Regulamentul 471/13-mai-2014 de instituire a unor taxe compensatorii definitive la importurile de sticlă solară originară din... - Regulamentul 471/13-mai-2014

1.Deschiderea procedurii

(2)Procedura a fost deschisă de Comisie în urma unei plângeri depuse la 14 martie 2013 de către EU ProSun Glass (denumit în continuare "reclamantul") în numele unor producători reprezentând mai mult de 25 % din producţia totală de sticlă solară din Uniune. Plângerea conţinea elemente de probă prima facie care dovedeau subvenţionarea sticlei solare şi prejudiciul important pe care l-a cauzat, elemente pe care Comisia le-a considerat suficiente pentru a justifica deschiderea unei anchete.

(3)În conformitate cu articolul 10 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 597/2009 (denumit în continuare "regulamentul de bază"), înainte de deschiderea procedurii, Comisia a notificat guvernul Republicii Populare Chineze (denumit în continuare "guvernul chinez") că i-a fost transmisă o plângere, documentată corespunzător, în care se susţine că importurile subvenţionate de sticlă solară originară din RPC provoacă un prejudiciu important industriei din Uniune. Comisia a invitat guvernul chinez la consultări cu scopul de a clarifica situaţia privind conţinutul reclamaţiei şi de a ajunge la o soluţie reciproc acceptată.

2.Procedura antidumping desfăşurată în paralel

(7)Analizele prejudiciului efectuate în cadrul prezentei anchete antisubvenţie şi al anchetei antidumping desfăşurate în paralel se bazează pe aceeaşi definiţie a industriei din Uniune, pe aceiaşi producători reprezentativi din Uniune şi pe aceeaşi perioadă de anchetă şi a dus la concluzii identice, cu excepţia cazului în care se specifică altfel. Această metodă a fost considerată adecvată pentru raţionalizarea analizei prejudiciului şi pentru a obţine corelarea rezultatelor celor două proceduri. Din acest motiv, orice observaţii în legătură cu prejudiciul prezentate în cadrul uneia dintre proceduri au fost luate în considerare pentru ambele proceduri.

3.Părţile vizate de procedură

3.2.Eşantionarea producătorilor din Uniune

(13)În urma vizitelor de verificare desfăşurate, Comisia a decis să elimine una dintre cele cinci societăţi incluse în eşantion, întrucât aceasta nu a fost considerată reprezentativă pentru industria din Uniune, fiind singurul dintre cei opt producători respondenţi care se găsea în faza de pornire a activităţii. Prin urmare, Comisia a apreciat că există riscul ca în cazul includerii societăţii respective, indicatorii de prejudiciu, în special rentabilitatea, să nu poată oferi o reprezentare echitabilă a situaţiei industriei din Uniune.

(15)Trei producători din Uniune au solicitat, în temeiul articolului 29 din regulamentul de bază, ca identitatea lor să rămână confidenţială. Aceştia au susţinut că divulgarea identităţii lor ar putea crea efecte adverse semnificative pentru activităţile lor comerciale. Comisia a analizat motivele prezentate şi le-a acceptat cererea. Având în vedere numărul limitat de producători din Uniune, nici alte denumiri nu au fost făcute publice în documentul de notificare generală, deoarece acest lucru ar permite identificarea societăţilor care şi-au păstrat anonimatul.

3.3.Eşantionarea producătorilor-exportatori din RPC

4.Răspunsurile la chestionar şi vizitele de verificare

(24)Au fost trimise chestionare guvernului chinez şi producătorilor-exportatori incluşi în eşantion, producătorilor din Uniune incluşi în eşantion, tuturor importatorilor care s-au făcut cunoscuţi şi tuturor utilizatorilor care s-au făcut cunoscuţi. Guvernului chinez i-a fost trimisă, de asemenea, o anexă la chestionarul transmis şi i s-a solicitat să o prezinte băncilor comerciale de stat (state-owned commercial banks - SOCB) din RPC care au împrumutat fonduri societăţilor incluse în eşantion în cursul perioadei de anchetă. Guvernul chinez a declarat că a transmis anexa băncilor respective, dar că nu a primit niciun răspuns.

(26)Comisia a cercetat şi a verificat toate informaţiile furnizate de părţile interesate pe care le-a considerat necesare pentru stabilirea definitivă a subvenţionării, a prejudiciului rezultat şi a interesului Uniunii. Vizitele de verificare au fost efectuate după cum urmează:

(29)Guvernul chinez a afirmat că documentul de notificare nu respectă standardele prevăzute la articolele 22.3 şi 22.5 din Acordul privind subvenţiile şi măsurile compensatorii (ASMC), deoarece nu au putut fi stabilite în mod suficient de detaliat constatările şi concluziile autorităţii de anchetă. Autorităţile chineze nu au furnizat niciun exemplu concret care să susţină această presupusă disfuncţionalitate. Reanalizând documentul cu atenţie, Comisia consideră că el conţine informaţii suficiente pentru a-i da guvernului chinez posibilitatea de a-şi exercita dreptul la apărare.

PARTEA B:PRODUSUL ÎN CAUZĂ ŞI PRODUSUL SIMILAR

1.Produsul în cauză

(32)Produsul care face obiectul anchetei este sticla solară de tip "sticlă sodocalcică plană temperată", cu un conţinut de fier mai mic de 300 ppm, un factor de transmisie a luminii solare mai mare de 88 % (măsurat conform AM 1,5 300-2 500 nm), o rezistenţă la căldură până la 250 °C (măsurată în conformitate cu EN 12150), o rezistenţă la şocurile termice de

150 K (măsurată în conformitate cu EN 12150) şi având o rezistenţă mecanică de cel puţin 90 N/mm² (măsurată în conformitate cu standardul EN 1288-3) (numită în continuare "produsul în cauză" şi cunoscută sub denumirea de "sticlă solară"). Produsul în cauză se încadrează, în prezent, la codul NC ex 7007 19 80.

3.Definiţia produsului

(34)Un importator neafiliat a solicitat excluderea din sfera anchetei a sticlei pentru horticultură folosită pentru construirea serelor, susţinând că, pentru sere se foloseşte sticlă de dimensiuni foarte diferite, în timp ce sticla solară se produce numai la anumite dimensiuni standard. Importatorul a transmis, de asemenea, un certificat din care reiese că o parte din importurile sale au ca obiect sticla cu conţinut de fier mai mare de 300 ppm. Ca urmare, aceste importuri nu se încadrează în definiţia produsului. În ceea ce priveşte restul importurilor sale, Comisia consideră că, în pofida diferenţei de dimensiuni, foile de sticlă respective pot fi utilizate şi ca sticlă solară. De exemplu, în scopul eludării taxei vamale, importatorii ar putea comanda foi de sticlă mai mari decât cele de care au nevoie, pe care apoi să le taie în interiorul Uniunii. Prin urmare, sticla pentru horticultură cu conţinut de fier mai mic de 300 ppm face parte din produsul în cauză.

(36)Cu toate acestea, pe baza probelor prezentate, se pare că cea mai mare parte a sticlei importate de acest importator nu are toate caracteristicile tehnice ale sticlei solare descrise mai sus. În special, şase tipuri de sticlă importată au un conţinut de fier cu mult mai mare decât 300 ppm, în timp ce un singur tip de sticlă importată are un conţinut de fier mai mic de 300 ppm, însă factorul de transmisie a luminii solare este semnificativ mai mic decât minimul de 88 % necesar pentru a fi definită ca sticlă solară.

(37)Chiar dacă aceste tipuri de sticlă nu îndeplinesc una dintre caracteristicile tehnice ale sticlei solare descrise mai sus, importatorul a afirmat că acestea sunt conforme cu clasificarea iniţială a sticlei solare, şi anume "sticlă sodocalcică plană temperată". Cu toate acestea, Comisia consideră că în sfera anchetei se încadrează numai acele tipuri de sticlă care îndeplinesc toate caracteristicile tehnice ale sticlei solare. În consecinţă, toate tipurile de sticlă menţionate mai sus şi importate de către acest importator sunt în afara domeniului de aplicare al anchetei.

(39)În urma notificării, acelaşi importator a susţinut că neexcluderea din domeniul de aplicare al anchetei a sticlei solare care poate fi utilizată ca sticlă pentru mobilier cauzează întârzieri şi sarcini administrative suplimentare pentru întreprinderi. Se pare că acest lucru se datorează faptului că societăţile au obligaţia de a trimite rapoarte de încercare autorităţilor vamale din Uniune de fiecare dată când doresc să afle dacă bunurile importate fac obiectul măsurilor.

(40)Comisia consideră că aceste tipuri de sticlă nu ar trebui să fie excluse din domeniul de aplicare al anchetei, deoarece sticla solară poate avea utilizări horticole şi pentru mobilier. Pentru a asigura protecţia adecvată a industriei din Uniune împotriva efectelor prejudiciabile ale subvenţiilor care fac obiectul unor măsuri compensatorii, trebuie evitate lacunele care pot permite eludarea normelor legale. Efectul pozitiv al protecţiei adecvate compensează efectul negativ al sarcinilor administrative suplimentare care probabil că revin importatorului respectiv.

(41)Acelaşi importator a susţinut, de asemenea, că sticla flotată (sticlă turnată pe baie de metal topit) ar trebui exclusă din definiţia produsului, deoarece are un proces de producţie diferit de cel al sticlei turnate, care este percepută de către importator ca singurul tip de sticlă solară. Importatorul a declarat că sticla flotată (sticlă turnată pe baie de metal topit) pentru produse de mobilier nu poate fi utilizată ca sticlă solară şi, prin urmare, trebuie exclusă din sfera anchetei. Cu toate acestea, sticla flotată (sticlă turnată pe baie de metal topit) nu poate fi exclusă din sfera anchetei, deoarece prezintă toate caracteristicile tehnice menţionate anterior. Documentele confidenţiale furnizate de părţile interesate în cursul anchetei au arătat că sticla flotată (sticlă turnată pe baie de metal topit) poate fi utilizată ca sticlă solară şi este fabricată atât de industria din Uniune, cât şi de către exportatorii chinezi. Acest lucru este confirmat de informaţii disponibile public pe internet. (¹) Prin urmare, sticla flotată (sticlă turnată pe baie de metal topit) rămâne în domeniul de aplicare al anchetei.

PARTEA C:SUBVENŢIA

1.Introducere

(44)Guvernul chinez a inclus industria sticlei solare printre industriile "strategice" în cel de al 12-lea plan cincinal (²). Guvernul chinez a emis, de asemenea, un document politic specific, Cel de al 12-lea plan cincinal pentru industria fotovoltaică solară, care stabileşte că sticla este un material auxiliar esenţial pentru industria fotovoltaică, motiv pentru care este necesară producţia în plan intern. Planul prevede că guvernul va sprijini dezvoltarea întreprinderilor din domeniu şi inovarea tehnologică şi va direcţiona fonduri către această industrie.

(45)În urma notificării, guvernul chinez a contestat citarea de către Comisie a celui de al 12-lea plan cincinal în contextul sticlei solare. Această contestare a fost respinsă, deoarece planul menţionează în mod explicit sticla solară în capitolul 9 coloana 6, referitor la "domeniile cheie de dezvoltare a producţiei". Cel de al 12-lea plan cincinal stabileşte clar priorităţile guvernului chinez pentru perioada respectivă şi una dintre aceste priorităţi este fabricarea de sticlă solară.

(46)În urma notificării, guvernul chinez a contestat interpretarea dată de Comisie "celui de al 12-lea plan cincinal pentru industria fotovoltaică solară", declarând că aceasta nu susţine concluziile Comisiei. Totuşi, această contestare a fost respinsă, deoarece, în mod evident, contrazice informaţiile primite de la alte departamente ale autorităţilor chineze. În timpul vizitei la guvernul chinez, autorităţile din Ministerul Industriei şi Tehnologiei Informaţiei ("MIIT") au explicat că sticla solară este acoperită de acest plan, care se axează puternic pe îmbunătăţirea calităţii, deoarece buna calitate a sticlei solare este vitală pentru promovarea industriei fotovoltaice.

(47)Importanţa inovării şi a noilor materiale, în general, este menţionată în cel de al 12-lea Program cincinal de inovare în domeniul tehnologiilor industriale (¹), care are ca scop aplicarea planului cincinal şi, de asemenea, a Planului de dezvoltare ştiinţifică şi tehnologică pe termen lung (²). Accentul puternic pus pe inovarea tehnologică include dezvoltarea de noi materiale. În acest context, există şi o trimitere specifică la sticla solară.

(48)În urma notificării, guvernul chinez a contestat concluziile Comisiei, afirmând că sticla solară nu a fost menţionată în niciunul din aceste documente. Comisia ia act de faptul că aceste documente sunt destinate să ofere asistenţă specială întreprinderilor de înaltă tehnologie, aşa cum s-a arătat la considerentele 401 şi 402 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1239/2013 (³) al Consiliului (denumit în continuare "regulamentul privind panourile solare"), când guvernul chinez a prezentat aceleaşi argumente. Ambele documente pun în aplicare cel de al 12-lea plan cincinal şi planul pentru sectorul fotovoltaic solar şi acordă asistenţă întreprinderilor cu înaltă tehnologie şi tehnologie nouă, categorie care include mulţi producători de sticlă solară.

(49)Decizia nr. 40 a Consiliului de Stat privind promulgarea şi punerea în aplicare a dispoziţiilor provizorii privind promovarea adaptării structurilor industriale (care, împreună cu "Dispoziţiile provizorii privind promovarea adaptării structurilor industriale" anexate, este denumită în continuare Decizia nr. 40) afirmă că guvernul chinez va sprijini în mod activ dezvoltarea noii industrii energetice şi va accelera dezvoltarea energiei solare (⁴), trasează tuturor instituţiilor financiare sarcina de a oferi sprijin de tip credit numai proiectelor încurajate (categorie în care se încadrează proiectele fotovoltaice) şi promite că se vor pune în aplicare şi "alte politici preferenţiale privitoare la proiectele încurajate" (⁵).

(50)În urma notificării, guvernul chinez a contestat interpretarea Comisiei atât a articolului 5, cât şi a articolului 17 din Dispoziţiile provizorii privind promovarea adaptării structurilor industriale. Guvernul chinez a afirmat că articolul 5 nu menţionează sticla solară. Totuşi, dat fiind faptul că acesta se referă la încurajarea utilizării energiei solare, care necesită sticlă solară, Comisia consideră că prin aceasta se include sticla solară în cadrul dispoziţiilor temporare.

(52)În cursul inspectării societăţilor incluse în eşantion sau în timpul vizitei la guvernul chinez, nu s-au găsit dovezi că această dispoziţie a fost respectată. Băncile în cauză nu au cooperat la anchetă pentru a permite ca această dispoziţie să fie testată şi verificată. De fapt, ancheta a arătat că anumite întreprinderi au avantaje ce decurg din politicile de împrumuturi în condiţii preferenţiale. Prin urmare, Comisia respinge afirmaţia guvernului chinez conform căreia împrumuturile acordate industriei producătoare de sticlă solară au fost acordate "în conformitate cu principiile creditării". Ideea principală este că toate instituţiile financiare au obligaţia să acorde credite industriilor încurajate, care includ fabricarea de sticlă solară, şi că ajutorul se acordă de facto în condiţii preferenţiale.

(53)În 2011, Comisia Naţională pentru Dezvoltare şi Reformă (denumită în continuare "CNDR"), a recomandat Consiliului de stat revizuirea programului din Decizia nr. 40. Consiliul de Stat a emis Decizia nr. 9 a Consiliului de Stat privind promulgarea şi punerea în aplicare a catalogului liniilor directoare de adaptare a structurilor industriale (denumită în continuare "Decizia nr. 9"). Acest document "încurajează activ" guvernul chinez şi agenţiile publice "să îndrume dezvoltarea industriilor relevante, să optimizeze modernizarea structurii industriale". Punctul 12.2 din Decizia nr. 9 menţionează în mod explicit încurajarea producţiei de "sticlă flotată ultratransparentă pentru industria energiei solare".

(54)Planul naţional de dezvoltare a ştiinţei şi tehnologiei pe termen mediu şi lung (2006-2020), adoptat de guvernul chinez, promite să "pună pe primul loc politica financiară", "să încurajeze instituţiile financiare să sprijine prin credite preferenţiale principalele proiecte naţionale de industrializare din domeniul ştiinţei şi tehnologiei", "să încurajeze instituţiile financiare să îmbunătăţească şi să consolideze serviciile financiare furnizate întreprinderilor de înaltă tehnologie" şi să "pună în aplicare politici fiscale preferenţiale pentru a promova dezvoltarea de întreprinderi de înaltă tehnologie".

(55)Producţia de sticlă solară se încadrează în definiţia întreprinderii de înaltă tehnologie, aşa cum arată şi numărul de producători cu statut de înaltă tehnologie şi tehnologie nouă şi este o industrie într-adevăr nouă, atât în China, cât şi în Uniune. În acest context, Comisia ar dori să sublinieze faptul că una dintre societăţile cuprinse în eşantion a primit un grant specific din partea Comisiei Naţionale pentru Dezvoltare şi Reformă ("CNDR"), o recompensă pentru inovare în domeniul sticlei solare, ceea ce arată clar interesul guvernului chinez în acest sector de înaltă tehnologie.

2.Alte sisteme de subvenţii identificate

(57)În timpul inspectării societăţilor incluse în eşantion, analiza documentelor lor interne a scos la lumină subvenţii din partea autorităţilor guvernamentale de la nivel provincial, orăşenesc, regional sau districtual. Aceste subvenţii nu au fost menţionate în mod specific în plângere. Pe baza informaţiilor puse la dispoziţia Comisiei, nu este clar dacă acestea sunt subvenţii ad-hoc sau provin din programele locale de subvenţionare. În orice caz, dat fiind caracterul local al acestor sisteme, nu era de aşteptat, în mod rezonabil, ca reclamanţii să cunoască detaliile acestor subvenţii şi, prin urmare, în plângere nu există nicio menţiune directă referitoare la ele.

(58)Comisia a propus consultări suplimentare cu guvernul chinez pe tema acestor alte subvenţii, care sunt specifice unei întreprinderi sau unei localizări şi a căror existenţă a fost constatată în registrele societăţilor comerciale incluse în eşantion în cursul vizitelor de verificare, fără a fi enumerate în plângere. Aceste consultări au fost propuse de Comisie pentru a asigura anchetei desfăşurarea cuvenită. Guvernul chinez a declinat oferta, susţinând că o astfel de cerere nu ar fi în conformitate cu Acordul privind subvenţiile şi măsurile compensatorii ("ASMC").

(59)Comisia consideră că aceste alte subvenţii sunt strâns legate de tipurile de măsuri şi practici menţionate în plângere şi în avizul de deschidere. Măsurile implică acelaşi tip de contribuţie financiară şi de avantaje în ceea ce priveşte produsul în cauză şi, prin urmare, se încadrează în definiţia "practicii sau practicilor de subvenţionare care vor fi investigate" despre care articolul 22 alineatul (2) punctul (iii) din ASMC cere să fie specificate în avizul de deschidere. Sistemele menţionate în avizul de deschidere nu sunt exhaustive, ceea ce determină formularea "subvenţiile constau, printre altele, în... ", în secţiunea 3. Prin urmare, Comisia a ajuns la concluzia că aceste subvenţii suplimentare intră în domeniul de aplicare al prezentei proceduri.

(60)În urma notificării, guvernul chinez a contestat interpretarea Comisiei privitoare la ASMC şi a afirmat că, în opinia sa, Comisia nu dispune de niciun temei juridic pentru a lua măsuri compensatorii împotriva unei subvenţii specifice, legate de unul dintre producătorii din eşantion, chiar dacă aceasta este legată direct de practica de subvenţionare identificată de către reclamanţi. Comisia nu este de acord cu interpretarea guvernului chinez privitoare la acest aspect al ASMC. În cazul în care reclamanţii au identificat o practică de subvenţionare şi, împreună cu exemple de sisteme naţionale, beneficii locale se regăsesc în practica de subvenţionare respectivă, Comisia consideră că are dreptul să instituie măsuri compensatorii cu privire la orice beneficii constatate. În special, acest lucru este valabil în cazul în care modul de funcţionare, natura şi efectele beneficiilor constatate sunt aceleaşi ca cele ale altor programe deja identificate în plângerea şi în avizul de deschidere.

3.Lipsa cooperării şi utilizarea datelor disponibile

(62)Guvernul chinez a răspuns la data de 26 decembrie 2013 că nu este de acord cu utilizarea articolului 28 împotriva "băncilor presupuse a fi deţinute de stat", dar nu a contestat faptul că băncile nu au prezentat niciun răspuns la chestionar. Guvernul chinez nu a contestat nici faptul că aceste bănci sunt deţinute de stat. Prin urmare, Comisia nu a avut altă opţiune decât să utilizeze cele mai bune date disponibile acolo unde era de presupus că vor exista informaţii furnizate de SOCB în cauză.

(63)După notificare, guvernul chinez a contestat utilizarea articolului 28 pentru a înlocui informaţiile solicitate în apendicele trimis către băncile comerciale deţinute de stat (SOCB). Comisia nu contestă faptul că informaţiile au fost furnizate de guvernul chinez în cadrul prezentei anchete, iar Comisia a analizat şi le-a luat în considerare în cazul în care a fost necesar. Cu toate acestea, atunci când nici guvernul chinez, nici băncile comerciale deţinute de stat şi nici societăţile nu pot furniza informaţii, de exemplu cu privire la bonitatea financiară, Comisia a trebuit să utilizeze "datele disponibile", în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază.

(64)În ceea ce priveşte celelalte subvenţii care nu sunt menţionate în avizul de deschidere prin trimitere la un anumit program, şi care au fost constatate în cursul vizitelor de verificare la producătorii exportatori incluşi în eşantion, Comisia a utilizat toate dovezile disponibile pentru a ajunge la concluziile sale. Aceste subvenţii constatate au fost incluse în tipurile de măsuri şi de practici descrise în avizul de deschidere, iar Comisia a oferit autorităţilor chineze consultări suplimentare cu privire la aceste subvenţii, fără ca oferta să fie acceptată. Comisia consideră că aceste subvenţii sunt strâns legate de tipurile de măsuri şi de practici menţionate în plângere şi în avizul de deschidere.

(65)După notificare, guvernul chinez a contestat concluziile Comisiei referitoare la subvenţiile constatate în timpul inspectării societăţilor incluse în eşantion şi la alte aspecte legate de sistemele de subvenţii. Comisia ar dori să clarifice faptul că nu a pus în aplicare articolul 28 în aceste cazuri. Acolo unde cooperarea a fost satisfăcătoare, dar nu au putut fi furnizate informaţii - de exemplu, temeiul juridic precis pentru o subvenţie cu caracter ocazional -, probele furnizate de societatea în cauză au fost utilizate pentru a decide dacă aceasta a fost sau nu o subvenţie pasibilă de măsuri compensatorii.

(66)Guvernul chinez afirmă, de asemenea, că Comisia nu a furnizat în notificare suficiente informaţii privind cazurile în care a utilizat cele mai bune date disponibile în temeiul articolului 28 din regulamentul de bază. Această afirmaţie se referă, de fapt, la utilizarea concluziilor anchetelor anterioare în care a fost examinată aceeaşi subvenţie. În acest caz, Comisia a făcut trimitere la considerentele respective din regulamentul în cauză şi a rezumat argumentele prezentate deja.

(67)Guvernul chinez constată că notificarea nu descrie în detaliu vreuna dintre subvenţiile ocazionale constatate la societăţile incluse în eşantion. S-a procedat astfel în mod special pentru a proteja confidenţialitatea informaţiilor comerciale, furnizate Comisiei de societăţile din eşantion şi nu mai este posibil niciun alt rezumat neconfidenţial. O notificare confidenţială completă a fost prezentată fiecărui producător-exportator inclus în eşantion. În cazul în care producătorul-exportator inclus în eşantion a specificat temeiul juridic, acesta a fost menţionat în notificarea care i-a fost transmisă. În orice caz, atunci când s-au propus consultări guvernului chinez cu privire la aceste subvenţii, i s-a oferit acestuia şi posibilitatea de a furniza informaţii suplimentare relevante, ceea ce nu s-a întâmplat.

4.Sistemele care fac obiectul anchetei

(68)Comisia a trimis chestionare guvernului chinez şi producătorilor-exportatori incluşi în eşantion, solicitând informaţii cu privire la sistemele următoare, despre care se presupune că sunt implicate în acordarea de subvenţii pentru industria sticlei solare:

5.Împrumuturi preferenţiale de susţinere a politicilor, alte finanţări, garanţii şi asigurări

5.1.Împrumuturi preferenţiale

a)Introducere

(69)Comisia a trimis guvernului chinez o anexă spre a fi prezentată SOCB, băncilor publice de dezvoltare şi instituţiilor financiare aflate în proprietate privată care au împrumutat bani societăţilor comerciale incluse în eşantion în perioada de anchetă. Guvernul chinez a informat Comisia că a făcut acest lucru, dar nu a primit răspuns. După cum s-a menţionat mai sus, Comisia a prevenit în consecinţă guvernul chinez că, din cauza acestei lipse de cooperare, va aplica articolul 28 şi va utiliza datele disponibile pentru a-şi formula concluziile privind acest aspect.

c)Constatările anchetei

(71)Anchetele antisubvenţie anterioare referitoare la RPC au ajuns la concluzia că sistemul bancar din China este dominat de bănci aflate în proprietatea statului sau de bănci în care statul are un interes majoritar. Ambele categorii sunt considerate "SOCB". De asemenea, Comisia a constatat că SOCB exercită autoritate guvernamentală. Comisia nu a descoperit indicii că situaţia s-ar fi schimbat. Astfel cum s-a menţionat în considerentul 161 din Regulamentul (UE) nr. 1239/2013 al Consiliului (denumit în continuare "regulamentul privind panourile solare"), care reprezintă cea mai recentă anchetă pe această temă, primele cele mai mari cinci SOCB (Agricultural Bank, Bank of China, China Construction Bank, Bank of Communications şi ICBC) reprezintă mai mult de 50 % din sectorul bancar în ceea ce priveşte valoarea bilanţului.

(73)În urma notificării, guvernul chinez a contestat această concluzie, afirmând că Comisia nu a prezentat motivele pentru care a considerat că băncile chineze deţinute de stat sunt organisme publice. Comisia respinge această afirmaţie, deoarece motivele pentru care băncile comerciale deţinute de stat sunt organisme publice figurează în considerentele 158-168 din regulamentul privind panourile solare şi guvernul chinez nu a furnizat nicio informaţie care să contrazică cele mai bune date disponibile. În rezumat:

(75)Ca şi în anchetele anterioare, Comisia a încercat să verifice rolul jucat de guvernul chinez şi în special de banca centrală, denumită Banca Populară a Chinei (denumită în continuare "BPC"), pe pieţele financiare şi în sectorul bancar în ceea ce priveşte împrumuturile acordate industriei sticlei solare. Deşi cooperarea cu guvernul chinez şi cu BPC a fost, în general, satisfăcătoare, BPC nu a furnizat textul integral al "Circularei privind aspectele referitoare la ajustarea ratelor dobânzii pentru depozite şi împrumuturi" [Yinfa (2004) 251], care stabileşte praguri şi plafoane ale ratei dobânzii pentru împrumuturi şi depozite. Pentru împrumuturile acordate de bănci comerciale (atât în cazul SOCB, cât şi al băncilor private) şi împrumuturile acordate de bănci de dezvoltare publice, circulara stabileşte numai pragul. Pentru împrumuturile preferenţiale şi împrumuturile pentru care guvernul chinez adoptă norme specifice, circulara prevede că ratele dobânzilor nu pot fluctua în sens crescător. Limita superioară exactă este stabilită în normele specifice aplicabile acestor împrumuturi.

(76)În timpul vizitei la guvernul chinez, BPC a declarat că documentul nu poate fi furnizat deoarece nu a fost la dispoziţia publicului pe site-ul său internet. Cu ajutorul unei căutări pe internet s-a găsit, totuşi, o copie a circularei, precum şi o traducere în limba engleză, într-un pachet de documente prezentate de guvernul chinez autorităţilor australiene, în urmă cu câţiva ani (¹). În absenţa unui exemplar oficial obţinut direct de la guvernul chinez, Comisia a considerat această versiune ca fiind un exemplar autentic şi complet al circularei în cauză.

(77)Circulara arată că BPC a influenţat stabilirea ratei dobânzii la împrumuturi acordate în timpul PA de către SOCB din RPC. Guvernul chinez a explicat că, în iulie 2013, BPC a desfiinţat atât pragurile, cât şi plafoanele pentru dobânzile la împrumuturi. Informaţia a fost reţinută, dar întrucât acest lucru s-a petrecut după încheierea perioadei de anchetă, nu sunt afectate concluziile expuse aici. În orice caz, pragul ratei dobânzii valabil în perioada de anchetă nu este singurul argument pentru care Comisia consideră SOCB ca fiind organisme publice. Concluziile din considerentele 158-168 din regulamentul privind panourile solare rămân aplicabile.

(78)În urma notificării, guvernul chinez a formulat mai multe observaţii referitoare la "Circulara YINFA (2004) 251", fără să ofere o explicaţie a motivului pentru care textul integral al acesteia nu i-a fost furnizat Comisiei şi fără să confirme dacă textul prezentat autorităţilor australiene şi găsit de Comisie era textul exact. După cum s-a constatat anterior, în ancheta privind panourile solare, circulara stabileşte în mod clar instrucţiunile BPC către bănci în privinţa împrumuturilor. După cum s-a afirmat în anchetele anterioare, conţinutul circularei este important pentru înţelegerea rolului jucat de BPC şi de guvernul chinez în materie de bănci şi împrumuturi.

(81)Aceasta diferă de interpretarea dată de guvernul chinez articolului 34 din ancheta privind panourile solare, unde acesta l-a descris drept "neutru". Comisia nu este de acord cu evaluarea guvernului chinez. Comisia consideră, iar guvernul chinez nu a demonstrat altfel, că politicile privind economia naţională sunt prezentate în cel de al 12-lea plan cincinal şi în planul special pentru sectorul fotovoltaic, şi că instituţiile financiare sunt încurajate să acorde împrumuturi industriilor stimulate, precum sectorul sticlei solare.

(82)Guvernul chinez a atras atenţia Comisiei cu privire la alte articole din Legea bancară, şi anume articolele 4, 5 şi 7, care ar trebui să garanteze că creditele sunt acordate fără interferenţe şi după o evaluare de credit. Comisia recunoaşte că aceste articole există, dar observă că guvernul chinez, băncile şi societăţile incluse în eşantion nu au fost în măsură să demonstreze că împrumuturile au fost făcute fără interferenţe, având în vedere acordarea de împrumuturi preferenţiale industriei sticlei solare - şi cu evaluare de credit - deoarece, în pofida cerinţei, nu au fost furnizate probe şi nici nu s-au găsit acorduri de împrumut sau evaluări de risc, inclusiv rating de credit, în niciunul dintre împrumuturile furnizate oricărui producător-exportator inclus în eşantion.

(83)În al doilea rând, băncile au obligaţia de a acorda sprijin prin creditare industriilor încurajate, în temeiul Deciziei nr. 40 şi al Deciziei nr. 9, care au putere de lege. Guvernul chinez a confirmat în cursul inspecţiei desfăşurate la Ministerul Comerţului că industria sticlei solare este o industrie încurajată. Acest lucru este în conformitate cu Catalogul de îndrumări pentru restructurare pe anul 2011, care a fost furnizat de guvernul chinez în răspunsul său la chestionar şi unde sticla solară este clasificată printre categoriile încurajate.

(85)În urma notificării, guvernul chinez a contestat evaluarea Comisiei privind impactul Deciziei nr. 40 şi al reglementărilor aferente, precum şi al Deciziei nr. 9. Comisia reafirmă că în interpretarea sa privind atât Decizia nr. 40 cât şi reglementările anexate, acestea stabilesc necesităţile economiei naţionale. Ele prevăd o strategie pentru guvern şi pentru sectorul financiar, şi în special împrumuturi directe acordate de instituţiile financiare industriilor încurajate, cum ar fi sticla solară.

(86)S-a solicitat guvernului chinez să clarifice statutul juridic al unei decizii a Consiliului de Stat, cum este Decizia nr. 40. Singurul răspuns primit a fost că aceasta este un regulament emis de Consiliul de Stat şi nu face parte din legislaţia chineză. Cu toate acestea, guvernul chinez nu a furnizat nicio probă care să susţină acest argument. Poziţia adoptată de guvernul chinez este în contradicţie cu informaţiile publice disponibile, care descriu Consiliul de Stat ca fiind cea mai înaltă autoritate administrativă, cu putere de elaborare a normelor administrative. Potrivit acestor surse, deciziile emise de Consiliul de Stat sunt norme obligatorii din punct de vedere juridic (¹). Pe baza datelor disponibile, Comisia consideră, deci, că Decizia nr. 40 şi deciziile de punere în aplicare anexate acesteia, cum ar fi Decizia nr. 9, sunt regulamente administrative şi, prin urmare, fac parte din legislaţia chineză.

(89)Articolul 34 din Legea bancară se aplică şi băncilor private din China. Guvernul chinez şi părţile interesate nu au furnizat probe care să ateste că nu mai este aplicabilă concluzia privind situaţia juridică la care s-a ajuns în considerentul 174 din regulamentul privind panourile solare, şi anume că guvernul chinez le trasează sarcini în acelaşi mod ca şi băncilor de stat. Articolul 34 din Legea bancară prevede că băncile au sarcina "de a-şi desfăşura activitatea de acordare de împrumuturi în funcţie de necesităţile economiei naţionale şi ale dezvoltării sociale şi în spiritul politicilor industriale de stat" (¹). În aceste circumstanţe, astfel cum este prevăzut în considerentul 188 din regulamentul privind panourile solare, strategia de acordare a împrumuturilor atât de SOCB, cât şi de băncile private este decisă de către guvernul chinez.

(96)În ceea ce priveşte specificitatea, Comisia observă că guvernul chinez direcţionează acordarea de împrumuturi preferenţiale către un număr limitat de sectoare, iar industria sticlei solare, ca parte din industria fotovoltaică, este una dintre ele, astfel cum se prezintă în detaliu în considerentul 172 din regulamentul privind panourile solare. Guvernul chinez a inclus industria sticlei solare printre industriile "strategice" în cel de al 12-lea plan cincinal. Decizia nr. 40 prevede că guvernul chinez va sprijini în mod activ dezvoltarea de noi sectoare producătoare de energie şi va accelera dezvoltarea energiei solare. Tuturor instituţiilor financiare li se trasează sarcina de a sprijini prin creditare numai proiectele încurajate, categorie în care intră proiectele legate de sticla solară. De asemenea, această decizie promite punerea în aplicare a "altor politici preferenţiale în proiectele încurajate".

(97)În urma notificării, guvernul chinez a contestat constatarea specificităţii şi în special interpretarea de către Comisie a celui de al 12-lea plan cincinal, declarând că aceasta "nu are nicio valoare juridică, deoarece acesta nu este un document obligatoriu". Comisia nu este de acord cu această afirmaţie şi observă că guvernul chinez a formulat aceleaşi afirmaţii în cadrul anchetelor anterioare, ele fiind şi atunci respinse. În cel de al 12-lea plan cincinal se afirmă că acesta a fost "dezbătut şi aprobat de Congresul Naţional al Poporului şi are efect de lege."

(100)Ca şi în anchetele anterioare, Comisia a încercat să verifice evaluările riscului de credit efectuate de băncile care au împrumutat bani societăţilor incluse în eşantion în perioada de anchetă. Societăţile bancare nu au furnizat nicio dovadă în privinţa ratingului lor de credit şi băncile nu au cooperat la anchetă. Prin urmare, Comisia nu a putut avea la dispoziţie nicio dovadă că împrumuturile acordate întreprinderilor producătoare de sticlă solară s-au bazat pe o evaluare a riscurilor şi că stabilirea ratei dobânzii s-a făcut ca rezultat al acestui exerciţiu.

(103)Apoi, Comisia a ajustat rata dobânzii BPC pentru a ţine seama de riscul de credit al societăţilor în cauză. Cu toate acestea, ele nu au furnizat niciun rating de credit independent sau informaţii similare care să permită Comisiei să calculeze un rating de credit. Pentru orice eventualitate, Comisia a stabilit în anchetele anterioare că ratingurile de credit ale întreprinderilor chinezeşti sunt distorsionate de sprijinul guvernamental şi că nu există dovezi ale vreunei evaluări de risc relevante a debitorilor. Prin urmare, Comisia a urmat aceeaşi metodologie ca şi în cazul anchetei privind panourile solare şi a acordat tuturor societăţilor în cauză doar gradul "BB" (cel mai înalt calificativ din categoria împrumuturilor speculative, astfel cum este definit de Societatea de rating de credit Bloomberg).

(110)În sfârşit, guvernul chinez a solicitat mai multe informaţii privind motivele pentru care Comisia a considerat că producătorii-exportatori incluşi în eşantion ar avea ratingul de credit BB. S-a ales ratingul de credit BB deoarece Comisia nu a primit nicio dovadă că a fost calculat vreun rating pentru vreunul dintre producătorii-exportatori incluşi în eşantion, din cauza lipsei de cooperare din partea băncilor în cauză. Ratingul de credit BB nu are efecte adverse şi, de fapt, este favorabil societăţilor incluse în eşantion, deoarece reprezintă cel mai bun rating pentru categoria speculativă (non-investment grade) de pe pieţele financiare.

(111)În temeiul articolului 28, Comisia a fost obligată să folosească cele mai bune date disponibile, care au fost preluate din concluziile regulamentului privind panourile solare, unde se utilizează un rating de credit BB pentru societăţile incluse în eşantion. Această abordare a fost considerată rezonabilă în acest caz şi după notificare nu s-a primit nicio probă care să ateste că societăţile incluse în eşantion li s-ar fi acordat alt rating de către băncile în cauză.

d)Concluzie

(112)Pe baza celor de mai sus, Comisia conchide că industria sticlei solare din China a beneficiat de împrumuturi preferenţiale în PA, atât de la bănci de stat, cât şi de la bănci private. Finanţarea industriei sticlei solare constituie o subvenţie în sensul regulamentului de bază, deoarece există

(115)Această afirmaţie a fost respinsă. După cum s-a arătat mai sus, având în vedere lipsa de cooperare din partea băncilor din RPC, Comisia a fost obligată să utilizeze prevederile articolului 28 şi cele mai bune date disponibile. Ancheta privind panourile solare este cea mai recentă şi conţine cele mai recente constatări privind subvenţionarea în China. Panourile solare nu constituie acelaşi produs ca şi sticla solară, dar ambele fac parte din acelaşi nou sector energetic şi sunt reglementate de aceleaşi documente de planificare guvernamentale. În absenţa altor informaţii, prin urmare, este adecvată utilizarea constatărilor din ancheta privind panourile solare drept "cele mai bune date disponibile". Guvernul chinez a susţinut, de asemenea, că au avut loc modificări semnificative între ancheta privind panourile solare şi cea de faţă, în special ridicarea pragului pentru rata dobânzii de către BPC în iulie 2013. Această afirmaţie a fost respinsă, deoarece concluziile anchetei privind panourile solare se referă la acea perioadă de anchetă, tot astfel cum ancheta de faţă se referă la propria perioadă de anchetă. În ambele cazuri, ridicarea pragului a avut loc după sfârşitul ambelor perioade de anchetă şi, prin urmare, nu afectează utilizarea articolului 28 şi a constatărilor anchetei privind panourile solare ca reprezentând "cele mai bune date disponibile".

(117)În urma notificării, una dintre societăţile incluse în eşantion a contestat concluzia Comisiei şi a afirmat că Comisia nu a solicitat societăţii să îşi prezinte ratingul de credit independent. Cu toate acestea, Comisia i-a solicitat să furnizeze toate informaţiile referitoare la împrumuturile pe care le-a primit, dar societatea nu a furnizat un rating de credit independent. În cazul în care societatea dispunea de astfel de informaţii, având în vedere afirmaţiile din plângere şi informaţiile solicitate în chestionar, ar fi trebuit să le furnizeze. Şi în special având în vedere informaţiile din notificare, în cazul în care aceasta dispunea de un rating de credit independent, ar fi trebuit să-l prezinte imediat. Prin urmare, acest argument a fost respins.

e)Calculul valorii subvenţiei

(118)Articolul 6 litera (b) din regulamentul de bază prevede că avantajul generat de împrumuturile preferenţiale ar trebui să fie calculat ca diferenţa dintre suma pe care întreprinderea beneficiară o plăteşte pentru împrumutul acordat de autorităţile publice şi suma pe care ar plăti-o pentru un împrumut comercial comparabil pe care l-ar putea obţine efectiv pe piaţă. După cum s-a menţionat, în absenţa oricărei evaluări relevante a riscurilor, Comisia a stabilit o valoare de referinţă pe piaţă pentru dobânzi la împrumuturi comerciale comparabile.

6.Programe de granturi

6.1.Programe de granturi specifice şi subvenţii

a)Introducere

(123)Societăţile incluse în eşantion au primit un număr mare de granturi ocazionale de la diferite autorităţi guvernamentale situate la mai multe niveluri de guvernare, ceea ce constituie primirea unui avantaj în cursul PA. Aceste informaţii au fost obţinute în cursul verificării societăţilor în cauză şi nu au fost divulgate în răspunsurile la chestionar ale societăţilor respective, nici nu au fost prezentate în răspunsul la chestionar oferit de guvernul chinez, aşa cum a fost solicitat. În plângere s-a susţinut că producătorii de sticlă solară au primit granturi ocazionale din partea unor organisme de la nivel de provincie şi de la nivel local şi că aceste granturi au conferit un avantaj deoarece banii sunt primiţi fără o abordare adecvată. (¹) De asemenea, avizul de deschidere stabileşte în mod clar că "programele de granturi" sunt o practică de subvenţionare folosită pentru a sprijini industria sticlei solare.

b)Temei juridic

(124)Aceste granturi au fost acordate întreprinderilor de către autorităţile guvernamentale de la nivel naţional, provincial, orăşenesc, judeţean sau districtual şi toate par să fie specifice întreprinderilor în cauză sau specifice din perspectiva locului sau a tipului de industrie. În cele mai multe cazuri, nu a fost prezentat nivelul de detaliu juridic pentru legislaţia exactă în temeiul căreia au fost acordate aceste avantaje, în cazul în care a existat vreun temei juridic, deşi Comisia a primit adesea, dar nu întotdeauna, o copie a unui document eliberat de o autoritate guvernamentală care a însoţit grantul.

c)Constatările anchetei

(127)O altă societate inclusă în eşantion a primit un grant direct de 25 milioane de CNY din partea Comisiei naţionale pentru dezvoltare şi reformă (denumită în continuare "CNDR"), din fondul pentru adaptare industrială, destinat producţiei de sticlă solară de înaltă tehnologie. Acest grant direct din partea statului a fost primit în 2006, iar societăţii respective i-a fost repartizată o cotă de 10 % din grant pe parcursul următorilor 10 ani. În consecinţă, suma de 2,5 milioane de CNY a fost considerată drept avantaj în perioada de anchetă.

(128)De asemenea, aceeaşi societate a avut înregistrate în conturile sale pentru 2012 alte granturi din partea birourilor fiscale locale şi a altor organe ale administraţiei publice locale. Societatea a afirmat că majoritatea acestor granturi nu erau, de fapt, transferuri directe de bani de la aceste organisme către societate, ci rambursări ale sumelor plătite anterior de către societate autorităţilor publice. Deoarece nu s-au putut furniza dovezi satisfăcătoare în acest sens, Comisia nu poate accepta această explicaţie.

(129)O altă societate inclusă în eşantion a primit un grant direct de 15 milioane de CNY înainte de PA de la administraţia locală, fiindu-i alocată o cotă de 10 % din grant pe parcursul următorilor 10 ani. Grantul a fost plătit societăţii pentru dezvoltarea industriei fotovoltaice (care include sectorul sticlei solare), accelerarea construcţiei unei baze de producţie avansate în zona industrială respectivă şi pentru a facilita o bună punere în aplicare a unor proiecte majore.

(130)Aceeaşi societate a primit, de asemenea, mai multe alte granturi înainte de PA şi a alocat o cotă din grant perioadei de anchetă. Cu toate acestea, niciun detaliu în ceea ce priveşte natura acestor granturi nu a fost furnizat de societate şi, în absenţa unor astfel de informaţii, au fost utilizate datele disponibile pentru a se ajunge la o concluzie. În absenţa altor date disponibile, Comisia a ajuns la concluzia că aceste granturi sunt specifice acestei întreprinderi şi că valoarea grantului alocat în PA ar trebui considerată drept avantaj.

d)Concluzie

(131)Guvernul chinez a fost invitat să furnizeze informaţii suplimentare şi să înceapă consultări privind aceste granturi, dar a refuzat să acţioneze în acest sens. Pe baza probelor colectate cu privire la primirea acestor granturi de societăţile incluse în eşantion şi în absenţa altor informaţii, Comisia a considerat că aceste alocări constituie o subvenţie, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) şi al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, deoarece a avut loc un transfer de fonduri de la guvernul chinez către producători, sub forma unor granturi acordate producătorilor, generându-se astfel un avantaj.

(132)Aceste granturi sunt, de asemenea, specifice în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) şi al articolului 4 alineatul (3) din regulamentul de bază, dat fiind că par a fi limitate la anumite societăţi sau proiecte specifice din regiuni specifice, fiind acordate pentru acoperirea unor cerinţe precise ale societăţilor incluse în eşantion. Aceste granturi nu îndeplinesc cerinţele de nespecificitate de la articolul 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază, dat fiind că condiţiile de eligibilitate şi criteriile de selecţie reale pentru întreprinderi pentru a fi eligibile nu sunt transparente, nu sunt obiective şi nu se aplică în mod automat. În plus, nu există probe care să ateste că granturile fac parte dintr-un program cuprinzător de subvenţionare.

(133)În urma notificării, guvernul chinez a contestat legitimitatea Comisiei de a investiga aceste granturi, precum şi analiza efectuată de aceasta cu privire la informaţiile parţiale pe care le are la dispoziţie. Cu toate acestea, Comisia a analizat cu atenţie informaţiile comerciale confidenţiale puse la dispoziţie de societăţile în cauză şi, în cazul în care au existat dovezi ale existenţei unui avantaj şi s-a adeverit faptul că grantul a fost specific, acesta din urmă a făcut obiectul unor măsuri compensatorii.

(134)În toate cazurile, societăţile au furnizat informaţii cu privire la valoarea grantului şi la componentele sale, chiar dacă, în anumite cazuri, societatea nu dispunea de niciun document pentru a dovedi temeiul juridic în virtutea căruia i l-a acordat concedentul. Societăţile în cauză au înregistrat acest venit, cel mai adesea, la rubrica "venituri din subvenţii" din conturile lor şi aceste documente contabile au fost supuse unui audit independent. Acest aspect a fost considerat drept o dovadă clară de subvenţie care conferă un avantaj pasibil de măsuri compensatorii.

e)Calculul valorii subvenţiei

(136)Tabelul de mai jos prezintă avantajul calculat, rezultat din granturile menţionate anterior, acest avantaj corespunzând sumei care a fost primită în perioada de anchetă sau care a fost contabilizată în cursul perioadei de anchetă, când societatea în cauză a efectuat o amortizare.

7.Scutirea de impozite directe şi programele de reducere a acestora

7.1.Programul "Two Free, Three Half (doi ani fără impozit şi următorii trei ani cu plata a jumătate din impozitul standard) pentru întreprinderile cu investiţii străine

b)Temei juridic

(138)Temeiul juridic al acestui program este articolul 8 din Legea de impozitare a întreprinderilor cu investiţii străine (Legea FIE) a Republicii Populare Chineze şi articolul 72 din Normele de aplicare a Legii privind impozitul pe profit a Republicii Populare Chineze aplicabil întreprinderilor cu investiţii străine şi întreprinderilor străine. Potrivit guvernului chinez, acest program a fost abrogat prin articolul 57 din Legea privind impozitul pe profit al întreprinderilor (Legea EIT) din 2008, cu o perioadă de tranziţie până la sfârşitul anului 2012. Prin urmare, din lege rezultă clar faptul că acest sistem a creat un avantaj în cursul exerciţiului fiscal 2012.

c)Constatările anchetei

(141)Comisia a notificat aceste constatări părţilor interesate şi a primit din partea guvernului chinez comentarii potrivit cărora, în temeiul avizului de tranziţie (¹), toate avantajele provenind din acest sistem vor înceta în 2012. Guvernul chinez a afirmat că, prin urmare, dacă se instituie taxe compensatorii, ele nu pot fi instituite în legătură cu avantajele primite în temeiul acestui sistem de una din societăţi în PA. Acest argument a fost acceptat, deoarece pentru această societate din eşantion, în circumstanţele particulare ale acestui caz, Comisia nu dispune de probe că ar exista vreun avantaj care să continue.

7.2.Întreprinderi cu înaltă tehnologie şi tehnologie nouă

b)Temei juridic

(144)Temeiul juridic al acestui program este articolul 28 alineatul (2) din Legea privind impozitul pe profit al întreprinderilor din 2008 (Legea EIT) împreună cu Măsurile administrative de stabilire a întreprinderilor cu înaltă tehnologie şi tehnologie nouă [Guo Ke Fa Huo (2008), nr. 172] şi articolul 93 din Normele de punere în aplicare a Legii EIT, alături de Avizul Administraţiei Fiscale de Stat privind aspectele legate de plata impozitului pe profit al întreprinderilor cu tehnologie avansată şi nouă [Guo Shui Han (2008), nr. 985].

c)Constatările anchetei

(145)Acest sistem se aplică întreprinderilor cu tehnologie avansată şi nouă recunoscute ca atare de către guvernul chinez. Pentru a putea beneficia de acest sistem, întreprinderile trebuie să deţină drepturi esenţiale şi independente de proprietate intelectuală şi trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe, prevăzute în temeiul juridic menţionat mai sus şi rezumate după cum urmează:

d)Concluzie

(147)Astfel cum a specificat şi în considerentele 322-326 din ancheta precedentă, referitoare la panourile solare, Comisia consideră că acest sistem constituie o subvenţie în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) şi al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, deoarece există o contribuţie financiară sub forma unor venituri publice nepercepute de guvernul chinez, care creează un avantaj pentru societăţile beneficiare. Avantajul pentru beneficiari este egal cu economia fiscală.

(149)După notificare, guvernul chinez a contestat concluziile Comisiei, susţinând că criteriile de eligibilitate sunt obiective şi se aplică în mod egal tuturor societăţilor din RPC. Comisia nu este de acord cu interpretarea pe care guvernul chinez o dă actelor legislative şi măsurilor de punere în aplicare, care arată că programul se limitează la anumite sectoare şi întreprinderi sprijinite de guvernul chinez pe baza unor criterii care nu se dovedesc obiective sau neutre, cum ar fi includerea producţiei lor în sfera produselor din "domeniile de înaltă tehnologie cu ajutor de stat esenţial".

e)Calculul valorii subvenţiei

(152)Comisia a calculat valoarea subvenţiei pasibile de măsuri compensatorii ca fiind diferenţa dintre valoarea impozitului care ar fi fost plătit în mod normal în timpul PA şi cea a impozitului plătit efectiv în cursul PA de către societăţile în cauză.

7.3.Scutiri de impozit pe veniturile din dividende între întreprinderile rezidente calificate

a)Introducere

(153)Reclamantul a susţinut că producătorii-exportatori de sticlă solară primeau subvenţii şi dintr-un alt regim de scutire de impozite directe, şi anume o scutire de la impozitul pe veniturile din dividende între întreprinderile rezidente calificate (¹). Aceasta intră în sfera practicii de subvenţionare generale de scutiri şi/sau reduceri de impozite directe pe profit, astfel cum este menţionat în avizul de deschidere.

d)Concluzie

(158)În urma notificării, guvernul chinez a contestat aceste concluzii, susţinând că scutirea de impozit pe venitul din dividende între întreprinderi rezidente calificate nu poate fi considerată specifică, deoarece articolul 26 alineatul (3) din Legea EIT prevede că scutirea de impozit a veniturilor din dividende este valabilă şi pentru întreprinderi nerezidente. În plus, guvernul chinez afirmă că criteriile de eligibilitate sunt obiective şi se aplică tuturor întreprinderilor rezidente, indiferent de sector, produs sau amplasare geografică.

(159)Deşi este adevărat că Legea EIT prezentată de guvernul chinez în această procedură prevede la articolul 26 alineatul (3) că o astfel de scutire de impozite pe veniturile din dividende este disponibilă şi pentru întreprinderile nerezidente, Comisia rămâne de părere că acest sistem de subvenţionare este, totuşi, specific. Într-adevăr, articolul 25 din Legea EIT confirmă că această scutire fiscală este rezervată industriilor şi proiectelor încurajate de stat. Astfel, numai industriile şi proiectele încurajate pot avea acces la acest sistem. Aşa cum s-a explicat mai sus, în secţiunea 5.1 litera (c), industria sticlei solare este o industrie încurajată.

e)Calculul valorii subvenţiei

(160)Comisia a calculat valoarea subvenţiei ca fiind diferenţa dintre valoarea impozitului care ar fi fost plătit în mod normal în cursul PA şi cea a impozitului plătit efectiv de către societatea în cauză.

7.4.Alte sisteme de scutire de impozite directe şi programe de reducere

a)Introducere

(161)În afară de sistemele evaluate în secţiunile 7.1-7.3, Comisia nu deţine probe care să ateste că societăţile incluse în eşantion au primit avantaje prin alte sisteme de scutire de impozite directe şi programe de reducere menţionate mai sus, în secţiunea C.4. Cu toate acestea, în cursul inspecţiilor sale, Comisia a mai identificat două sisteme de impozitare a profitului incluse în conturile unei societăţi din eşantion, respectiv compensări fiscale pentru activităţile de cercetare şi dezvoltare şi rambursarea impozitului pe proprietăţi imobiliare şi a impozitului pe folosirea terenului. Acestea sunt, de asemenea, "sisteme de scutire sau de reducere a impozitării directe", aşa cum s-a subliniat în avizul de deschidere, fiind măsuri prin care suma plătită ca impozit pe profit a fost redusă de către autoritatea fiscală sau prin care autoritatea fiscală a rambursat contravaloarea impozitului pe profit deja plătit. Şi compensările fiscale pentru cheltuielile de cercetare şi dezvoltare au legătură cu sistemul de compensare fiscală pentru activităţile de cercetare şi dezvoltare ale FIE, menţionat mai sus la secţiunea C.4.

b)Temei juridic

d)Concluzie

(165)În ceea ce priveşte compensarea cheltuielilor cu cercetarea şi dezvoltarea, Comisia consideră că acest sistem de subvenţionare este specific, dat fiind că articolul 30 trebuie citit în conjuncţie cu articolul 25 din Legea EIT, care stipulează că această scutire de impozit este rezervată industriilor şi proiectelor încurajate de stat. Ca atare, la acest sistem au acces numai industriile şi proiectele încurajate. Aşa cum s-a explicat în secţiunea 5.1 litera (c), industria sticlei solare este o industrie încurajată.

(166)Rambursările de impozite pe proprietăţi imobiliare şi pe folosirea terenului sunt specifice, din cauza situării geografice şi a tipului de industrie. În solicitarea privind consultări suplimentare, guvernul chinez a fost invitat să furnizeze mai multe informaţii privind aceste sisteme de impozitare, dar a refuzat să facă acest lucru. Prin urmare, Comisia a procedat pe baza dovezilor colectate în ceea ce priveşte aplicarea acestor sisteme în cazul societăţilor incluse în eşantion, în absenţa oricăror alte informaţii disponibile.

(167)După notificare, guvernul chinez a contestat constatările Comisiei, declarând că Comisia nu a prezentat în notificare niciun element pozitiv de probă în ceea ce priveşte specificitatea acestor sisteme. O notificare conţinând informaţii detaliate privind caracterul specific al acestor programe a fost prezentată numai societăţii respective şi aceasta nu a transmis niciun comentariu în această privinţă. De asemenea, Comisia a prezentat mai multe informaţii legate de specificitatea acestor mecanisme în considerentele de mai sus.

e)Calculul valorii subvenţiei

9.Bunuri şi servicii furnizate de autorităţile publice pentru o plată mai mică decât cea adecvată

9.2.Acordarea drepturilor de folosire a terenurilor

c)Constatările anchetei

(176)În orice caz, pentru fiecare achiziţie a dreptului de folosire a terenului de către producătorii-exportatori incluşi în eşantion, Comisia nu a găsit probe care să ateste că ar fi existat o procedură de licitaţie care să stabilească în mod independent preţul dreptului în cauză. Societatea comercială care deţine terenul în prezent fie a oferit preţul de pornire, fie cu 5 CNY/m² în plus faţă de preţul de pornire şi, întrucât a fost singurul ofertant, a primit dreptul de folosinţă.

(180)Guvernul chinez a afirmat atunci că faptul că nu au existat alţi ofertanţi la licitaţie "nu poate sta la baza ipotezei că DFT nu au fost de fapt licitate". De fapt, concluzia acestei probe este exact contrară. În pofida cererilor, guvernul chinez nu a furnizat în niciunul dintre cazuri dovezi că preţul dreptului de folosire a terenului a fost stabilit prin licitaţie concurenţială şi, prin urmare, efectul acestei proceduri este că guvernul stabileşte preţul şi întreprinderea îl achită. În timp ce existenţa mai multor ofertanţi poate să nu fie o cerinţă absolută în fiecare caz pentru a stabili existenţa unui sistem de piaţă, lipsa totală a mai multor ofertanţi, aşa cum s-a constatat a fi cazul în ceea ce priveşte toate societăţile din eşantion, constituie un indiciu clar al absenţei unor preţuri reale de piaţă.

d)Concluzie

(183)Comisia a ajuns la concluzia că acordarea drepturilor de folosinţă a terenurilor ar trebui să fie considerată subvenţie, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) şi al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, sub forma acordării unor bunuri care conferă un avantaj societăţilor respective. Deoarece ancheta nu a evidenţiat existenţa unei pieţe funcţionale pentru vânzarea drepturilor de utilizare a terenurilor în RPC, utilizarea unei referinţe externe [a se vedea litera (e) de mai jos] demonstrează că suma plătită pentru drepturile de folosinţă a terenurilor de către exportatorii incluşi în eşantion este mai mică decât cursul pieţei.

(186)Guvernul chinez a contestat constatarea acestei specificităţi, afirmând că restricţiile prevăzute în Decizia nr. 40 nu pot fi utilizate pentru a demonstra acordarea unui avantaj specific. Acest argument se respinge, având în vedere că efectul Deciziei nr. 40 este acela de a acorda drepturi de folosire a terenului unor industrii încurajate. Producţia de sticlă solară este o industrie încurajată, deci dispoziţia privind drepturile de utilizare a terenurilor de către producătorii de sticlă solară este inclusă în dispoziţiile Deciziei nr. 40.

(187)Una dintre societăţile incluse în eşantion a contestat, de asemenea, constatările Comisiei, afirmând că în China există o piaţă funcţională pentru drepturile de utilizare a terenurilor. Cu toate acestea, evaluarea sa privind dreptul de utilizare a terenurilor în China nu conduce la concluzia pe care o susţine. Ea nu a reuşit să arate că DFT sunt evaluate în mod independent, că acestea sunt vândute prin licitaţie independentă, că preţul DFT este stabilit de piaţă ca urmare a unei proceduri de licitaţie concurenţiale sau că niciun preţ nu este denaturat prin intervenţia guvernului.

e)Calculul marjei de subvenţie

(190)În urma notificării, guvernul chinez a contestat utilizarea Taipeiului Chinez ca referinţă şi a solicitat mai multe informaţii privind motivul pentru care Taipeiul Chinez este considerat adecvat. Astfel cum s-a explicat în considerentul 467 din regulamentul privind panourile solare, Comisia consideră că Taipeiul Chinez este o referinţă externă adecvată din următoarele motive:

(192)O societate inclusă în eşantion a sugerat că, dacă trebuie aleasă o referinţă externă, ar trebui să se ţină seama de PIB-ul provinciei în care este situată fiecare întreprindere, iar referinţa ar trebui să fie "preţurile actuale ale terenurilor din Egipt, Armenia, Guatemala, Congo, Mongolia sau Indonezia", deoarece aceste ţări se aflau la o "un grad asemănător de dezvoltare". Acest argument a fost respins pentru următoarele motive:

(194)Preţurile medii ale terenurilor din Taiwan pentru 2012 au fost cele indicate de Biroul industrial al Ministerului afacerilor economice, ele fiind ajustate retroactiv, în funcţie de inflaţie şi de creşterea PIB-ului, pentru a stabili un preţ de referinţă al terenurilor pentru fiecare an calendaristic. Deoarece drepturile de folosinţă a terenurilor sunt valabile timp de 50 de ani, iar calculul amortizării se face pe această bază, avantajul în PA va fi de 1/50 din diferenţa dintre preţul de referinţă şi preţul plătit efectiv.

(195)Rata subvenţiei stabilită pentru furnizarea de terenuri la preţuri mai mici decât cele adecvate (land at less than adequate remuneration - "LTAR") este următoarea:

10.Concluzie privind subvenţionarea

(201)Având în vedere că în acest caz măsurile se limitează la marja de prejudiciu, aceste consideraţii nu schimbă taxele instituite efectiv. Prin urmare, Comisia a considerat că nu este necesar să abordeze fondul acestor cereri.

PARTEA D:PREJUDICIUL

1.Definirea industriei din Uniune şi producţia Uniunii

(203)Toate informaţiile disponibile privind industria din Uniune, inclusiv informaţiile furnizate de reclamant, datele macroeconomice furnizate de asociaţia industriei din Uniune (Glass for Europe), şi răspunsurile la chestionare furnizate de producătorii din Uniune incluşi în eşantion au fost utilizate în scopul stabilirii producţiei totale la

(205)Diferenţele constatate de guvernul chinez între datele din plângere şi documentul de notificare se datorează faptului că toate datele privind producătorii din Uniune incluşi în eşantion au fost verificate la faţa locului şi, atunci când a fost necesar, au fost actualizate. Dat fiind că eşantionul reprezintă 79 % din volumul total al vânzărilor industriei din Uniune pe piaţa Uniunii, Comisia nu poate accepta argumentul că probele utilizate, pe baza cărora aceasta a ajuns la anumite concluzii, nu au fost obiective şi credibile.

3.Consumul la nivelul Uniunii

(207)Consumul la nivelul Uniunii a fost stabilit pe baza volumului total al vânzărilor din Uniune pe piaţa Uniunii efectuate de toţi producătorii din Uniune, adică fără exporturile lor, plus importurile din RPC şi importurile din alte ţări terţe. Stabilirea consumului din Uniune s-a făcut pe baza datelor furnizate de către reclamant şi de Glass for Europe şi, atunci când a fost posibil, acestea au fost confruntate cu răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion.

4.Importurile provenite din ţara în cauză

4.1.Volumul şi cota de piaţă ale importurilor subvenţionate din ţara în cauză

(210)Întrucât sticla solară este importată în Uniune în cadrul unei poziţii tarifare (codul NC 7007 19 80 - Altele - Sticlă securit formată din foi lipite) care acoperă şi alte produse ce nu fac obiectul prezentei anchete, nu s-au putut utiliza statisticile Eurostat pentru a se determina volumul şi valoarea importurilor. Volumul şi valoarea importurilor s-au bazat pe datele furnizate de reclamant şi de asociaţia industriei din Uniune (Glass for Europe). Importurile subvenţionate în Uniune din ţara în cauză au evoluat după cum urmează:

(215)Comisia şi-a bazat calculele pe informaţiile furnizate de reclamant şi de asociaţia industriei din Uniune (Glass for Europe). Aceste date sunt disponibile în dosarul neconfidenţial. Comisia a controlat încrucişat aceste informaţii cu datele verificate oferite de producătorii-exportatori din eşantion şi de ceilalţi producători-exportatori cooperanţi. Aşa cum s-a menţionat în secţiunea A.3.3 de mai sus, producătorii-exportatori cooperanţi au acoperit aproape 100 % din exporturile de sticlă solară către Uniune declarate în 2012. Prin urmare, Comisia nu are motive să creadă că informaţiile pe care şi-a întemeiat concluziile sunt incorecte. În plus, guvernul chinez nu a oferit nicio dovadă prin care să-şi susţină afirmaţiile.

4.2.Preţul importurilor subvenţionate din ţara în cauză şi subcotarea preţurilor

(218)Pentru a determina subcotarea preţurilor în cursul perioadei de anchetă, preţurile de vânzare medii, ponderate, pe tipuri de produs, practicate de producătorii din Uniune incluşi în eşantion faţă de clienţii independenţi de pe piaţa Uniunii şi ajustate la un nivel franco fabrică, au fost comparate cu preţurile medii corespunzătoare, ponderate, pe tipuri de produs, ale importurilor provenite de la producătorii chinezi incluşi în eşantion practicate faţă de primul client independent de pe piaţa Uniunii, preţuri stabilite pe baza preţului CIF şi ajustate în plus, şi anume cu 0,40 EUR/m² pentru a ţine seama de vămuire, cheltuielile de manipulare şi încărcare şi de o taxă de import de 3 %. Prin aceste ajustări, preţurile au crescut cu 7 % până la 15 %, în funcţie de numărul de control al produsului, adică o medie ponderată de 11 %.

(219)Compararea preţurilor s-a realizat în funcţie de fiecare tip de produs, pentru tranzacţiile de acelaşi nivel, ajustate corespunzător, conform precizărilor din considerentul de mai sus, şi după deducerea rabaturilor şi a reducerilor.

5.Situaţia economică a industriei din Uniune

(225)Un producător-exportator a susţinut că Comisia nu a efectuat o analiză a prejudiciului conformă cu articolul 8 alineatele (1) şi (4) din regulamentul de bază, dat fiind că a făcut această analiză pe baza a două seturi de date separate şi presupus incoerente, şi anume indicatori macroeconomici şi microeconomici privind prejudiciul. Acest producător susţine totodată că presupusa incoerenţă a analizei bazate pe cele două seturi de date generează serioase îndoieli cu privire la caracterul adecvat, echitabil şi obiectiv al evaluării globale a prejudiciului.

(227)Comisia nu poate fi de acord cu această afirmaţie. Aceasta este o metodologie aplicabilă în cazurile de eşantionare pentru a analiza situaţia industriei din Uniune şi a lua în considerare nu numai tendinţele indicate de eşantion, ci şi pe cele indicate de întreaga industrie din Uniune. Toţi factorii prevăzuţi la articolul 8 alineatul (4) din regulamentul de bază au fost luaţi în considerare în analiză. Concluzia privind prejudiciul este elaborată, de asemenea, pe baza tuturor factorilor respectivi. În consecinţă, analiza prejudiciului a fost efectuată în conformitate cu articolul 8 alineatele (1) şi (4) din regulamentul de bază.

6.Indicatori macroeconomici

6.1.Producţia, capacitatea de producţie şi gradul de utilizare a capacităţii de producţie

(228)Producţia totală a Uniunii, capacitatea de producţie şi utilizarea capacităţii de producţie au evoluat după cum urmează în perioada examinată:

(229)Producţia industriei din Uniune a crescut în perioada examinată, în acelaşi ritm cu consumul. La începutul perioadei examinate, industria Uniunii avea deja capacităţi de producţie excedentare. Din cauza creşterii rapide a consumului din Uniune, surplusul de capacitate a scăzut până în 2011, în condiţiile în care - deşi capacitatea de producţie a crescut - ritmul său de creştere a fost mai scăzut decât ritmul de consum al Uniunii. Capacitatea de producţie a continuat să crească în 2012, în timp ce consumul Uniunii a scăzut. Producţia a crescut din 2009 până în 2011 şi apoi a scăzut cu 30 % în cursul PA. Date fiind capacităţile existente, industria din Uniune a putut să sporească rapid producţia până în 2011, pentru a satisface creşterea puternică a cererii la nivelul Uniunii. În acelaşi timp, ca reacţie la creşterea observată începând din 2009 până în 2011, industria din Uniune a adăugat noi capacităţi, care au fost utilizate doar parţial în PA. Acest lucru a avut drept rezultat o scădere pronunţată a gradului de utilizare a capacităţii în PA comparativ cu anii anteriori.

(230)Chiar dacă - pe parcursul perioadei examinate - industria Uniunii şi-a mărit capacitatea ca răspuns la creşterea consumului, nivelurile de producţie a industriei din Uniune au crescut într-un ritm mai lent decât consumul şi utilizarea capacităţilor şi, după o creştere substanţială în primii trei ani ai perioadei examinate, au scăzut în cursul perioadei de anchetă, ceea ce a coincis cu creşterea cotei de piaţă a importurilor subvenţionate din ţara în cauză şi cu contactul cu o concurenţă neloială al principalilor clienţi consumatori ai industriei din Uniune în sectorul panourilor solare, inclusiv din cauza dumpingului şi subvenţiilor chinezeşti din acest sector.

6.2.Volumul vânzărilor şi cota de piaţă

(232)În cursul perioadei examinate, volumul vânzărilor industriei din Uniune a crescut cu 22,7 %. Cu toate acestea, în contextul unei creşteri a consumului la nivelul Uniunii cu 65 %, aceasta s-a tradus printr-o scădere a cotei de piaţă a industriei din Uniune, de la 88,6 % în 2009 până la 65,8 % în cursul PA, adică o scădere cu 25,7 % în perioada examinată. Vânzările realizate de industria din Uniune au crescut cu mult mai puţin decât importurile subvenţionate din ţara în cauză. În consecinţă, producătorii din Uniune nu au putut beneficia pe deplin de creşterea consumului şi, prin urmare, cota lor de piaţă a scăzut în perioada examinată.

6.3.Creştere

(233)Creşterea industriei din Uniune se reflectă în indicatorii săi de volum, precum producţia sau vânzările, şi în cota sa de piaţă, în comparaţie cu evoluţia consumului. În pofida creşterii consumului pe parcursul perioadei examinate, cota de piaţă a producătorilor din Uniune nu a înregistrat o creştere corespunzătoare consumului. Cota de piaţă a industriei din Uniune a scăzut în perioada examinată. În aceeaşi perioadă, cota de piaţă a importurilor din RPC a crescut cu 321 %. Faptul că industria din Uniune nu a putut să se dezvolte în concordanţă cu creşterea pieţei a avut un impact global negativ asupra situaţiei sale economice.

6.4.Ocuparea forţei de muncă şi productivitatea

(235)În ansamblu, ocuparea forţei de muncă a crescut cu 52 % între 2009 şi PA. Cu toate acestea, creşterea a avut loc până în 2011, când a atins nivelul său maxim, de 932 de echivalente normă întreagă (ENI), iar apoi a scăzut până la 857 ENI în cursul PA. Productivitatea a crescut uşor în 2010 şi în 2011, în comparaţie cu 2009. Acest lucru se datorează, în parte, faptului că producţia de produse similare este foarte automatizată şi necesită un volum redus de personal. Cu toate acestea, în cursul PA, productivitatea a scăzut cu 24,4 % în comparaţie cu 2011. Acest lucru s-a datorat unei scăderi de aproximativ 30 % a producţiei, ceea ce a avut un impact negativ asupra gradului de utilizare a capacităţii de producţie, în aceeaşi perioadă.

6.5.Amploarea marjei de subvenţie şi redresare în urma practicilor de subvenţionare anterioare

7.Indicatori microeconomici

(239)Aşa cum s-a arătat mai sus, indicatorii microeconomici sunt analizaţi pe baza unor răspunsuri la chestionare, furnizate de producătorii din Uniune incluşi în eşantion. Pentru majoritatea producătorilor din Uniune incluşi în eşantion, 2009 a fost anul în care şi-au făcut investiţiile iniţiale şi au început producţia de produs similar. Deşi majoritatea producătorilor din Uniune incluşi în eşantion erau deja activi în sectorul sticlei, toate societăţile au trebuit să investească în echipamente specifice din sectorul sticlei solare, care este complet independent de producţia de sticlă obişnuită, deoarece puritatea şi conţinutul de fier ale sticlei sunt foarte diferite, ca şi calitatea globală. În plus, sticla trebuie să fie călită, ceea ce nu este cazul pentru sticla obişnuită. În cele din urmă, este adăugat şi un strat de acoperire. Astfel, toţi indicatorii analizaţi mai jos sunt influenţaţi în mod semnificativ de această fază de demarare din 2009. Pentru a evidenţia tendinţele neafectate de impactul denaturant al fazei de demarare a societăţilor din eşantion, se prezintă şi indicii din 2010.

7.1.Preţurile şi factorii care influenţează preţurile

(240)Preţurile de vânzare medii practicate de producătorii din Uniune incluşi în eşantion faţă de clienţi independenţi pe piaţa Uniunii au evoluat după cum urmează în perioada examinată:

(241)Preţurile de vânzare unitare au scăzut în mod continuu pe parcursul perioadei examinate, însă scăderea a fost deosebit de pronunţată în perioada de anchetă, atunci când acestea au scăzut cu 7,9 % în comparaţie cu 2011, cu 9,5 % în comparaţie cu 2010 şi cu 23 % în comparaţie cu 2009. Scăderea preţurilor de vânzare practicate de producătorii din Uniune a fost mai lentă decât tendinţa observată pentru preţurile de vânzare ale produselor importate din ţara în cauză. De exemplu, scăderea preţurilor chineze a fost de 11 % între 2011 şi 2012, în timp ce preţurile din Uniune au scăzut cu 8 % în cursul aceleiaşi perioade.

(242)Aşa cum s-a explicat în secţiunea D.4.2 de mai sus, în pofida marii diferenţe dintre preţul de vânzare unitar mediu practicat de industria din Uniune şi preţurile de import din China, subcotarea efectivă, bazată pe o comparaţie în funcţie de tipul de produs, a fost mult mai redusă, şi anume între 10,6 % şi 26,7 %, în cursul perioadei de anchetă. Acest lucru se datorează faptului că nu toate tipurile de produse fabricate de industria din Uniune au fost şi cele exportate de către producătorii-exportatori chinezi incluşi în eşantion.

(243)În urma notificării, guvernul chinez a susţinut că Comisia nu a luat în considerare diferenţa dintre tipurile de produse exportate de producătorii-exportatori chinezi şi cele vândute de producătorii din Uniune atunci când a evaluat media preţurilor chineze. S-a afirmat că menţionarea faptului că exista o mare diferenţă între preţul mediu de vânzare practicat de industria Uniunii şi cel practicat de producătorii-exportatori chinezi a dus la o prezentare distorsionată a faptelor, din cauza diferenţei dintre preţurile de vânzare în Uniune şi preţurile importurilor chineze.

(247)Într-adevăr, creşterea eficienţei în perioada 2009-2011 a redus costul de producţie unitar şi, prin urmare, a contribuit la scăderea preţului de vânzare unitar. Cu toate acestea, Comisia a stabilit că, în cursul PA, preţul de vânzare mediu a scăzut sub nivelul costului de producţie unitar mediu, acoperind astfel numai 88 % din acesta. În acelaşi timp, sporirea capacităţii de producţie a societăţilor incluse în eşantion nu ar fi putut fi cauza creşterea costului de producţie unitar. Într-adevăr, capacitatea lor de producţie a crescut cu numai 2,6 % între 2011 şi 2012, în timp ce costul de producţie unitar mediu a crescut cu 10,6 % în cursul aceleiaşi perioade. Prin urmare, aceste argumente au fost respinse.

7.2.Costurile cu forţa de muncă

(249)Între 2009 şi perioada de anchetă, costul mediu al forţei de muncă, pe angajat, a crescut în mod constant, cu 12 %, în ansamblu. Cu toate acestea, a avut loc o creştere majoră, cu 4,8 %, între 2011 şi PA. Creşterea totală a costurilor cu forţa de muncă poate fi explicată, parţial, prin costurile suportate de către anumiţi producători din Uniune şi legate de întreruperile activităţii uzinelor între 2011 şi PA, adică de necesitatea de a remunera angajaţii, în pofida faptului că aceştia de fapt nu au lucrat.

7.3.Stocuri

(253)Având în vedere evoluţia preţurilor, nu este raţional ca un producător să menţină stocuri mari, deoarece valoarea lor s-ar reduce rapid. Prin urmare, ar fi de aşteptat ca producătorii din Uniune să menţină stocuri limitate pentru produsul similar. Prin urmare, creşterea stocurilor pentru produsul similar între 2011 şi PA, deşi destul de limitată, este un indiciu pertinent pentru a stabili dacă industria din Uniune a suferit un prejudiciu important. Volumul mare de stocuri în termeni absoluţi în 2010 trebuie să fie plasat în contextul vânzărilor mult mai mari în anul respectiv decât în cursul PA.

7.4.Rentabilitatea, fluxul de lichidităţi, investiţiile, randamentul investiţiilor şi capacitatea de a mobiliza capitaluri

(254)Rentabilitatea, fluxul de lichidităţi, investiţiile şi randamentul investiţiilor producătorilor din Uniune incluşi în eşantion au evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:

(256)În 2009, cei mai mulţi dintre producătorii din Uniune incluşi în eşantion au înregistrat pierderi care, aşa cum s-a explicat în secţiunea D.7, au fost cauzate, în principal, de faptul că au început să producă produsul similar la acel moment. În 2010, profitul mediu era deja de 8,31 %. Ulterior, rentabilitatea a scăzut uşor în 2011, când importurile subvenţionate au început să crească. În cele din urmă, industria din Uniune a suferit pierderi semnificative în cursul PA, înregistrând o scădere cu 276,6 % faţă de 2011.

(259)Tabelul 10 arată că, după faza de început din 2009, când industria a făcut investiţii majore în produsul similar, nivelul investiţiilor a scăzut constant între 2009 şi 2011, apoi a crescut în cursul PA. Cu toate acestea, investiţiile au rămas la un nivel scăzut în perioada de anchetă, în comparaţie cu nivelurile din 2009. Investiţiile realizate în perioada de anchetă au fost legate, în principal, de cercetare şi dezvoltare, precum şi de îmbunătăţirea şi întreţinerea tehnologiilor şi proceselor de producţie, în scopul sporirii eficienţei. În special, industria a investit în noi tipuri de produse, care nu au fost importate din RPC în decursul aceleiaşi perioade şi care incorporează un mare efort de cercetare şi inovare.

8.Concluzie privind prejudiciul

(262)Analiza situaţiei industriei din Uniune arată o tendinţă descendentă clară a majorităţii indicatorilor de prejudiciu. În contextul creşterii generale a consumului, producţia totală a crescut în perioada examinată. Deşi volumul de vânzări a crescut, cota de piaţă a industriei din Uniune a scăzut în perioada examinată, dat fiind că volumul consumului în perioada respectivă a crescut într-un ritm mai accelerat. Preţul de vânzare mediu a scăzut puternic în perioada examinată, producând astfel efecte negative asupra tuturor indicatori de performanţă financiară precum rentabilitatea, fluxul de numerar, randamentul investiţiilor şi capacitatea de a mobiliza capitaluri.

(265)Cu toate acestea, capacitatea de producţie a înregistrat o evoluţie pozitivă între 2009 şi PA. În plus, deşi investiţiile au scăzut între 2009 şi perioada de anchetă, ele au crescut între 2011 şi perioada de anchetă. Acest lucru se datorează faptului că, aşa cum s-a explicat în secţiunea D.7.4 de mai sus, societăţile din eşantion au continuat să investească în produsul similar, între altele prin concentrarea pe tipuri de produse din nişe de piaţă în care nu exista încă import din ţara în cauză pentru aceste produse specifice şi pe tipuri de produse care implică un mare efort de cercetare şi inovare. În acelaşi timp, este evident că industria Uniunii trebuie să poată produce şi vinde volume mari din mai multe tipuri de produse de bază (care, în prezent, sunt în concurenţă cu importurile subvenţionate din RPC), pentru a dilua costurile fixe şi a realiza economii de scară.

(266)După notificare, guvernul chinez a susţinut că există o incoerenţă în evaluarea Comisiei, întrucât aceasta a declarat că investiţiile au fost făcute, în principal, în cercetare şi dezvoltare, afirmând, în acelaşi timp, că capacitatea a crescut în PA ca urmare a anticipării creşterii cererii. Aceste declaraţii nu sunt incompatibile, ci complementare: investiţiile în noi tipuri de produse în cursul aceleiaşi perioade duc, inevitabil, la creşterea capacităţii. În plus, chiar dacă aceste investiţii măresc, într-adevăr, costurile pentru industria din Uniune, ele constituie un indicator important al faptului că industria face tot ce îi stă în putinţă pentru a rămâne competitivă.

PARTEA E:LEGĂTURA DE CAUZALITATE

(269)În conformitate cu articolul 8 alineatele (6) şi (7) din regulamentul de bază, s-a verificat în ce măsură importurile subvenţionate din ţara în cauză au provocat prejudicii industriei din Uniune într-o măsură care poate fi considerată importantă. Factorii cunoscuţi - alţii decât importurile subvenţionate - care ar fi putut cauza, în acelaşi timp, un prejudiciu industriei din Uniune, au fost, de asemenea, examinaţi în scopul de a garanta că eventualul prejudiciu cauzat de aceşti alţi factori nu a fost atribuit importurilor subvenţionate.

1.Efectul importurilor subvenţionate

(270)Ancheta a demonstrat că importurile subvenţionate au crescut pe parcursul perioadei examinate, sporindu-şi volumul cu 596 % şi cota de piaţă cu 366 %. Prin urmare, se confirmă faptul că atât volumul, cât şi cota de piaţă a importurilor de produs în cauză au crescut considerabil în cursul perioadei examinate. Există o coincidenţă clară, în timp, între creşterea importurilor subvenţionate şi pierderea cotei de piaţă de către industria din Uniune. Cu alte cuvinte, importurile au crescut cu mult mai repede decât piaţa Uniunii, iar producătorii din Uniune au pierdut din cota de piaţă în favoarea importurilor subvenţionate din China. De asemenea, ancheta a stabilit că, aşa cum se menţionează în secţiunea D.4.2 de mai sus, importurile subvenţionate au subcotat preţurile practicate de industria din Uniune în cursul PA.

(271)Ancheta a arătat că preţurile importurilor subvenţionate au scăzut cu 27,2 % în cursul perioadei examinate şi au condus la diferenţe şi mai mari între preţurile practicate de producătorii din Uniune şi cele practicate de producătorii chinezi. În faţa acestei presiuni semnificative asupra preţurilor, industria din Uniune a depus un efort considerabil pentru a-şi reduce costurile de producţie. În pofida acestor eforturi, nivelul excepţional de scăzut al preţurilor importurilor originare din China a forţat industria din Uniune să-şi reducă şi mai mult preţurile, până la niveluri nerentabile. După faza de demarare din 2009, producătorii din Uniune au atins niveluri de profit stabile în 2010 şi 2011. Cu toate acestea, în cursul PA, producătorii din Uniune au înregistrat pierderi semnificative.

(272)După notificarea datelor, mai multe părţi interesate au contestat concluziile Comisiei conform cărora există o legătură de cauzalitate între prejudiciul important suferit de industria din Uniune şi importurile subvenţionate din RPC. Acestea au afirmat că nu există o coincidenţă în timp între prejudiciu şi creşterea importurilor din ţara în cauză. Acest lucru se datorează faptului că, între 2009 şi 2011, importurile din China au crescut în mod semnificativ. În plus, preţul mediu al importurilor chineze era în 2011 de 4,96 EUR/m², o sumă apropiată de cea din 2012 (4,38 EUR/m²).

(276)Este adevărat că marja de profit a industriei din Uniune din 2011 a fost doar uşor mai mică decât cea din 2010, în pofida creşterii accentuate a importurilor din RPC în 2011. Cu toate acestea, în 2011, consumul de sticlă solară din Uniune a crescut semnificativ, şi anume cu 20,4 %, între 2010 şi 2011, în timp ce importurile din RPC au crescut cu 150 % în aceeaşi perioadă. În cursul PA, deşi consumul a scăzut, într-adevăr, cu puţin peste 19 %, volumul importurilor chineze a continuat să crească cu peste 35 %. Acest lucru indică în mod clar coincidenţa în timp dintre prejudiciul important suferit de industria din Uniune în cursul PA şi creşterea puternică a importurilor subvenţionate din RPC. De asemenea, în mod logic, este nevoie de timp pentru ca unele dintre efectele negative ale creşterii importurilor subvenţionate să fie resimţite de producătorii din Uniune (de exemplu, pierderea unor clienţi, înregistrarea pierderilor, reducerea randamentului investiţiilor şi a fluxului de lichidităţi etc.). Prin urmare, argumentul este respins.

(278)Deşi consumul a scăzut cu puţin mai mult de 19 % în PA, din perspectiva producătorilor-exportatori chinezi lucrurile se prezintă astfel:

2.Efectele altor factori

2.1.Importurile din ţări terţe

2.2.Rezultatele la export ale industriei din Uniune

(284)Volumul exporturilor realizate de producătorii din Uniune incluşi în eşantion a evoluat după cum urmează în perioada examinată:

(287)Fiind una dintre cele mai mari din lume, piaţa Uniunii este principala piaţă pentru industria din Uniune, şi nu pieţele ţărilor terţe. De asemenea, faptul că sticla solară este relativ grea şi fragilă induce costuri suplimentare pentru transportul pe anumite distanţe (din cauza riscului de spargere şi de coroziune). Ancheta a confirmat, de asemenea, că rezultatele modeste ale exporturilor se datorează, în principal, concurenţei exporturilor chineze la preţ scăzut şi pe pieţele ţărilor terţe. Ca atare, Comisia nu poate conchide că rezultatele slabe la export ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion întrerup legătura de cauzalitate dintre importurile subvenţionate şi prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(288)După notificare, mai multe părţi au contestat constatările Comisiei conform cărora scăderea vânzărilor la export ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion în cursul PA s-a datorat, cel mai probabil, preţurilor foarte scăzute ale exporturilor din China către destinaţiile importante ale exporturilor industriei Uniunii (şi anume SUA, Canada). Ele considerau că această concluzie este nejustificată, deoarece exporturile din China au fost prezente şi în 2011 şi, prin urmare, nu există niciun motiv pentru care impactul ar fi trebuit să se facă simţit numai în 2012. De asemenea, aceste părţi au considerat că adevăratul motiv al vânzărilor scăzute la export a fost faptul că industria din Uniune nu era competitivă şi, atunci când preţurile de pe piaţa mondială au scăzut, industria din Uniune nu a putut să rămână competitivă. Prin urmare, părţile au susţinut că scăderea vânzărilor la export ale industriei din Uniune pe parcursul PA a contribuit la prejudiciul suferit.

(289)Comisia respinge aceste afirmaţii din următoarele motive. Piaţa Uniunii este încă principala piaţă pentru industria din Uniune, şi nu pieţele ţărilor terţe. De asemenea, costurile suplimentare suportate în cazul transportului pe o anumită distanţă (din cauza spargerii şi coroziunii) pot fi compensate numai în cazul în care nivelul preţurilor din ţările terţe este suficient de ridicat. Această condiţie nu pare a fi îndeplinită. Într-adevăr, pe baza informaţiilor aflate la dispoziţia Comisiei, din răspunsurile la chestionar furnizate de producătorii-exportatori incluşi în eşantion, preţurile exporturilor chineze către principalele destinaţii de export ale industriei din Uniune au fost, într-adevăr, foarte scăzute şi au scăzut în continuare în cursul PA în comparaţie cu 2011. Acest lucru arată că rezultatele slabe la export ale industriei din Uniune se datorează, în principal, exporturilor chineze la preţ din ce în ce mai scăzut pe pieţele ţărilor terţe, astfel cum s-a confirmat şi în timpul anchetei.

(293)În aceeaşi ordine de idei, Comisia a analizat scăderea preţurilor importurilor din RPC către ţările terţe ca pe un factor separat şi nu l-a atribuit importurilor subvenţionate intrate în Uniune. Într-adevăr, acest fapt a fost folosit doar ca o posibilă explicaţie pentru reducerea exporturilor industriei din Uniune către principalele sale destinaţii din ţările terţe, în contextul în care aceste pieţe nu sunt şi nu au fost niciodată pieţe principale pentru industria din Uniune. Chiar şi în anii săi de vârf, 2010 şi 2011, mai mult de 85 % din vânzările industriei din Uniune au fost vândute pe piaţa Uniunii.

2.3.Evoluţia consumului şi a capacităţilor

(295)După cum s-a menţionat în secţiunea D.3 mai sus, consumul la nivelul Uniunii a crescut cu 65 % între 2009 şi PA. Acesta a atins un nivel record în 2011, când a crescut cu 105 % în comparaţie cu 2009. Cu toate acestea, industria din Uniune nu a putut beneficia pe deplin de această creştere a consumului. Vânzările sale totale au crescut semnificativ până în 2011, dar într-un ritm mai lent decât piaţa. Ulterior, acestea au scăzut, în termeni generali, în cursul PA. Cota sa de piaţă a scăzut în mod constant în perioada examinată, atingând o scădere de 25,7 % pe durata PA în comparaţie cu 2009 (- 15,8 % în comparaţie cu 2011). În schimb, atât cota de piaţă a vânzărilor chineze, cât şi volumul acestora au crescut în mod semnificativ, chiar şi atunci când consumul a scăzut între 2011 şi PA, ceea ce a dus la o creştere de 68,4 % între 2011 şi PA şi la o creştere totală de 321 % pe parcursul întregii perioade. Creşterea importurilor chineze a fost de 596 % în cursul perioadei examinate.

(296)Întrucât consumul la nivelul Uniunii a crescut în perioada examinată, evoluţia sa este de natură să întărească legătura de cauzalitate dintre creşterea importurilor care fac obiectul unui dumping şi prejudiciul suferit de industria din Uniune, nefiind o cauză a prejudiciului suferit de industria din Uniune. În plus, chiar şi în PA, când consumul a scăzut, importurile subvenţionate din China au putut să determine, în continuare, o creştere a cotei lor de piaţă, în detrimentul industriei din Uniune.

(298)Într-adevăr, în 2012, consumul a scăzut în comparaţie cu anii anteriori. Cu toate acestea, analiza Comisiei acoperă intervalul dintre începutul perioadei în 2009 şi sfârşitul PA, iar în această perioadă consumul la nivelul Uniunii a crescut, în mod global, cu 65 %. În cursul perioadei examinate, cota de piaţă a industriei din Uniune s-a diminuat în mod constant şi în mod considerabil, şi anume cu 25,7 %, în ansamblu, în timp ce cota de piaţă a importurilor din China a crescut cu 321 %. Creşterea importurilor din China a fost de 596 % în cursul perioadei examinate.

(299)În plus, consumul la nivelul Uniunii a rămas în PA la un nivel comparabil cu cel din 2010, în timp ce, după cum rezultă din tabelul 10 de mai sus, 2010 a fost anul în care industria din Uniune a obţinut un profit rezonabil. Prin urmare, scăderea consumului în Uniune în timpul PA nu poate, în sine, să fi condus la pierderile suferite de industria din Uniune în cursul PA. În plus, cota de piaţă a industriei din Uniune a scăzut cu 26,6 % între 2010 şi 2012, în timp ce cota de piaţă a importurilor chineze a crescut cu 318 % în cursul aceleiaşi perioade. În cele din urmă, în cazul în care scăderea consumului în cursul PA ar fi cauzat prejudiciul suferit de industria din Uniune, scăderea ar fi afectat, de asemenea, importurile din China. Este evident, însă, că nu a fost cazul. Dimpotrivă, în cursul PA, importurile chineze au crescut considerabil, atât ca volum, cât şi în termeni de cotă de piaţă.

(301)În ceea ce priveşte capacitatea de producţie a industriei din Uniune, astfel cum se arată în tabelul 4 de mai sus, creşterea sa a urmat, în mod clar, aceeaşi tendinţă ca şi creşterea consumului din Uniune, până la sfârşitul anului 2011. Ancheta a arătat că principala explicaţie pentru această creştere a capacităţii de producţie între 2011 şi PA cu 12,5 % a fost intrarea unei societăţi pe piaţa sticlei solare. Capacitatea de producţie a tuturor celorlalte societăţi de pe piaţă a scăzut uşor în aceeaşi perioadă. În consecinţă, tendinţa generală de dezvoltare a capacităţii din Uniune a urmat aceeaşi tendinţă ca şi consumul Uniunii. Comisia consideră, prin urmare, că înalta capacitate de producţie a industriei Uniunii, care era deja ridicată la începutul perioadei examinate şi care a rămas ridicată în cursul PA, nu a putut întrerupe legătura de cauzalitate dintre importurile subvenţionate şi prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(302)După notificare, mai multe părţi au susţinut că Comisia nu a ţinut seama de presupusa supracapacitate ca fiind o cauză importantă a prejudiciului. Acestea afirmă că, în cursul perioadei examinate, creşterea capacităţii nu a fost justificată de creşterea consumului, dat fiind că industria din Uniune s-a confruntat în mod constant cu o diferenţă enormă între capacitatea de producţie şi consum, care nu este, în opinia părţilor respective, viabilă din punct de vedere economic. În continuare, părţile au afirmat că faptul că a existat un operator intrat pe piaţă între 2011 şi sfârşitul PA, a contribuit la prejudiciul suferit, deoarece a sporit concurenţa pe piaţa internă.

(307)În ceea ce priveşte argumentul conform căruia noul operator intrat în 2012 a contribuit la prejudiciul suferit de industria din Uniune, Comisia observă că acest nou intrat pe piaţă, chiar dacă a intrat cu o capacitate ridicată, a avut volume foarte limitate de producţie şi de vânzări, cifrate la aproximativ 2 % din totalul vânzărilor UE în cursul PA. În consecinţă, intrarea sa pe piaţă sa nu a avut, practic, un impact asupra performanţei întregii industrii din Uniune, cu excepţia faptului că a creat un efect inflaţionist semnificativ din perspectiva capacităţii şi a datelor privind utilizarea capacităţii. În realitate, dacă nu se ia în calcul capacitatea acestei societăţi, capacitatea tuturor celorlalţi producători din Uniune a scăzut între 2011 şi 2012.

(308)Ancheta nu a confirmat nici că sectorul sticlei solare este grav afectată de costurile fixe. De fapt, costurile fixe medii ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion au fost în intervalul de 25 %-35 % din costurile totale de producţie, în cursul PA. În anii 2010 şi 2011, ponderea costurilor fixe a fost uşor mai scăzută, dar încă se situează în acelaşi interval. Acest lucru arată că capacitatea mare în cursul PA a avut, desigur, un impact asupra costurilor de producţie, dar impactul nu a fost semnificativ şi nu poate explica pierderile considerabile suferite în PA, mai ales prin comparaţie cu profiturile realizate în anii anteriori. În plus, rata de utilizare a capacităţii de producţie a producătorilor din Uniune incluşi în eşantion a scăzut comparativ cu anii anteriori, dar a rămas, totuşi, la un nivel de 65 % în cursul PA.

2.4.Tendinţe privitoare la modulele fotovoltaice

(311)Potrivit informaţiilor deţinute de Comisie (¹), în jur de 80-85 % din vânzările de sticlă solară se realizează către producătorii de module solare (module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin şi module fotovoltaice cu strat subţire) şi în jur de 15-20 % din vânzări se realizează către producătorii de colectoare termice solare plate folosite pentru producerea de apă caldă. Prin urmare, tendinţele observate cu privire la modulele solare au un impact important asupra consumului de sticlă solară.

(312)După notificare, două părţi interesate au afirmat că, pe lângă evoluţia consumului de produs în cauză, prejudiciul suferit de industria Uniunii a fost cauzat, de asemenea, de scăderea consumului de module solare şi de pierderile suferite de acest sector la sfârşitul lui 2011 şi în 2012. Părţile afirmă că impactul dificultăţilor financiare ale producătorilor de panouri solare pe piaţa sticlei solare a început să se facă simţit la sfârşitul lui 2011/2012, dat fiind decalajul de timp necesar dintre cele două evenimente.

(313)Consumul de module solare a crescut constant pe parcursul aceleiaşi perioade, respectiv 2009-2012, şi chiar dacă a existat o scădere în 2012, consumul a rămas cu 221 % mai mare decât în 2009 şi cu 44 % mai mare decât în 2010 (²). În plus, s-a stabilit că, în timp ce cererea de module din Uniune a fost iniţial generată de scheme de sprijin financiar, în principal de tarifele fixe feed-in-tariffs - FITs), nu s-a putut conchide că reducerea sprijinului prin tarifele fixe (la sfârşitul anului 2011, începutul lui 2012) a rupt legătura de cauzalitate dintre importurile subvenţionate şi prejudiciu (³). Aceasta s-a datorat faptului că cererea de module solare a rămas la un nivel relativ ridicat în aceeaşi perioadă 2009-2012.

(²)Tabelele 1-a şi 1-b din considerentul 108 din Regulamentul (UE) nr. 513/2013 al Comisiei din 4 iunie 2013 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin şi componentele lor cheie (şi anume celule şi plachete) originare sau expediate din Republica Populară Chineză şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2013 prin care se supun înregistrării importurile de acest tip originare sau expediate din Republica Populară Chineză (JO L 152, 5.6.2013, p. 5) (denumit în continuare "Regulamentul provizoriu privind panourile solare"). In conformitate cu considerentul 20 şi următoarele din regulamentul provizoriu privind panourile solare, produsul care face obiectul anchetei este reprezentat de module sau panouri, celule şi plachete fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin de tipul celor folosite în modulele sau panourile fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin. Prin urmare, modulele fotovoltaice cu strat subţire nu fac obiectul acestei anchete şi consumul lor nu este vizat.

(³)A se vedea considerentul 107 şi următoarele din regulamentul provizoriu privind panourile solare. Constatările regulamentului provizoriu privind panourile solare, cuprinse în considerentele 107-109 au fost confirmate în considerentele 245-265 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1238/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de instituire a unei taxe antidumping definitive şi de percepere definitivă a taxei provizorii impuse pentru importurile de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin şi componentele lor cheie (şi anume celule) originare sau expediate din Republica Populară Chineză (JO L 325, 5.12.2013, p. 1).

(315)În mod similar, deoarece cererea de module solare a rămas relativ ridicată în cursul perioadei 2009-2012, iar cererea de sticlă solară a crescut cu 65 % în aceeaşi perioadă, impactul asupra consumului de sticlă solară al deteriorării situaţiei financiare a producătorilor de module solare la sfârşitul lui 2011/începutul lui 2012 nu poate fi considerat, în sine, un factor care să întrerupă legătura de cauzalitate dintre importurile subvenţionate de sticlă solară din RPC şi prejudiciul important suferit de industria din Uniune.

3.Concluzie

(317)Ancheta a stabilit o legătură de cauzalitate între prejudiciul important suferit de industria din Uniune şi importurile subvenţionate din RPC. Comisia a analizat alte posibile cauze ale prejudiciului, cum ar fi importurile din alte ţări terţe, rezultatele la export ale industriei din Uniune, schimbarea modelelor de consum şi a capacităţii de producţie sau situaţia pe piaţă a anumitor utilizatori ai produsului în cauză. Niciuna dintre acestea, analizate atât individual, cât şi cumulativ, nu s-a dovedit a fi de natură să întrerupă legătura de cauzalitate dintre importurile subvenţionate din RPC şi prejudiciul important suferit de industria din Uniune.

PARTEA F:INTERESUL UNIUNII

1.Interesul industriei din Uniune

(321)În industria din Uniune, în PA, erau aproximativ 860 de persoane angajate direct în producţia şi vânzarea produsului similar. Ancheta a stabilit că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important cauzat de importurile subvenţionate din ţara respectivă în perioada de anchetă. Unii producători din Uniune au fost deja nevoiţi să îşi închidă instalaţiile de producţie, în timp ce alţii s-au confruntat cu problema insolvenţei (¹). În absenţa unor măsuri, este foarte probabilă deteriorarea în continuare a situaţiei economice a industriei din Uniune.

(322)Este de aşteptat ca instituirea unor taxe antisubvenţie să elimine efectele de denaturare a schimburilor comerciale, produse de o subvenţie prejudiciabilă şi să restabilească concurenţa efectivă pe piaţa Uniunii, permiţând industriei din Uniune să alinieze preţurile produsului similar, pentru a reflecta costurile de producţie şi, deci, să-şi îmbunătăţească rentabilitatea. Este de aşteptat, de asemenea, ca instituirea măsurilor să permită industriei din Uniune să-şi recâştige, cel puţin în parte, cota de piaţă pierdută în cursul perioadei examinate, cu un impact pozitiv asupra situaţiei sale financiare generale.

(325)Dacă nu se instituie măsuri, sunt posibile alte scăderi ale cotei de piaţă, cu continuarea deteriorării rentabilităţii industriei din Uniune. Acest lucru ar da naştere unei situaţii imposibil de susţinut pe termen scurt şi mediu. În consecinţă, în plus faţă de numărul mare de producători din Uniune care au fost deja forţaţi să iasă de pe piaţă, alţi producători ar putea fi ameninţaţi de insolvenţă, ceea ce ar putea duce, pe termen scurt şi mediu, la dispariţia industriei din Uniune, cu un impact important asupra locurilor de muncă existente.

2.Interesul importatorilor şi al comercianţilor neafiliaţi

(328)Un argument invocat a fost că instituirea de măsuri pentru produsul în cauză va afecta negativ activitatea importatorilor. În primul rând, instituirea de taxe nu ar trebui să conducă la eliminarea tuturor importurilor din RPC. În al doilea rând, deşi este de aşteptat ca instituirea de măsuri să aibă un efect negativ asupra situaţiei financiare a importatorilor care importă numai sau în principal din RPC, este de aşteptat ca, având în vedere posibilitatea de a importa din ţări terţe, importatorii să fie flexibili şi să-şi schimbe sursele de aprovizionare, dacă consideră necesar.

(329)Prin urmare, s-a conchis că instituirea de măsuri la nivelul propus ar putea avea un anumit impact negativ asupra situaţiei importatorilor independenţi ai produsului în cauză, dar că impactul este atenuat de faptul că importatorii şi comercianţii pot folosi alte surse de aprovizionare, atât din ţări terţe, cât şi din industria din Uniune, aceasta din urmă având capacitatea de a-şi creşte producţia, şi nedepăşind, în niciun caz, impactul pozitiv asupra altor părţi.

4.Interesul utilizatorilor

(331)Toţi utilizatorii care au oferit răspunsuri sunt producători de module solare şi/sau de colectoare termice. Trei utilizatori sunt în favoarea instituirii de taxe antisubvenţie, argumentând că sectorul industrial din Uniune produce sticlă solară de mai bună calitate, care nu poate fi întotdeauna furnizată de societăţi chineze. În schimb, alţi trei utilizatori s-au opus instituirii de măsuri compensatorii. Aceşti utilizatori se aşteaptă ca instituirea unor taxe antisubvenţie să aibă un impact negativ asupra activităţii lor şi ca ei să nu fie în măsură să transfere creşterea preţurilor asupra consumatorilor finali, având în vedere situaţia dificilă a industriei modulelor solare.

(332)Potrivit informaţiilor prezentate de către utilizatori, sticla solară reprezintă doar aproximativ 6-8 % din costurile totale ale modulelor solare. Astfel, sticla solară reprezintă doar o parte limitată a costurilor şi a valorii finale a modulelor fotovoltaice. În plus, se poate estima că, în cazul în care vor fi instituite taxe antisubvenţie asupra sticlei solare importate din RPC, impactul asupra costurilor totale ale modulelor solare va fi sub 1 %. Acest lucru se datorează, în principal, faptului că utilizatorii care au cooperat la anchetă cumpără cantităţi semnificative de energie solară sticlă de la producători din Uniune.

5.Aspectele privind concurenţa

(336)Un importator a susţinut că, întrucât unii producători din Uniune au făcut parte dintr-un cartel mondial al sticlei plane (sticla solară face şi ea parte din această categorie) şi au fost amendaţi de Comisia Europeană în 2007, aceştia utilizează instrumentul antisubvenţie ca mod de recuperare a pierderilor suferite din cauza amenzilor pentru asociere în cartel şi din pierderea cotei de piaţă în Uniune. În plus, în cazul în care accesul la piaţa Uniunii ar fi limitat prin intermediul unor taxe antisubvenţie, vor exista stimulente mai puternice pentru producătorii din Uniune pentru a intra într-un cartel sau pentru a adopta un alt comportament anticoncurenţial în legătură cu produsele pentru care există posibilităţi reduse de creştere a volumului de vânzări în Uniune, cum ar fi produsele de mobilier pentru amenajări interioare.

(337)Aceste argumente trebuie respinse. În primul rând, Comisia observă că cartelul a încetat să funcţioneze în 2007. Prin urmare, efectele cartelului în trecut nu au avut niciun impact asupra industriei în perioada examinată. În al doilea rând, dintr-o înţelegere de tip cartel nu a făcut parte niciunul dintre producătorii din Uniune incluşi în eşantion şi niciunul dintre producătorii actuali ai Uniunii cu cele mai ridicate volume de vânzări. În al treilea rând, nu se preconizează ca posibila instituire a unor taxe antisubvenţie să aibă un impact asupra comportamentului concurenţial al industriei din Uniune, deoarece, pe de o parte, aceasta nu va schimba structura pieţei Uniunii şi, pe de altă parte, societăţile au obligaţia generală de a respecta normele naţionale şi din Uniune aplicabile în materie de concurenţă, indiferent dacă se instituie sau nu taxe.

(338)De asemenea, un importator a susţinut că instituirea unor taxe ar avea un impact negativ asupra pieţei Uniunii de straturi antireflectorizante pentru sticla solară. Această piaţă, identificată de către importator drept o piaţă conexă, este dominată, conform afirmaţiilor acestuia din urmă, de producătorii din Uniune, iar instituirea de măsuri ar consolida poziţia acestora în detrimentul furnizorilor concurenţi de straturi antireflectorizante. În plus, acesta a susţinut că importatorii se confruntă cu dificultăţi în obţinerea de comenzi de la producătorii din Uniune sau în primirea unor astfel de comenzi într-o perioadă rezonabilă de timp şi la preţuri rezonabile.

(339)În primul rând, piaţa straturilor antireflectorizante este parte a anchetei şi nu reprezintă o piaţă conexă. Într-adevăr, ancheta a arătat că producătorii din Uniune au rămas competitivi pe această piaţă de nişă, în pofida preţurilor relativ mai mari pe care le practică, deoarece piaţa consideră că propriile produse, odată acoperite cu straturi antireflectorizante, au un avantaj calitativ. Cu toate acestea, nu există dovezi care să ateste că industria din Uniune nu ar fi în măsură să satisfacă o posibilă creştere a cererii de sticlă solară acoperită cu straturi antireflectorizante. În consecinţă, acest argument ar trebui respins.

(340)În ceea ce priveşte afirmaţiile că producătorii din Uniune au refuzat să onoreze sau să livreze comenzi la timp şi la preţuri rezonabile, depinde în întregime de fiecare producător să-şi aleagă strategia comercială, câtă vreme nu beneficiază de o poziţie dominantă, unică sau comună, pe piaţa relevantă. Concurenţa de pe piaţa Uniunii este suficient de mare, ceea ce permite schimbarea şi/sau diversificarea furnizorilor. Prin urmare, şi acest argument ar trebui să fie respins.

PARTEA G:MĂSURI COMPENSATORII

1.Nivelul de eliminare a prejudiciului

(347)Majorarea de preţ necesară a fost apoi determinată prin compararea preţului de import mediu ponderat al producătorilor-exportatori cooperanţi din RPC incluşi în eşantion, astfel cum a fost stabilit pentru calcularea subcotării preţului şi ajustat în mod corespunzător pentru a ţine seama de costurile de import şi de taxele vamale, cu preţul mediu ponderat neprejudiciabil al produsului similar vândut pe piaţa Uniunii în cursul PA de producătorii din Uniune incluşi în eşantion. Eventualele diferenţe rezultate din această comparaţie au fost, apoi, exprimate ca procent din valoarea de import CIF medie ponderată.

(349)Comisia respinge această afirmaţie din următoarele motive. Ţinta de profit utilizată nu se bazează pe o estimare, ci pe profitul obţinut de industria din Uniune înainte de denaturarea concurenţei cauzată de importurile chinezeşti subvenţionate. Comisia consideră că este vorba de un profit rezonabil, ţinând cont, de asemenea, de faptul că situaţia pieţei nu era în mod semnificativ diferită faţă de PA, în afară de impactul importurilor chineze subvenţionate. În acest sens, afirmaţia acestei părţi potrivit căreia consumul din 2010 a fost mult mai mare decât în 2012 este neîntemeiată. Astfel cum s-a indicat în secţiunea E.2.3 de mai sus, consumul din 2010 s-a situat la un nivel similar celui din 2012. De asemenea, în 2010, industria din Uniune acumula capacităţi, în aşteptarea unei creşteri puternice a cererii, fapt care a afectat negativ profitul în anul respectiv. În cele din urmă, ţinta de profit propusă de 5 % este arbitrară, deoarece nu se bazează pe date sau calcule concrete şi, prin urmare, este respinsă.

2.Măsuri

(353)Pe baza celor de mai sus, nivelurile la care aceste taxe vor fi instituite sunt stabilite după cum urmează:

(356)Aceste niveluri ale taxei (spre deosebire de taxa naţională aplicabilă în cazul "tuturor celorlalte societăţi") sunt aplicabile exclusiv importurilor de produse originare din ţara în cauză şi fabricate de societăţile respective, adică de persoanele juridice menţionate în mod specific. Produsele importate fabricate de orice altă societate al cărei nume nu este menţionat în mod specific la articolul 1, inclusiv de către entităţile afiliate societăţilor menţionate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri de taxare şi vor fi supuse taxei aplicabile "tuturor celorlalte societăţi".

(357)Orice cerere prin care se solicită aplicarea unui nivel individual al taxei compensatorii pentru fiecare societate (de exemplu, ca urmare a modificării denumirii persoanei juridice sau ca urmare a creării unor noi entităţi de producţie sau de vânzare) ar trebui să fie adresată imediat Comisiei, împreună cu toate informaţiile relevante, în special orice modificări ale activităţilor societăţii, referitoare la producţie, vânzările interne şi la export asociate, de exemplu, cu modificarea denumirii sau cu crearea entităţilor de producţie şi de vânzare. După caz, regulamentul va fi modificat în consecinţă, printr-o actualizare a listei societăţilor care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(359)În urma notificării, reclamantul a susţinut că taxele antidumping şi compensatorii ad valorem nu au fost eficiente, solicitând Comisiei să instituie măsuri sub forma unui preţ minim la import ("PMI"). În plus, mai mulţi utilizatori au propus, de asemenea, un PMI. Motivele invocate de părţi şi cele pentru care Comisia a respins aceste cereri sunt prezentate în considerentele 144-168 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 470/2014 al Comisiei (¹) (denumit în continuare "regulamentul de instituire a taxei antidumping definitive").

Împrumuturi preferenţiale
Denumirea societăţii	Marjă de subvenţie
Xinyi PV Products (Anhui) Holdings Ltd	0 %
Zhejiang Hehe Photovoltaic Glass Technology Co., Ltd	6,2 %
Zhejiang Jiafu Glass Co., Ltd; Flat Solar Glass Group Co., Ltd; Shanghai Flat Glass Co., Ltd	2,5 %
Henan Yuhua New Material Co., Ltd	4,8 %

Alte programe de granturi
Denumirea societăţii	Marja de subvenţie
Xinyi PV Products (Anhui) Holdings Ltd	1,1 %
Zhejiang Hehe Photovoltaic Glass Technology Co., Ltd	2,9 %
Zhejiang Jiafu Glass Co., Ltd; Flat Solar Glass Group Co., Ltd; Shanghai Flat Glass Co., Ltd	1,1 %
Henan Yuhua New Material Co., Ltd	3,0 %

Întreprinderi cu tehnologie avansată şi nouă
Denumirea societăţii	Marjă de subvenţie
Xinyi PV Products (Anhui) Holdings Ltd	0 %
Zhejiang Hehe Photovoltaic Glass Technology Co., Ltd	0 %
Zhejiang Jiafu Glass Co., Ltd; Flat Solar Glass Group Co., Ltd; Shanghai Flat Glass Co., Ltd	0,4 %
Henan Yuhua New Material Co., Ltd	1,8 %

Sisteme de scutire de impozit pe veniturile din dividende
Denumirea societăţii	Marjă de subvenţie
Xinyi PV Products (Anhui) Holdings Ltd	0 %
Zhejiang Hehe Photovoltaic Glass Technology Co., Ltd	0 %
Zhejiang Jiafu Glass Co., Ltd; Flat Solar Glass Group Co., Ltd; Shanghai Flat Glass Co., Ltd	5,8 %
Henan Yuhua New Material Co., Ltd	0 %

Sisteme de scutire de impozit pe profit
Denumirea societăţii	Marja de subvenţie
Xinyi PV Products (Anhui) Holdings Ltd	0 %
Zhejiang Hehe Photovoltaic Glass Technology Co., Ltd	0 %
Zhejiang Jiafu Glass Co., Ltd; Flat Solar Glass Group Co., Ltd; Shanghai Flat Glass Co., Ltd	0,7 %
Henan Yuhua New Material Co., Ltd	0 %

Regulamentul 471/13-mai-2014 de instituire a unor taxe compensatorii definitive la importurile de sticlă solară originară din Republica Populară Chineză

Jurnalul Oficial 142L

	2009	2010	2011	PA
Capacitatea de producţie (1 000 m²)	39 000	44 611	48 511	54 615
Indice 2009	100	114	124	140
Volumul producţiei (1 000 m²)	17 540	29 245	31 245	21 734
Indice	100	167	178	124
Gradul de utilizare a capacităţii de producţie	45 %	66 %	64 %	40 %
Indice	100	146	143	88
Sursă: Reclamantul şi răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune.

	2009	2010	2011	PA
Costuri medii, pe angajat (EUR)	45 232	44 503	48 288	50 615
Indice 2009	100	98	107	112
Indice 2010	102	100	109	114
Sursă: Răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune.

	2009	2010	2011	PA
Rentabilitatea	- 20,3 %	8,3 %	8,2 %	- 14,5 %
Indice 2009	100	241	240	129
Indice 2010	- 244	100	99	- 174
Fluxul de lichidităţi (1 000 EUR)	- 21 550	29 574	33 425	6 200
Indice 2009	100	337	355	229
Indice 2010	- 73	100	113	21
Investiţiile (1 000 EUR)	46 087	18 230	7 633	10 712
Indice 2009	100	40	17	23
Indice 2010	253	100	42	59
Randamentul investiţiilor	- 6,9 %	9,6 %	13,3 %	- 11,5 %
Indice 2009	100	339	393	66
Indice 2010	- 72	100	139	- 120
Sursă: Răspunsurile la chestionar primite din partea producătorilor din Uniune.

Ţări terţe	2009	2010	2011	PA
Volum (m²)	700	886	1 287	1 023
Indice	100	127	184	146
Cota de piaţă	4,2 %	3,1 %	3,8 %	3,7 %
Indice	100	74	90	88
Preţ mediu în EUR/m²	10,50	10,09	9,60	8,40
Indice	100	96	91	80
Sursă: Glass for Europe şi reclamantul.