Partea 5 - LEGĂTURA DE CAUZALITATE - Regulamentul 471/13-mai-2014 de instituire a unor taxe compensatorii definitive la importurile de sticlă solară originară din Republica Populară Chineză
Acte UE
Jurnalul Oficial 142L
În vigoare Versiune de la: 14 Mai 2014
PARTEA E:LEGĂTURA DE CAUZALITATE
(269)În conformitate cu articolul 8 alineatele (6) şi (7) din regulamentul de bază, s-a verificat în ce măsură importurile subvenţionate din ţara în cauză au provocat prejudicii industriei din Uniune într-o măsură care poate fi considerată importantă. Factorii cunoscuţi - alţii decât importurile subvenţionate - care ar fi putut cauza, în acelaşi timp, un prejudiciu industriei din Uniune, au fost, de asemenea, examinaţi în scopul de a garanta că eventualul prejudiciu cauzat de aceşti alţi factori nu a fost atribuit importurilor subvenţionate.
1.Efectul importurilor subvenţionate
(270)Ancheta a demonstrat că importurile subvenţionate au crescut pe parcursul perioadei examinate, sporindu-şi volumul cu 596 % şi cota de piaţă cu 366 %. Prin urmare, se confirmă faptul că atât volumul, cât şi cota de piaţă a importurilor de produs în cauză au crescut considerabil în cursul perioadei examinate. Există o coincidenţă clară, în timp, între creşterea importurilor subvenţionate şi pierderea cotei de piaţă de către industria din Uniune. Cu alte cuvinte, importurile au crescut cu mult mai repede decât piaţa Uniunii, iar producătorii din Uniune au pierdut din cota de piaţă în favoarea importurilor subvenţionate din China. De asemenea, ancheta a stabilit că, aşa cum se menţionează în secţiunea D.4.2 de mai sus, importurile subvenţionate au subcotat preţurile practicate de industria din Uniune în cursul PA.
(271)Ancheta a arătat că preţurile importurilor subvenţionate au scăzut cu 27,2 % în cursul perioadei examinate şi au condus la diferenţe şi mai mari între preţurile practicate de producătorii din Uniune şi cele practicate de producătorii chinezi. În faţa acestei presiuni semnificative asupra preţurilor, industria din Uniune a depus un efort considerabil pentru a-şi reduce costurile de producţie. În pofida acestor eforturi, nivelul excepţional de scăzut al preţurilor importurilor originare din China a forţat industria din Uniune să-şi reducă şi mai mult preţurile, până la niveluri nerentabile. După faza de demarare din 2009, producătorii din Uniune au atins niveluri de profit stabile în 2010 şi 2011. Cu toate acestea, în cursul PA, producătorii din Uniune au înregistrat pierderi semnificative.
(272)După notificarea datelor, mai multe părţi interesate au contestat concluziile Comisiei conform cărora există o legătură de cauzalitate între prejudiciul important suferit de industria din Uniune şi importurile subvenţionate din RPC. Acestea au afirmat că nu există o coincidenţă în timp între prejudiciu şi creşterea importurilor din ţara în cauză. Acest lucru se datorează faptului că, între 2009 şi 2011, importurile din China au crescut în mod semnificativ. În plus, preţul mediu al importurilor chineze era în 2011 de 4,96 EUR/m2, o sumă apropiată de cea din 2012 (4,38 EUR/m2).
(273)Aceleaşi părţi au susţinut că concluzia potrivit căreia prejudiciul suferit de industria din Uniune ar trebui să fie atribuit importurilor din China în 2012 contrazice constatările sale potrivit cărora importurile din China se pare că nu au avut niciun impact negativ în anul anterior, deşi preţul mediu de import a fost foarte apropiat.
(274)De asemenea, părţile au susţinut că coincidenţa în timp dintre prejudiciul important suferit şi importurile chinezeşti subvenţionate nu poate fi evaluată pe baza întregii perioade examinate, din 2009 şi până la sfârşitul PA, fără a lua în considerare tendinţele observate în cursul acestei perioade.
(275)Între începutul şi sfârşitul PA, importurile au crescut cu 596 % şi cota lor de piaţă a înregistrat o creştere de 321 %. Preţurile de import au scăzut cu 27,2 % în perioada examinată.
(276)Este adevărat că marja de profit a industriei din Uniune din 2011 a fost doar uşor mai mică decât cea din 2010, în pofida creşterii accentuate a importurilor din RPC în 2011. Cu toate acestea, în 2011, consumul de sticlă solară din Uniune a crescut semnificativ, şi anume cu 20,4 %, între 2010 şi 2011, în timp ce importurile din RPC au crescut cu 150 % în aceeaşi perioadă. În cursul PA, deşi consumul a scăzut, într-adevăr, cu puţin peste 19 %, volumul importurilor chineze a continuat să crească cu peste 35 %. Acest lucru indică în mod clar coincidenţa în timp dintre prejudiciul important suferit de industria din Uniune în cursul PA şi creşterea puternică a importurilor subvenţionate din RPC. De asemenea, în mod logic, este nevoie de timp pentru ca unele dintre efectele negative ale creşterii importurilor subvenţionate să fie resimţite de producătorii din Uniune (de exemplu, pierderea unor clienţi, înregistrarea pierderilor, reducerea randamentului investiţiilor şi a fluxului de lichidităţi etc.). Prin urmare, argumentul este respins.
(277)Comisia a analizat, de asemenea, tendinţele care au intervenit în cursul perioadei examinate. Faptul că, într-adevăr, în 2011, industria din Uniune era încă profitabilă, chiar dacă importurile din China crescuseră deja în acel an, nu afectează concluzia conform căreia, în PA, a fost o coincidenţă în timp între prejudiciul suferit de industria din Uniune şi creşterea continuă a importurilor chineze subvenţionate.
(278)Deşi consumul a scăzut cu puţin mai mult de 19 % în PA, din perspectiva producătorilor-exportatori chinezi lucrurile se prezintă astfel:
a)ei şi-au sporit cota de piaţă cu 12,4 % în comparaţie cu 2011, în timp ce cota de piaţă a industriei din Uniune a scăzut cu 12,3 %;
b)volumul importurilor din China a crescut cu peste 35 %, în timp ce vânzările industriei din Uniune au scăzut cu 32 %; şi
c)ei şi-au redus şi mai mult preţurile deja foarte mici la export, cu mai mult de 10 %, subcotând preţurile industriei din Uniune cu până la 26,7 % şi contribuind, astfel, la pierderile suferite de industria din Uniune în cursul PA.
(279)Pe baza analizei de mai sus, Comisia conchide că prezenţa importurilor subvenţionate şi creşterea considerabilă a cotei lor de piaţă la preţuri constant inferioare celor practicate de industria din Uniune au avut un rol determinant în prejudiciul important suferit de industria din Uniune.
2.Efectele altor factori
2.1.Importurile din ţări terţe
(280)Volumul importurilor din alte ţări terţe a evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:
Tabelul 11 - Importuri din ţări terţe (1 000 m2)
Ţări terţe | 2009 | 2010 | 2011 | PA |
Volum (m2) | 700 | 886 | 1 287 | 1 023 |
Indice | 100 | 127 | 184 | 146 |
Cota de piaţă | 4,2 % | 3,1 % | 3,8 % | 3,7 % |
Indice | 100 | 74 | 90 | 88 |
Preţ mediu în EUR/m2 | 10,50 | 10,09 | 9,60 | 8,40 |
Indice | 100 | 96 | 91 | 80 |
Sursă: Glass for Europe şi reclamantul. | ||||
(281)Volumul importurilor din alte ţări terţe în cursul perioadei examinate a crescut cu 46 %, corespunzător creşterii consumului din Uniune. Cota lor de piaţă a scăzut uşor în PA în comparaţie cu 2011 (3,7 %), dar, în general, aceasta a rămas stabilă în cursul perioadei examinate. Turcia este al doilea cel mai mare exportator după RPC, urmată de India.
(282)Informaţiile disponibile privind importurile din toate ţările terţe arată că preţul mediu de import a fost mai mare decât preţul mediu al importurilor din China. Acest lucru este valabil şi pentru preţul unitar al anumitor tipuri de produs. Pe de altă parte, preţul mediu la importurile din ţările terţe a fost asemănător cu preţul mediu al industriei din Uniune sau mai mare decât acesta.
(283)Având în vedere nivelul scăzut al importurilor, ca volum total şi cote de piaţă din ţările terţe, precum şi nivelul preţurilor acestora, Comisia conchide că importurile din ţări terţe nu au fost în măsură să rupă legătura de cauzalitate dintre importurile subvenţionate şi prejudiciul suferit de industria din Uniune.
2.2.Rezultatele la export ale industriei din Uniune
(284)Volumul exporturilor realizate de producătorii din Uniune incluşi în eşantion a evoluat după cum urmează în perioada examinată:
Tabelul 12 - Rezultatele la export ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion
2009 | 2010 | 2011 | PA | |
Valoarea vânzărilor la export (1 000 EUR) | 19 313 | 19 814 | 27 419 | 7 001 |
Indice | 100 | 103 | 142 | 36 |
Volumul vânzărilor la export (1 000 m2) | 1 460 | 1 713 | 2 708 | 760 |
Indice | 100 | 117 | 185 | 52 |
Preţ mediu (EUR/m2) | 13,22 | 11,56 | 10,12 | 9,21 |
Indice | 100 | 87 | 77 | 70 |
Sursă: Răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune. | ||||
(285)Vânzările la export ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion au crescut între 2009 şi 2011, dar au scăzut brusc în cursul PA, cu 74 % în valoare şi cu 71,9 % în volum. Pe baza răspunsurilor primite de la exportatorii chinezi incluşi în eşantion, acest lucru se datorează, cel mai probabil, preţurilor foarte scăzute ale exporturilor din China către destinaţiile importante ale exporturilor industriei Uniunii (şi anume SUA, Canada).
(286)Vânzările la export ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion reprezentau 20 % din totalul vânzărilor lor în termeni de volum în 2009 (în faza de demarare), 11 % în 2010 şi doar 14 % în anul de vârf 2011. În anul 2012 sa înregistrat o scădere suplimentară, până la 5 %.
(287)Fiind una dintre cele mai mari din lume, piaţa Uniunii este principala piaţă pentru industria din Uniune, şi nu pieţele ţărilor terţe. De asemenea, faptul că sticla solară este relativ grea şi fragilă induce costuri suplimentare pentru transportul pe anumite distanţe (din cauza riscului de spargere şi de coroziune). Ancheta a confirmat, de asemenea, că rezultatele modeste ale exporturilor se datorează, în principal, concurenţei exporturilor chineze la preţ scăzut şi pe pieţele ţărilor terţe. Ca atare, Comisia nu poate conchide că rezultatele slabe la export ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion întrerup legătura de cauzalitate dintre importurile subvenţionate şi prejudiciul suferit de industria din Uniune.
(288)După notificare, mai multe părţi au contestat constatările Comisiei conform cărora scăderea vânzărilor la export ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion în cursul PA s-a datorat, cel mai probabil, preţurilor foarte scăzute ale exporturilor din China către destinaţiile importante ale exporturilor industriei Uniunii (şi anume SUA, Canada). Ele considerau că această concluzie este nejustificată, deoarece exporturile din China au fost prezente şi în 2011 şi, prin urmare, nu există niciun motiv pentru care impactul ar fi trebuit să se facă simţit numai în 2012. De asemenea, aceste părţi au considerat că adevăratul motiv al vânzărilor scăzute la export a fost faptul că industria din Uniune nu era competitivă şi, atunci când preţurile de pe piaţa mondială au scăzut, industria din Uniune nu a putut să rămână competitivă. Prin urmare, părţile au susţinut că scăderea vânzărilor la export ale industriei din Uniune pe parcursul PA a contribuit la prejudiciul suferit.
(289)Comisia respinge aceste afirmaţii din următoarele motive. Piaţa Uniunii este încă principala piaţă pentru industria din Uniune, şi nu pieţele ţărilor terţe. De asemenea, costurile suplimentare suportate în cazul transportului pe o anumită distanţă (din cauza spargerii şi coroziunii) pot fi compensate numai în cazul în care nivelul preţurilor din ţările terţe este suficient de ridicat. Această condiţie nu pare a fi îndeplinită. Într-adevăr, pe baza informaţiilor aflate la dispoziţia Comisiei, din răspunsurile la chestionar furnizate de producătorii-exportatori incluşi în eşantion, preţurile exporturilor chineze către principalele destinaţii de export ale industriei din Uniune au fost, într-adevăr, foarte scăzute şi au scăzut în continuare în cursul PA în comparaţie cu 2011. Acest lucru arată că rezultatele slabe la export ale industriei din Uniune se datorează, în principal, exporturilor chineze la preţ din ce în ce mai scăzut pe pieţele ţărilor terţe, astfel cum s-a confirmat şi în timpul anchetei.
(290)Aceleaşi părţi au susţinut, de asemenea, că ancheta a vizat piaţa Uniunii şi nu a evaluat niciun caz de presupusă stabilire neloială a preţurilor pe pieţele ţărilor terţe.
(291)În plus, constatările instituţiilor UE, chiar presupunând că sunt corecte, impută importurilor subvenţionate intrate în Uniune prejudiciul cauzat de alţi factori. Prin urmare, presupusele exporturi chineze la preţuri reduse sau subvenţionate către ţări terţe nu au fost importuri subvenţionate intrate în UE şi, ca atare, se califică pentru a fi considerate ca un alt factor ale cărui efecte prejudiciabile nu ar putea fi atribuite importurilor subvenţionate.
(292)Comisia respinge această afirmaţie. Aceasta nu a verificat dacă preţurile importurilor din RPC către ţări terţe fac obiectul unui dumping şi/sau al unor subvenţii. Ea doar a stabilit, pe baza preţurilor de export către ţări terţe care au fost precizate de producătorii-exportatori incluşi în eşantion, că aceste preţuri au scăzut în mod constant în ultimii ani.
(293)În aceeaşi ordine de idei, Comisia a analizat scăderea preţurilor importurilor din RPC către ţările terţe ca pe un factor separat şi nu l-a atribuit importurilor subvenţionate intrate în Uniune. Într-adevăr, acest fapt a fost folosit doar ca o posibilă explicaţie pentru reducerea exporturilor industriei din Uniune către principalele sale destinaţii din ţările terţe, în contextul în care aceste pieţe nu sunt şi nu au fost niciodată pieţe principale pentru industria din Uniune. Chiar şi în anii săi de vârf, 2010 şi 2011, mai mult de 85 % din vânzările industriei din Uniune au fost vândute pe piaţa Uniunii.
(294)Ca atare, Comisia conchide că rezultatele slabe la export ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion nu pot întrerupe legătura de cauzalitate dintre importurile subvenţionate şi prejudiciul suferit de industria din Uniune.
2.3.Evoluţia consumului şi a capacităţilor
(295)După cum s-a menţionat în secţiunea D.3 mai sus, consumul la nivelul Uniunii a crescut cu 65 % între 2009 şi PA. Acesta a atins un nivel record în 2011, când a crescut cu 105 % în comparaţie cu 2009. Cu toate acestea, industria din Uniune nu a putut beneficia pe deplin de această creştere a consumului. Vânzările sale totale au crescut semnificativ până în 2011, dar într-un ritm mai lent decât piaţa. Ulterior, acestea au scăzut, în termeni generali, în cursul PA. Cota sa de piaţă a scăzut în mod constant în perioada examinată, atingând o scădere de 25,7 % pe durata PA în comparaţie cu 2009 (- 15,8 % în comparaţie cu 2011). În schimb, atât cota de piaţă a vânzărilor chineze, cât şi volumul acestora au crescut în mod semnificativ, chiar şi atunci când consumul a scăzut între 2011 şi PA, ceea ce a dus la o creştere de 68,4 % între 2011 şi PA şi la o creştere totală de 321 % pe parcursul întregii perioade. Creşterea importurilor chineze a fost de 596 % în cursul perioadei examinate.
(296)Întrucât consumul la nivelul Uniunii a crescut în perioada examinată, evoluţia sa este de natură să întărească legătura de cauzalitate dintre creşterea importurilor care fac obiectul unui dumping şi prejudiciul suferit de industria din Uniune, nefiind o cauză a prejudiciului suferit de industria din Uniune. În plus, chiar şi în PA, când consumul a scăzut, importurile subvenţionate din China au putut să determine, în continuare, o creştere a cotei lor de piaţă, în detrimentul industriei din Uniune.
(297)După notificare, mai multe părţi au susţinut că prejudiciul suferit de industria din Uniune a fost cauzat de scăderea consumului Uniunii. Părţile respective afirmă că acesta este singurul factor care a părut să scadă pentru prima dată în 2012 şi de care poate fi legat prejudiciul, în timp ce importurile chinezeşti începuseră deja în 2011 să fie practicate la preţuri comparabile celor din 2012.
(298)Într-adevăr, în 2012, consumul a scăzut în comparaţie cu anii anteriori. Cu toate acestea, analiza Comisiei acoperă intervalul dintre începutul perioadei în 2009 şi sfârşitul PA, iar în această perioadă consumul la nivelul Uniunii a crescut, în mod global, cu 65 %. În cursul perioadei examinate, cota de piaţă a industriei din Uniune s-a diminuat în mod constant şi în mod considerabil, şi anume cu 25,7 %, în ansamblu, în timp ce cota de piaţă a importurilor din China a crescut cu 321 %. Creşterea importurilor din China a fost de 596 % în cursul perioadei examinate.
(299)În plus, consumul la nivelul Uniunii a rămas în PA la un nivel comparabil cu cel din 2010, în timp ce, după cum rezultă din tabelul 10 de mai sus, 2010 a fost anul în care industria din Uniune a obţinut un profit rezonabil. Prin urmare, scăderea consumului în Uniune în timpul PA nu poate, în sine, să fi condus la pierderile suferite de industria din Uniune în cursul PA. În plus, cota de piaţă a industriei din Uniune a scăzut cu 26,6 % între 2010 şi 2012, în timp ce cota de piaţă a importurilor chineze a crescut cu 318 % în cursul aceleiaşi perioade. În cele din urmă, în cazul în care scăderea consumului în cursul PA ar fi cauzat prejudiciul suferit de industria din Uniune, scăderea ar fi afectat, de asemenea, importurile din China. Este evident, însă, că nu a fost cazul. Dimpotrivă, în cursul PA, importurile chineze au crescut considerabil, atât ca volum, cât şi în termeni de cotă de piaţă.
(300)Având în vedere consideraţiile de mai sus, Comisia respinge acest argument. Prin urmare, Comisia conchide că scăderea consumului în cursul PA nu a putut întrerupe legătura de cauzalitate dintre importurile subvenţionate şi prejudiciul suferit de industria din Uniune.
(301)În ceea ce priveşte capacitatea de producţie a industriei din Uniune, astfel cum se arată în tabelul 4 de mai sus, creşterea sa a urmat, în mod clar, aceeaşi tendinţă ca şi creşterea consumului din Uniune, până la sfârşitul anului 2011. Ancheta a arătat că principala explicaţie pentru această creştere a capacităţii de producţie între 2011 şi PA cu 12,5 % a fost intrarea unei societăţi pe piaţa sticlei solare. Capacitatea de producţie a tuturor celorlalte societăţi de pe piaţă a scăzut uşor în aceeaşi perioadă. În consecinţă, tendinţa generală de dezvoltare a capacităţii din Uniune a urmat aceeaşi tendinţă ca şi consumul Uniunii. Comisia consideră, prin urmare, că înalta capacitate de producţie a industriei Uniunii, care era deja ridicată la începutul perioadei examinate şi care a rămas ridicată în cursul PA, nu a putut întrerupe legătura de cauzalitate dintre importurile subvenţionate şi prejudiciul suferit de industria din Uniune.
(302)După notificare, mai multe părţi au susţinut că Comisia nu a ţinut seama de presupusa supracapacitate ca fiind o cauză importantă a prejudiciului. Acestea afirmă că, în cursul perioadei examinate, creşterea capacităţii nu a fost justificată de creşterea consumului, dat fiind că industria din Uniune s-a confruntat în mod constant cu o diferenţă enormă între capacitatea de producţie şi consum, care nu este, în opinia părţilor respective, viabilă din punct de vedere economic. În continuare, părţile au afirmat că faptul că a existat un operator intrat pe piaţă între 2011 şi sfârşitul PA, a contribuit la prejudiciul suferit, deoarece a sporit concurenţa pe piaţa internă.
(303)Părţile au susţinut, de asemenea, că scăderea consumului Uniunii şi creşterea capacităţii de producţie, combinate cu scăderea vânzărilor la export, au dus la o rată scăzută de utilizare a capacităţii. Această rată scăzută de utilizare a cauzat costuri fixe ridicate, care, în opinia lor, au afectat grav industria sticlei solare din Uniune.
(304)Comisia observă că, în Uniune, capacitatea întregii industrii a fost în mod constant mai mare decât consumul total din Uniune în cursul întregii perioade examinate. Cu toate acestea, acest lucru nu a împiedicat societăţile din industria Uniunii incluse în eşantion să realizeze profituri pe parcursul celor doi ani care au precedat PA, în timp ce în PA au înregistrat pierderi semnificative, de 14,5 %.
(305)În plus, capacitatea producătorilor din Uniune incluşi în eşantion a crescut cu numai 4 % între 2010 şi 2011 şi cu 2,6 % între 2011 şi PA, ceea ce a dus la o modestă creştere totală de 6,7 % între 2010 şi PA.
(306)În consecinţă, diferenţa dintre consum şi capacitate a existat în toată perioada examinată şi, chiar dacă a fost uşor mai ridicată în PA, nu poate explica pierderile imense suferite de societăţile incluse în eşantion în cursul PA. În consecinţă, Comisia respinge afirmaţia conform căreia capacitatea industriei din Uniune nu este viabilă din punct de vedere economic.
(307)În ceea ce priveşte argumentul conform căruia noul operator intrat în 2012 a contribuit la prejudiciul suferit de industria din Uniune, Comisia observă că acest nou intrat pe piaţă, chiar dacă a intrat cu o capacitate ridicată, a avut volume foarte limitate de producţie şi de vânzări, cifrate la aproximativ 2 % din totalul vânzărilor UE în cursul PA. În consecinţă, intrarea sa pe piaţă sa nu a avut, practic, un impact asupra performanţei întregii industrii din Uniune, cu excepţia faptului că a creat un efect inflaţionist semnificativ din perspectiva capacităţii şi a datelor privind utilizarea capacităţii. În realitate, dacă nu se ia în calcul capacitatea acestei societăţi, capacitatea tuturor celorlalţi producători din Uniune a scăzut între 2011 şi 2012.
(308)Ancheta nu a confirmat nici că sectorul sticlei solare este grav afectată de costurile fixe. De fapt, costurile fixe medii ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion au fost în intervalul de 25 %-35 % din costurile totale de producţie, în cursul PA. În anii 2010 şi 2011, ponderea costurilor fixe a fost uşor mai scăzută, dar încă se situează în acelaşi interval. Acest lucru arată că capacitatea mare în cursul PA a avut, desigur, un impact asupra costurilor de producţie, dar impactul nu a fost semnificativ şi nu poate explica pierderile considerabile suferite în PA, mai ales prin comparaţie cu profiturile realizate în anii anteriori. În plus, rata de utilizare a capacităţii de producţie a producătorilor din Uniune incluşi în eşantion a scăzut comparativ cu anii anteriori, dar a rămas, totuşi, la un nivel de 65 % în cursul PA.
(309)În cele din urmă, în analiza sa, Comisia a luat în considerare şi faptul că capacitatea instalată poate fi adaptată la producţia altor tipuri de sticlă, care nu se încadrează în domeniul de aplicare al prezentei anchete. În consecinţă, inclusiv din cauza acestui element, Comisia nu este de acord cu afirmaţia părţii interesate conform căreia capacitatea instalată mare nu este viabilă din punct de vedere economic.
(310)Având în vedere cele de mai sus, Comisia respinge argumentele prezentate de părţi şi reiterează faptul că evoluţia consumului, a capacităţii şi a gradului de utilizare a capacităţii de producţie pe parcursul perioadei examinate, analizate atât separat, cât şi cumulativ, nu este de natură să întrerupă legătura de cauzalitate dintre prejudiciul important suferit de industria din Uniune şi importurile subvenţionate.
2.4.Tendinţe privitoare la modulele fotovoltaice
(311)Potrivit informaţiilor deţinute de Comisie (1), în jur de 80-85 % din vânzările de sticlă solară se realizează către producătorii de module solare (module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin şi module fotovoltaice cu strat subţire) şi în jur de 15-20 % din vânzări se realizează către producătorii de colectoare termice solare plate folosite pentru producerea de apă caldă. Prin urmare, tendinţele observate cu privire la modulele solare au un impact important asupra consumului de sticlă solară.
(1)Datele furnizate de reclamant au fost confruntate cu răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune.
(312)După notificare, două părţi interesate au afirmat că, pe lângă evoluţia consumului de produs în cauză, prejudiciul suferit de industria Uniunii a fost cauzat, de asemenea, de scăderea consumului de module solare şi de pierderile suferite de acest sector la sfârşitul lui 2011 şi în 2012. Părţile afirmă că impactul dificultăţilor financiare ale producătorilor de panouri solare pe piaţa sticlei solare a început să se facă simţit la sfârşitul lui 2011/2012, dat fiind decalajul de timp necesar dintre cele două evenimente.
(313)Consumul de module solare a crescut constant pe parcursul aceleiaşi perioade, respectiv 2009-2012, şi chiar dacă a existat o scădere în 2012, consumul a rămas cu 221 % mai mare decât în 2009 şi cu 44 % mai mare decât în 2010 (2). În plus, s-a stabilit că, în timp ce cererea de module din Uniune a fost iniţial generată de scheme de sprijin financiar, în principal de tarifele fixe feed-in-tariffs - FITs), nu s-a putut conchide că reducerea sprijinului prin tarifele fixe (la sfârşitul anului 2011, începutul lui 2012) a rupt legătura de cauzalitate dintre importurile subvenţionate şi prejudiciu (3). Aceasta s-a datorat faptului că cererea de module solare a rămas la un nivel relativ ridicat în aceeaşi perioadă 2009-2012.
(2)Tabelele 1-a şi 1-b din considerentul 108 din Regulamentul (UE) nr. 513/2013 al Comisiei din 4 iunie 2013 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin şi componentele lor cheie (şi anume celule şi plachete) originare sau expediate din Republica Populară Chineză şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2013 prin care se supun înregistrării importurile de acest tip originare sau expediate din Republica Populară Chineză (JO L 152, 5.6.2013, p. 5) (denumit în continuare "Regulamentul provizoriu privind panourile solare"). In conformitate cu considerentul 20 şi următoarele din regulamentul provizoriu privind panourile solare, produsul care face obiectul anchetei este reprezentat de module sau panouri, celule şi plachete fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin de tipul celor folosite în modulele sau panourile fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin. Prin urmare, modulele fotovoltaice cu strat subţire nu fac obiectul acestei anchete şi consumul lor nu este vizat.
(3)A se vedea considerentul 107 şi următoarele din regulamentul provizoriu privind panourile solare. Constatările regulamentului provizoriu privind panourile solare, cuprinse în considerentele 107-109 au fost confirmate în considerentele 245-265 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1238/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de instituire a unei taxe antidumping definitive şi de percepere definitivă a taxei provizorii impuse pentru importurile de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin şi componentele lor cheie (şi anume celule) originare sau expediate din Republica Populară Chineză (JO L 325, 5.12.2013, p. 1).
(314)În consecinţă, consumul de module solare şi, în consecinţă, cererea de sticlă solară, au rămas la niveluri ridicate în cursul perioadei examinate. Uşoara scădere a consumului în 2012, nu poate fi considerată în sine un factor care să rupă legătura de cauzalitate stabilită între importurile subvenţionate din RPC şi prejudiciul important suferit de industria din Uniune.
(315)În mod similar, deoarece cererea de module solare a rămas relativ ridicată în cursul perioadei 2009-2012, iar cererea de sticlă solară a crescut cu 65 % în aceeaşi perioadă, impactul asupra consumului de sticlă solară al deteriorării situaţiei financiare a producătorilor de module solare la sfârşitul lui 2011/începutul lui 2012 nu poate fi considerat, în sine, un factor care să întrerupă legătura de cauzalitate dintre importurile subvenţionate de sticlă solară din RPC şi prejudiciul important suferit de industria din Uniune.
(316)În lumina celor de mai sus, Comisia confirmă că evoluţia consumului de module solare nu poate fi considerată, în sine, drept un factor care să întrerupă legătura de cauzalitate stabilită între importurile subvenţionate din RPC şi prejudiciul important suferit de industria din Uniune.
3.Concluzie
(317)Ancheta a stabilit o legătură de cauzalitate între prejudiciul important suferit de industria din Uniune şi importurile subvenţionate din RPC. Comisia a analizat alte posibile cauze ale prejudiciului, cum ar fi importurile din alte ţări terţe, rezultatele la export ale industriei din Uniune, schimbarea modelelor de consum şi a capacităţii de producţie sau situaţia pe piaţă a anumitor utilizatori ai produsului în cauză. Niciuna dintre acestea, analizate atât individual, cât şi cumulativ, nu s-a dovedit a fi de natură să întrerupă legătura de cauzalitate dintre importurile subvenţionate din RPC şi prejudiciul important suferit de industria din Uniune.
(318)Având în vedere analiza de mai sus, care a demarcat şi a separat în mod corespunzător efectele tuturor factorilor cunoscuţi asupra situaţiei industriei din Uniune de efectele prejudiciabile ale importurilor subvenţionate, s-a conchis cu titlu provizoriu că importurile subvenţionate din RPC au produs un prejudiciu important industriei din Uniune în sensul articolului 8 alineatul (6) din regulamentul de bază.
(319)După PA, mai mulţi producători de sticlă solară din Uniune au anunţat public încetarea operaţiunilor de producţie, ceea ce a modificat, în mod inevitabil, o parte însemnată a capacităţii de operare, transformând-o în capacitate neutilizată. Acest aspect consolidează suplimentar legătura de cauzalitate stabilită mai sus şi demonstrează efectul devastator pe care importurile subvenţionate l-au avut asupra industriei din Uniune.