Partea 4 - PREJUDICIUL - Regulamentul 471/13-mai-2014 de instituire a unor taxe compensatorii definitive la importurile de sticlă solară originară din Republica Populară Chineză
Acte UE
Jurnalul Oficial 142L
În vigoare Versiune de la: 14 Mai 2014
PARTEA D:PREJUDICIUL
1.Definirea industriei din Uniune şi producţia Uniunii
(202)Opt producători care au fabricat produsul similar în Uniune în perioada de anchetă (PA) s-au manifestat după deschidere. Comisia nu are cunoştinţă să existe alţi producători din Uniune care să fabrice produsul similar. Prin urmare, Comisia consideră că cei opt producători reprezintă industria din Uniune în sensul articolului 9 alineatul (1) din regulamentul de bază, aceştia fiind denumiţi în continuare "industria din Uniune".
(203)Toate informaţiile disponibile privind industria din Uniune, inclusiv informaţiile furnizate de reclamant, datele macroeconomice furnizate de asociaţia industriei din Uniune (Glass for Europe), şi răspunsurile la chestionare furnizate de producătorii din Uniune incluşi în eşantion au fost utilizate în scopul stabilirii producţiei totale la
nivelul Uniunii pentru perioada de anchetă. Pentru producătorii din Uniune prezenţi în eşantion, datele au fost verificate încrucişat cu răspunsurile la chestionar. Pe această bază, producţia totală din Uniune a fost estimată la circa 21 734 000 m2 în cursul PA.
(204)După notificare, guvernul chinez a observat diferenţe între datele menţionate în documentul de notificare şi cele conţinute în plângerea referitoare la industria din Uniune. De asemenea, el a susţinut că acest lucru denotă lipsa de dovezi obiective şi credibile, astfel încât concluziile la care a ajuns Comisia sunt discutabile.
(205)Diferenţele constatate de guvernul chinez între datele din plângere şi documentul de notificare se datorează faptului că toate datele privind producătorii din Uniune incluşi în eşantion au fost verificate la faţa locului şi, atunci când a fost necesar, au fost actualizate. Dat fiind că eşantionul reprezintă 79 % din volumul total al vânzărilor industriei din Uniune pe piaţa Uniunii, Comisia nu poate accepta argumentul că probele utilizate, pe baza cărora aceasta a ajuns la anumite concluzii, nu au fost obiective şi credibile.
2.Stabilirea pieţei relevante din Uniune
(206)Nicio producţie a producătorilor din Uniune incluşi în eşantion nu a fost destinată utilizării captive. Prin urmare, nu a fost necesar să se efectueze, aparte, o analiză a vânzărilor captive.
3.Consumul la nivelul Uniunii
(207)Consumul la nivelul Uniunii a fost stabilit pe baza volumului total al vânzărilor din Uniune pe piaţa Uniunii efectuate de toţi producătorii din Uniune, adică fără exporturile lor, plus importurile din RPC şi importurile din alte ţări terţe. Stabilirea consumului din Uniune s-a făcut pe baza datelor furnizate de către reclamant şi de Glass for Europe şi, atunci când a fost posibil, acestea au fost confruntate cu răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion.
(208)Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:
Tabelul 1 - Consumul la nivelul Uniunii (1 000 m2)
2009 | 2010 | 2011 | PA | |
Consumul total la nivelul Uniunii | 16 596 | 28 239 | 33 993 | 27 412 |
Indice | 100 | 170 | 205 | 165 |
Sursă: Glass for Europe, reclamantul şi răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune. | ||||
(209)În perioada examinată, consumul total la nivelul Uniunii a crescut cu 65 % între 2009 şi 2011, dar a scăzut în perioada de anchetă faţă de 2011. Consumul a rămas în 2012 la un nivel considerabil superior nivelului din 2009. Acest lucru se datorează în principal creşterii consumului de produse finale, în special de module solare (a se vedea secţiunea E.2.3, de mai jos).
4.Importurile provenite din ţara în cauză
4.1.Volumul şi cota de piaţă ale importurilor subvenţionate din ţara în cauză
(210)Întrucât sticla solară este importată în Uniune în cadrul unei poziţii tarifare (codul NC 7007 19 80 - Altele - Sticlă securit formată din foi lipite) care acoperă şi alte produse ce nu fac obiectul prezentei anchete, nu s-au putut utiliza statisticile Eurostat pentru a se determina volumul şi valoarea importurilor. Volumul şi valoarea importurilor s-au bazat pe datele furnizate de reclamant şi de asociaţia industriei din Uniune (Glass for Europe). Importurile subvenţionate în Uniune din ţara în cauză au evoluat după cum urmează:
Tabelul 2 - Volumul importurilor (1 000 m2) şi cota de piaţă
2009 | 2010 | 2011 | PA | |
Volumul importurilor din RPC (1 000 m2) | 1 200 | 2 050 | 6 150 | 8 350 |
Indice | 100 | 171 | 513 | 696 |
Cota de piaţă | 7,2 % | 7,3 % | 18,1 % | 30,5 % |
Indice | 100 | 100 | 250 | 421 |
Sursă: Glass for Europe şi plângerea. | ||||
(211)În cursul perioadei examinate, volumul importurilor subvenţionate de produs în cauză către Uniune a crescut considerabil, cu 596 %. Acest fapt a condus la o creştere semnificativă a cotei de piaţă a importurilor din RPC de produs în cauză pe piaţa Uniunii (o creştere de la 7,2 % la 30,5 %).
(212)Consumul Uniunii a crescut, de asemenea, până în 2012. În 2012, când piaţa Uniunii a scăzut, producătorii-exportatori chinezi au putut, totuşi, să mai crească volumul total al vânzărilor lor din cadrul importurilor.
(213)După notificare, guvernul chinez a susţinut că Comisia a utilizat date foarte exagerate, statisticile de export chineze prezentând un volum al exporturilor mult mai redus în PA în comparaţie cu volumul importurilor menţionat în documentul de notificare şi au solicitat explicaţii cu privire la modul în care au fost calculate aceste volume.
(214)Comisia observă în primul rând că statisticile privind exporturile furnizate de guvernul chinez - inclusiv cele privind toate tipurile de sticlă călită - cuprind date cu peste 2,5 ori mai mici decât cele pe care statisticile Eurostat le indică pentru întreg codul NC ex 7007 19 80 pentru anul 2012. În consecinţă, aceste date nu pot fi considerate suficient de fiabile.
(215)Comisia şi-a bazat calculele pe informaţiile furnizate de reclamant şi de asociaţia industriei din Uniune (Glass for Europe). Aceste date sunt disponibile în dosarul neconfidenţial. Comisia a controlat încrucişat aceste informaţii cu datele verificate oferite de producătorii-exportatori din eşantion şi de ceilalţi producători-exportatori cooperanţi. Aşa cum s-a menţionat în secţiunea A.3.3 de mai sus, producătorii-exportatori cooperanţi au acoperit aproape 100 % din exporturile de sticlă solară către Uniune declarate în 2012. Prin urmare, Comisia nu are motive să creadă că informaţiile pe care şi-a întemeiat concluziile sunt incorecte. În plus, guvernul chinez nu a oferit nicio dovadă prin care să-şi susţină afirmaţiile.
4.2.Preţul importurilor subvenţionate din ţara în cauză şi subcotarea preţurilor
(216)Preţul mediu al importurilor subvenţionate din ţara în cauză în Uniune a evoluat după cum urmează:
Tabelul 3 - Preţuri de import (EUR/m2)
2009 | 2010 | 2011 | PA | |
RPC | 6,02 | 6,10 | 4,96 | 4,38 |
Indice | 100 | 101 | 82 | 73 |
Sursă: Reclamantul şi răspunsurile producătorilor-exportatori chinezi la chestionar. | ||||
(217)Preţul mediu de import pentru produsul în cauză a scăzut în perioada examinată. Preţul mediu de import a scăzut cu 27,2 %, de la 6,02 EUR/m2 în 2009, până la 4,38 EUR/m2 în cursul PA.
(218)Pentru a determina subcotarea preţurilor în cursul perioadei de anchetă, preţurile de vânzare medii, ponderate, pe tipuri de produs, practicate de producătorii din Uniune incluşi în eşantion faţă de clienţii independenţi de pe piaţa Uniunii şi ajustate la un nivel franco fabrică, au fost comparate cu preţurile medii corespunzătoare, ponderate, pe tipuri de produs, ale importurilor provenite de la producătorii chinezi incluşi în eşantion practicate faţă de primul client independent de pe piaţa Uniunii, preţuri stabilite pe baza preţului CIF şi ajustate în plus, şi anume cu 0,40 EUR/m2 pentru a ţine seama de vămuire, cheltuielile de manipulare şi încărcare şi de o taxă de import de 3 %. Prin aceste ajustări, preţurile au crescut cu 7 % până la 15 %, în funcţie de numărul de control al produsului, adică o medie ponderată de 11 %.
(219)Compararea preţurilor s-a realizat în funcţie de fiecare tip de produs, pentru tranzacţiile de acelaşi nivel, ajustate corespunzător, conform precizărilor din considerentul de mai sus, şi după deducerea rabaturilor şi a reducerilor.
Rezultatul comparaţiei, exprimat ca procentaj din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune incluşi în eşantion în PA, a indicat, în cazul importurilor subvenţionate ale produsului în cauză, o marjă de subcotare medie ponderată per societate între 10,6 % şi 26,7 % din preţurile practicate de producătorii din Uniune incluşi în eşantion.
5.Situaţia economică a industriei din Uniune
(220)În conformitate cu articolul 8 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor subvenţionate asupra industriei din Uniune a cuprins şi o evaluare a tuturor factorilor şi indicilor economici care influenţează situaţia industriei din Uniune în perioada examinată.
(221)Astfel cum s-a menţionat la secţiunea A.3.2 de mai sus, eşantionarea a fost utilizată pentru examinarea eventualului prejudiciu suferit de industria din Uniune.
(222)În scopul analizei prejudiciului, Comisia a făcut distincţie între indicatorii de prejudiciu macroeconomici şi cei microeconomici. Comisia a analizat indicatorii macroeconomici pentru perioada examinată pe baza datelor furnizate de Glass for Europe şi de reclamant cu privire la toţi producătorii Uniunii. Comisia a analizat indicatorii microeconomici pe baza răspunsurilor la chestionar ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion.
(223)În scopul prezentei anchete au fost evaluaţi următorii indicatori macroeconomici: producţia, capacitatea de producţie, utilizarea capacităţii, volumul vânzărilor, cota de piaţă, creşterea, ocuparea forţei de muncă, productivitatea, amploarea marjei de subvenţie şi redresarea în urma practicilor de subvenţionare anterioare.
(224)Au fost evaluaţi următorii indicatori microeconomici: preţurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forţa de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de lichidităţi, investiţiile, randamentul investiţiilor şi capacitatea de a mobiliza capitaluri.
(225)Un producător-exportator a susţinut că Comisia nu a efectuat o analiză a prejudiciului conformă cu articolul 8 alineatele (1) şi (4) din regulamentul de bază, dat fiind că a făcut această analiză pe baza a două seturi de date separate şi presupus incoerente, şi anume indicatori macroeconomici şi microeconomici privind prejudiciul. Acest producător susţine totodată că presupusa incoerenţă a analizei bazate pe cele două seturi de date generează serioase îndoieli cu privire la caracterul adecvat, echitabil şi obiectiv al evaluării globale a prejudiciului.
(226)Aceeaşi parte a menţionat o serie de investigaţii anterioare, afirmând că în cursul acestora instituţiile Uniunii au stabilit în mod incoerent că diferite seturi de date aparţin fie indicatorilor macroeconomici, fie celor microeconomici.
(227)Comisia nu poate fi de acord cu această afirmaţie. Aceasta este o metodologie aplicabilă în cazurile de eşantionare pentru a analiza situaţia industriei din Uniune şi a lua în considerare nu numai tendinţele indicate de eşantion, ci şi pe cele indicate de întreaga industrie din Uniune. Toţi factorii prevăzuţi la articolul 8 alineatul (4) din regulamentul de bază au fost luaţi în considerare în analiză. Concluzia privind prejudiciul este elaborată, de asemenea, pe baza tuturor factorilor respectivi. În consecinţă, analiza prejudiciului a fost efectuată în conformitate cu articolul 8 alineatele (1) şi (4) din regulamentul de bază.
6.Indicatori macroeconomici
6.1.Producţia, capacitatea de producţie şi gradul de utilizare a capacităţii de producţie
(228)Producţia totală a Uniunii, capacitatea de producţie şi utilizarea capacităţii de producţie au evoluat după cum urmează în perioada examinată:
Tabelul 4 - Producţia, capacitatea de producţie şi gradul de utilizare a capacităţii
2009 | 2010 | 2011 | PA | |
Capacitatea de producţie (1 000 m2) | 39 000 | 44 611 | 48 511 | 54 615 |
Indice 2009 | 100 | 114 | 124 | 140 |
Volumul producţiei (1 000 m2) | 17 540 | 29 245 | 31 245 | 21 734 |
Indice | 100 | 167 | 178 | 124 |
Gradul de utilizare a capacităţii de producţie | 45 % | 66 % | 64 % | 40 % |
Indice | 100 | 146 | 143 | 88 |
Sursă: Reclamantul şi răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune. | ||||
(229)Producţia industriei din Uniune a crescut în perioada examinată, în acelaşi ritm cu consumul. La începutul perioadei examinate, industria Uniunii avea deja capacităţi de producţie excedentare. Din cauza creşterii rapide a consumului din Uniune, surplusul de capacitate a scăzut până în 2011, în condiţiile în care - deşi capacitatea de producţie a crescut - ritmul său de creştere a fost mai scăzut decât ritmul de consum al Uniunii. Capacitatea de producţie a continuat să crească în 2012, în timp ce consumul Uniunii a scăzut. Producţia a crescut din 2009 până în 2011 şi apoi a scăzut cu 30 % în cursul PA. Date fiind capacităţile existente, industria din Uniune a putut să sporească rapid producţia până în 2011, pentru a satisface creşterea puternică a cererii la nivelul Uniunii. În acelaşi timp, ca reacţie la creşterea observată începând din 2009 până în 2011, industria din Uniune a adăugat noi capacităţi, care au fost utilizate doar parţial în PA. Acest lucru a avut drept rezultat o scădere pronunţată a gradului de utilizare a capacităţii în PA comparativ cu anii anteriori.
(230)Chiar dacă - pe parcursul perioadei examinate - industria Uniunii şi-a mărit capacitatea ca răspuns la creşterea consumului, nivelurile de producţie a industriei din Uniune au crescut într-un ritm mai lent decât consumul şi utilizarea capacităţilor şi, după o creştere substanţială în primii trei ani ai perioadei examinate, au scăzut în cursul perioadei de anchetă, ceea ce a coincis cu creşterea cotei de piaţă a importurilor subvenţionate din ţara în cauză şi cu contactul cu o concurenţă neloială al principalilor clienţi consumatori ai industriei din Uniune în sectorul panourilor solare, inclusiv din cauza dumpingului şi subvenţiilor chinezeşti din acest sector.
6.2.Volumul vânzărilor şi cota de piaţă
(231)Volumul de vânzări al industriei din Uniune şi cota de piaţă au evoluat în perioada examinată după cum urmează:
Tabelul 5 - Volumul vânzărilor şi cota de piaţă
2009 | 2010 | 2011 | PA | |
Volumul vânzărilor (1 000 m2) | 14 696 | 25 303 | 26 556 | 18 039 |
Indice | 100 | 172 | 181 | 123 |
Cota de piaţă | 88,6 % | 89,6 % | 78,1 % | 65,8 % |
Indice | 100 | 101 | 88 | 74 |
Sursă: Glass for Europe, reclamantul şi răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune. | ||||
(232)În cursul perioadei examinate, volumul vânzărilor industriei din Uniune a crescut cu 22,7 %. Cu toate acestea, în contextul unei creşteri a consumului la nivelul Uniunii cu 65 %, aceasta s-a tradus printr-o scădere a cotei de piaţă a industriei din Uniune, de la 88,6 % în 2009 până la 65,8 % în cursul PA, adică o scădere cu 25,7 % în perioada examinată. Vânzările realizate de industria din Uniune au crescut cu mult mai puţin decât importurile subvenţionate din ţara în cauză. În consecinţă, producătorii din Uniune nu au putut beneficia pe deplin de creşterea consumului şi, prin urmare, cota lor de piaţă a scăzut în perioada examinată.
6.3.Creştere
(233)Creşterea industriei din Uniune se reflectă în indicatorii săi de volum, precum producţia sau vânzările, şi în cota sa de piaţă, în comparaţie cu evoluţia consumului. În pofida creşterii consumului pe parcursul perioadei examinate, cota de piaţă a producătorilor din Uniune nu a înregistrat o creştere corespunzătoare consumului. Cota de piaţă a industriei din Uniune a scăzut în perioada examinată. În aceeaşi perioadă, cota de piaţă a importurilor din RPC a crescut cu 321 %. Faptul că industria din Uniune nu a putut să se dezvolte în concordanţă cu creşterea pieţei a avut un impact global negativ asupra situaţiei sale economice.
6.4.Ocuparea forţei de muncă şi productivitatea
(234)Ocuparea forţei de muncă şi productivitatea au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:
Tabelul 6 - Ocuparea forţei de muncă şi productivitatea
2009 | 2010 | 2011 | PA | |
Ocuparea forţei de muncă - echivalent normă întreagă (ENI) | 565 | 792 | 932 | 857 |
Indice | 100 | 140 | 165 | 152 |
Productivitatea (1 000 m2/ENI) | 31 | 37 | 34 | 25 |
Indice | 100 | 119 | 108 | 82 |
Sursă: Reclamantul şi răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune. | ||||
(235)În ansamblu, ocuparea forţei de muncă a crescut cu 52 % între 2009 şi PA. Cu toate acestea, creşterea a avut loc până în 2011, când a atins nivelul său maxim, de 932 de echivalente normă întreagă (ENI), iar apoi a scăzut până la 857 ENI în cursul PA. Productivitatea a crescut uşor în 2010 şi în 2011, în comparaţie cu 2009. Acest lucru se datorează, în parte, faptului că producţia de produse similare este foarte automatizată şi necesită un volum redus de personal. Cu toate acestea, în cursul PA, productivitatea a scăzut cu 24,4 % în comparaţie cu 2011. Acest lucru s-a datorat unei scăderi de aproximativ 30 % a producţiei, ceea ce a avut un impact negativ asupra gradului de utilizare a capacităţii de producţie, în aceeaşi perioadă.
(236)Prin urmare, rata ocupării forţei de muncă a scăzut în cursul PA, ca răspuns la tendinţa înregistrată de producţia de produs similar în cursul PA.
6.5.Amploarea marjei de subvenţie şi redresare în urma practicilor de subvenţionare anterioare
(237)Toate marjele de subvenţionare sunt net superioare nivelului de minimis. Ţinând cont de volumul şi de preţurile importurilor provenind din ţara în cauză, impactul marjelor actuale de subvenţie asupra industriei Uniunii nu poate fi considerat ca fiind substanţial.
(238)Întrucât aceasta este prima anchetă antisubvenţie cu privire la produsul în cauză, redresarea în urma efectelor practicilor de subvenţionare anterioare nu este o problemă în procesul de evaluare.
7.Indicatori microeconomici
(239)Aşa cum s-a arătat mai sus, indicatorii microeconomici sunt analizaţi pe baza unor răspunsuri la chestionare, furnizate de producătorii din Uniune incluşi în eşantion. Pentru majoritatea producătorilor din Uniune incluşi în eşantion, 2009 a fost anul în care şi-au făcut investiţiile iniţiale şi au început producţia de produs similar. Deşi majoritatea producătorilor din Uniune incluşi în eşantion erau deja activi în sectorul sticlei, toate societăţile au trebuit să investească în echipamente specifice din sectorul sticlei solare, care este complet independent de producţia de sticlă obişnuită, deoarece puritatea şi conţinutul de fier ale sticlei sunt foarte diferite, ca şi calitatea globală. În plus, sticla trebuie să fie călită, ceea ce nu este cazul pentru sticla obişnuită. În cele din urmă, este adăugat şi un strat de acoperire. Astfel, toţi indicatorii analizaţi mai jos sunt influenţaţi în mod semnificativ de această fază de demarare din 2009. Pentru a evidenţia tendinţele neafectate de impactul denaturant al fazei de demarare a societăţilor din eşantion, se prezintă şi indicii din 2010.
7.1.Preţurile şi factorii care influenţează preţurile
(240)Preţurile de vânzare medii practicate de producătorii din Uniune incluşi în eşantion faţă de clienţi independenţi pe piaţa Uniunii au evoluat după cum urmează în perioada examinată:
Tabelul 7 - Preţurile medii de vânzare în Uniune
2009 | 2010 | 2011 | PA | |
Preţul de vânzare unitar mediu pe piaţa Uniunii (EUR/m2) | 10,64 | 9,07 | 8,91 | 8,20 |
Indice 2009 | 100 | 85 | 84 | 77 |
Indice 2010 | 117 | 100 | 98 | 90 |
Costul de producţie unitar (EUR/m2) | 13,13 | 8,38 | 8,44 | 9,34 |
Indice 2009 | 100 | 64 | 64 | 71 |
Indice 2010 | 157 | 100 | 101 | 112 |
Sursă: Răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune. | ||||
(241)Preţurile de vânzare unitare au scăzut în mod continuu pe parcursul perioadei examinate, însă scăderea a fost deosebit de pronunţată în perioada de anchetă, atunci când acestea au scăzut cu 7,9 % în comparaţie cu 2011, cu 9,5 % în comparaţie cu 2010 şi cu 23 % în comparaţie cu 2009. Scăderea preţurilor de vânzare practicate de producătorii din Uniune a fost mai lentă decât tendinţa observată pentru preţurile de vânzare ale produselor importate din ţara în cauză. De exemplu, scăderea preţurilor chineze a fost de 11 % între 2011 şi 2012, în timp ce preţurile din Uniune au scăzut cu 8 % în cursul aceleiaşi perioade.
(242)Aşa cum s-a explicat în secţiunea D.4.2 de mai sus, în pofida marii diferenţe dintre preţul de vânzare unitar mediu practicat de industria din Uniune şi preţurile de import din China, subcotarea efectivă, bazată pe o comparaţie în funcţie de tipul de produs, a fost mult mai redusă, şi anume între 10,6 % şi 26,7 %, în cursul perioadei de anchetă. Acest lucru se datorează faptului că nu toate tipurile de produse fabricate de industria din Uniune au fost şi cele exportate de către producătorii-exportatori chinezi incluşi în eşantion.
(243)În urma notificării, guvernul chinez a susţinut că Comisia nu a luat în considerare diferenţa dintre tipurile de produse exportate de producătorii-exportatori chinezi şi cele vândute de producătorii din Uniune atunci când a evaluat media preţurilor chineze. S-a afirmat că menţionarea faptului că exista o mare diferenţă între preţul mediu de vânzare practicat de industria Uniunii şi cel practicat de producătorii-exportatori chinezi a dus la o prezentare distorsionată a faptelor, din cauza diferenţei dintre preţurile de vânzare în Uniune şi preţurile importurilor chineze.
(244)Astfel cum s-a indicat mai sus, Comisia a făcut o comparaţie detaliată pe tipuri de produse cu scopul de a cuantifica subcotarea, care este - desigur - o parte din evaluarea prejudiciului. În plus, se arată în mod clar cauza diferenţelor: faptul că nu toate tipurile de produse fabricate de industria din Uniune erau produse şi de producătorii exportatori chinezi. În consecinţă, nu se poate afirma că prezentarea faptelor de către Comisie este înşelătoare sau distorsionată.
(245)Costul de producţie unitar a crescut cu peste 10 % între 2011 şi perioada de anchetă şi a rămas relativ stabil între 2010 şi 2011. În general, costul de producţie a urmat tendinţa preţului de vânzare între 2009 şi 2011. Creşterea costului de producţie unitar în 2012 a fost cauzată de scăderea volumului producţiei.
(246)De asemenea, guvernul chinez a susţinut că scăderea preţului de vânzare unitar mediu în timpul perioadei examinate a fost cauzată, printre altele, de creşterea eficienţei procesului de producţie. În plus, creşterea costului de producţie unitar în 2012 nu a fost, probabil, cauzată de scăderea volumului producţiei, ci de creşterea capacităţii de producţie.
(247)Într-adevăr, creşterea eficienţei în perioada 2009-2011 a redus costul de producţie unitar şi, prin urmare, a contribuit la scăderea preţului de vânzare unitar. Cu toate acestea, Comisia a stabilit că, în cursul PA, preţul de vânzare mediu a scăzut sub nivelul costului de producţie unitar mediu, acoperind astfel numai 88 % din acesta. În acelaşi timp, sporirea capacităţii de producţie a societăţilor incluse în eşantion nu ar fi putut fi cauza creşterea costului de producţie unitar. Într-adevăr, capacitatea lor de producţie a crescut cu numai 2,6 % între 2011 şi 2012, în timp ce costul de producţie unitar mediu a crescut cu 10,6 % în cursul aceleiaşi perioade. Prin urmare, aceste argumente au fost respinse.
7.2.Costurile cu forţa de muncă
(248)Costurile medii cu forţa de muncă ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion au evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:
Tabelul 8 - Costul forţei de muncă, pe angajat
2009 | 2010 | 2011 | PA | |
Costuri medii, pe angajat (EUR) | 45 232 | 44 503 | 48 288 | 50 615 |
Indice 2009 | 100 | 98 | 107 | 112 |
Indice 2010 | 102 | 100 | 109 | 114 |
Sursă: Răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune. | ||||
(249)Între 2009 şi perioada de anchetă, costul mediu al forţei de muncă, pe angajat, a crescut în mod constant, cu 12 %, în ansamblu. Cu toate acestea, a avut loc o creştere majoră, cu 4,8 %, între 2011 şi PA. Creşterea totală a costurilor cu forţa de muncă poate fi explicată, parţial, prin costurile suportate de către anumiţi producători din Uniune şi legate de întreruperile activităţii uzinelor între 2011 şi PA, adică de necesitatea de a remunera angajaţii, în pofida faptului că aceştia de fapt nu au lucrat.
7.3.Stocuri
(250)Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluşi în eşantion au evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:
Tabelul 9 - Stocuri
2009 | 2010 | 2011 | PA | |
Stocuri finale (1 000 m2) | 1 540 | 1 875 | 1 657 | 1 778 |
Indice 2009 | 100 | 122 | 108 | 115 |
Indice 2010 | 82 | 100 | 88 | 95 |
Sursă: Răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune. | ||||
(251)Stocurile au crescut cu 7,3 % între 2011 şi perioada de anchetă şi cu 15 % între 2009 şi perioada de anchetă, în timp ce, între 2010 şi 2011, acestea au scăzut cu 11,6 %.
(252)După notificare, guvernul chinez a afirmat că tendinţele legate de stocuri sunt irelevante, deoarece creşterea acestora, atât în termeni absoluţi, cât şi relativi, a fost foarte mică.
(253)Având în vedere evoluţia preţurilor, nu este raţional ca un producător să menţină stocuri mari, deoarece valoarea lor s-ar reduce rapid. Prin urmare, ar fi de aşteptat ca producătorii din Uniune să menţină stocuri limitate pentru produsul similar. Prin urmare, creşterea stocurilor pentru produsul similar între 2011 şi PA, deşi destul de limitată, este un indiciu pertinent pentru a stabili dacă industria din Uniune a suferit un prejudiciu important. Volumul mare de stocuri în termeni absoluţi în 2010 trebuie să fie plasat în contextul vânzărilor mult mai mari în anul respectiv decât în cursul PA.
7.4.Rentabilitatea, fluxul de lichidităţi, investiţiile, randamentul investiţiilor şi capacitatea de a mobiliza capitaluri
(254)Rentabilitatea, fluxul de lichidităţi, investiţiile şi randamentul investiţiilor producătorilor din Uniune incluşi în eşantion au evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:
Tabelul 10 - Rentabilitatea, fluxul de lichidităţi, investiţiile şi randamentul investiţiilor
2009 | 2010 | 2011 | PA | |
Rentabilitatea | - 20,3 % | 8,3 % | 8,2 % | - 14,5 % |
Indice 2009 | 100 | 241 | 240 | 129 |
Indice 2010 | - 244 | 100 | 99 | - 174 |
Fluxul de lichidităţi (1 000 EUR) | - 21 550 | 29 574 | 33 425 | 6 200 |
Indice 2009 | 100 | 337 | 355 | 229 |
Indice 2010 | - 73 | 100 | 113 | 21 |
Investiţiile (1 000 EUR) | 46 087 | 18 230 | 7 633 | 10 712 |
Indice 2009 | 100 | 40 | 17 | 23 |
Indice 2010 | 253 | 100 | 42 | 59 |
Randamentul investiţiilor | - 6,9 % | 9,6 % | 13,3 % | - 11,5 % |
Indice 2009 | 100 | 339 | 393 | 66 |
Indice 2010 | - 72 | 100 | 139 | - 120 |
Sursă: Răspunsurile la chestionar primite din partea producătorilor din Uniune. | ||||
(255)Rentabilitatea producătorilor din Uniune incluşi în eşantion a fost stabilită prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienţi neafiliaţi din Uniune, exprimată ca procentaj din cifra de afaceri generată de aceste vânzări.
(256)În 2009, cei mai mulţi dintre producătorii din Uniune incluşi în eşantion au înregistrat pierderi care, aşa cum s-a explicat în secţiunea D.7, au fost cauzate, în principal, de faptul că au început să producă produsul similar la acel moment. În 2010, profitul mediu era deja de 8,31 %. Ulterior, rentabilitatea a scăzut uşor în 2011, când importurile subvenţionate au început să crească. În cele din urmă, industria din Uniune a suferit pierderi semnificative în cursul PA, înregistrând o scădere cu 276,6 % faţă de 2011.
(257)Evoluţia fluxurilor nete de numerar, care reprezintă un indicator al capacităţii producătorilor din Uniune incluşi în eşantion de a-şi autofinanţa activităţile, a suferit o pronunţată scădere de 81 % între 2011 şi perioada de anchetă. Aceasta era în creştere treptată începând din 2010 şi a crescut pe tot parcursul perioadei examinate.
(258)Randamentul investiţiilor a fost exprimat ca profit, în procente din valoarea contabilă netă a investiţiilor.
(259)Tabelul 10 arată că, după faza de început din 2009, când industria a făcut investiţii majore în produsul similar, nivelul investiţiilor a scăzut constant între 2009 şi 2011, apoi a crescut în cursul PA. Cu toate acestea, investiţiile au rămas la un nivel scăzut în perioada de anchetă, în comparaţie cu nivelurile din 2009. Investiţiile realizate în perioada de anchetă au fost legate, în principal, de cercetare şi dezvoltare, precum şi de îmbunătăţirea şi întreţinerea tehnologiilor şi proceselor de producţie, în scopul sporirii eficienţei. În special, industria a investit în noi tipuri de produse, care nu au fost importate din RPC în decursul aceleiaşi perioade şi care incorporează un mare efort de cercetare şi inovare.
(260)În schimb, randamentul investiţiilor a scăzut cu 34 % între 2009 şi 2012. Acestea au cunoscut, totuşi, o creştere constantă înainte de PA, mai precis au crescut cu 293 % între 2009 şi 2011, însă au scăzut cu 186 % în cursul PA, în comparaţie cu 2011. Scăderea din 2012 reprezintă o consecinţă logică a faptului că industria din Uniune a suferit o pierdere în cursul perioadei de anchetă.
(261)În ceea ce priveşte capacitatea de a mobiliza capitaluri, s-a constatat că capacitatea industriei din Uniune de a genera numerar pentru produsul similar s-a deteriorat constant şi, prin urmare, a deteriorat situaţia financiară a industriei din Uniune.
8.Concluzie privind prejudiciul
(262)Analiza situaţiei industriei din Uniune arată o tendinţă descendentă clară a majorităţii indicatorilor de prejudiciu. În contextul creşterii generale a consumului, producţia totală a crescut în perioada examinată. Deşi volumul de vânzări a crescut, cota de piaţă a industriei din Uniune a scăzut în perioada examinată, dat fiind că volumul consumului în perioada respectivă a crescut într-un ritm mai accelerat. Preţul de vânzare mediu a scăzut puternic în perioada examinată, producând astfel efecte negative asupra tuturor indicatori de performanţă financiară precum rentabilitatea, fluxul de numerar, randamentul investiţiilor şi capacitatea de a mobiliza capitaluri.
(263)În perioada examinată, volumul total al vânzărilor industriei din Uniune a crescut. Cu toate acestea, creşterea volumului vânzărilor industriei din Uniune a fost însoţită de o scădere semnificativă a preţurilor de vânzare medii, precum şi a cotei de piaţă a industriei din Uniune.
(264)Având în vedere cele de mai sus, ancheta a confirmat, în special, faptul că în cursul perioadei de anchetă preţurile de vânzare ale industriei din Uniune s-au situat sub costurile de producţie, având astfel un efect negativ asupra rentabilităţii industriei din Uniune, care a atins niveluri negative semnificative în cursul perioadei de anchetă.
(265)Cu toate acestea, capacitatea de producţie a înregistrat o evoluţie pozitivă între 2009 şi PA. În plus, deşi investiţiile au scăzut între 2009 şi perioada de anchetă, ele au crescut între 2011 şi perioada de anchetă. Acest lucru se datorează faptului că, aşa cum s-a explicat în secţiunea D.7.4 de mai sus, societăţile din eşantion au continuat să investească în produsul similar, între altele prin concentrarea pe tipuri de produse din nişe de piaţă în care nu exista încă import din ţara în cauză pentru aceste produse specifice şi pe tipuri de produse care implică un mare efort de cercetare şi inovare. În acelaşi timp, este evident că industria Uniunii trebuie să poată produce şi vinde volume mari din mai multe tipuri de produse de bază (care, în prezent, sunt în concurenţă cu importurile subvenţionate din RPC), pentru a dilua costurile fixe şi a realiza economii de scară.
(266)După notificare, guvernul chinez a susţinut că există o incoerenţă în evaluarea Comisiei, întrucât aceasta a declarat că investiţiile au fost făcute, în principal, în cercetare şi dezvoltare, afirmând, în acelaşi timp, că capacitatea a crescut în PA ca urmare a anticipării creşterii cererii. Aceste declaraţii nu sunt incompatibile, ci complementare: investiţiile în noi tipuri de produse în cursul aceleiaşi perioade duc, inevitabil, la creşterea capacităţii. În plus, chiar dacă aceste investiţii măresc, într-adevăr, costurile pentru industria din Uniune, ele constituie un indicator important al faptului că industria face tot ce îi stă în putinţă pentru a rămâne competitivă.
(267)Prin urmare, se poate conchide că industria din Uniune nu numai că a suferit un prejudiciu important în cursul PA, dar şi că a căutat în mod activ căi de a-şi reduce expunerea la riscul reprezentat de importurile subvenţionate ale produsului în cauză, prin dezvoltarea unor produse inovatoare care nu sunt încă importate din ţara respectivă.
(268)Luând în considerare cele menţionate mai sus, se conchide că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 8 alineatul (5) din regulamentul de bază.