicitarea unui CSD care gestionează un SS DLT, autorităţile competente ar trebui să poată acorda una sau mai multe derogări cu titlu temporar, dacă acesta îndeplineşte condiţiile aferente unor astfel de derogări şi orice cerinţe suplimentare prevăzute de prezentul regulament pentru a aborda noile forme de riscuri generate de utilizarea tehnologiei registrelor distribuite. CSD-ul care gestionează un SS DLT ar trebui, de asemenea, să respecte orice măsură compensatorie impusă de autoritatea competentă pentru îndeplinirea obiectivelor dispoziţiei de la care s-a solicitat derogarea sau pentru a asigura protecţia investitorilor, integritatea pieţei sau stabilitatea financiară.

(30)Ar trebui ca CSD-urile care gestionează un SS DLT să poată face obiectul unei derogări de la aplicarea anumitor dispoziţii ale Regulamentului (UE) nr. 909/2014 care ar putea crea obstacole normative în calea dezvoltării de SS-uri DLT. De exemplu, derogările ar trebui să fie posibile în măsura în care normele regulamentului respectiv aplicabil CSD-urilor şi care se referă la noţiunile de "formă dematerializată", "cont de titluri de valoare" sau "ordine de transfer" nu se aplică CSD-urilor care gestionează un TSS DLT, cu excepţia cerinţelor pentru conexiunile între CSD-uri, care ar trebui să se aplice mutatis mutandis. În ceea ce priveşte noţiunea de "cont de titluri de valoare", derogarea ar cuprinde normele privind înregistrarea titlurilor de valoare, integritatea emisiunii şi segregarea conturilor. În timp ce CSD-urile gestionează sisteme de decontare a titlurilor de valoare prin creditarea şi debitarea conturilor de titluri de valoare ale participanţilor lor, este posibil ca, în cadrul unui SS DLT, să nu fie fezabilă întotdeauna folosirea de conturi de titluri de valoare care utilizează metoda înregistrării în partidă dublă sau în partidă multiplă. Prin urmare, ar trebui a ca şi un CSD care gestionează un SS DLT să poată face obiectul unei derogări de la aplicarea normelor Regulamentului (UE) nr. 909/2014 referitoare la noţiunea de "înscriere în cont", în cazul în care o astfel de derogare este necesară pentru a permite înregistrarea în registrul distribuit a instrumentelor financiare bazate pe DLT. Cu toate acestea, un CSD care gestionează un SS DLT ar trebui să asigure în continuare integritatea emisiunii de instrumente financiare bazate pe DLT în registrul distribuit şi segregarea instrumentelor financiare bazate pe DLT care aparţin diferiţilor participanţi.

(31)Unui CSD care gestionează un SS DLT ar trebui să i se aplice întotdeauna dispoziţiile Regulamentului (UE) nr. 909/2014, în temeiul căruia un CSD care externalizează servicii sau activităţi către o parte terţă rămâne pe deplin responsabil de îndeplinirea tuturor obligaţiilor care îi revin în temeiul regulamentului respectiv şi este obligat să se asigure că externalizarea nu conduce la delegarea răspunderii sale. Regulamentul (UE) nr. 909/2014 le permite CSD-urilor care gestionează un SS DLT să externalizeze un serviciu sau o activitate de bază numai după primirea autorizaţiei din partea autorităţii competente. Prin urmare, un CSD care gestionează un SS DLT ar trebui să poată solicita o derogare de la respectiva cerinţă de autorizare în cazul în care CSD-ul demonstrează că cerinţa este incompatibilă cu utilizarea tehnologiei registrelor distribuite, aşa cum se prevede în planul său de afaceri. Delegarea sarcinilor legate de operarea unui SS DLT sau de utilizarea tehnologiei registrelor distribuite pentru efectuarea decontării nu ar trebui să fie considerată externalizare în înţelesul Regulamentului (UE) nr. 909/2014.

(32)Obligaţia de intermediere printr-o instituţie de credit sau o firmă de investiţii, cu scopul de a împiedica investitorii de retail să obţină acces direct la sistemele de decontare şi de livrare gestionate de un CSD, ar putea crea un obstacol normativ în calea dezvoltării unor modele alternative de decontare bazate pe tehnologia registrelor distribuite care permite accesul direct al investitorilor de retail. Prin urmare, ar trebui să se permită o derogare pentru CSD-urile care gestionează un SS DLT, în sensul că termenul de "participant" din Directiva 98/26/CE se consideră că include, în anumite condiţii, alte persoane decât cele menţionate în directiva respectivă. Atunci când se solicită o derogare de la obligaţia de intermediere prevăzută de Regulamentul (UE) nr. 909/2014, CSD-ul care gestionează un SS DLT ar trebui să se asigure că persoanele care urmează să fie admise ca participanţi îndeplinesc anumite condiţii. Un CSD care gestionează un SS DLT ar trebui să se asigure că participanţii săi dispun de un nivel suficient de abilităţi, de competenţă, de experienţă şi de cunoştinţe privind activităţile de post-tranzacţionare şi funcţionarea tehnologiei registrelor distribuite.

(33)Entităţile eligibile să participe la un CSD în temeiul Regulamentului (UE) nr. 909/2014 corespund entităţilor care sunt eligibile să participe la un sistem de decontare a titlurilor de valoare care este desemnat şi notificat în conformitate cu Directiva 98/26/CE, deoarece Regulamentul (UE) nr. 909/2014 prevede obligaţia ca sistemele de decontare a titlurilor de valoare gestionate de CSD-uri să fie desemnate şi notificate în temeiul Directivei 98/26/CE. Astfel, un operator al unui sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe tehnologia registrelor distribuite care solicită derogare de la cerinţele în materie de participare prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 909/2014 nu ar respecta, prin urmare, cerinţele în materie de participare prevăzute de Directiva 98/26/CE. În consecinţă, respectivul sistem de decontare a titlurilor de valoare nu poate fi desemnat şi notificat în temeiul directivei respective şi, din acest motiv, nu este denumit "sistem de decontare a titlurilor de valoare bazat pe DLT" în prezentul regulament, ci mai degrabă un SS DLT. Prezentul regulament ar trebui să permită unui CSD să gestioneze un SS DLT care nu se califică drept sistem de decontare a titlurilor de valoare desemnat în temeiul Directivei 98/26/CE şi ar trebui să fie posibilă o derogare de la regulile privind caracterul definitiv al decontării prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 909/2014, sub rezerva anumitor măsuri compensatorii, inclusiv măsuri compensatorii specifice pentru a atenua riscurile care decurg din insolvenţă, întrucât măsurile de protecţie în caz de insolvenţă în temeiul Directivei 98/26/CE nu se aplică. Totuşi, o astfel de derogare nu ar împiedica desemnarea şi notificarea drept sistem de decontare a titlurilor de valoare în conformitate cu Directiva 98/26/CE a unui SS DLT care respectă toate cerinţele prevăzute de respectiva directivă.

(34)Regulamentul (UE) nr. 909/2014 încurajează decontarea tranzacţiilor în banii băncii centrale. În cazul în care decontarea plăţilor în numerar în banii băncii centrale nu este practică şi disponibilă, decontarea ar trebui să poată avea loc prin conturile proprii ale CSD-ului în conformitate cu regulamentul respectiv sau prin conturi deschise la o instituţie de credit (denumite în continuare "banii băncilor comerciale"). Totuşi, această regulă poate fi dificil de aplicat pentru un CSD care gestionează un SS DLT, întrucât CSD-ul ar trebui să efectueze mişcări în conturile de numerar concomitent cu livrarea de titluri de valoare înregistrate în registrele distribuite. Prin urmare, ar trebui să se permită o derogare temporară a CSD-urilor care gestionează un SS DLT de la dispoziţiile regulamentului respectiv cu privire la decontarea în numerar, pentru a dezvolta soluţii inovatoare în cadrul regimului-pilot prin facilitarea accesului la banii băncilor comerciale sau a utilizării "tokenurilor asimilate monedelor electronice". Decontarea în banii băncii centrale ar putea fi considerată ca nefiind practică şi disponibilă în cazul în care decontarea în banii băncii centrale într-un registru distribuit nu este disponibilă.

(35)Cu excepţia cerinţelor care s-au dovedit a fi nepractice într-un mediu tehnologic al registrelor distribuite, cerinţele legate de decontarea în numerar prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 909/2014 rămân aplicabile în afara regimului-pilot. Prin urmare, operatorii de infrastructuri ale pieţei bazate pe DLT ar trebui să descrie în planurile lor de afaceri modul în care intenţionează să respecte titlul IV din Regulamentul (UE) nr. 909/2014 în cazul în care, în cele din urmă, ies din regimul-pilot.

(36)Regulamentul (UE) nr. 909/2014 prevede obligaţia ca un CSD să acorde acces la un alt CSD sau la alte infrastructuri ale pieţei pe o bază nediscriminatorie şi transparentă. Oferirea accesului la un CSD care gestionează un SS DLT poate fi mai problematic, împovărător sau dificil de realizat din punct de vedere tehnic, deoarece interoperabilitatea sistemelor preexistente cu tehnologia registrelor distribuite nu a fost încă testată. Prin urmare, unui SS DLT ar trebui să i se poată acorda o derogare de la cerinţa respectivă, dacă demonstrează că aplicarea cerinţei este disproporţionată în raport cu amploarea activităţilor SS-ului DLT.

(38)Infrastructurilor pieţei bazate pe DLT şi operatorilor lor ar trebui să li se aplice cerinţe suplimentare faţă de cele aplicabile infrastructurilor pieţei tradiţionale. Cerinţele suplimentare sunt necesare pentru a evita riscurile legate de utilizarea tehnologiei registrelor distribuite sau de modul în care ar funcţiona infrastructura pieţei bazate pe DLT. Prin urmare, un operator al unei infrastructuri a pieţei bazate pe DLT ar trebui să stabilească un plan de afaceri clar care să detalieze modul în care ar fi utilizată tehnologia registrelor distribuite şi condiţiile juridice aplicabile.

(40)Un operator al unei infrastructuri a pieţei bazate pe DLT ar trebui să aibă obligaţia de a oferi informaţii membrilor, participanţilor, emitenţilor şi clienţilor cu privire la modul în care intenţionează să îşi desfăşoare activităţile şi cu privire la modul în care utilizarea tehnologiei registrelor distribuite deviază de la modul în care sunt furnizate serviciile în mod normal de un sistem multilateral de tranzacţionare tradiţional sau de un CSD care gestionează un sistem de decontare a titlurilor de valoare.

(41)Infrastructurile pieţei bazate pe DLT ar trebui să dispună de mecanisme IT şi cibernetice specifice şi solide legate de utilizarea tehnologiei registrelor distribuite. Mecanismele respective ar trebui să fie proporţionale cu natura, amploarea şi complexitatea planului de afaceri al operatorului infrastructurii pieţei bazat pe DLT. De asemenea, mecanismele respective ar trebui să asigure continuitatea şi transparenţa, disponibilitatea, fiabilitatea şi securitatea continue ale serviciilor furnizate, inclusiv fiabilitatea oricăror contracte inteligente care sunt utilizate, indiferent dacă respectivele contracte inteligente sunt create chiar de infrastructura pieţei bazate pe DLT sau de o parte terţă în urma unor proceduri de externalizare. Infrastructurile pieţei bazate pe DLT ar trebui, de asemenea, să asigure integritatea, securitatea, confidenţialitatea, disponibilitatea şi accesibilitatea datelor stocate în registrele distribuite. Autoritatea competentă pentru o infrastructură a pieţei bazate pe DLT ar trebui să poată solicita un audit pentru a se asigura că mecanismele informatice şi cibernetice generale ale infrastructurii pieţei bazate pe DLT sunt adecvate scopului. Costurile auditului ar trebui să fie suportate de operatorul infrastructurii pieţei bazate pe DLT.

(42)În cazul în care planul de afaceri al operatorului unei infrastructuri a pieţei bazate pe DLT implică custodia fondurilor clienţilor, cum ar fi numerarul sau echivalentele de numerar, sau a instrumentelor financiare bazate pe DLT ori a mijloacelor de acces la astfel de instrumente financiare bazate pe DLT, inclusiv sub formă de chei de criptare, infrastructura pieţei bazată pe DLT ar trebui să dispună de mecanisme adecvate pentru protejarea activelor respective. Operatorii de infrastructuri ale pieţei bazate pe DLT nu ar trebui să utilizeze activele clienţilor pe cont propriu, cu excepţia cazului în care clienţii şi-au exprimat în scris consimţământul prealabil explicit. Infrastructurile pieţei bazate pe DLT ar trebui să separe fondurile clienţilor şi instrumentele financiare bazate pe DLT ale clienţilor, precum şi mijloacele de acces la astfel de active, de propriile lor active sau de activele altor clienţi. Mecanismele informatice şi cibernetice generale ale infrastructurilor pieţei bazate pe DLT ar trebui să garanteze că activele clienţilor sunt protejate împotriva fraudei, a atacurilor cibernetice şi a altor disfuncţionalităţi operaţionale grave.

(43)În momentul în care se acordă o aprobare specifică, operatorii de infrastructuri ale pieţei bazate pe DLT ar trebui, de asemenea, să dispună de o strategie de ieşire credibilă în cazul în care regimul-pilot este întrerupt, aprobarea specifică sau unele dintre derogările acordate sunt retrase sau în cazul în care pragurile prevăzute în prezentul regulament sunt depăşite. Strategia respectivă ar trebui să includă tranziţia sau reorientarea operaţiunilor lor legate de tehnologia registrelor distribuite în infrastructurile tradiţionale ale pieţei. În acest scop, noii participanţi pe piaţă sau operatorii de TSS-uri DLT care nu gestionează o infrastructură tradiţională a pieţei către care ar putea transfera instrumente financiare bazate pe DLT ar trebui să încerce să încheie acorduri cu operatorii de infrastructuri tradiţionale ale pieţei. Acest lucru este deosebit de important pentru înregistrarea instrumentelor financiare bazate pe DLT. Prin urmare, CSD-urilor ar trebui să li se aplice anumite cerinţe de instituire a unor astfel de mecanisme. În plus, CSD-urile ar trebui să încheie astfel de acorduri în mod nediscriminatoriu şi ar trebui să poată percepe o taxă comercială rezonabilă pe baza costurilor reale.

(44)O aprobare specifică acordată unui operator al unei infrastructuri a pieţei bazată pe DLT ar trebui să implice, în linii mari, aceleaşi proceduri ca cele de autorizare în temeiul Regulamentului (UE) nr. 909/2014 sau al Directivei 2014/65/UE. Cu toate acestea, atunci când solicită o aprobare specifică în temeiul prezentului regulament, solicitantul ar trebui să indice derogările pe care cere să îi fie acordate. Înainte de acordarea unei aprobări specifice unei infrastructuri a pieţei bazate pe DLT, autoritatea competentă ar trebui să furnizeze ESMA toate informaţiile relevante. Dacă este necesar, ESMA ar trebui să emită un aviz fără caracter obligatoriu cu privire la derogările solicitate sau la caracterul adecvat al tehnologiei registrelor distribuite în scopurile prezentului regulament. Un astfel de aviz fără caracter obligatoriu nu ar trebui să fie considerat un aviz în înţelesul Regulamentului (UE) nr. 1095/2010. ESMA ar trebui să consulte autorităţile competente ale altor state membre atunci când îşi elaborează avizul. Prin avizul său fără caracter obligatoriu, ESMA ar trebui să urmărească să asigure protecţia investitorilor, integritatea pieţei şi stabilitatea financiară. Pentru a asigura condiţii de concurenţă echitabile şi concurenţa loială la nivelul întregii pieţe interne, avizul fără caracter obligatoriu al ESMA şi orientările sale ar trebui să urmărească, de asemenea, să asigure consecvenţa şi proporţionalitatea derogărilor acordate de diferite autorităţi competente din Uniune, inclusiv atunci când evaluează caracterul adecvat al diferitelor tipuri de tehnologie a registrelor distribuite utilizate de operatori în scopurile prezentului regulament.

(46)Autoritatea competentă care examinează o cerere depusă de un operator al unei infrastructuri a pieţei bazate pe DLT ar trebui să aibă posibilitatea să refuze acordarea unei aprobări specifice dacă există motive să se considere că infrastructura pieţei bazată pe DLT nu ar fi în măsură să respecte dispoziţiile aplicabile prevăzute de dreptul Uniunii sau de dreptul intern care nu intră în domeniul de aplicare al dreptului Uniunii, dacă există motive să se creadă că infrastructura pieţei bazată pe DLT ar reprezenta un risc pentru protecţia investitorilor, integritatea pieţei sau stabilitatea financiară sau dacă cererea urmăreşte să eludeze cerinţele existente.

(48)Aprobările specifice şi derogările ar trebui acordate cu titlu temporar, pentru o perioadă de până la şase ani de la data acordării aprobării specifice şi ar trebui să fie valabile numai pe durata regimului-pilot. Respectivul termen de şase ani ar trebui să le ofere operatorilor de infrastructuri ale pieţei bazate pe DLT suficient timp pentru a-şi adapta modelele de afaceri la orice modificare a regimului-pilot şi pentru a funcţiona în mod viabil din punct de vedere comercial în cadrul regimului-pilot. Acest lucru ar permite, de asemenea, ESMA şi Comisiei să colecteze un set de date util privind funcţionarea regimului-pilot după acordarea unei mase critice de aprobări specifice şi de derogări conexe, precum şi să prezinte rapoarte în acest sens. În fine, le-ar oferi, de asemenea, timp operatorilor de infrastructuri ale pieţei bazate pe DLT să ia măsurile necesare fie pentru a-şi înceta operaţiunile, fie pentru a trece la un nou cadru de reglementare în urma rapoartelor care ar urma să fie emise de ESMA şi de Comisie.

(49)Fără a aduce atingere Regulamentului (UE) nr. 909/2014 şi Directivei 2014/65/UE, autorităţile competente ar trebui să aibă competenţa de a retrage o aprobare specifică sau orice derogări acordate unei infrastructuri a pieţei bazate pe DLT în cazul în care a fost descoperită o anomalie în tehnologia suport sau în serviciile şi activităţile furnizate de operatorul infrastructurii pieţei bazate pe DLT, în cazul în care anomalia respectivă depăşeşte beneficiile serviciului şi ale activităţilor în cauză, în cazul în care operatorul infrastructurii pieţei bazate pe DLT a încălcat oricare dintre obligaţiile aferente aprobărilor sau derogărilor acordate de autoritatea competentă sau în cazul în care operatorul infrastructurii pieţei bazate pe DLT a înregistrat instrumente financiare care depăşesc pragurile stabilite în prezentul regulament sau care nu îndeplinesc alte condiţii care se aplică instrumentelor financiare bazate pe DLT în temeiul prezentului regulament. În cursul activităţii sale, operatorul unei infrastructuri a pieţei bazate pe DLT ar trebui să aibă posibilitatea să solicite derogări suplimentare, în plus faţă de cele solicitate în momentul cererii iniţiale. În acest caz, derogările suplimentare ar trebui să fie solicitate de la autoritatea competentă în acelaşi mod în care sunt solicitate aprobările la momentul cererii de aprobare iniţiale pentru infrastructura pieţei bazată pe DLT.

(50)Având în vedere că, în cadrul regimului-pilot, operatorii de infrastructuri ale pieţei bazate pe DLT ar putea beneficia de derogări temporare de la anumite dispoziţii ale legislaţiei existente a Uniunii, aceştia ar trebui să coopereze îndeaproape cu autorităţile competente şi cu ESMA în perioada în care este valabilă aprobarea specifică. Operatorii de infrastructuri ale pieţei bazate pe DLT ar trebui să informeze autorităţile competente cu privire la orice modificări semnificative aduse planurilor lor de afaceri sau personalului lor critic, orice dovadă de atacuri cibernetice sau alte ameninţări cibernetice, fraudă sau erori profesionale grave, orice modificare a informaţiilor furnizate cu ocazia cererii iniţiale de acordare a aprobării specifice, orice dificultăţi tehnice sau operaţionale, în special cele legate de utilizarea tehnologiei registrelor distribuite, precum şi despre orice riscuri la adresa protecţiei investitorilor, integrităţii pieţei sau stabilităţii financiare care nu au fost prevăzute la momentul acordării aprobării specifice. Pentru a asigura protecţia investitorilor, integritatea pieţei şi stabilitatea financiară, atunci când este notificată cu privire la o astfel de modificare semnificativă, autoritatea competentă ar trebui să poată cere infrastructurii pieţei bazate pe DLT să solicite o nouă aprobare specifică sau o nouă derogare sau să ia orice măsuri corective pe care autoritatea competentă le consideră adecvate. Operatorii de infrastructuri ale pieţei bazate pe DLT ar trebui, de asemenea, să furnizeze autorităţii competente, la cerere, orice informaţii relevante. Autorităţile competente ar trebui să transmită ESMA informaţiile primite de la operatorii de infrastructuri ale pieţei bazate pe DLT şi informaţiile privind măsurile corective.

(51)Operatorii de infrastructuri ale pieţei bazate pe DLT ar trebui să prezinte rapoarte periodice autorităţilor competente ale acestora. ESMA ar trebui să organizeze discuţii cu privire la rapoartele respective pentru a permite tuturor autorităţilor competente din întreaga Uniune să câştige experienţă în urma impactului tehnologiei registrelor distribuite şi să înţeleagă dacă ar putea fi necesare modificări ale legislaţiei Uniunii în domeniul serviciilor financiare pentru a permite utilizarea pe scară mai largă a tehnologiei registrelor distribuite.

(52)Este important ca, pe durata regimului-pilot, cadrul şi funcţionarea acestuia să facă obiectul unor monitorizări şi evaluări frecvente pentru a pune la dispoziţia operatorilor de infrastructuri ale pieţei bazate pe DLT cât mai multe informaţii. ESMA ar trebui să publice rapoarte anuale pentru a oferi participanţilor la piaţă o mai bună înţelegere a funcţionării şi dezvoltării pieţelor şi pentru a oferi clarificări cu privire la aplicarea regimului-pilot. Respectivele rapoarte anuale ar trebui să includă actualizări privind cele mai importante tendinţe şi riscuri. Respectivele rapoarte anuale ar trebui prezentate Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei.

(53)În termen de trei ani de la data aplicării prezentului regulament, ESMA ar trebui să prezinte Comisiei un raport care să conţină evaluarea regimului-pilot. În baza raportului ESMA, Comisia ar trebui să raporteze Parlamentului European şi Consiliului. Raportul respectiv ar trebui să evalueze costurile şi beneficiile extinderii regimului-pilot pentru o perioadă suplimentară, ale extinderii regimului-pilot la alte tipuri de instrumente financiare, ale modificării regimului-pilot sub alte aspecte, ale permanentizării regimului-pilot prin propunerea unor modificări adecvate ale legislaţiei Uniunii în domeniul serviciilor financiare sau ale încetării regimului-pilot. Nu ar fi de dorit să existe două regimuri paralele pentru infrastructurile pieţei bazate pe DLT şi pentru altele care nu sunt bazate pe DLT. Dacă regimul-pilot va avea succes, el ar putea deveni permanent prin modificarea legislaţiei aplicabile a Uniunii în domeniul serviciilor financiare pentru a stabili un cadru unic şi coerent.

(54)În legislaţia actuală a Uniunii în domeniul serviciilor financiare au fost identificate unele lacune potenţiale în ceea ce priveşte aplicarea sa la criptoactivele care se califică drept instrumente financiare. În special, standardele tehnice de reglementare prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 600/2014 în legătură cu anumite cerinţe de raportare a datelor şi anumite cerinţe de transparenţă pretranzacţionare şi post-tranzacţionare nu sunt bine adaptate instrumentelor financiare emise cu ajutorul tehnologiei registrelor distribuite. Pieţele secundare ale instrumentelor financiare emise prin tehnologia registrelor distribuite sau o tehnologie similară sunt încă în curs de formare şi, prin urmare, caracteristicile lor pot fi diferite de cele ale pieţelor instrumentelor financiare care utilizează tehnologia tradiţională. Normele prevăzute de respectivele standarde tehnice de reglementare ar trebui să se aplice tuturor instrumentelor financiare, indiferent de tehnologia utilizată. Prin urmare, în conformitate cu mandatele existente în Regulamentul (UE) nr. 600/2014 de a elabora proiecte de standarde tehnice de reglementare, ESMA ar trebui să efectueze o evaluare cuprinzătoare a respectivelor standarde tehnice de reglementare şi să propună orice modificare necesară pentru a se asigura că normele prevăzute în acestea ar putea fi aplicate în mod eficace instrumentelor financiare bazate pe DLT. La efectuarea evaluării respective, ESMA ar trebui să ia în considerare particularităţile instrumentelor financiare bazate pe DLT şi dacă acestea necesită adaptarea standardelor pentru a permite dezvoltarea instrumentelor financiare respective fără a submina obiectivele normelor prevăzute în standardele tehnice de reglementare adoptate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 600/2014.

(55)Întrucât obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere obstacolele de reglementare din calea dezvoltării infrastructurilor pieţei bazate pe DLT pentru criptoactivele care se califică drept instrumente financiare încorporate în legislaţia Uniunii în domeniul serviciilor financiare, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, aşa cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

(56)Prezentul regulament nu aduce atingere Directivei (UE) 2019/1937 a Parlamentului European şi a Consiliului (¹³). În acelaşi timp, în ceea ce priveşte entităţile autorizate în temeiul Directivei 2014/65/UE, ar trebui utilizate mecanismele de raportare a încălcărilor Regulamentului (UE) nr. 600/2014 sau ale Directivei 2014/65/UE, astfel cum au fost stabilite în directiva respectivă. În ceea ce priveşte entităţile autorizate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 909/2014, ar trebui utilizate mecanismele de raportare a încălcărilor regulamentului respectiv, astfel cum au fost stabilite în regulamentul respectiv.

(57)Funcţionarea infrastructurilor pieţei bazate pe DLT ar putea implica prelucrarea datelor cu caracter personal. Atunci când este necesar să se prelucreze date cu caracter personal în scopurile prezentului regulament, prelucrarea respectivă ar trebui să fie efectuată în conformitate cu dreptul aplicabil al Uniunii în materie de protecţie a datelor cu caracter personal. Prezentul regulament nu aduce atingere Regulamentelor (UE) 2016/679 (¹⁴) şi (UE) 2018/1725 (¹⁵) ale Parlamentului European şi ale Consiliului. Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725 şi a emis avizul său la 23 aprilie 2021.

(58)Regulamentul (UE) nr. 600/2014 prevede o perioadă de tranziţie pe parcursul căreia accesul nediscriminatoriu la o CPC sau la un loc de tranzacţionare în temeiul regulamentului menţionat nu se aplică CPC-urilor sau locurilor de tranzacţionare care au solicitat autorităţilor lor competente să beneficieze de măsuri tranzitorii în ceea ce priveşte instrumentele financiare derivate tranzacţionate la bursă. Perioada în care o CPC sau un loc de tranzacţionare ar putea face obiectul unei derogări acordate de către autoritatea sa competentă în ceea ce priveşte instrumentele financiare derivate tranzacţionate la bursă cu privire la normele privind accesul nediscriminatoriu a încetat la 3 iulie 2020. Creşterea incertitudinii şi a volatilităţii pieţelor a avut un impact negativ asupra riscurilor operaţionale ale CPC-urilor şi ale locurilor de tranzacţionare şi, prin urmare, data aplicării noului regim de acces deschis pentru CPC-urile şi locurile de tranzacţionare care oferă servicii de tranzacţionare şi de compensare în ceea ce priveşte instrumentele financiare derivate tranzacţionate la bursă a fost amânată cu un an prin articolul 95 din Regulamentul (UE) 2021/23 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁶), până la 3 iulie 2021. Motivele amânării datei de aplicare a noului regim de acces deschis persistă. În plus, regimul accesului deschis ar putea contraveni obiectivelor de politică paralele de stimulare a comerţului şi a inovării în cadrul Uniunii, deoarece ar putea descuraja inovarea în domeniul instrumentelor financiare derivate tranzacţionate la bursă, permiţând concurenţilor, care beneficiază de acces deschis, să se bazeze pe infrastructura şi investiţiile operatorilor tradiţionali pentru a oferi produse concurente cu costuri iniţiale scăzute. Menţinerea unui sistem prin care instrumentele financiare derivate sunt compensate şi tranzacţionate într-o entitate integrată vertical este, de asemenea, în concordanţă cu tendinţele internaţionale de lungă durată. Prin urmare, data aplicării noului regim de acces deschis ar trebui amânată cu încă doi ani, până la 3 iulie 2023.

(59)În prezent, definiţia unui "instrument financiar" din Directiva 2014/65/UE nu include în mod explicit instrumentele financiare emise cu ajutorul unei clase de tehnologii care sprijină înregistrarea distribuită a datelor criptate, şi anume tehnologia registrelor distribuite. Pentru a se asigura că astfel de instrumente financiare pot fi tranzacţionate pe piaţă în temeiul cadrului juridic actual, definiţia instrumentelor financiare din Directiva 2014/65/UE ar trebui să fie modificată pentru a include şi instrumentele respective.

(60)Deşi prezentul regulament stabileşte cadrul de reglementare pentru infrastructurile pieţei bazate pe DLT, inclusiv pentru cele care furnizează servicii de decontare, cadrul general de reglementare pentru sistemele de decontare a titlurilor de valoare gestionate de CSD-uri este stabilit în Regulamentul (UE) nr. 909/2014, care include dispoziţii privind disciplina în materie de decontare. Regimul disciplinei în materie de decontare cuprinde norme privind raportarea cazurilor de neexecutare a decontării, colectarea şi distribuirea sancţiunilor în fonduri băneşti şi cumpărările impuse obligatorii. Conform standardelor tehnice de reglementare adoptate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 909/2014, dispoziţiile privind disciplina în materie de decontare se aplică de la 1 februarie 2022. Cu toate acestea, părţile interesate au furnizat dovezi conform cărora cumpărările impuse obligatorii ar putea spori presiunea asupra lichidităţii şi costurile titlurilor de valoare care riscă să fie achiziţionate. Acest impact ar putea fi exacerbat şi mai mult în cazurile de volatilitate a pieţei. În acest context, aplicarea normelor privind cumpărările impuse obligatorii prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 909/2014 ar putea avea un impact negativ asupra eficienţei şi competitivităţii pieţelor de capital din Uniune. Acest impact ar putea, la rândul său, să conducă la marje de licitaţie mai mari, la o eficienţă redusă a pieţei şi la mai puţine stimulente pentru creditarea titlurilor de valoare pe pieţele de împrumut de titluri de valoare şi pe pieţele repo şi pentru decontarea tranzacţiilor cu CSD-uri stabilite în Uniune. Prin urmare, se preconizează că costurile aplicării normelor privind cumpărările impuse obligatorii vor depăşi beneficiile potenţiale. Având în vedere acest potenţial impact negativ, Regulamentul (UE) nr. 909/2014 ar trebui modificat pentru a permite stabilirea unei date de aplicare diferite pentru fiecare măsură de disciplină în materie de decontare, astfel încât data aplicării normelor privind cumpărarea impusă obligatorie să poată fi amânată ulterior. Amânarea respectivă ar permite Comisiei să evalueze, în contextul viitoarei propuneri legislative de revizuire a Regulamentului (UE) nr. 909/2014, modul în care ar trebui modificate cadrul disciplinei în materie de decontare şi, în special, normele privind cumpărarea impusă obligatorie, pentru a lua în considerare şi a aborda aspectele menţionate anterior. În plus, o astfel de amânare ar garanta că participanţii la piaţă, inclusiv infrastructurile pieţei bazate pe DLT care ar face obiectul regimului de disciplină în materie de decontare, nu suportă de două ori costurile de punere în aplicare în cazul în care normele respective sunt modificate ca urmare a revizuirii Regulamentului (UE) nr. 909/2014.

Art. 1: Obiectul şi domeniul de aplicare

Art. 2: Definiţii

Art. 3: Limitări privind instrumentele financiare admise la tranzacţionare sau înregistrate în cadrul unei infrastructuri a pieţei bazate pe DLT

(1)Instrumentele financiare bazate pe DLT sunt admise la tranzacţionare în cadrul unei infrastructuri a pieţei bazate pe DLT sau sunt înregistrate într-o infrastructură a pieţei bazată pe DLT numai dacă, în momentul admiterii la tranzacţionare sau în momentul înregistrării într-un registru distribuit, instrumentele financiare bazate pe DLT sunt:

(2)Valoarea agregată de piaţă a tuturor instrumentelor financiare bazate pe DLT care sunt admise la tranzacţionare în cadrul unei infrastructuri a pieţei bazate pe DLT sau care sunt înregistrate într-o infrastructură a pieţei bazată pe DLT nu poate să depăşească 6 miliarde EUR în momentul admiterii la tranzacţionare sau al înregistrării iniţiale a unui nou instrument financiar bazat pe DLT.

(3)Atunci când valoarea agregată de piaţă a tuturor instrumentelor financiare bazate pe DLT care sunt admise la tranzacţionare în cadrul unei infrastructuri a pieţei bazate pe DLT sau care sunt înregistrate într-o infrastructură a pieţei bazată pe DLT ajunge la 9 miliarde EUR, operatorul infrastructurii pieţei bazate pe DLT activează strategia de tranziţie menţionată la articolul 7 alineatul (7). Operatorul infrastructurii pieţei bazate pe DLT notifică autorităţii competente activarea strategiei sale de tranziţie şi calendarul tranziţiei în raportul lunar prevăzut la alineatul (5).

(4)Operatorul unei infrastructuri a pieţei bazate pe DLT calculează media lunară a valorii agregate de piaţă a instrumentelor financiare bazate pe DLT tranzacţionate sau înregistrate în cadrul respectivei infrastructuri a pieţei bazate pe DLT. Această medie lunară se calculează ca medie a preţurilor de închidere zilnice ale fiecărui instrument financiar bazat pe DLT, înmulţită cu numărul de instrumente financiare bazate pe DLT care sunt tranzacţionate sau înregistrate în cadrul respectivei infrastructuri a pieţei bazate pe DLT cu acelaşi număr internaţional de identificare a valorilor mobiliare (ISIN).

(6)O autoritate competentă poate stabili praguri mai mici decât valorile prevăzute la alineatele (1) şi (2). Dacă o autoritate competentă reduce pragul menţionat la alineatul (2), valoarea stabilită la alineatul (3) se consideră că a fost redusă proporţional.

În sensul primului paragraf din prezentul alineat, autoritatea competentă ia în considerare dimensiunea pieţei şi capitalizarea medie a instrumentelor financiare bazate pe DLT de un anumit tip care au fost admise pe platformele de tranzacţionare din statele membre în care vor fi prestate serviciile şi activităţile şi ia în considerare riscurile legate de emitenţi, de tipul de tehnologie a registrelor distribuite folosit şi de serviciile şi activităţile infrastructurii pieţei bazate pe DLT.

Art. 4: Cerinţe şi derogări privind MTF-urile DLT

(1)Unui MTF DLT i se aplică cerinţele care i se aplică unui sistem multilateral de tranzacţionare în temeiul Regulamentului (UE) nr. 600/2014 şi al Directivei 2014/65/UE.

(2)În plus faţă de persoanele menţionate la articolul 53 alineatul (3) din Directiva 2014/65/UE, dacă un operator al unui MTF DLT solicită acest lucru, autoritatea competentă îi poate permite operatorului respectiv să admită persoane fizice şi juridice să tranzacţioneze pe cont propriu în calitate de membri sau participanţi, cu condiţia ca aceste persoane să îndeplinească următoarele cerinţe:

g)să îşi fi dat consimţământul în cunoştinţă de cauză pentru tranzacţionarea în cadrul MTF-ului DLT în calitate de membri sau participanţi şi să fi fost informate de MTF-ul DLT cu privire la riscurile potenţiale ale utilizării sistemelor sale pentru a tranzacţiona instrumente financiare bazate pe DLT.

(3)La cererea unui operator al unui MTF DLT, autoritatea competentă poate acorda operatorului respectiv sau membrilor săi sau participanţilor la acesta o derogare de la articolul 26 din Regulamentul (UE) nr. 600/2014.

Atunci când autoritatea competentă acordă o derogare astfel cum se menţionează la primul paragraf de la prezentul alineat, MTF-ul DLT ţine evidenţa tuturor tranzacţiilor executate prin intermediul sistemelor sale. Evidenţele respective conţin toate detaliile menţionate la articolul 26 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 600/2014 care sunt relevante, având în vedere sistemul folosit de MTF-ul DLT şi membrul sau participantul care execută tranzacţia. MTF-ul DLT se asigură şi că autorităţile competente îndreptăţite să primească datele direct de la sistemul multilateral de tranzacţionare în conformitate cu articolul 26 din regulamentul respectiv au acces direct şi imediat la aceste detalii. Pentru a avea acces la evidenţele respective, o astfel de autoritate competentă este admisă în cadrul MTF-ului DLT ca participant, în calitate de autoritate de reglementare observatoare.

Art. 5: Cerinţe şi derogări privind SS-urile DLT

(1)Unui CSD care gestionează un SS DLT i se aplică cerinţele care i se aplică unui CSD care gestionează un sistem de decontare a titlurilor de valoare în temeiul Regulamentului (UE) nr. 909/2014.

(2)La cererea unui CSD care gestionează un SS DLT, autoritatea competentă poate acorda respectivului CSD o derogare de la articolul 2 alineatul (1) punctul 4, 9 sau 28 ori de la articolul 3, 37 sau 38 din Regulamentul (UE) nr. 909/2014, cu condiţia ca respectivul CSD:

b)să propună măsuri compensatorii pentru îndeplinirea obiectivelor dispoziţiilor de la care se solicită o derogare şi să asigure cel puţin faptul că:

(3)La cererea unui CSD care gestionează un SS DLT, autoritatea competentă poate acorda respectivului CSD o derogare de la articolul 6 sau 7 din Regulamentul (UE) nr. 909/2014, cu condiţia ca CSD-ul respectiv să se asigure, cel puţin, prin intermediul unor proceduri şi mecanisme solide, că SS-ul DLT:

(5)La cererea unui CSD care gestionează un SS DLT, autoritatea competentă poate permite CSD-ului respectiv să admită ca participanţi la SS-ul DLT persoane fizice şi juridice în plus faţă de cele enumerate la articolul 2 litera (f) din Directiva 98/26/CE, cu condiţia ca aceste persoane:

(6)La cererea unui CSD care gestionează un SS DLT, autoritatea competentă poate acorda respectivului CSD o derogare de la articolul 33, 34 sau 35 din Regulamentul (UE) nr. 909/2014, cu condiţia ca respectivul CSD să propună măsuri compensatorii pentru îndeplinirea obiectivelor de la articolele respective şi, cel puţin, să se asigure că:

(7)La cererea unui CSD care gestionează un SS DLT, autoritatea competentă poate acorda respectivului CSD o derogare de la articolul 39 din Regulamentul (UE) nr. 909/2014, cu condiţia ca respectivul CSD să propună măsuri compensatorii pentru îndeplinirea obiectivelor de la articolul respectiv şi să se asigure, prin proceduri şi mecanisme solide, cel puţin că:

c)SS-ul DLT atenuează orice risc care decurge din nedesemnarea SS DLT ca sistem în sensul Directivei 98/26/CE, în special în ceea ce priveşte procedurile de insolvenţă.

În scopul gestionării unui SS DLT, definiţia unui CSD din Regulamentul (UE) nr. 909/2014 ca persoană juridică care gestionează un sistem de decontare a titlurilor de valoare nu dă naştere la o obligaţie în sarcina statelor membre de a desemna şi de a notifica un SS DLT drept sistem de decontare a titlurilor de valoare în temeiul Directivei 98/26/CE. Cu toate acestea, statele membre nu sunt împiedicate să desemneze şi să notifice un SS DLT drept sistem de decontare a titlurilor de valoare în temeiul Directivei 98/26/CE atunci când SS-ul DLT îndeplineşte cerinţele din directiva respectivă.

(8)La cererea unui CSD care gestionează un SS DLT, o autoritate competentă poate acorda respectivului CSD o derogare de la articolul 40 din Regulamentul (UE) nr. 909/2014, cu condiţia ca respectivul CSD să deconteze pe baza procedurii livrare contra plată.

Prin derogare de la al doilea paragraf de la prezentul alineat, titlul IV din Regulamentul (UE) nr. 909/2014 nu se aplică unei instituţii de credit atunci când aceasta asigură decontarea plăţilor utilizând banii băncii comerciale către o infrastructură a pieţei bazată pe DLT care înregistrează instrumente financiare bazate pe DLT a căror valoare agregată de piaţă, la momentul înregistrării iniţiale a unui nou instrument financiar bazat pe DLT, nu depăşeşte 6 miliarde EUR, calculată în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din prezentul regulament.

În cazul în care decontarea are loc prin utilizarea banilor băncii comerciale puşi la dispoziţie de o instituţie de credit căreia nu i se aplică titlul IV din Regulamentul (UE) nr. 909/2014 în temeiul celui de al treilea paragraf de la prezentul alineat sau în cazul în care decontarea plăţilor are loc prin utilizarea de "tokenuri asimilate monedelor electronice", CSD-ul care gestionează SS-ul DLT trebuie să identifice, să măsoare, să monitorizeze, să gestioneze şi să reducă la minimum orice riscuri care decurg din utilizarea unor astfel de mijloace.

(9)La cererea unui CSD care gestionează un SS DLT, autoritatea competentă poate să acorde respectivului CSD o derogare de la articolul 50, 51 sau 53 din Regulamentul (UE) nr. 909/2014, cu condiţia ca respectivul CSD să demonstreze că utilizarea unei tehnologii a registrelor distribuite este incompatibilă cu sistemele preexistente ale altor CSD-uri sau ale altor infrastructuri ale pieţei sau că acordarea accesului unui alt CSD sau unei alte infrastructuri a pieţei care utilizează sisteme preexistente ar ocaziona costuri disproporţionate, având în vedere dimensiunea activităţilor SS-ului DLT.

Atunci când unui CSD care gestionează un SS DLT i s-a acordat o derogare în conformitate cu primul paragraf de la prezentul alineat, acesta oferă acces la respectivul SS DLT altor operatori de SS-uri DLT sau altor operatori de TSS-uri DLT. CSD-ul care gestionează SS-ul DLT informează autoritatea competentă cu privire la intenţia sa de a acorda un astfel de acces. Autoritatea competentă poate interzice un astfel de acces în măsura în care acesta ar fi în detrimentul stabilităţii sistemului financiar al Uniunii sau al sistemului financiar al statului membru în cauză.

Art. 6: Cerinţe şi derogări privind TSS-urile DLT

(1)Unei firme de investiţii sau unui operator de piaţă care gestionează un TSS DLT i se aplică:

b)mutatis mutandis, cerinţele care i se aplică unui CSD în temeiul Regulamentului (UE) nr. 909/2014, cu excepţia articolelor 9, 16, 17, 18, 20, 26, 27, 28, 31, 42, 43, 44, 46 şi 47 din regulamentul respectiv.

(2)Unui CSD care gestionează un TSS DLT i se aplică:

b)mutatis mutandis, cerinţele care i se aplică unui sistem multilateral de tranzacţionare în temeiul Regulamentului (UE) nr. 600/2014 şi al Directivei 2014/65/UE, cu excepţia articolelor 5-13 din directiva respectivă.

Art. 7: Cerinţe suplimentare pentru infrastructurile pieţei bazate pe DLT

(1)Operatorii de infrastructuri ale pieţei bazate pe DLT stabilesc planuri de afaceri clare şi detaliate în care descriu modul în care intenţionează să îşi deruleze serviciile şi activităţile şi care includ o descriere privind personalul lor critic, aspectele tehnice şi utilizarea tehnologiei registrelor distribuite şi informaţiile necesare în temeiul alineatului (3).

Operatorii de infrastructuri ale pieţei bazate pe DLT pun, de asemenea, la dispoziţia publicului o documentaţie scrisă actualizată, clară şi detaliată, prin care se definesc normele în temeiul cărora urmează să funcţioneze infrastructurile pieţei bazate pe DLT şi să îşi desfăşoare activitatea operatorii lor, inclusiv condiţii juridice care definesc drepturile, obligaţiile, responsabilităţile şi răspunderea operatorilor de infrastructuri ale pieţei bazate pe DLT, precum şi pe cele ale membrilor, ale participanţilor, ale emitenţilor şi ale clienţilor care folosesc infrastructurile pieţei bazate pe DLT ale acestora. Aceste condiţii juridice precizează legea aplicabilă, mecanismul de soluţionare a litigiilor în faza precontencioasă, orice măsuri de protecţie în caz de insolvenţă în temeiul Directivei 98/26/CE şi instanţa competentă pentru soluţionarea acţiunilor în justiţie. Operatorii de infrastructuri ale pieţei bazate pe DLT pot pune la dispoziţia publicului, prin mijloace electronice, documentaţia lor scrisă.

(3)Operatorii de infrastructuri ale pieţei bazate pe DLT furnizează membrilor, participanţilor, emitenţilor şi clienţilor lor, pe site-urile lor, informaţii clare şi lipsite de ambiguitate cu privire la modul în care operatorii îşi desfăşoară funcţiile, serviciile şi activităţile şi cu privire la modul în care desfăşurarea acestor funcţii, servicii şi activităţi se abate de la cele desfăşurate de un sistem multilateral de tranzacţionare sau un sistem de decontare a titlurilor de valoare care nu se bazează pe tehnologia registrelor distribuite. Informaţiile respective includ tipul de tehnologie a registrelor distribuite utilizat.

(4)Operatorii de infrastructuri ale pieţei bazate pe DLT se asigură că mecanismele informatice şi cibernetice generale legate de utilizarea tehnologiei registrelor distribuite pe care o folosesc sunt proporţionale cu natura, amploarea şi complexitatea activităţilor lor. Mecanismele respective asigură continuitatea şi transparenţa, disponibilitatea, fiabilitatea şi securitatea continue a serviciilor şi a activităţilor lor, inclusiv fiabilitatea contractelor inteligente utilizate pe infrastructura de piaţă bazată pe DLT. De asemenea, mecanismele respective asigură integritatea, securitatea şi confidenţialitatea datelor stocate de operatorii respectivi, precum şi faptul că datele respective sunt disponibile şi accesibile.

(5)În cazul în care operatorul unei infrastructuri a pieţei bazate pe DLT asigură custodia fondurilor, garanţiilor sau a instrumentelor financiare bazate pe DLT ale membrilor, ale participanţilor, ale emitenţilor sau ale clienţilor, precum şi mijloacele de acces la astfel de active, inclusiv sub formă de chei criptografice, operatorul în cauză dispune de mecanisme adecvate pentru a împiedica utilizarea respectivelor active pe contul propriu al operatorului fără consimţământul prealabil explicit, exprimat în scris, al membrului, participantului, emitentului sau clientului în cauză, care poate fi acordat prin mijloace electronice.

Mecanismele informatice şi cibernetice generale menţionate la alineatul (4) asigură faptul că respectivele fonduri, garanţii şi instrumente financiare bazate pe DLT deţinute de o infrastructură a pieţei bazată pe DLT pentru membrii, participanţii, emitenţii sau clienţii săi, precum şi mijloacele de acces la acestea sunt protejate împotriva riscurilor de acces neautorizat, de piraterie informatică, de degradare, de pierdere, de atac cibernetic, de furt, de fraudă, de neglijenţă şi de alte disfuncţionalităţi operaţionale grave.

(6)În cazul unei pierderi de fonduri, al unei pierderi de garanţii sau al unei pierderi a unui instrument financiar bazat pe DLT, operatorul unei infrastructuri a pieţei bazate pe DLT care a pierdut fondurile, garanţiile sau instrumentul financiar bazat pe DLT este răspunzător pentru pierdere, în limita valorii de piaţă a activului pierdut. Operatorul infrastructurii pieţei bazate pe DLT nu este răspunzător pentru pierdere dacă dovedeşte că pierderea a fost cauzată de un eveniment extern aflat în afara controlului său rezonabil, ale cărui consecinţe au fost inevitabile în pofida tuturor eforturilor rezonabile de a le contracara.

Operatorii unei infrastructuri a pieţei bazate pe DLT instituie mecanisme transparente şi adecvate pentru a asigura protecţia investitorilor şi stabilesc mecanisme de tratare a plângerilor clienţilor şi proceduri de despăgubire sau de reparare a prejudiciilor suferite de investitori ca urmare a oricăreia dintre situaţiile menţionate la primul paragraf din prezentul alineat sau a încetării activităţii din cauza oricăreia dintre situaţiile menţionate la articolul 8 alineatul (13), la articolul 9 alineatul (11) şi la articolul 10 alineatul (10).

O autoritate competentă poate decide, de la caz la caz, să solicite garanţii prudenţiale suplimentare din partea operatorului unei infrastructuri a pieţei bazate pe DLT sub formă de fonduri proprii sau de poliţă de asigurare, dacă autoritatea competentă stabileşte că răspunderea potenţială pentru prejudiciile cauzate clienţilor operatorului infrastructurii pieţei bazate pe DLT ca urmare a oricăreia dintre situaţiile menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat nu este acoperită în mod adecvat de cerinţele prudenţiale prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 909/2014, Regulamentul (UE) 2019/2033 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁸), Directiva 2014/65/UE sau Directiva (UE) 2019/2034 a Parlamentului European şi a Consiliului (¹⁹), pentru a asigura protecţia investitorilor.

(7)Operatorul unei infrastructuri a pieţei bazate pe DLT stabileşte şi pune la dispoziţia publicului o strategie clară şi detaliată pentru reducerea activităţii unei anumite infrastructuri a pieţei bazate pe DLT sau tranziţia sau încetarea activităţii unei anumite infrastructuri a pieţei bazate pe DLT (denumită în continuare "strategie de tranziţie"), inclusiv tranziţia sau reorientarea operaţiunilor sale legate de tehnologia registrelor distribuite către infrastructuri tradiţionale ale pieţei, în cazul în care:

c)are loc orice încetare voluntară sau involuntară a activităţii infrastructurii pieţei bazate pe DLT.

Strategia de tranziţie stabileşte modul în care membrii, participanţii, emitenţii şi clienţii urmează să fie trataţi în cazul unei retrageri sau a unei întreruperi a unei aprobări specifice sau a unei încetări a activităţii astfel cum se menţionează la primul paragraf de la prezentul alineat. Strategia de tranziţie stabileşte modul în care clienţii, în special investitorii de retail, urmează să fie protejaţi faţă de orice impact disproporţionat al retragerii sau întreruperii unei aprobări specifice sau al încetării activităţii. Strategia de tranziţie se actualizează în permanenţă, sub rezerva aprobării prealabile din partea autorităţii competente.

(8)Firmele de investiţii sau operatorii de piaţă cărora li se permite să gestioneze doar un MTF DLT în temeiul articolului 8 alineatul (2) din prezentul regulament şi care nu indică în strategiile lor de tranziţie că intenţionează să obţină o autorizaţie pentru a gestiona un sistem multilateral de tranzacţionare în temeiul Directivei 2014/65/UE, precum şi CSD-urile care gestionează un TSS DLT depun toate eforturile pentru a încheia acorduri cu firme de investiţii sau cu operatori de piaţă care gestionează un sistem multilateral de tranzacţionare în temeiul Directivei 2014/65/UE care să le preia operaţiunile şi dau detalii cu privire la acordurile respective în strategiile lor de tranziţie.

(9)CSD-urile care gestionează un SS DLT, cărora li se permite să gestioneze doar un SS DLT în temeiul articolului 9 alineatul (2) din prezentul regulament şi care nu indică în strategiile lor de tranziţie că intenţionează să obţină o autorizaţie pentru a gestiona un sistem de decontare a titlurilor de valoare în temeiul Regulamentului (UE) nr. 909/2014 şi firmele de investiţii sau operatorii de piaţă care gestionează un TSS DLT depun toate eforturile pentru a încheia acorduri cu CSD-urile care gestionează un sistem de decontare a titlurilor de valoare care să le preia operaţiunile şi dau detalii cu privire la acordurile respective în strategiile lor de tranziţie.

CSD-urile care gestionează un sistem de decontare a titlurilor de valoare şi care primesc o cerere de a încheia acordurile menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat răspund în termen de trei luni de la data primirii cererii. CSD-ul care gestionează sistemul de decontare a titlurilor de valoare încheie acordurile în mod nediscriminatoriu şi poate percepe o taxă comercială rezonabilă pe baza costurilor reale. CSD-ul refuză o astfel de cerere doar dacă consideră că acordurile ar afecta funcţionarea armonioasă şi ordonată a pieţelor financiare sau ar da naştere unui risc sistemic. Acesta nu refuză o cerere pe motivul scăderii cotei de piaţă. Dacă refuză o cerere, acesta informează în scris operatorul infrastructurii pieţei bazate pe DLT care a formulat cererea cu privire la motivele sale.

Art. 8: Aprobarea specifică de gestionare a unui MTF DLT

(2)În cazul în care o persoană juridică solicită autorizarea ca firmă de investiţii sau autorizarea pentru a opera o piaţă reglementată în temeiul Directivei 2014/65/UE şi simultan solicită o aprobare specifică în temeiul prezentului articol, cu unicul scop de a gestiona un MTF DLT, autoritatea competentă nu evaluează dacă solicitantul îndeplineşte cerinţele Directivei 2014/65/UE de la care solicitantul a cerut o derogare în conformitate cu articolul 4 din prezentul regulament.

(3)În cazul în care, astfel cum se menţionează la alineatul (2) de la prezentul articol, o persoană juridică solicită simultan autorizarea ca firmă de investiţii sau autorizarea pentru a opera o piaţă reglementată, precum şi o aprobare specifică, aceasta transmite în cererea sa informaţiile necesare în temeiul articolului 7 din Directiva 2014/65/UE, cu excepţia informaţiilor care ar fi necesare pentru a demonstra respectarea cerinţelor de la care solicitantul a cerut o derogare în conformitate cu articolul 4 din prezentul regulament.

(4)Cererea de acordare a unei aprobări specifice de gestionare a unui MTF DLT în temeiul prezentului regulament cuprinde următoarele informaţii:

(6)În termen de 30 de zile lucrătoare de la data primirii unei cereri pentru o aprobare specifică de gestionare a unui MTF DLT, autoritatea competentă evaluează dacă cererea este completă. Dacă cererea este incompletă, autoritatea competentă stabileşte un termen în care solicitantul trebuie să furnizeze informaţiile care lipsesc sau orice informaţii suplimentare. Autoritatea competentă informează solicitantul atunci când consideră că cererea este completă.

(7)Atunci când este necesar pentru a promova consecvenţa şi proporţionalitatea derogărilor sau atunci când este necesar pentru a asigura protecţia investitorilor, integritatea pieţei şi stabilitatea financiară, ESMA furnizează autorităţii competente un aviz fără caracter obligatoriu privind derogările solicitate sau caracterul adecvat al tipului de tehnologie a registrelor distribuite utilizat în scopurile prezentului regulament, în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea copiei cererii respective.

(8)Până la 24 martie 2025, ESMA elaborează orientări pentru a promova consecvenţa şi proporţionalitatea în raport cu:

(9)În termen de 90 de zile lucrătoare de la data primirii unei cereri complete pentru o aprobare specifică de gestionare a unui MTF DLT, autoritatea competentă efectuează o evaluare a cererii şi decide dacă acordă sau nu aprobarea specifică. În cazul în care un solicitant cere simultan autorizarea în temeiul Directivei 2014/65/UE şi o aprobare specifică în temeiul prezentului regulament, perioada de evaluare poate fi prelungită cu o perioadă suplimentară până la cea specificată la articolul 7 alineatul (3) din Directiva 2014/65/UE.

(10)Fără a aduce atingere articolelor 7 şi 44 din Directiva 2014/65/UE, autoritatea competentă refuză să acorde o aprobare specifică de gestionare a unui MTF DLT în cazul în care există motive pentru a presupune următoarele:

(11)O aprobare specifică este valabilă pe întreg teritoriul Uniunii pentru o perioadă de până la şase ani de la data emiterii. Aprobarea specifică menţionează derogările acordate în conformitate cu articolul 4, orice măsuri compensatorii şi orice praguri inferioare stabilite de autoritatea competentă în conformitate cu articolul 3 alineatul (6).

(12)Fără a aduce atingere articolelor 8 şi 44 din Directiva 2014/65/UE, autoritatea competentă retrage o aprobare specifică sau orice derogări conexe acesteia, în cazul în care:

(13)În cazul în care un operator al unui MTF DLT intenţionează să introducă o modificare semnificativă în funcţionarea tehnologiei registrelor distribuite utilizate sau a serviciilor ori a activităţilor operatorului respectiv, iar modificarea semnificativă respectivă necesită o nouă aprobare specifică, o nouă derogare sau modificarea uneia sau mai multor derogări existente ale operatorului sau a oricărei condiţii aferente unei derogări, operatorul MTF-ului DLT solicită o nouă aprobare specifică, o nouă derogare sau o modificare.

Art. 9: Aprobarea specifică de gestionare a unui SS DLT

(4)Cererea de acordare a unei aprobări specifice de gestionare a unui SS DLT în temeiul prezentului regulament cuprinde următoarele informaţii:

(6)În termen de 30 de zile lucrătoare de la data primirii unei cereri pentru o aprobare specifică de gestionare a unui SS DLT, autoritatea competentă evaluează dacă cererea este completă. Dacă cererea este incompletă, autoritatea competentă stabileşte un termen în care solicitantul trebuie să furnizeze informaţiile care lipsesc sau orice informaţii suplimentare. Autoritatea competentă informează solicitantul atunci când consideră că cererea este completă.

(7)Atunci când este necesar pentru a promova consecvenţa şi proporţionalitatea derogărilor sau atunci când este necesar pentru a asigura protecţia investitorilor, integritatea pieţei şi stabilitatea financiară, ESMA furnizează autorităţii competente un aviz fără caracter obligatoriu privind derogările solicitate sau privind caracterul adecvat al tipului de tehnologie a registrelor distribuite utilizat în scopurile prezentului regulament, în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea unei copii a cererii respective.

(8)Până la 24 martie 2025, ESMA elaborează orientări pentru a promova consecvenţa şi proporţionalitatea în raport cu:

(9)În termen de 90 de zile lucrătoare de la data primirii unei cereri complete pentru o aprobare specifică de gestionare a unui SS DLT, autoritatea competentă efectuează o evaluare a cererii şi decide dacă acordă sau nu aprobarea specifică. În cazul în care solicitantul cere simultan autorizarea ca CSD în temeiul Regulamentului (UE) nr. 909/2014 şi o aprobare specifică în temeiul prezentului regulament, perioada de evaluare poate fi prelungită cu o perioadă suplimentară până la cea specificată la articolul 17 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 909/2014.

(10)Fără a aduce atingere articolului 17 din Regulamentul (UE) nr. 909/2014, autoritatea competentă refuză să acorde o aprobare specifică de gestionare a unui SS DLT în cazul în care există motive pentru a presupune următoarele:

(11)O aprobare specifică este valabilă pe întreg teritoriul Uniunii pentru o perioadă de până la şase ani de la data emiterii. Aprobarea specifică menţionează derogările acordate în conformitate cu articolul 5, orice măsuri compensatorii şi orice praguri inferioare stabilite de autoritatea competentă în conformitate cu articolul 3 alineatul (6).

(12)Fără a aduce atingere articolului 20 din Regulamentul nr. 909/2014/UE, autoritatea competentă retrage o aprobare specifică sau orice derogări conexe acesteia, în cazul în care:

(13)În cazul în care un CSD care gestionează un SS DLT intenţionează să introducă o modificare semnificativă în funcţionarea tehnologiei registrelor distribuite utilizate sau a serviciilor ori a activităţilor respectivului CSD, iar modificarea semnificativă respectivă necesită o nouă aprobare specifică, o nouă derogare sau modificarea uneia sau mai multor derogări existente ale CSD-ului respectiv sau a oricărei condiţii aferente unei derogări, CSD-ul care gestionează SS-ul DLT solicită o nouă aprobare specifică, o nouă derogare sau o modificare.

Art. 10: Aprobarea specifică de gestionare a unui TSS DLT

(2)În cazul în care o persoană juridică solicită autorizarea ca firmă de investiţii sau autorizarea pentru a opera o piaţă reglementată în temeiul Directivei 2014/65/UE sau ca CSD în temeiul Regulamentului (UE) nr. 909/2014 şi simultan solicită o aprobare specifică în temeiul prezentului articol, cu unicul scop de a gestiona un TSS DLT, autoritatea competentă nu evaluează dacă solicitantul îndeplineşte cerinţele Directivei 2014/65/UE sau cele ale Regulamentului (UE) nr. 909/2014 de la care solicitantul a cerut o derogare în conformitate cu articolul 6 din prezentul regulament.

(3)În cazul în care, astfel cum se menţionează la alineatul (2) de la prezentul articol, o persoană juridică solicită simultan autorizarea ca firmă de investiţii sau autorizarea pentru a opera o piaţă reglementată sau autorizarea ca CSD, precum şi o aprobare specifică, aceasta transmite în cererea sa informaţiile necesare în temeiul articolului 7 din Directiva 2014/65/UE sau, respectiv, al articolului 17 din Regulamentul (UE) nr. 909/2014, cu excepţia informaţiilor care ar fi necesare pentru a demonstra respectarea cerinţelor de la care solicitantul a cerut o derogare în conformitate cu articolul 6 din prezentul regulament.

(4)Cererea de acordare a unei aprobări specifice de gestionare a unui TSS DLT în temeiul prezentului regulament cuprinde următoarele informaţii:

(5)În plus faţă de informaţiile menţionate la alineatul (4) de la prezentul articol, un solicitant care intenţionează să gestioneze un TSS DLT în calitate de firmă de investiţii sau de operator de piaţă transmite informaţii cu privire la modul în care intenţionează să respecte cerinţele aplicabile din Regulamentul (UE) nr. 909/2014, astfel cum se menţionează la articolul 6 alineatul (1) din prezentul regulament, cu excepţia informaţiilor care ar fi necesare pentru a demonstra respectarea cerinţelor de la care solicitantul a cerut o derogare în conformitate cu articolul respectiv.

În plus faţă de informaţiile menţionate la alineatul (4) de la prezentul articol, un solicitant care intenţionează să gestioneze un TSS DLT în calitate de CSD transmite informaţii cu privire la modul în care intenţionează să respecte cerinţele aplicabile ale Directivei 2014/65/UE, astfel cum se menţionează la articolul 6 alineatul (2) din prezentul regulament, cu excepţia informaţiilor care ar fi necesare pentru a demonstra respectarea cerinţelor de la care solicitantul a cerut o derogare în conformitate cu articolul respectiv.

(7)În termen de 30 de zile lucrătoare de la data primirii unei cereri pentru o aprobare specifică de gestionare a unui TSS DLT, autoritatea competentă evaluează dacă cererea este completă. Dacă cererea este incompletă, autoritatea competentă stabileşte un termen în care solicitantul trebuie să furnizeze informaţiile care lipsesc sau orice informaţii suplimentare. Autoritatea competentă informează solicitantul atunci când consideră că cererea este completă.

(8)Atunci când este necesar pentru a promova consecvenţa şi proporţionalitatea derogărilor sau atunci când este necesar pentru a asigura protecţia investitorilor, integritatea pieţei şi stabilitatea financiară, ESMA furnizează autorităţii competente un aviz fără caracter obligatoriu privind derogările solicitate sau privind caracterul adecvat al tipului de tehnologie a registrelor distribuite utilizat în scopurile prezentului regulament, în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea unei copii a cererii respective.

(9)În termen de 90 de zile lucrătoare de la data primirii unei cereri complete pentru o aprobare specifică de gestionare a unui TSS DLT, autoritatea competentă efectuează o evaluare a cererii şi decide dacă acordă sau nu aprobarea specifică. În cazul în care solicitantul cere simultan autorizarea în temeiul Directivei 2014/65/UE sau al Regulamentului (UE) nr. 909/2014 şi o aprobare specifică în temeiul prezentului articol, perioada de evaluare poate fi prelungită cu o perioadă suplimentară până la cea specificată la articolul 7 alineatul (3) din Directiva 2014/65/UE sau, respectiv, la articolul 17 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 909/2014.

(10)Fără a aduce atingere articolelor 7 şi 44 din Directiva 2014/65/UE şi articolului 17 din Regulamentul (UE) nr. 909/2014, autoritatea competentă refuză să acorde o aprobare specifică de gestionare a unui TSS DLT în cazul în care există motive pentru a presupune următoarele:

(11)O aprobare specifică este valabilă pe întreg teritoriul Uniunii pentru o perioadă de până la şase ani de la data emiterii. Aprobarea specifică menţionează derogările acordate în conformitate cu articolul 6, orice măsuri compensatorii şi orice praguri inferioare stabilite de autoritatea competentă în conformitate cu articolul 3 alineatul (6).

(12)Fără a aduce atingere articolelor 8 şi 44 din Directiva 2014/65/UE şi articolului 20 din Regulamentul (UE) nr. 909/2014, autoritatea competentă retrage o aprobare specifică sau orice derogări conexe acesteia, în cazul în care:

(13)În cazul în care un operator al unui TSS DLT intenţionează să introducă o modificare semnificativă în funcţionarea tehnologiei registrelor distribuite utilizate sau a serviciilor ori a activităţilor respectivului CSD, iar modificarea semnificativă respectivă necesită o nouă aprobare specifică, o nouă derogare sau modificarea uneia sau mai multor derogări existente ale operatorului sau a oricărei condiţii aferente unei derogări, operatorul TSS-ului DLT solicită o nouă aprobare specifică, o nouă derogare sau o modificare.

Art. 11: Cooperarea dintre operatorii de infrastructuri ale pieţei bazate pe DLT, autorităţile competente şi ESMA

(1)Fără a aduce atingere Regulamentului (UE) nr. 909/2014 şi Directivei 2014/65/UE, operatorii de infrastructuri ale pieţei bazate pe DLT cooperează cu autorităţile competente.

(b)orice dovadă a accesului neautorizat, a disfuncţionalităţii semnificative, a pierderii, a atacurilor cibernetice sau a altor ameninţări cibernetice, a cazurilor de fraudă, furt sau a altor erori profesionale grave suferite de operatorul infrastructurii pieţei bazate pe DLT;

e)orice riscuri la adresa protecţiei investitorilor, a integrităţii pieţei sau a stabilităţii financiare care au apărut şi care nu au fost anticipate în cererea de acordare a aprobării specifice sau care nu au fost anticipate la momentul la care a fost acordată aprobarea specifică.

(3)Autoritatea competentă poate solicita orice măsură corectivă în privinţa planului de afaceri al operatorului infrastructurii pieţei bazate pe DLT, a normelor infrastructurii pieţei bazate pe DLT şi a condiţiilor juridice, pentru a asigura protecţia investitorilor, integritatea pieţei sau stabilitatea financiară. Operatorul infrastructurii pieţei bazate pe DLT raportează cu privire la implementarea oricăror măsuri corective impuse de autoritatea competentă în rapoartele sale astfel cum se menţionează la alineatul (4).

(4)O dată la şase luni de la data acordării aprobării specifice, operatorul unei infrastructuri a pieţei bazate pe DLT transmite un raport autorităţii competente. Respectivul raport include:

(5)ESMA îndeplineşte un rol de coordonare în ceea ce priveşte autorităţile competente, în vederea asigurării unei înţelegeri comune a tehnologiei registrelor distribuite şi a infrastructurii pieţei bazate pe DLT, a creării unei culturi comune a supravegherii şi a unor practici de supraveghere convergente şi a asigurării unor abordări coerente şi a convergenţei rezultatelor supravegherii.

Art. 12: Desemnarea autorităţilor competente

(2)Autoritatea competentă în ceea ce priveşte un operator de piaţă care gestionează un MTF DLT sau un TSS DLT este autoritatea competentă desemnată de statul membru în care este situat sediul social al operatorului de piaţă care gestionează MTF-ului DLT sau al TSS-ului DLT sau, în cazul în care, în conformitate cu dreptul statului membru respectiv, operatorul de piaţă nu are un sediu social, statul membru în care este situat sediul principal al operatorului de piaţă care gestionează MTF-ul DLT sau TSS-ul DLT.

Art. 14: Raportarea şi reexaminarea

(1)Până la 24 martie 2026, ESMA prezintă Comisiei un raport privind:

h)orice riscuri, vulnerabilităţi sau ineficienţe pe care le prezintă utilizarea tehnologiei registrelor distribuite pentru protecţia investitorilor, integritatea pieţei sau stabilitatea financiară, inclusiv orice noi tipuri de riscuri juridice, sistemice şi operaţionale, care nu sunt abordate în mod suficient de legislaţia Uniunii în domeniul serviciilor financiare, precum şi orice alte efecte nedorite asupra lichidităţii, volatilităţii, protecţiei investitorilor, integrităţii pieţei sau stabilităţii financiare;

k)orice beneficii şi costuri care rezultă din utilizarea unei tehnologii a registrelor distribuite în ceea ce priveşte lichidităţile suplimentare şi finanţarea pentru întreprinderile nou-înfiinţate şi pentru întreprinderile mici şi mijlocii, îmbunătăţirea siguranţei şi a eficienţei, a consumului de energie şi reducerea riscurilor de-a lungul întregului lanţ de tranzacţionare şi de post-tranzacţionare, inclusiv în ceea ce priveşte înregistrarea şi custodia instrumentelor financiare bazate pe DLT, trasabilitatea tranzacţiilor şi o mai bună respectare a principiului privind "cunoaşterea clientelei" şi a procedurilor de combatere a spălării banilor, acţiunile corporative şi exercitarea directă a drepturilor investitorilor prin intermediul unor contracte inteligente şi funcţiile de raportare şi de supraveghere la nivelul infrastructurii pieţei bazate pe DLT;

(2)Pe baza raportului menţionat la alineatul (1), în termen de trei luni de la primirea raportului respectiv, Comisia prezintă un raport Parlamentului European şi Consiliului. Raportul respectiv include o analiză cost-beneficiu pentru a stabili dacă regimul-pilot prevăzut în prezentul regulament ar trebui:

e)eliminat, inclusiv toate aprobările specifice acordate în temeiul prezentului regulament.

Art. 15: Rapoarte intermediare

ESMA publică anual rapoarte intermediare cu scopul de a furniza participanţilor la piaţă informaţii privind funcţionarea pieţelor, de a remedia comportamentul incorect al operatorilor de infrastructuri ale pieţei bazate pe DLT, de a oferi precizări cu privire la aplicarea prezentului regulament şi de a actualiza indicaţiile anterioare în funcţie de evoluţia tehnologiei registrelor distribuite. Rapoartele respective oferă, de asemenea, o prezentare generală a aplicării regimului-pilot prevăzut în prezentul regulament, punând accentul pe tendinţele şi riscurile emergente, şi sunt prezentate Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei. Primul astfel de raport se publică până la 24 martie 2024.

Art. 16: Modificarea Regulamentului (UE) nr. 600/2014

"În cazul în care Comisia consideră că nu este nevoie să se excludă instrumentele financiare derivate tranzacţionate la bursă din domeniul de aplicare al articolelor 35 şi 36, în conformitate cu articolul 52 alineatul (12), o CPC sau un loc de tranzacţionare poate, înainte de 22 iunie 2022, să solicite autorităţii sale competente aprobarea de a se prevala de regimul de tranziţie. Autoritatea competentă, ţinând seama de riscurile la adresa bunei funcţionări a CPC sau a locului de tranzacţionare relevant care rezultă din aplicarea drepturilor de acces în temeiul articolului 35 sau 36 în ceea ce priveşte instrumentele financiare derivate tranzacţionate la bursă, poate decide ca articolul 35 sau 36 să nu se aplice CPC relevante sau, respectiv, locului de tranzacţionare relevant în ceea ce priveşte instrumentele financiare derivate tranzacţionate la bursă, pentru o perioadă de tranziţie care se încheie la 3 iulie 2023. În cazul în care autoritatea competentă decide să aprobe o astfel de perioadă de tranziţie, CPC sau locul de tranzacţionare nu poate beneficia de drepturile de acces acordate în temeiul articolului 35 sau 36 în ceea ce priveşte instrumentele financiare derivate tranzacţionate la bursă pe durata perioadei de tranziţie. Autoritatea competentă notifică ESMA şi, în cazul unei CPC, colegiului de autorităţi competente pentru CPC respectivă, ori de câte ori aprobă o perioadă de tranziţie."

Art. 18: Modificarea Directivei 2014/65/UE

2.La articolul 93 se introduce următorul alineat:

Art. 19: Intrarea în vigoare şi aplicarea