Partea 6 - Ajustări - Regulamentul 612/24-mar-2025 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/159 al Comisiei de instituire a unei măsuri de salvgardare definitive aplicabilă importurilor de anumite produse siderurgice

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare
Versiune de la: 28 Martie 2025
PARTEA 6:Ajustări
(78)După identificarea categoriilor în care eficacitatea măsurii a fost compromisă, Comisia a considerat necesar să introducă o serie de ajustări şi de îmbunătăţiri ale gestionării contingentelor tarifare din aceste categorii, pentru a le alinia mai bine la evoluţia pieţei şi pentru a îmbunătăţi funcţionarea măsurii. Deşi unele dintre aceste ajustări sunt de natură orizontală, majoritatea sunt specifice anumitor categorii de produse.
(79)O singură parte interesată a prezentat observaţii cu privire la excluderea unui produs foarte specific din categoria 1 ca urmare a introducerii plafonului de 15% în cadrul celei de a doua reexaminări a funcţionării măsurii.
(80)Comisia consideră că aceste produse sunt foarte specializate şi au o valoare semnificativ mai mare în comparaţie cu alte produse din categoria 1.
(81)În evaluarea sa, Comisia a confirmat că introducerea plafonului de 15% a avut o consecinţă nedorită, şi anume aceea de epuizare a subcontingentului 09.8452 în cadrul contingentului rezidual pentru categoria 1 în prima zi în toate cele trei cazuri, de la introducerea sa în iulie 2024 (40) (41) (42). Acest lucru a făcut ca produsele de nişă din categoria 1 încadrate la codul NC 7212 60 00 să nu poată beneficia deloc de un contingent scutit de taxe vamale.
(40)https://ec.europa.eu/taxation_customs/dds2/taric/quota_tariff_details.jsp?Lang=en&StartDate=2024-07-01&Code=098452.
(41)https://ec.europa.eu/taxation_customs/dds2/taric/quota_tariff_details.jsp?Lang=en&StartDate=2024-10-01&Code=098452.
(42)https://ec.europa.eu/taxation_customs/dds2/taric/quota_tariff_details.jsp?Lang=en&StartDate=2025-01-01&Code=098452.
(82)Cel mai adecvat mod de a aborda în mod eficace această situaţie este de a separa această categorie în două: un subcontingent tarifar (categoria 1B) acoperă codul NC menţionat mai sus al produsului foarte specific, în timp ce restul codurilor sunt incluse în categoria 1A. O astfel de separare nu pare să creeze nicio sarcină disproporţionată pentru autorităţile vamale. Fluxurile comerciale tradiţionale ale produsului 1B care sunt utilizate pentru calcularea contingentelor tarifare adecvate sunt prezentate în tabelul 9.
Tabelul 9: Importurile din categoria 1B, în tone

Anul 2015

Anul 2016

Anul 2017

Media 2015-2017

Totalul importurilor din categoria 1B

6 341

6 217

10 615

7 724

Federaţia Rusă

2 030

1 786

6 194

3 337

Japonia

1 816

1 976

1 985

1 926

Statele Unite

1 679

1 398

1 391

1 489

Regatul Unit

135

400

645

393

Alte ţări

681

656

399

579

Sursă: EUROSTAT

(83)Separarea propusă ar asigura disponibilitatea volumelor necesare pentru produsul de nişă în Uniune şi ar menţine fluxurile comerciale tradiţionale în ceea ce priveşte volumele şi originile.
(84)În temeiul normelor OMC (43) şi ale UE (44), un membru al OMC care aplică o măsură de salvgardare o liberalizează progresiv după un an de la instituirea acesteia la intervale regulate în cursul perioadei de aplicare. Obiectivul liberalizării este de a permite treptat creşterea concurenţei importurilor pe piaţă, în timp ce industria internă se adaptează la un nivel crescut al importurilor.
(43)-Articolul 7 alineatul (4) din Acordul OMC privind măsurile de salvgardare.
(44)-Articolul 19 alineatul (4) din Regulamentul de bază privind măsurile de salvgardare.
(85)Dreptul OMC nu stabileşte nicio cerinţă specială cu privire la forma sau ritmul concret al liberalizării, cu excepţia faptului că aceasta ar trebui să aibă loc progresiv la intervale regulate în cursul perioadei de aplicare.
(86)Măsura de salvgardare a UE privind oţelul a fost liberalizată anual începând din 2019, iar caracterul adecvat al ratei de liberalizare a fost evaluat şi modificat în mai multe rânduri (45). Rata anuală actuală de liberalizare, începând din iulie 2024, este de 1%.
(45)Nivelul de liberalizare a fost redus de la 5% anunţat la 3% în cadrul primei reexaminări a funcţionării din septembrie 2019 şi a crescut de la 3% la 4% ca urmare a celei de a treia reexaminări a funcţionării din iunie 2022.
(87)Pentru a stabili caracterul adecvat al nivelului actual de liberalizare, Comisia a efectuat atât o analiză retrospectivă, cât şi o analiză prospectivă.
(88)În evaluarea sa retrospectivă, datele arată că rata de liberalizare a depăşit evoluţia consumului. În timp ce contingentele tarifare au fost liberalizate cu aproape 25% (inclusiv majorarea de 5% aplicabilă din februarie 2019), consumul a scăzut cu 14% în aceeaşi perioadă. În 2024, cererea mondială de oţel a scăzut cu 1% (-18 milioane de tone) comparativ cu 2023, contrar creşterii preconizate de +1,7% pentru 2024. Aceste tendinţe opuse au accentuat în mod semnificativ decalajul dintre nivelul contingentelor tarifare şi cererea de pe piaţă.
(89)În ceea ce priveşte evaluarea prospectivă, astfel cum se explică la punctul 3 de mai sus, cele mai recente perspective ale pieţei privind consumul mondial de oţel prevăd doar o redresare modestă în 2025 (atingând nivelurile din 2023), pe care piaţa Uniunii o va urma, conform aşteptărilor.
(90)Având în vedere tendinţele şi perspectivele negative recente privind consumul de oţel în lume şi pe piaţa oţelului din Uniune, Comisia a considerat că nu este în interesul Uniunii să accentueze şi mai mult decalajul actual important dintre ritmul creşterii volumului contingentelor tarifare şi cel al consumului de oţel. Prin urmare, Comisia a considerat că menţinerea sau creşterea ratei actuale de 1% ar compromite grav eficacitatea măsurii.
(91)Din aceste motive, Comisia consideră că stabilirea ratei de liberalizare la 0,1% este adecvată pentru a asigura eficacitatea măsurii.
(92)În consecinţă, contingentele tarifare vor continua să crească cu 0,1% începând cu 1 iulie 2025 pentru toate categoriile de produse. Volumele specifice pentru perioada 1 iulie 2025-30 iunie 2026 (pe bază trimestrială) sunt stabilite în anexa II la prezentul regulament.
(93)Alături de celelalte ajustări prevăzute în prezentul regulament, această rată de liberalizare va contribui la îmbunătăţirea eficacităţii măsurii într-o perioadă în care piaţa Uniunii se confruntă cu tensiuni semnificative determinate de importuri, cauzate de efectele negative ale supracapacităţii şi de măsurile luate ca reacţie la aceasta în întreaga lume, în contextul unei cereri scăzute. Utilizatorii din Uniune vor continua să dispună de suficiente volume scutite de taxe vamale în cadrul contingentelor tarifare existente.
(94)În conformitate cu punctul 2 din avizul de deschidere, Comisia a anunţat că va reexamina dacă importurile dintr-o ţară în curs de dezvoltare care este membră a OMC au depăşit pragul de 3% în perioada relevantă (2024) şi, dacă este necesar, va actualiza lista ţărilor în curs de dezvoltare care sunt membre ale OMC şi care ar trebui incluse sau excluse din domeniul de aplicare al măsurii.
(95)În conformitate cu articolul 9 din Acordul OMC privind măsurile de salvgardare şi cu articolul 18 din Regulamentul de bază privind măsurile de salvgardare, o măsură de salvgardare nu se aplică unui produs originar dintr-o ţară membră a OMC în curs de dezvoltare atât timp cât cota importurilor sale rămâne sub 3% din totalul importurilor într-o anumită categorie de produse. În cazul în care cota importurilor tuturor ţărilor în curs de dezvoltare membre ale OMC sub pragul de 3% reprezintă peste 9% din totalul importurilor într-o anumită categorie, măsura de salvgardare se aplică tuturor ţărilor în curs de dezvoltare membre ale OMC. Comisia a revizuit şi a actualizat periodic lista ţărilor în curs de dezvoltare.
(96)Ultima actualizare a listei a avut loc în iunie 2024, în contextul investigaţiei anterioare de reexaminare pentru a evalua o posibilă prelungire a măsurii de salvgardare (46). La fel ca în investigaţiile de reexaminare anterioare, Comisia a actualizat lista ţărilor în curs de dezvoltare care fac obiectul măsurii şi care sunt excluse de la aplicarea acesteia pe baza unui calcul al ponderii importurilor lor, utilizând cele mai recente date consolidate disponibile privind importurile, şi anume statisticile privind importurile pentru anul 2024. Nu s-a considerat că este adecvată nicio modificare a metodologiei urmate în cadrul reexaminărilor anterioare.
(46)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1782 al Comisiei din 24 iunie 2024 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/159, inclusiv de prelungire a măsurii de salvgardare aplicabile importurilor de anumite produse siderurgice (JO L, 2024/1782, 25.6.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2024/1782/oj).
(97)Modificările care rezultă din această actualizare, aplicabile de la 1 aprilie 2025, sunt următoarele (tabelul actualizat din anexa I la prezentul regulament):
- China este inclusă în categoriile 1B, 3A şi 15;
- Egiptul este inclus în categoria 1A;
- India este inclusă în categoriile 1A, 1B, 3A şi 5 şi este exclusă din categoria 3B;
- Indonezia este exclusă din categoria 16;
- Kazahstanul este inclus în categoria 19;
- Malaysia este inclusă în categoria 9;
- Omanul este inclus în categoria 13;
- Arabia Saudită este inclusă în categoria 25A;
- Thailanda este inclusă în categoria 9;
- Turcia este inclusă în categoriile 1A şi 5 şi este exclusă din categoriile 3A şi 8;
- Emiratele Arabe Unite sunt excluse din categoria 25A;
- Vietnamul este inclus în categoriile 1A, 5, 16 şi 22 şi este exclus din categoria 3B.
(98)Datorită sistemului de reportare a contingentelor neutilizate de la un trimestru la altul în cursul unui an de aplicare a măsurii de salvgardare (47), ultimul trimestru al anului de aplicare a măsurii de salvgardare (aprilie-iunie) este, de obicei, trimestrul în care volumele neutilizate sunt cele mai mari. Pentru a maximiza utilizarea contingentelor la sfârşitul anului de aplicare a măsurii de salvgardare, Comisia a considerat că este în interesul Uniunii să introducă în regulamentul definitiv un mecanism prin care exportatorii mai mari care şi-au epuizat contingentele specifice de ţară pot să acceseze şi volumele contingentelor reziduale în ultimul trimestru. Obiectivul acestui mecanism era de a evita ca volumele corespunzătoare contingentelor reziduale să rămână neutilizate.
(47)Anul de aplicare a măsurii de salvgardare a UE începe la data de 1 iulie a unui anumit an şi se încheie la data de 30 iunie a anului următor.
(99)În cadrul primei reexaminări a funcţionării din 2019, Comisia a observat că acest sistem ar putea duce la eliminarea nejustificată a furnizorilor mai mici din contingentele reziduale. Această tendinţă s-a extins la mai multe categorii după 2019. Prin urmare, în cadrul celei de a doua reexaminări a funcţionării măsurii, Comisia a elaborat un sistem prin care accesul deţinătorilor de contingent specific de ţară la contingentul rezidual în ultimul trimestru al unui an de aplicare a măsurii de salvgardare se bazează pe utilizarea efectivă a contingentului rezidual în trimestrele anterioare de către ţările care fac obiectul contingentului tarifar rezidual. Această ajustare a urmărit să protejeze fluxurile din ultimul trimestru ale furnizorilor mai mici, care sunt beneficiarii fireşti ai contingentelor reziduale (48).
(48)A se vedea punctul 3.2.3 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/894 al Comisiei din 29 iunie 2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/159 de instituire a unor măsuri de salvgardare definitive împotriva importurilor de anumite produse siderurgice.
(100)Pentru a reduce la minimum dislocarea originilor tradiţionale în cadrul contingentelor reziduale, permiţând în continuare accesul suplimentar la acele categorii în care a fost necesar să se asigure utilizarea maximă a contingentului, Comisia a creat un sistem prin care fiecare categorie de produse s-ar încadra în unul dintre cele trei grupuri de mai jos, care corespund unui număr de trei scenarii de acces diferite. Acest sistem a îndeplinit unul dintre principiile şi obiectivele esenţiale ale măsurii de salvgardare, şi anume asigurarea menţinerii fluxurilor comerciale tradiţionale în ceea ce priveşte originea.
(101)Cele trei regimuri în vigoare în prezent sunt următoarele:
- fără acces - regim în cadrul căruia furnizorii tradiţionali din cadrul contingentului rezidual au fost în măsură să epuizeze ei înşişi contingentele reziduale şi au fost identificate efecte de eliminare în ultimul trimestru;
- acces limitat - regim în cadrul căruia furnizorii tradiţionali au fost în măsură să utilizeze doar o parte din contingentul rezidual aflat la dispoziţia lor şi au fost necesare origini suplimentare, în cantităţi limitate, pentru a epuiza contingentele;
- fără limitări - regim în cadrul căruia contingentele reziduale nu au fost utilizate în mare măsură şi nu au fost identificate efecte de eliminare.
(102)Sistemul a permis deţinătorilor de contingente specifice de ţară să îşi depăşească fluxurile comerciale tradiţionale în majoritatea categoriilor de produse prin accesarea contingentului rezidual în ultimul trimestru al unei perioade în care furnizorii tradiţionali nu au fost în măsură să utilizeze contingentele pe deplin. Comisia reaminteşte că acest mecanism a fost introdus iniţial în interesul Uniunii pentru a evita ca volumele contingentelor reziduale să rămână potenţial neutilizate, ceea ce, în caz contrar, ar putea limita oportunităţile de aprovizionare şi aprovizionarea industriilor utilizatoare din UE.
(103)Cu toate acestea, în contextul actual al decelerării generale pe piaţa oţelului din Uniune, Comisia consideră că nu mai este oportun să se acorde acces în trimestrul 4 deţinătorilor de contingente specifice de ţară din categoriile în care au fost identificate presiunea exercitată de importuri şi scăderea consumului (grupurile 1, 2 şi 3). În aceste cazuri, importurile au avut un impact negativ asupra situaţiei economice a industriei Uniunii, astfel cum se descrie la punctul 3.3.
(104)În plus, Comisia a stabilit, de asemenea, pe baza răspunsurilor la chestionar ale industriei Uniunii, că, în toate aceste categorii, industria Uniunii dispunea de o capacitate suficientă pentru a satisface cererea potenţială a utilizatorilor.
(105)Pe această bază, regimurile de acces pentru fiecare categorie de produse ar trebui adaptate după cum urmează (pentru volumele specifice, a se vedea anexa II la prezentul regulament):
- fără acces: 1A, 2, 3B, 4A, 5, 6, 13, 14, 15, 16, 18, 19, 20, 21, 22, 24, 25B şi 26;
- acces: 1B, 3A, 9, 10, 12, 27, 28.
Categoriile pentru care acest sistem nu s-ar aplica sunt următoarele:
Regim special: 4B
- Regimul actual, care acordă acces la contingentul rezidual din ultimul trimestru ţărilor care beneficiază de un contingent specific, cu un plafon de 30% pentru fiecare ţară exportatoare, continuă să fie adecvat pentru a asigura o varietate suficientă de surse de aprovizionare, evitând, în acelaşi timp, efectele de eliminare prin importuri suplimentare excesive dincolo de fluxurile comerciale tradiţionale.
- Gestionare globală: 7, 8, 17, 25A.
- Posibilitatea de a accesa contingentul rezidual în ultimul trimestru nu este aplicabilă, deoarece nu există ţări care exportă în cadrul unui contingent specific de ţară.
(106)Prin aceste ajustări, principiile-cheie ale măsurii de salvgardare, şi anume asigurarea menţinerii fluxurilor comerciale tradiţionale în ceea ce priveşte originea, nu vor fi compromise.
(107)Modificările care rezultă din această actualizare se aplică de la 1 aprilie 2025.
(108)În urma războiului de agresiune neprovocat declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, Uniunea Europeană a interzis importul anumitor produse siderurgice originare din Belarus şi Rusia (49). Ca urmare a acestor măsuri, importurile din Belarus şi Rusia care fac obiectul măsurii de salvgardare nu au mai putut intra în Uniune. Prin urmare, Comisia a considerat că este în interesul Uniunii să ajusteze funcţionarea măsurii de salvgardare prin redistribuirea volumelor importurilor originare din Rusia şi Belarus (volumul sancţiunilor) în fiecare categorie de produse în care aceste ţări aveau contingente specifice de ţară, printre alte ţări exportatoare care fac obiectul măsurii de salvgardare, pe baza cotelor lor respective din totalul importurilor din 2021.
(49)Regulamentul (UE) 2022/355 al Consiliului din 2 martie 2022 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 765/2006 privind măsuri restrictive având în vedere situaţia din Belarus (JO L 67, 2.3.2022, p. 1) şi Regulamentul (UE) 2022/428 al Consiliului din 15 martie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 833/2014 privind măsuri restrictive având în vedere acţiunile Rusiei de destabilizare a situaţiei în Ucraina (JO L 87 I, 15.3.2022, p. 13).
(109)Comisia reaminteşte că această decizie a fost luată în interesul Uniunii, în conformitate cu perspectivele pieţei de la momentul respectiv, pentru a se asigura că aceste interdicţii la import nu creează un deficit de aprovizionare pe piaţa Uniunii în categoriile afectate şi că utilizatorii de oţel din Uniune pot continua să se aprovizioneze cu aceste volume fără taxe vamale din alte surse. Această decizie a sporit accesul tuturor partenerilor comerciali la volume scutite de taxe vamale, dincolo de fluxurile lor comerciale tradiţionale.
(110)Cu toate acestea, astfel cum s-a explicat la punctul 3 de mai sus, având în vedere contextul actual al decelerării generale pe piaţa oţelului din Uniune şi perspectivele sale, Comisia consideră că nu mai este în interesul Uniunii ca aceste volume să fie disponibile în categoriile în care industria Uniunii se confruntă cu cea mai puternică presiune exercitată de importuri şi în care consumul a scăzut în mod semnificativ.
(111)Prin urmare, pentru a menţine eficacitatea măsurii, Comisia consideră că este oportun să inverseze redistribuirea anterioară, integral sau parţial, pentru categoriile care se încadrează în grupurile 1 şi 2.
(112)În consecinţă, Comisia consideră că este oportun să se inverseze această redistribuire în categoria 24. Această categorie se caracterizează printr-o tendinţă descrescătoare a consumului în 2024 (-7%), în timp ce importurile câştigă cotă de piaţă (+ 4%). Inversarea redistribuirii va alinia contingentele tarifare la cererea actuală şi preconizată, fără a risca un deficit de aprovizionare, deoarece vor fi încă disponibile volume scutite de taxe vamale suficiente pentru industriile utilizatoare.
(113)Pentru categoriile 1A, 7, 16 şi 21, Comisia consideră, de asemenea, că este oportun să inverseze redistribuirea unui procent de 65% din volume. Aceste categorii indică o scădere a consumului în 2024, în timp ce importurile câştigă cotă de piaţă. Cu toate acestea, inversarea redistribuirii volumelor totale care fac obiectul sancţiunilor ar risca să se confrunte cu un deficit de aprovizionare pentru industriile utilizatoare. Prin urmare, Comisia a considerat oportun să reţină 35% din volumele care fac obiectul sancţiunilor din aceste categorii, redistribuite în funcţie de toate originile.
(114)Volumul specific figurează în anexa II la prezentul regulament. Modificările care rezultă din această actualizare se aplică de la 1 aprilie 2025.
(115)La elaborarea măsurii de salvgardare definitive şi în cadrul reexaminărilor ulterioare, Comisia a încercat să menţină fluxurile comerciale tradiţionale în ceea ce priveşte volumele şi originile. Obiectivul de conservare a volumelor tradiţionale a fost atins prin calcularea contingentelor tarifare pe baza fluxurilor comerciale anterioare, în timp ce obiectivul de conservare a originii tradiţionale a fost atins prin stabilirea unor contingente specifice de ţară.
(116)Cu toate acestea, acest sistem a avut ca rezultat faptul că ţările furnizoare tradiţionale mai mici care nu erau eligibile pentru un contingent specific de ţară pentru anumite categorii de produse au fost expuse unui efect de excludere în cadrul contingentelor tarifare reziduale. Prin urmare, în cea de a doua reexaminare în perspectiva prelungirii măsurilor, Comisia a considerat oportun să introducă un plafon de 15% pentru fiecare ţară din categoriile 1 şi 16.
(117)Având în vedere afirmaţiile părţilor interesate potrivit cărora anumiţi exportatori şi-au sporit în mod semnificativ exporturile în categorii specifice în cadrul contingentului rezidual, ceea ce a dus la excluderea altora, Comisia a evaluat situaţia în fiecare dintre cele 26 categorii. Analiza a confirmat că evoluţiile recente ale pieţei au dus la o scădere a exporturilor furnizorilor tradiţionali către Uniune în cadrul contingentelor reziduale în unele categorii, în timp ce exporturile de la alţi furnizori au crescut în mod semnificativ în cadrul aceloraşi contingente reziduale. Această modificare a fluxurilor comerciale a perturbat balanţa de origini din contingentele tarifare reziduale, având astfel un impact negativ asupra funcţionării măsurii în anumite categorii.
(118)În alte categorii, Comisia a identificat un risc de excludere. Astfel cum s-a discutat la punctul 3, mai mulţi factori contribuie la acest risc, în principal cele mai recente evoluţii privind măsurile de apărare comercială privind importurile de oţel adoptate de ţări terţe, în combinaţie cu problema persistentă a supracapacităţii globale, a creşterii exporturilor de oţel din China şi a creşterii capacităţii instalate la nivel mondial. Aceste evoluţii ar crea tensiuni suplimentare pe pieţele oţelului, sporind astfel riscul iminent de excludere a fluxurilor comerciale tradiţionale din cauza reorientării suplimentare a schimburilor comerciale către Uniune.
(119)Pe baza celor de mai sus, Comisia consideră că este oportun să se impună o limitare a volumului maxim pe care o singură ţară îl poate exporta în cadrul contingentului tarifar rezidual în categoriile în care are loc excluderea sau în care a fost identificat un risc de excludere.
(120)Comisia a urmărit să calibreze nivelurile plafoanelor pentru a asigura un echilibru între prevenirea (riscului) excluderii şi menţinerea unor oportunităţi adecvate de aprovizionare pentru industriile utilizatoare din UE.
(121)Având în vedere evaluarea de mai sus şi după o analiză atentă a tuturor intereselor aflate în joc, ar trebui să se aplice următoarele plafoane pentru ţări şi categorii:

Categoriile 1A, 2:

13%

Categoriile 16, 17:

15%

Categoriile 4B, 6, 7, 13:

20%

Categoriile 4A, 5, 14:

25%

Categoriile 3B, 20, 21, 25B, 26:

30%

(122)Aceste niveluri au fost identificate cu scopul de a permite furnizorilor tradiţionali din cadrul contingentului rezidual să îşi exporte în continuare fluxurile comerciale istorice (şi liberalizate), menţinând în acelaşi timp stabilitatea fluxurilor comerciale tradiţionale pentru ţările care erau expuse riscului de a fi excluse.
(123)Comisia consideră că aceste ajustări sunt în interesul general al Uniunii, deoarece plafoanele calibrate îmbunătăţesc funcţionarea şi eficacitatea măsurii de salvgardare prin reducerea la minimum a riscului de excludere nejustificată. În acelaşi timp, ele asigură o diversitate suficientă a surselor de aprovizionare pentru utilizatorii din UE, permiţându-le astfel accesul continuu la opţiuni de aprovizionare competitive şi variate.
(124)Modificările care rezultă din această actualizare se aplică de la 1 aprilie 2025.
(125)Comisia a considerat că este în interesul Uniunii să permită utilizatorilor din Uniune să utilizeze la maximum volumele scutite de taxe vamale din cadrul contingentelor tarifare şi, prin urmare, a autorizat, în regulamentul definitiv, reportarea automată a alocărilor contingentelor tarifare trimestriale neutilizate în perioada următoare.
(126)Cu toate acestea, în cadrul prezentei investigaţii, Comisia a observat că o astfel de reportare a volumelor a contribuit la creşterea presiunii exercitate de importuri în anumite trimestre şi în anumite categorii.
(127)Având în vedere contextul actual al decelerării generale pe piaţa oţelului din Uniune şi perspectivele sale, Comisia a considerat că autorizarea acestei reportări a contingentelor neutilizate nu mai este în interesul Uniunii, în special în categoriile în care industria din Uniune se confruntă cu cea mai puternică presiune exercitată de importuri şi în care consumul a scăzut în 2024.
(128)Pe această bază, Comisia consideră că posibilitatea de a reporta volumele neutilizate dintr-un trimestru contingentar în următorul ar trebui abrogată în categoriile în care se identifică o presiune semnificativă a importurilor (grupurile 1 şi 2), şi anume în categoriile 1A, 2, 4A, 5, 6, 7, 14, 16, 17, 18, 20, 21, 22, 24, 25B.
(129)Comisia consideră că mecanismul de reportare rămâne adecvat în categoriile în care este identificată presiunea scăzută a importurilor (grupurile 3 şi 4), şi anume în categoriile 3A, 3B, 4B, 8, 9, 10, 12, 13, 15, 19, 25A, 26, 27, 28.
(130)Modificările care rezultă din această actualizare se aplică de la 1 iulie 2025.
SUBSECŢIUNEA 1:Modificarea perioadei de referinţă
(131)Contingentele tarifare, indiferent dacă sunt specifice fiecărei ţări sau reziduale, au fost alocate pe baza rezultatelor la export în perioada de referinţă a investigaţiei iniţiale (50). Această perioadă de referinţă nu poate fi modificată, aşa cum sugerează industria Uniunii, deoarece recalcularea tuturor contingentelor tarifare pe baza fluxurilor mai recente care fac obiectul măsurii ar fi contrară obiectivului de menţinere a fluxurilor comerciale tradiţionale.
(50)A se vedea considerentul 33 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/894 al Comisiei din 29 iunie 2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/159 de instituire a unor măsuri de salvgardare definitive împotriva importurilor de anumite produse siderurgice, JO L 206, 30.6.2020, p. 27: "În cele din urmă, Comisia observă, de asemenea, că perioada de referinţă utilizată pentru calcularea CT constituie unul dintre pilonii conceperii măsurilor stabilite ab initio prin regulamentul privind măsurile de salvgardare definitive şi că sfera de cuprindere a reexaminării nu cuprinde modificarea substanţială a structurii de bază a măsurilor."
SUBSECŢIUNEA 2:Majorarea taxei în afara contingentului
(132)Comisia observă că majorarea taxei în afara contingentului ar fi contrară obligaţiei de liberalizare progresivă a măsurii în temeiul articolului 19 alineatul (4) din regulamentul de bază privind măsurile de salvgardare şi al articolului 7 alineatul (4) din Acordul OMC privind măsurile de salvgardare.
SUBSECŢIUNEA 3:Principiul "primul venit, primul servit" pentru alocarea taxelor vamale
(133)În ceea ce priveşte cererea privind împărţirea proporţională a taxei în ziua epuizării contingentului, articolul 51 alineatul (4) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei (51) stabileşte că taxele se alocă pe o bază proporţională.
(51)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziţii din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2015/2447/oj).
(134)Industria Uniunii a afirmat că punerea în aplicare a unui astfel de sistem este totuşi posibilă. Fără a aduce atingere celor de mai sus, Comisia consideră că nu este practic să se introducă un regim bazat pe principiul "primul sosit, primul servit" pentru alocarea taxelor vamale. Un astfel de sistem s-ar baza pe identificarea calendarului exact al înregistrărilor importurilor, care, la rândul său, ar fi influenţat de factori externi, cum ar fi eficienţa şi rapiditatea celor 27 de autorităţi vamale naţionale în ceea ce priveşte înregistrarea importurilor. Prin urmare, Comisia consideră că o astfel de abordare nu ar fi în interesul Uniunii, deoarece ar putea crea incertitudini juridice substanţiale pentru importatorii din UE.
(135)Cu toate acestea, Comisia consideră că problema subiacentă, şi anume epuizarea foarte rapidă a anumitor contingente tarifare, adesea în termen de o zi, va fi abordată prin alte ajustări, în special prin introducerea unor plafoane pentru volumul maxim pe care o singură ţară îl poate exporta în cadrul contingentului tarifar rezidual în acele categorii în care are loc o astfel de epuizare rapidă.
SUBSECŢIUNEA 4:Gestionarea globală a contingentelor în anumite categorii
(136)Anumite părţi interesate au susţinut că respectivul contingent din anumite categorii ar trebui să fie globalizat pentru a facilita o utilizare completă a volumului alocat, asigurând în acelaşi timp o distribuţie echitabilă între toţi partenerii exportatori.
(137)Comisia observă că în regulamentul definitiv (52) s-a decis că un sistem de contingente tarifare specifice de ţară este cel mai adecvat sistem pentru a asigura fluxurile comerciale tradiţionale şi, prin urmare, a fost stabilit ca fiind implicit. Comisia a introdus gestionarea globală doar în circumstanţe excepţionale şi din cauza unor cereri justificate în mod corespunzător (53).
(52)A se vedea considerentul 146 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159 al Comisiei din 31 ianuarie 2019 de instituire a unor măsuri de salvgardare definitive împotriva importurilor de anumite produse siderurgice (JO L 31, 1.2.2019, p. 27, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2019/159/oj).
(53)De exemplu, categoria 8. A se vedea considerentul 53 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/894 al Comisiei din 29 iunie 2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/159 de instituire a unor măsuri de salvgardare definitive împotriva importurilor de anumite produse siderurgice (JO L 206, 30.6.2020, p. 27): http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2020/894/oj).
(138)Comisia consideră că părţile interesate nu au furnizat o justificare suficientă cu privire la motivul pentru care sistemul implicit nu este adecvat pentru categoriile specificate şi nici nu au demonstrat modul în care o astfel de ajustare ar servi interesului general al Uniunii.
SUBSECŢIUNEA 5:Reinstituirea contingentelor specifice de ţară pentru originile care exportă produse care fac obiectul unor taxe antidumping
(139)Industria Uniunii a susţinut că produsele siderurgice din China, în pofida faptului că fac obiectul măsurilor antidumping, continuă să intre pe piaţa UE la preţuri extrem de scăzute. Comisia observă că reintroducerea contingentelor specifice de ţară pentru China în categoriile în care aceste volume au fost redistribuite anterior din cauza prezenţei măsurilor antidumping nu va răspunde preocupărilor exprimate de industria Uniunii, deoarece importurile din China ar continua să intre pe piaţă, dar, în schimb, în cadrul unui contingent specific de ţară.
SUBSECŢIUNEA 1:Fluxurile comerciale tradiţionale afectate în categoria 1 din cauza plafoanelor
(140)O parte interesată (un producător-exportator din Egipt) a afirmat că plafonul de 15% din categoria 1 care a fost introdus în cea de a doua reexaminare în perspectiva prelungirii măsurilor a restricţionat fluxurile sale comerciale tradiţionale. Comisia observă că această afirmaţie nu este susţinută de niciun fel de date furnizate de partea interesată. Cu toate acestea, Comisia consideră, în urma propriei analize, că această afirmaţie este incorectă. Volumele istorice ale exporturilor Egiptului către UE nu depăşesc plafonul de 15% şi nici plafonul de 13%.
SUBSECŢIUNEA 2:Excluderea de la măsură pe baza acordurilor bilaterale
(141)În ceea ce priveşte cererea anumitor ţări exportatoare care au un acord bilateral cu Uniunea de a fi excluse din domeniul de aplicare al măsurii, Comisia ar dori să reamintească faptul că acordurile bilaterale în cauză nu impun excluderea importurilor din ţările respective de la aplicarea măsurii de salvgardare. Comisia a constatat că sunt îndeplinite condiţiile acestor acorduri bilaterale pentru ca importurile să facă obiectul unor măsuri de salvgardare adoptate în conformitate cu Acordul OMC privind măsurile de salvgardare.
(142)Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru măsuri de salvgardare instituit în temeiul articolului 3 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2015/478 şi, respectiv, al articolului 22 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2015/755,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT: