Partea 3 - SUBVENŢIA - Regulamentul 471/13-mai-2014 de instituire a unor taxe compensatorii definitive la importurile de sticlă solară originară din Republica Populară Chineză
Acte UE
Jurnalul Oficial 142L
În vigoare Versiune de la: 14 Mai 2014
PARTEA C:SUBVENŢIA
1.Introducere
(42)Reclamantul a afirmat că RPC îşi subvenţionează industria producătoare de sticlă solară. Plângerea conţine elemente de probă prima facie pentru mai multe practici de subvenţionare incluse atât în legislaţie, cât şi într-o serie de documente politice şi de planificare care reprezintă baza pentru sprijinul acordat de stat acestui sector.
(43)Comisia a examinat şi a analizat documentele menţionate în plângere, precum şi documente suplimentare furnizate de guvernul chinez şi de producătorii-exportatori incluşi în eşantion în cursul anchetei, constatând că multe dintre acestea arată că industria sticlei solare din RPC beneficiază de tratament preferenţial în multe domenii.
(44)Guvernul chinez a inclus industria sticlei solare printre industriile "strategice" în cel de al 12-lea plan cincinal (2). Guvernul chinez a emis, de asemenea, un document politic specific, Cel de al 12-lea plan cincinal pentru industria fotovoltaică solară, care stabileşte că sticla este un material auxiliar esenţial pentru industria fotovoltaică, motiv pentru care este necesară producţia în plan intern. Planul prevede că guvernul va sprijini dezvoltarea întreprinderilor din domeniu şi inovarea tehnologică şi va direcţiona fonduri către această industrie.
(2)- Capitolul 9 din cel de al 12-lea plan cincinal menţionează: "se va acorda atenţie dezvoltării sticlei fotovoltaice, sticlei pentru substrat ultrasubţire...şi altor materiale noi"
(45)În urma notificării, guvernul chinez a contestat citarea de către Comisie a celui de al 12-lea plan cincinal în contextul sticlei solare. Această contestare a fost respinsă, deoarece planul menţionează în mod explicit sticla solară în capitolul 9 coloana 6, referitor la "domeniile cheie de dezvoltare a producţiei". Cel de al 12-lea plan cincinal stabileşte clar priorităţile guvernului chinez pentru perioada respectivă şi una dintre aceste priorităţi este fabricarea de sticlă solară.
(46)În urma notificării, guvernul chinez a contestat interpretarea dată de Comisie "celui de al 12-lea plan cincinal pentru industria fotovoltaică solară", declarând că aceasta nu susţine concluziile Comisiei. Totuşi, această contestare a fost respinsă, deoarece, în mod evident, contrazice informaţiile primite de la alte departamente ale autorităţilor chineze. În timpul vizitei la guvernul chinez, autorităţile din Ministerul Industriei şi Tehnologiei Informaţiei ("MIIT") au explicat că sticla solară este acoperită de acest plan, care se axează puternic pe îmbunătăţirea calităţii, deoarece buna calitate a sticlei solare este vitală pentru promovarea industriei fotovoltaice.
(47)Importanţa inovării şi a noilor materiale, în general, este menţionată în cel de al 12-lea Program cincinal de inovare în domeniul tehnologiilor industriale (1), care are ca scop aplicarea planului cincinal şi, de asemenea, a Planului de dezvoltare ştiinţifică şi tehnologică pe termen lung (2). Accentul puternic pus pe inovarea tehnologică include dezvoltarea de noi materiale. În acest context, există şi o trimitere specifică la sticla solară.
(1)Emis de Ministerul Industriei şi Tehnologiei Informaţiei pentru perioada 2011-2015.
(2)Emis de Consiliul de Stat pentru perioada 2006-2020.
(48)În urma notificării, guvernul chinez a contestat concluziile Comisiei, afirmând că sticla solară nu a fost menţionată în niciunul din aceste documente. Comisia ia act de faptul că aceste documente sunt destinate să ofere asistenţă specială întreprinderilor de înaltă tehnologie, aşa cum s-a arătat la considerentele 401 şi 402 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1239/2013 (3) al Consiliului (denumit în continuare "regulamentul privind panourile solare"), când guvernul chinez a prezentat aceleaşi argumente. Ambele documente pun în aplicare cel de al 12-lea plan cincinal şi planul pentru sectorul fotovoltaic solar şi acordă asistenţă întreprinderilor cu înaltă tehnologie şi tehnologie nouă, categorie care include mulţi producători de sticlă solară.
(3)Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1239/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de instituire a unei taxe compensatorii definitive la importurile de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin şi componentele lor cheie (şi anume celule) originare sau expediate din Republica Populară Chineză (JO L 325, 5.12.2013, p. 66).
(49)Decizia nr. 40 a Consiliului de Stat privind promulgarea şi punerea în aplicare a dispoziţiilor provizorii privind promovarea adaptării structurilor industriale (care, împreună cu "Dispoziţiile provizorii privind promovarea adaptării structurilor industriale" anexate, este denumită în continuare Decizia nr. 40) afirmă că guvernul chinez va sprijini în mod activ dezvoltarea noii industrii energetice şi va accelera dezvoltarea energiei solare (4), trasează tuturor instituţiilor financiare sarcina de a oferi sprijin de tip credit numai proiectelor încurajate (categorie în care se încadrează proiectele fotovoltaice) şi promite că se vor pune în aplicare şi "alte politici preferenţiale privitoare la proiectele încurajate" (5).
(4)- Capitolul II articolul 5 din Dispoziţiile provizorii privind promovarea adaptării structurilor industriale.
(5)- Capitolul III articolul 17 din Dispoziţiile provizorii privind promovarea adaptării structurilor industriale.
(50)În urma notificării, guvernul chinez a contestat interpretarea Comisiei atât a articolului 5, cât şi a articolului 17 din Dispoziţiile provizorii privind promovarea adaptării structurilor industriale. Guvernul chinez a afirmat că articolul 5 nu menţionează sticla solară. Totuşi, dat fiind faptul că acesta se referă la încurajarea utilizării energiei solare, care necesită sticlă solară, Comisia consideră că prin aceasta se include sticla solară în cadrul dispoziţiilor temporare.
(51)Guvernul chinez a contestat şi interpretarea de către Comisie a articolului 17, care precizează că doar industriile încurajate ar trebui să primească sprijin prin creditare, dar în acelaşi timp dispune să se procedeze "în conformitate cu principiile creditării" şi nu în mod preferenţial.
(52)În cursul inspectării societăţilor incluse în eşantion sau în timpul vizitei la guvernul chinez, nu s-au găsit dovezi că această dispoziţie a fost respectată. Băncile în cauză nu au cooperat la anchetă pentru a permite ca această dispoziţie să fie testată şi verificată. De fapt, ancheta a arătat că anumite întreprinderi au avantaje ce decurg din politicile de împrumuturi în condiţii preferenţiale. Prin urmare, Comisia respinge afirmaţia guvernului chinez conform căreia împrumuturile acordate industriei producătoare de sticlă solară au fost acordate "în conformitate cu principiile creditării". Ideea principală este că toate instituţiile financiare au obligaţia să acorde credite industriilor încurajate, care includ fabricarea de sticlă solară, şi că ajutorul se acordă de facto în condiţii preferenţiale.
(53)În 2011, Comisia Naţională pentru Dezvoltare şi Reformă (denumită în continuare "CNDR"), a recomandat Consiliului de stat revizuirea programului din Decizia nr. 40. Consiliul de Stat a emis Decizia nr. 9 a Consiliului de Stat privind promulgarea şi punerea în aplicare a catalogului liniilor directoare de adaptare a structurilor industriale (denumită în continuare "Decizia nr. 9"). Acest document "încurajează activ" guvernul chinez şi agenţiile publice "să îndrume dezvoltarea industriilor relevante, să optimizeze modernizarea structurii industriale". Punctul 12.2 din Decizia nr. 9 menţionează în mod explicit încurajarea producţiei de "sticlă flotată ultratransparentă pentru industria energiei solare".
(54)Planul naţional de dezvoltare a ştiinţei şi tehnologiei pe termen mediu şi lung (2006-2020), adoptat de guvernul chinez, promite să "pună pe primul loc politica financiară", "să încurajeze instituţiile financiare să sprijine prin credite preferenţiale principalele proiecte naţionale de industrializare din domeniul ştiinţei şi tehnologiei", "să încurajeze instituţiile financiare să îmbunătăţească şi să consolideze serviciile financiare furnizate întreprinderilor de înaltă tehnologie" şi să "pună în aplicare politici fiscale preferenţiale pentru a promova dezvoltarea de întreprinderi de înaltă tehnologie".
(55)Producţia de sticlă solară se încadrează în definiţia întreprinderii de înaltă tehnologie, aşa cum arată şi numărul de producători cu statut de înaltă tehnologie şi tehnologie nouă şi este o industrie într-adevăr nouă, atât în China, cât şi în Uniune. În acest context, Comisia ar dori să sublinieze faptul că una dintre societăţile cuprinse în eşantion a primit un grant specific din partea Comisiei Naţionale pentru Dezvoltare şi Reformă ("CNDR"), o recompensă pentru inovare în domeniul sticlei solare, ceea ce arată clar interesul guvernului chinez în acest sector de înaltă tehnologie.
(56)Reclamantul a susţinut că presupusele subvenţii constau în sistemele enumerate în secţiunea C.2 de mai jos. În urma inspectării societăţilor comerciale incluse în eşantion în RPC şi a unei vizite la guvernul chinez, Comisia a analizat aceste sisteme în cadrul cărora societăţile din eşantion au primit un avantaj în perioada de anchetă.
2.Alte sisteme de subvenţii identificate
(57)În timpul inspectării societăţilor incluse în eşantion, analiza documentelor lor interne a scos la lumină subvenţii din partea autorităţilor guvernamentale de la nivel provincial, orăşenesc, regional sau districtual. Aceste subvenţii nu au fost menţionate în mod specific în plângere. Pe baza informaţiilor puse la dispoziţia Comisiei, nu este clar dacă acestea sunt subvenţii ad-hoc sau provin din programele locale de subvenţionare. În orice caz, dat fiind caracterul local al acestor sisteme, nu era de aşteptat, în mod rezonabil, ca reclamanţii să cunoască detaliile acestor subvenţii şi, prin urmare, în plângere nu există nicio menţiune directă referitoare la ele.
(58)Comisia a propus consultări suplimentare cu guvernul chinez pe tema acestor alte subvenţii, care sunt specifice unei întreprinderi sau unei localizări şi a căror existenţă a fost constatată în registrele societăţilor comerciale incluse în eşantion în cursul vizitelor de verificare, fără a fi enumerate în plângere. Aceste consultări au fost propuse de Comisie pentru a asigura anchetei desfăşurarea cuvenită. Guvernul chinez a declinat oferta, susţinând că o astfel de cerere nu ar fi în conformitate cu Acordul privind subvenţiile şi măsurile compensatorii ("ASMC").
(59)Comisia consideră că aceste alte subvenţii sunt strâns legate de tipurile de măsuri şi practici menţionate în plângere şi în avizul de deschidere. Măsurile implică acelaşi tip de contribuţie financiară şi de avantaje în ceea ce priveşte produsul în cauză şi, prin urmare, se încadrează în definiţia "practicii sau practicilor de subvenţionare care vor fi investigate" despre care articolul 22 alineatul (2) punctul (iii) din ASMC cere să fie specificate în avizul de deschidere. Sistemele menţionate în avizul de deschidere nu sunt exhaustive, ceea ce determină formularea "subvenţiile constau, printre altele, în... ", în secţiunea 3. Prin urmare, Comisia a ajuns la concluzia că aceste subvenţii suplimentare intră în domeniul de aplicare al prezentei proceduri.
(60)În urma notificării, guvernul chinez a contestat interpretarea Comisiei privitoare la ASMC şi a afirmat că, în opinia sa, Comisia nu dispune de niciun temei juridic pentru a lua măsuri compensatorii împotriva unei subvenţii specifice, legate de unul dintre producătorii din eşantion, chiar dacă aceasta este legată direct de practica de subvenţionare identificată de către reclamanţi. Comisia nu este de acord cu interpretarea guvernului chinez privitoare la acest aspect al ASMC. În cazul în care reclamanţii au identificat o practică de subvenţionare şi, împreună cu exemple de sisteme naţionale, beneficii locale se regăsesc în practica de subvenţionare respectivă, Comisia consideră că are dreptul să instituie măsuri compensatorii cu privire la orice beneficii constatate. În special, acest lucru este valabil în cazul în care modul de funcţionare, natura şi efectele beneficiilor constatate sunt aceleaşi ca cele ale altor programe deja identificate în plângerea şi în avizul de deschidere.
3.Lipsa cooperării şi utilizarea datelor disponibile
(61)La 18 decembrie 2013, Comisia a informat guvernul chinez că va lua în considerare posibilitatea utilizării datelor disponibile în cazurile în care nu există cooperare între producători, din cauza lipsei unui răspuns din partea SOCB cărora guvernul chinez le-a trimis chestionarul care i-a fost furnizat.
(62)Guvernul chinez a răspuns la data de 26 decembrie 2013 că nu este de acord cu utilizarea articolului 28 împotriva "băncilor presupuse a fi deţinute de stat", dar nu a contestat faptul că băncile nu au prezentat niciun răspuns la chestionar. Guvernul chinez nu a contestat nici faptul că aceste bănci sunt deţinute de stat. Prin urmare, Comisia nu a avut altă opţiune decât să utilizeze cele mai bune date disponibile acolo unde era de presupus că vor exista informaţii furnizate de SOCB în cauză.
(63)După notificare, guvernul chinez a contestat utilizarea articolului 28 pentru a înlocui informaţiile solicitate în apendicele trimis către băncile comerciale deţinute de stat (SOCB). Comisia nu contestă faptul că informaţiile au fost furnizate de guvernul chinez în cadrul prezentei anchete, iar Comisia a analizat şi le-a luat în considerare în cazul în care a fost necesar. Cu toate acestea, atunci când nici guvernul chinez, nici băncile comerciale deţinute de stat şi nici societăţile nu pot furniza informaţii, de exemplu cu privire la bonitatea financiară, Comisia a trebuit să utilizeze "datele disponibile", în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază.
(64)În ceea ce priveşte celelalte subvenţii care nu sunt menţionate în avizul de deschidere prin trimitere la un anumit program, şi care au fost constatate în cursul vizitelor de verificare la producătorii exportatori incluşi în eşantion, Comisia a utilizat toate dovezile disponibile pentru a ajunge la concluziile sale. Aceste subvenţii constatate au fost incluse în tipurile de măsuri şi de practici descrise în avizul de deschidere, iar Comisia a oferit autorităţilor chineze consultări suplimentare cu privire la aceste subvenţii, fără ca oferta să fie acceptată. Comisia consideră că aceste subvenţii sunt strâns legate de tipurile de măsuri şi de practici menţionate în plângere şi în avizul de deschidere.
(65)După notificare, guvernul chinez a contestat concluziile Comisiei referitoare la subvenţiile constatate în timpul inspectării societăţilor incluse în eşantion şi la alte aspecte legate de sistemele de subvenţii. Comisia ar dori să clarifice faptul că nu a pus în aplicare articolul 28 în aceste cazuri. Acolo unde cooperarea a fost satisfăcătoare, dar nu au putut fi furnizate informaţii - de exemplu, temeiul juridic precis pentru o subvenţie cu caracter ocazional -, probele furnizate de societatea în cauză au fost utilizate pentru a decide dacă aceasta a fost sau nu o subvenţie pasibilă de măsuri compensatorii.
(66)Guvernul chinez afirmă, de asemenea, că Comisia nu a furnizat în notificare suficiente informaţii privind cazurile în care a utilizat cele mai bune date disponibile în temeiul articolului 28 din regulamentul de bază. Această afirmaţie se referă, de fapt, la utilizarea concluziilor anchetelor anterioare în care a fost examinată aceeaşi subvenţie. În acest caz, Comisia a făcut trimitere la considerentele respective din regulamentul în cauză şi a rezumat argumentele prezentate deja.
(67)Guvernul chinez constată că notificarea nu descrie în detaliu vreuna dintre subvenţiile ocazionale constatate la societăţile incluse în eşantion. S-a procedat astfel în mod special pentru a proteja confidenţialitatea informaţiilor comerciale, furnizate Comisiei de societăţile din eşantion şi nu mai este posibil niciun alt rezumat neconfidenţial. O notificare confidenţială completă a fost prezentată fiecărui producător-exportator inclus în eşantion. În cazul în care producătorul-exportator inclus în eşantion a specificat temeiul juridic, acesta a fost menţionat în notificarea care i-a fost transmisă. În orice caz, atunci când s-au propus consultări guvernului chinez cu privire la aceste subvenţii, i s-a oferit acestuia şi posibilitatea de a furniza informaţii suplimentare relevante, ceea ce nu s-a întâmplat.
4.Sistemele care fac obiectul anchetei
(68)Comisia a trimis chestionare guvernului chinez şi producătorilor-exportatori incluşi în eşantion, solicitând informaţii cu privire la sistemele următoare, despre care se presupune că sunt implicate în acordarea de subvenţii pentru industria sticlei solare:
- împrumuturi preferenţiale pentru industria sticlei solare:
- linii de credit şi împrumuturi cu dobândă mică de susţinere a politicilor, acordate de SOCB şi de băncile publice de dezvoltare (1);
(1)Băncile publice de dezvoltare sunt bănci care nu urmăresc un obiectiv comercial, ci sunt organisme publice cărora statul le încredinţează sarcina de a finanţa proiecte puse în aplicare pe considerente de politici publice.
- programe de subvenţionare a creditelor de export;
- garanţii la export;
- asigurare finanţată de stat pentru tehnologiile ecologice ("Green Express");
- avantaje financiare rezultate din acordarea accesului la holdingurile offshore;
- rambursări de împrumuturi de către autorităţile publice;
- programe de asistenţă:
- subvenţiile în temeiul programelor "Famous Brands" şi "China World Top Brands";
- fonduri pentru expansiunea în afara provinciei a industriilor din provincia Guangdong;
- furnizarea de către autorităţi a unor bunuri şi servicii contra unei plăţi mai mici decât cea adecvată:
- aprovizionare cu antimoniu;
- alimentare cu energie;
- acordarea unor drepturi de folosinţă a terenurilor;
- programe de scutire şi de reducere a unor taxe directe:
- scutiri sau reduceri ale impozitului pe profit în cadrul programului "Two Free, Three Half (doi ani fără impozit şi următorii trei ani cu plata a jumătate din impozitul standard);
- reduceri ale impozitului pe profit pentru societăţile cu investiţii străine (FIE), pe baza localizării geografice;
- reduceri şi scutiri de impozit local pe profit pentru FIE productive;
- reduceri ale impozitului pe profit pentru FIE care achiziţionează echipamente fabricate în China;
- compensări fiscale pentru activităţile de cercetare-dezvoltare ale FIE;
- impozit preferenţial pe profit pentru FIE recunoscute ca întreprinderi cu înaltă tehnologie şi tehnologie nouă;
- reduceri fiscale pentru întreprinderi cu înaltă tehnologie şi tehnologie nouă implicate în anumite proiecte desemnate;
- politica de impozitare preferenţială a profitului pentru întreprinderi din Regiunea Nord-Est;
- programele fiscale din Provincia Guangdong;
- scutirea fiscală referitoare la dividendele între întreprinderile rezidente calificate;
- programe de fiscalitate indirectă şi de tarifare la import:
- scutiri de TVA la utilizarea de echipamente importate;
- reduceri de TVA la achiziţionarea de către FIE a unor produse fabricate în China;
- scutiri de TVA şi scutiri tarifare pentru achiziţiile de active fixe în cadrul programului de dezvoltare a comerţului exterior;
- alte subvenţii şi alte programe de subvenţionare (inclusiv programe ale autorităţilor de la nivel de provincie, oraş, judeţ sau district).
5.Împrumuturi preferenţiale de susţinere a politicilor, alte finanţări, garanţii şi asigurări
5.1.Împrumuturi preferenţiale
a)Introducere
(69)Comisia a trimis guvernului chinez o anexă spre a fi prezentată SOCB, băncilor publice de dezvoltare şi instituţiilor financiare aflate în proprietate privată care au împrumutat bani societăţilor comerciale incluse în eşantion în perioada de anchetă. Guvernul chinez a informat Comisia că a făcut acest lucru, dar nu a primit răspuns. După cum s-a menţionat mai sus, Comisia a prevenit în consecinţă guvernul chinez că, din cauza acestei lipse de cooperare, va aplica articolul 28 şi va utiliza datele disponibile pentru a-şi formula concluziile privind acest aspect.
b)Temei juridic
(70)În China, împrumuturile preferenţiale se acordă în temeiul următoarelor dispoziţii juridice: Legea RPC privind băncile comerciale (denumită în continuare "legea bancară"), Normele generale privind împrumuturile promulgate de Banca Populară a Chinei (denumită în continuare "BPC") la 28 iunie 1996 şi Decizia nr. 40 a Consiliului de Stat, menţionată mai sus.
c)Constatările anchetei
(71)Anchetele antisubvenţie anterioare referitoare la RPC au ajuns la concluzia că sistemul bancar din China este dominat de bănci aflate în proprietatea statului sau de bănci în care statul are un interes majoritar. Ambele categorii sunt considerate "SOCB". De asemenea, Comisia a constatat că SOCB exercită autoritate guvernamentală. Comisia nu a descoperit indicii că situaţia s-ar fi schimbat. Astfel cum s-a menţionat în considerentul 161 din Regulamentul (UE) nr. 1239/2013 al Consiliului (denumit în continuare "regulamentul privind panourile solare"), care reprezintă cea mai recentă anchetă pe această temă, primele cele mai mari cinci SOCB (Agricultural Bank, Bank of China, China Construction Bank, Bank of Communications şi ICBC) reprezintă mai mult de 50 % din sectorul bancar în ceea ce priveşte valoarea bilanţului.
(72)Utilizând datele disponibile, inclusiv constatările din regulamentul privind panourile solare, concluzia este că SOCB sunt organisme publice în sensul articolului 2 litera (b) din regulamentul de bază, după cum a fost prevăzut în detaliu în considerentele 158-168 din regulamentul privind panourile solare.
(73)În urma notificării, guvernul chinez a contestat această concluzie, afirmând că Comisia nu a prezentat motivele pentru care a considerat că băncile chineze deţinute de stat sunt organisme publice. Comisia respinge această afirmaţie, deoarece motivele pentru care băncile comerciale deţinute de stat sunt organisme publice figurează în considerentele 158-168 din regulamentul privind panourile solare şi guvernul chinez nu a furnizat nicio informaţie care să contrazică cele mai bune date disponibile. În rezumat:
(a)băncile comerciale de stat deţin cea mai mare cotă de piaţă şi sunt actorii predominanţi pe piaţa din RPC;
(b)pe baza datelor disponibile, băncile comerciale deţinute de stat sunt controlate de guvern prin intermediul proprietăţii şi al controlului administrativ al comportamentului lor comercial, inclusiv limitele ratei dobânzii pe care acestea le pot oferi;
(c)legea bancară şi alte acte legislative şi reglementări impun ca băncile să acorde împrumuturi în funcţie de necesităţile economiei naţionale, să asigure creditarea proiectelor încurajate şi să acorde prioritate întreprinderilor cu înaltă tehnologie şi tehnologie nouă.
(74)Concluziile din aceste considerente sunt recente, fiind publicate la sfârşitul anului 2013 şi au fost publicate cu deplina cunoştinţă a modificării din iulie 2013 a politicii privind pragurile ratei dobânzii din China.
(75)Ca şi în anchetele anterioare, Comisia a încercat să verifice rolul jucat de guvernul chinez şi în special de banca centrală, denumită Banca Populară a Chinei (denumită în continuare "BPC"), pe pieţele financiare şi în sectorul bancar în ceea ce priveşte împrumuturile acordate industriei sticlei solare. Deşi cooperarea cu guvernul chinez şi cu BPC a fost, în general, satisfăcătoare, BPC nu a furnizat textul integral al "Circularei privind aspectele referitoare la ajustarea ratelor dobânzii pentru depozite şi împrumuturi" [Yinfa (2004) 251], care stabileşte praguri şi plafoane ale ratei dobânzii pentru împrumuturi şi depozite. Pentru împrumuturile acordate de bănci comerciale (atât în cazul SOCB, cât şi al băncilor private) şi împrumuturile acordate de bănci de dezvoltare publice, circulara stabileşte numai pragul. Pentru împrumuturile preferenţiale şi împrumuturile pentru care guvernul chinez adoptă norme specifice, circulara prevede că ratele dobânzilor nu pot fluctua în sens crescător. Limita superioară exactă este stabilită în normele specifice aplicabile acestor împrumuturi.
(76)În timpul vizitei la guvernul chinez, BPC a declarat că documentul nu poate fi furnizat deoarece nu a fost la dispoziţia publicului pe site-ul său internet. Cu ajutorul unei căutări pe internet s-a găsit, totuşi, o copie a circularei, precum şi o traducere în limba engleză, într-un pachet de documente prezentate de guvernul chinez autorităţilor australiene, în urmă cu câţiva ani (1). În absenţa unui exemplar oficial obţinut direct de la guvernul chinez, Comisia a considerat această versiune ca fiind un exemplar autentic şi complet al circularei în cauză.
(1)http://www.adcommission.gov.au/cases/documents/141-AttachmentstoPreliminaryReportonExistenceofCVSubsisides- GovofthePeoplesRepublicofChina-N.pdf
(77)Circulara arată că BPC a influenţat stabilirea ratei dobânzii la împrumuturi acordate în timpul PA de către SOCB din RPC. Guvernul chinez a explicat că, în iulie 2013, BPC a desfiinţat atât pragurile, cât şi plafoanele pentru dobânzile la împrumuturi. Informaţia a fost reţinută, dar întrucât acest lucru s-a petrecut după încheierea perioadei de anchetă, nu sunt afectate concluziile expuse aici. În orice caz, pragul ratei dobânzii valabil în perioada de anchetă nu este singurul argument pentru care Comisia consideră SOCB ca fiind organisme publice. Concluziile din considerentele 158-168 din regulamentul privind panourile solare rămân aplicabile.
(78)În urma notificării, guvernul chinez a formulat mai multe observaţii referitoare la "Circulara YINFA (2004) 251", fără să ofere o explicaţie a motivului pentru care textul integral al acesteia nu i-a fost furnizat Comisiei şi fără să confirme dacă textul prezentat autorităţilor australiene şi găsit de Comisie era textul exact. După cum s-a constatat anterior, în ancheta privind panourile solare, circulara stabileşte în mod clar instrucţiunile BPC către bănci în privinţa împrumuturilor. După cum s-a afirmat în anchetele anterioare, conţinutul circularei este important pentru înţelegerea rolului jucat de BPC şi de guvernul chinez în materie de bănci şi împrumuturi.
(79)Concluzia Comisiei rămâne cea exprimată anterior în regulamentul privind panourile solare, şi anume că articolul 34 din Legea bancară impune băncilor din RPC să îşi desfăşoare activitatea de împrumut în funcţie de necesităţile economiei naţionale. Necesităţile economiei naţionale sunt stabilite în cel de al 12-lea plan cincinal.
(80)În urma notificării, guvernul chinez a contestat interpretarea dată de Comisie articolului 34 din Legea bancară, afirmând că "această teză este ambiguă şi nu furnizează îndrumări explicite băncilor să acţioneze într-un anumit mod. Niciun document nu descrie necesităţile economiei naţionale, fie că este vorba de cel de al 12-lea plan cincinal, fie de orice alt regulament/altă decizie".
(81)Aceasta diferă de interpretarea dată de guvernul chinez articolului 34 din ancheta privind panourile solare, unde acesta l-a descris drept "neutru". Comisia nu este de acord cu evaluarea guvernului chinez. Comisia consideră, iar guvernul chinez nu a demonstrat altfel, că politicile privind economia naţională sunt prezentate în cel de al 12-lea plan cincinal şi în planul special pentru sectorul fotovoltaic, şi că instituţiile financiare sunt încurajate să acorde împrumuturi industriilor stimulate, precum sectorul sticlei solare.
(82)Guvernul chinez a atras atenţia Comisiei cu privire la alte articole din Legea bancară, şi anume articolele 4, 5 şi 7, care ar trebui să garanteze că creditele sunt acordate fără interferenţe şi după o evaluare de credit. Comisia recunoaşte că aceste articole există, dar observă că guvernul chinez, băncile şi societăţile incluse în eşantion nu au fost în măsură să demonstreze că împrumuturile au fost făcute fără interferenţe, având în vedere acordarea de împrumuturi preferenţiale industriei sticlei solare - şi cu evaluare de credit - deoarece, în pofida cerinţei, nu au fost furnizate probe şi nici nu s-au găsit acorduri de împrumut sau evaluări de risc, inclusiv rating de credit, în niciunul dintre împrumuturile furnizate oricărui producător-exportator inclus în eşantion.
(83)În al doilea rând, băncile au obligaţia de a acorda sprijin prin creditare industriilor încurajate, în temeiul Deciziei nr. 40 şi al Deciziei nr. 9, care au putere de lege. Guvernul chinez a confirmat în cursul inspecţiei desfăşurate la Ministerul Comerţului că industria sticlei solare este o industrie încurajată. Acest lucru este în conformitate cu Catalogul de îndrumări pentru restructurare pe anul 2011, care a fost furnizat de guvernul chinez în răspunsul său la chestionar şi unde sticla solară este clasificată printre categoriile încurajate.
(84)Decizia nr. 40 prevede îndrumări pentru toate instituţiile financiare, sub formă de instrucţiuni obligatorii privind promovarea şi sprijinirea industriilor încurajate, iar industria sticlei solare este o industrie încurajată.
(85)În urma notificării, guvernul chinez a contestat evaluarea Comisiei privind impactul Deciziei nr. 40 şi al reglementărilor aferente, precum şi al Deciziei nr. 9. Comisia reafirmă că în interpretarea sa privind atât Decizia nr. 40 cât şi reglementările anexate, acestea stabilesc necesităţile economiei naţionale. Ele prevăd o strategie pentru guvern şi pentru sectorul financiar, şi în special împrumuturi directe acordate de instituţiile financiare industriilor încurajate, cum ar fi sticla solară.
(86)S-a solicitat guvernului chinez să clarifice statutul juridic al unei decizii a Consiliului de Stat, cum este Decizia nr. 40. Singurul răspuns primit a fost că aceasta este un regulament emis de Consiliul de Stat şi nu face parte din legislaţia chineză. Cu toate acestea, guvernul chinez nu a furnizat nicio probă care să susţină acest argument. Poziţia adoptată de guvernul chinez este în contradicţie cu informaţiile publice disponibile, care descriu Consiliul de Stat ca fiind cea mai înaltă autoritate administrativă, cu putere de elaborare a normelor administrative. Potrivit acestor surse, deciziile emise de Consiliul de Stat sunt norme obligatorii din punct de vedere juridic (1). Pe baza datelor disponibile, Comisia consideră, deci, că Decizia nr. 40 şi deciziile de punere în aplicare anexate acesteia, cum ar fi Decizia nr. 9, sunt regulamente administrative şi, prin urmare, fac parte din legislaţia chineză.
(1)http://www.china.org.cn/english/kuaixun/76340.htm
(87)Prin urmare, Comisia confirmă analiza din considerentul 191 din regulamentul privind panourile solare, care conchide că Decizia nr. 40 şi Decizia nr. 9 sunt obligatorii din punct de vedere juridic pentru alte organisme publice şi pentru operatorii economici.
(88)Comisia a analizat, de asemenea, în ce măsură băncile private din China primesc sarcina şi/sau sunt îndrumate de guvernul chinez să acorde împrumuturi preferenţiale producătorilor de sticlă solară, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază.
(89)Articolul 34 din Legea bancară se aplică şi băncilor private din China. Guvernul chinez şi părţile interesate nu au furnizat probe care să ateste că nu mai este aplicabilă concluzia privind situaţia juridică la care s-a ajuns în considerentul 174 din regulamentul privind panourile solare, şi anume că guvernul chinez le trasează sarcini în acelaşi mod ca şi băncilor de stat. Articolul 34 din Legea bancară prevede că băncile au sarcina "de a-şi desfăşura activitatea de acordare de împrumuturi în funcţie de necesităţile economiei naţionale şi ale dezvoltării sociale şi în spiritul politicilor industriale de stat" (1). În aceste circumstanţe, astfel cum este prevăzut în considerentul 188 din regulamentul privind panourile solare, strategia de acordare a împrumuturilor atât de SOCB, cât şi de băncile private este decisă de către guvernul chinez.
(1)- Articolul 34 din Legea privind activităţile bancare comerciale.
(90)În urma notificării, guvernul chinez a contestat concluzia potrivit căreia el mandatează sau direcţionează băncile private din RPC şi a contestat în special importanţa pe care Comisia o acordă articolului 34 din Legea bancară, precizând că "ceea ce constituie «nevoile economiei naţionale» permite interpretări diferite şi, în mod evident, diferă în funcţie de persoana/organismul care examinează dispoziţiile".
(91)Este de remarcat faptul că deşi guvernul chinez nu este de acord cu interpretarea Comisiei, acesta nu a prezentat propria interpretare a legislaţiei sale.
(92)Cu toate acestea, este suficient pentru Comisie să facă trimitere la concluziile anchetelor precedente şi la datele disponibile în acest caz pentru a-şi reafirma concluzia că necesităţile economiei naţionale sunt stabilite în planurile şi regulamentele emise de RPC, iar articolul 34 prevede ca băncile să acorde împrumuturi în conformitate cu aceste clasificări ale economiei naţionale, care includ încurajarea producţiei de sticlă solară.
(93)Prin urmare, rămâne valabilă constatarea că guvernul chinez mandatează şi direcţionează băncile private pentru a credita industrii încurajate, în conformitate cu articolul 34 din Legea bancară.
(94)Prin urmare, Comisia conchide că în cazul împrumuturilor acordate de SOCB din RPC, există o contribuţie financiară destinată producătorilor de sticlă solară, sub forma unui transfer direct de fonduri de către guvern, astfel cum se prevede la articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază.
(95)Aceleaşi dovezi arată, de asemenea, că SOCB (şi băncile private) sunt mandatate sau dirijate de guvern, ceea ce înseamnă că există o contribuţie financiară în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază.
(96)În ceea ce priveşte specificitatea, Comisia observă că guvernul chinez direcţionează acordarea de împrumuturi preferenţiale către un număr limitat de sectoare, iar industria sticlei solare, ca parte din industria fotovoltaică, este una dintre ele, astfel cum se prezintă în detaliu în considerentul 172 din regulamentul privind panourile solare. Guvernul chinez a inclus industria sticlei solare printre industriile "strategice" în cel de al 12-lea plan cincinal. Decizia nr. 40 prevede că guvernul chinez va sprijini în mod activ dezvoltarea de noi sectoare producătoare de energie şi va accelera dezvoltarea energiei solare. Tuturor instituţiilor financiare li se trasează sarcina de a sprijini prin creditare numai proiectele încurajate, categorie în care intră proiectele legate de sticla solară. De asemenea, această decizie promite punerea în aplicare a "altor politici preferenţiale în proiectele încurajate".
(97)În urma notificării, guvernul chinez a contestat constatarea specificităţii şi în special interpretarea de către Comisie a celui de al 12-lea plan cincinal, declarând că aceasta "nu are nicio valoare juridică, deoarece acesta nu este un document obligatoriu". Comisia nu este de acord cu această afirmaţie şi observă că guvernul chinez a formulat aceleaşi afirmaţii în cadrul anchetelor anterioare, ele fiind şi atunci respinse. În cel de al 12-lea plan cincinal se afirmă că acesta a fost "dezbătut şi aprobat de Congresul Naţional al Poporului şi are efect de lege."
(98)Prin urmare, Comisia conchide că subvenţiile sub formă de împrumuturi preferenţiale nu sunt general disponibile şi, prin urmare, că acestea sunt specifice în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază.
(99)Un avantaj există în măsura în care împrumuturile acordate de autorităţile publice sau împrumuturile din partea organismelor private mandatate sau dirijate de guvern sunt acordate în condiţii mai favorabile decât cele pe care beneficiarul le-ar obţine în mod normal pe piaţă.
(100)Ca şi în anchetele anterioare, Comisia a încercat să verifice evaluările riscului de credit efectuate de băncile care au împrumutat bani societăţilor incluse în eşantion în perioada de anchetă. Societăţile bancare nu au furnizat nicio dovadă în privinţa ratingului lor de credit şi băncile nu au cooperat la anchetă. Prin urmare, Comisia nu a putut avea la dispoziţie nicio dovadă că împrumuturile acordate întreprinderilor producătoare de sticlă solară s-au bazat pe o evaluare a riscurilor şi că stabilirea ratei dobânzii s-a făcut ca rezultat al acestui exerciţiu.
(101)În absenţa oricărei informaţii furnizate de guvernul chinez, de producătorii-exportatori sau de bănci, Comisia s-a bazat pe datele disponibile pentru a stabili dacă împrumuturile preferenţiale din RPC nu reprezintă de fapt un avantaj pentru producătorii-exportatori incluşi în eşantion care au primit împrumuturi de la bănci din RPC.
(102)Ca şi în ancheta privind panourile solare, Comisia a început cu ratele dobânzilor băncii centrale publicate oficial de Banca Populară a Chinei (BPC) pentru împrumuturi în yuan chinezesc renminbi ("CNY"). Rata medie a dobânzii în perioada de anchetă a fost de 6,26 %.
(103)Apoi, Comisia a ajustat rata dobânzii BPC pentru a ţine seama de riscul de credit al societăţilor în cauză. Cu toate acestea, ele nu au furnizat niciun rating de credit independent sau informaţii similare care să permită Comisiei să calculeze un rating de credit. Pentru orice eventualitate, Comisia a stabilit în anchetele anterioare că ratingurile de credit ale întreprinderilor chinezeşti sunt distorsionate de sprijinul guvernamental şi că nu există dovezi ale vreunei evaluări de risc relevante a debitorilor. Prin urmare, Comisia a urmat aceeaşi metodologie ca şi în cazul anchetei privind panourile solare şi a acordat tuturor societăţilor în cauză doar gradul "BB" (cel mai înalt calificativ din categoria împrumuturilor speculative, astfel cum este definit de Societatea de rating de credit Bloomberg).
(104)Prima pentru obligaţiunile emise de societăţile cu rating BB comparativ cu obligaţiunile emise de companii cu ratinguri AAA (care este ratingul pe care RPC îl are pentru obligaţiunile sale), înregistrată de Bloomberg, a fost apoi adăugată la rata medie a dobânzilor percepute la credite de către BPC în PA. Rezultatul a fost o rată de 10,37 % (în CNY) a dobânzii de referinţă pentru creditele acordate societăţilor incluse în eşantion în PA.
(105)Prin compararea acestei rate a dobânzii de referinţă cu rata reală a dobânzii aplicate societăţilor respective în PA, Comisia a ajuns la concluzia că împrumuturile sunt acordate industriei de sticlă solară în termeni şi condiţii sub nivelul pieţei.
(106)În urma notificării, guvernul chinez a contestat referinţa aleasă de Comisie şi concluziile pe care aceasta le-a tras din comparaţia dintre rata dobânzii de referinţă şi dobânda plătită efectiv.
(107)Comparaţia dintre rata dobânzii de referinţă şi dobânda plătită efectiv indică în mod clar faptul că producătorii-exportatori incluşi în eşantion care s-au împrumutat de la băncile chineze în CNY au plătit dobânzi mai mici decât dobânzile comerciale normale pentru întreprinderile cu poziţia lor financiară.
(108)În al doilea rând, Comisia a fost, într-adevăr, conştientă că BPC a ridicat pragul pentru dobânzile la credite în iulie 2013 şi a menţionat acest lucru în notificare. Totuşi, această operaţiune nu schimbă concluzia că guvernul chinez intervine în comportamentul în materie de creditare al băncilor din China, în special prin aplicarea Deciziei nr. 40 şi a reglementărilor anexate, precum şi a dispoziţiilor articolului 34 din Legea bancară.
(109)În al treilea rând, Comisia a calculat numai o valoare de referinţă pentru împrumuturile contractate în CNY, deoarece producătorii-exportatori incluşi în eşantion nu aveau credite în EUR sau USD de la băncile chineze.
(110)În sfârşit, guvernul chinez a solicitat mai multe informaţii privind motivele pentru care Comisia a considerat că producătorii-exportatori incluşi în eşantion ar avea ratingul de credit BB. S-a ales ratingul de credit BB deoarece Comisia nu a primit nicio dovadă că a fost calculat vreun rating pentru vreunul dintre producătorii-exportatori incluşi în eşantion, din cauza lipsei de cooperare din partea băncilor în cauză. Ratingul de credit BB nu are efecte adverse şi, de fapt, este favorabil societăţilor incluse în eşantion, deoarece reprezintă cel mai bun rating pentru categoria speculativă (non-investment grade) de pe pieţele financiare.
(111)În temeiul articolului 28, Comisia a fost obligată să folosească cele mai bune date disponibile, care au fost preluate din concluziile regulamentului privind panourile solare, unde se utilizează un rating de credit BB pentru societăţile incluse în eşantion. Această abordare a fost considerată rezonabilă în acest caz şi după notificare nu s-a primit nicio probă care să ateste că societăţile incluse în eşantion li s-ar fi acordat alt rating de către băncile în cauză.
d)Concluzie
(112)Pe baza celor de mai sus, Comisia conchide că industria sticlei solare din China a beneficiat de împrumuturi preferenţiale în PA, atât de la bănci de stat, cât şi de la bănci private. Finanţarea industriei sticlei solare constituie o subvenţie în sensul regulamentului de bază, deoarece există
(a)o contribuţie financiară a autorităţilor publice, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i);
(b)un mandat şi instrucţiuni din partea autorităţilor publice, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv); precum şi
(c)un avantaj obţinut pe această cale, condiţie prevăzută la articolul 3 alineatul (2).
(113)Având în vedere existenţa unei contribuţii financiare, a unui avantaj pentru producătorii-exportatori şi a specificităţii, se consideră că subvenţia ar trebui considerată drept pasibilă de măsuri compensatorii.
(114)În urma notificării, guvernul chinez a contestat utilizarea constatărilor anchetelor anterioare pentru a ajunge la concluzii privind subvenţionarea în acest caz şi, în special, a susţinut că Comisia s-a bazat prea mult pe constatările regulamentului privind panourile solare.
(115)Această afirmaţie a fost respinsă. După cum s-a arătat mai sus, având în vedere lipsa de cooperare din partea băncilor din RPC, Comisia a fost obligată să utilizeze prevederile articolului 28 şi cele mai bune date disponibile. Ancheta privind panourile solare este cea mai recentă şi conţine cele mai recente constatări privind subvenţionarea în China. Panourile solare nu constituie acelaşi produs ca şi sticla solară, dar ambele fac parte din acelaşi nou sector energetic şi sunt reglementate de aceleaşi documente de planificare guvernamentale. În absenţa altor informaţii, prin urmare, este adecvată utilizarea constatărilor din ancheta privind panourile solare drept "cele mai bune date disponibile". Guvernul chinez a susţinut, de asemenea, că au avut loc modificări semnificative între ancheta privind panourile solare şi cea de faţă, în special ridicarea pragului pentru rata dobânzii de către BPC în iulie 2013. Această afirmaţie a fost respinsă, deoarece concluziile anchetei privind panourile solare se referă la acea perioadă de anchetă, tot astfel cum ancheta de faţă se referă la propria perioadă de anchetă. În ambele cazuri, ridicarea pragului a avut loc după sfârşitul ambelor perioade de anchetă şi, prin urmare, nu afectează utilizarea articolului 28 şi a constatărilor anchetei privind panourile solare ca reprezentând "cele mai bune date disponibile".
(116)Toate societăţile incluse în eşantion, cu o excepţie, au primit împrumuturi atât de la SOCB, cât şi de la bănci private. O societate a fost finanţată exclusiv prin intermediul societăţii-mamă offshore şi nu a luat niciun împrumut de la bănci stabilite în RPC.
(117)În urma notificării, una dintre societăţile incluse în eşantion a contestat concluzia Comisiei şi a afirmat că Comisia nu a solicitat societăţii să îşi prezinte ratingul de credit independent. Cu toate acestea, Comisia i-a solicitat să furnizeze toate informaţiile referitoare la împrumuturile pe care le-a primit, dar societatea nu a furnizat un rating de credit independent. În cazul în care societatea dispunea de astfel de informaţii, având în vedere afirmaţiile din plângere şi informaţiile solicitate în chestionar, ar fi trebuit să le furnizeze. Şi în special având în vedere informaţiile din notificare, în cazul în care aceasta dispunea de un rating de credit independent, ar fi trebuit să-l prezinte imediat. Prin urmare, acest argument a fost respins.
e)Calculul valorii subvenţiei
(118)Articolul 6 litera (b) din regulamentul de bază prevede că avantajul generat de împrumuturile preferenţiale ar trebui să fie calculat ca diferenţa dintre suma pe care întreprinderea beneficiară o plăteşte pentru împrumutul acordat de autorităţile publice şi suma pe care ar plăti-o pentru un împrumut comercial comparabil pe care l-ar putea obţine efectiv pe piaţă. După cum s-a menţionat, în absenţa oricărei evaluări relevante a riscurilor, Comisia a stabilit o valoare de referinţă pe piaţă pentru dobânzi la împrumuturi comerciale comparabile.
(119)Avantajul a fost calculat pentru PA ca fiind egal cu diferenţa dintre dobânda plătită efectiv în cursul PA şi dobânda care ar fi fost plătită utilizând nivelul de referinţă.
(120)Marjele de subvenţie calculate pentru producătorii-exportatori incluşi în eşantion pe baza acestei metodologii sunt următoarele:
Împrumuturi preferenţiale | |
Denumirea societăţii | Marjă de subvenţie |
Xinyi PV Products (Anhui) Holdings Ltd | 0 % |
Zhejiang Hehe Photovoltaic Glass Technology Co., Ltd | 6,2 % |
Zhejiang Jiafu Glass Co., Ltd; Flat Solar Glass Group Co., Ltd; Shanghai Flat Glass Co., Ltd | 2,5 % |
Henan Yuhua New Material Co., Ltd | 4,8 % |
5.2.Alte sisteme de acordare de împrumuturi în condiţii preferenţiale
(121)Producătorii-exportatori incluşi în eşantion nu au primit în cursul PA avantaje în temeiul următoarelor măsuri legate de exporturi: programe de subvenţionare a creditului, linii de credit, garanţii la export, programul "Green Express" sau avantaje prin acces la societăţile-mamă offshore.
6.Programe de granturi
(122)În perioada de anchetă, societăţile incluse în eşantion nu au beneficiat de avantaje în temeiul programelor "Famous Brands" sau "China World Top Brands".
6.1.Programe de granturi specifice şi subvenţii
a)Introducere
(123)Societăţile incluse în eşantion au primit un număr mare de granturi ocazionale de la diferite autorităţi guvernamentale situate la mai multe niveluri de guvernare, ceea ce constituie primirea unui avantaj în cursul PA. Aceste informaţii au fost obţinute în cursul verificării societăţilor în cauză şi nu au fost divulgate în răspunsurile la chestionar ale societăţilor respective, nici nu au fost prezentate în răspunsul la chestionar oferit de guvernul chinez, aşa cum a fost solicitat. În plângere s-a susţinut că producătorii de sticlă solară au primit granturi ocazionale din partea unor organisme de la nivel de provincie şi de la nivel local şi că aceste granturi au conferit un avantaj deoarece banii sunt primiţi fără o abordare adecvată. (1) De asemenea, avizul de deschidere stabileşte în mod clar că "programele de granturi" sunt o practică de subvenţionare folosită pentru a sprijini industria sticlei solare.
(1)În pagina 37 din versiunea publică a plângerii sunt menţionate alte granturi guvernamentale despre care se presupune că sunt subvenţii.
b)Temei juridic
(124)Aceste granturi au fost acordate întreprinderilor de către autorităţile guvernamentale de la nivel naţional, provincial, orăşenesc, judeţean sau districtual şi toate par să fie specifice întreprinderilor în cauză sau specifice din perspectiva locului sau a tipului de industrie. În cele mai multe cazuri, nu a fost prezentat nivelul de detaliu juridic pentru legislaţia exactă în temeiul căreia au fost acordate aceste avantaje, în cazul în care a existat vreun temei juridic, deşi Comisia a primit adesea, dar nu întotdeauna, o copie a unui document eliberat de o autoritate guvernamentală care a însoţit grantul.
c)Constatările anchetei
(125)O societate inclusă în eşantion a primit granturi în cursul PA din partea Zonei de dezvoltare economică în care este situată. Aceste granturi au fost calculate de Zona de dezvoltare economică la 20 % din impozitul global plătit de societate autorităţilor fiscale locale şi acoperă, printre altele, impozitul pe profit, impozitul pe folosinţa terenului şi impozitul pe veniturile din dividende.
(126)O altă societate inclusă în eşantion a primit în PA un grant important din partea administraţiei locale, destinat să acopere taxele necesare pentru conectarea la o sursă de electricitate, pe care, în caz contrar, le-ar fi plătit societatea însăşi. Grantul a fost acordat societăţii în temeiul indicaţiei de "a sprijini întreprinderile mari stabilite în regiune".
(127)O altă societate inclusă în eşantion a primit un grant direct de 25 milioane de CNY din partea Comisiei naţionale pentru dezvoltare şi reformă (denumită în continuare "CNDR"), din fondul pentru adaptare industrială, destinat producţiei de sticlă solară de înaltă tehnologie. Acest grant direct din partea statului a fost primit în 2006, iar societăţii respective i-a fost repartizată o cotă de 10 % din grant pe parcursul următorilor 10 ani. În consecinţă, suma de 2,5 milioane de CNY a fost considerată drept avantaj în perioada de anchetă.
(128)De asemenea, aceeaşi societate a avut înregistrate în conturile sale pentru 2012 alte granturi din partea birourilor fiscale locale şi a altor organe ale administraţiei publice locale. Societatea a afirmat că majoritatea acestor granturi nu erau, de fapt, transferuri directe de bani de la aceste organisme către societate, ci rambursări ale sumelor plătite anterior de către societate autorităţilor publice. Deoarece nu s-au putut furniza dovezi satisfăcătoare în acest sens, Comisia nu poate accepta această explicaţie.
(129)O altă societate inclusă în eşantion a primit un grant direct de 15 milioane de CNY înainte de PA de la administraţia locală, fiindu-i alocată o cotă de 10 % din grant pe parcursul următorilor 10 ani. Grantul a fost plătit societăţii pentru dezvoltarea industriei fotovoltaice (care include sectorul sticlei solare), accelerarea construcţiei unei baze de producţie avansate în zona industrială respectivă şi pentru a facilita o bună punere în aplicare a unor proiecte majore.
(130)Aceeaşi societate a primit, de asemenea, mai multe alte granturi înainte de PA şi a alocat o cotă din grant perioadei de anchetă. Cu toate acestea, niciun detaliu în ceea ce priveşte natura acestor granturi nu a fost furnizat de societate şi, în absenţa unor astfel de informaţii, au fost utilizate datele disponibile pentru a se ajunge la o concluzie. În absenţa altor date disponibile, Comisia a ajuns la concluzia că aceste granturi sunt specifice acestei întreprinderi şi că valoarea grantului alocat în PA ar trebui considerată drept avantaj.
d)Concluzie
(131)Guvernul chinez a fost invitat să furnizeze informaţii suplimentare şi să înceapă consultări privind aceste granturi, dar a refuzat să acţioneze în acest sens. Pe baza probelor colectate cu privire la primirea acestor granturi de societăţile incluse în eşantion şi în absenţa altor informaţii, Comisia a considerat că aceste alocări constituie o subvenţie, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) şi al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, deoarece a avut loc un transfer de fonduri de la guvernul chinez către producători, sub forma unor granturi acordate producătorilor, generându-se astfel un avantaj.
(132)Aceste granturi sunt, de asemenea, specifice în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) şi al articolului 4 alineatul (3) din regulamentul de bază, dat fiind că par a fi limitate la anumite societăţi sau proiecte specifice din regiuni specifice, fiind acordate pentru acoperirea unor cerinţe precise ale societăţilor incluse în eşantion. Aceste granturi nu îndeplinesc cerinţele de nespecificitate de la articolul 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază, dat fiind că condiţiile de eligibilitate şi criteriile de selecţie reale pentru întreprinderi pentru a fi eligibile nu sunt transparente, nu sunt obiective şi nu se aplică în mod automat. În plus, nu există probe care să ateste că granturile fac parte dintr-un program cuprinzător de subvenţionare.
(133)În urma notificării, guvernul chinez a contestat legitimitatea Comisiei de a investiga aceste granturi, precum şi analiza efectuată de aceasta cu privire la informaţiile parţiale pe care le are la dispoziţie. Cu toate acestea, Comisia a analizat cu atenţie informaţiile comerciale confidenţiale puse la dispoziţie de societăţile în cauză şi, în cazul în care au existat dovezi ale existenţei unui avantaj şi s-a adeverit faptul că grantul a fost specific, acesta din urmă a făcut obiectul unor măsuri compensatorii.
(134)În toate cazurile, societăţile au furnizat informaţii cu privire la valoarea grantului şi la componentele sale, chiar dacă, în anumite cazuri, societatea nu dispunea de niciun document pentru a dovedi temeiul juridic în virtutea căruia i l-a acordat concedentul. Societăţile în cauză au înregistrat acest venit, cel mai adesea, la rubrica "venituri din subvenţii" din conturile lor şi aceste documente contabile au fost supuse unui audit independent. Acest aspect a fost considerat drept o dovadă clară de subvenţie care conferă un avantaj pasibil de măsuri compensatorii.
(135)Una dintre societăţile incluse în eşantion a contestat, de asemenea, legitimitatea Comisiei de a investiga aceste granturi specifice acordate fiecărei societăţi şi de a institui măsuri compensatorii pentru aceleaşi motive. Din aceleaşi motive, Comisia respinge argumentul şi reafirmă poziţia sa conform căreia Comisia are autoritatea de a investiga aceste subvenţii şi de a institui măsuri compensatorii pentru acestea, atunci când este cazul.
e)Calculul valorii subvenţiei
(136)Tabelul de mai jos prezintă avantajul calculat, rezultat din granturile menţionate anterior, acest avantaj corespunzând sumei care a fost primită în perioada de anchetă sau care a fost contabilizată în cursul perioadei de anchetă, când societatea în cauză a efectuat o amortizare.
Alte programe de granturi | |
Denumirea societăţii | Marja de subvenţie |
Xinyi PV Products (Anhui) Holdings Ltd | 1,1 % |
Zhejiang Hehe Photovoltaic Glass Technology Co., Ltd | 2,9 % |
Zhejiang Jiafu Glass Co., Ltd; Flat Solar Glass Group Co., Ltd; Shanghai Flat Glass Co., Ltd | 1,1 % |
Henan Yuhua New Material Co., Ltd | 3,0 % |
7.Scutirea de impozite directe şi programele de reducere a acestora
7.1.Programul "Two Free, Three Half (doi ani fără impozit şi următorii trei ani cu plata a jumătate din impozitul standard) pentru întreprinderile cu investiţii străine
a)Introducere
(137)Programul "Two Free, Three Half" (doi ani fără impozit şi următorii trei ani cu plata a jumătate din impozitul standard) permite întreprinderilor cu investiţii străine (FIE) să nu plătească niciun impozit pe profit pentru primii doi ani şi să plătească doar un impozit de 12,5 % din profit, şi nu de 25 %, în următorii trei ani.
b)Temei juridic
(138)Temeiul juridic al acestui program este articolul 8 din Legea de impozitare a întreprinderilor cu investiţii străine (Legea FIE) a Republicii Populare Chineze şi articolul 72 din Normele de aplicare a Legii privind impozitul pe profit a Republicii Populare Chineze aplicabil întreprinderilor cu investiţii străine şi întreprinderilor străine. Potrivit guvernului chinez, acest program a fost abrogat prin articolul 57 din Legea privind impozitul pe profit al întreprinderilor (Legea EIT) din 2008, cu o perioadă de tranziţie până la sfârşitul anului 2012. Prin urmare, din lege rezultă clar faptul că acest sistem a creat un avantaj în cursul exerciţiului fiscal 2012.
c)Constatările anchetei
(139)Programul "Two Free, Three Half" a conferit avantaje societăţilor comerciale în cursul exerciţiului financiar 2012, după care, potrivit guvernului chinez, sistemul a fost retras.
(140)Una dintre societăţile incluse în eşantion a fost o întreprindere străină, aceasta folosind sistemul de impozitare respectiv în timpul PA. Aceasta a beneficiat de o rată a impozitului pe profit de 12,5 %, faţă de rata integrală de 25 %, după cum a indicat în declaraţia fiscală pe 2012 şi în conturile anuale.
(141)Comisia a notificat aceste constatări părţilor interesate şi a primit din partea guvernului chinez comentarii potrivit cărora, în temeiul avizului de tranziţie (1), toate avantajele provenind din acest sistem vor înceta în 2012. Guvernul chinez a afirmat că, prin urmare, dacă se instituie taxe compensatorii, ele nu pot fi instituite în legătură cu avantajele primite în temeiul acestui sistem de una din societăţi în PA. Acest argument a fost acceptat, deoarece pentru această societate din eşantion, în circumstanţele particulare ale acestui caz, Comisia nu dispune de probe că ar exista vreun avantaj care să continue.
(1)Avizul Consiliului de Stat privind punerea în aplicare a politicilor preferenţiale de păstrare a drepturilor dobândite în temeiul Legii privind impozitarea întreprinderilor din RPC (Decretul nr. 39 din 2007).
d)Concluzie
(142)Deşi programul "Two Free, Three Half" a făcut obiectul măsurilor compensatorii în regulamentele anterioare, pentru această societate din actualul eşantion Comisia nu va institui nicio taxă pentru a compensa avantajul constatat în PA, deoarece nu are probe care să ateste că, în acest caz, sistemul sau orice variantă a sa ar fi în vigoare la data instituirii taxelor.
7.2.Întreprinderi cu înaltă tehnologie şi tehnologie nouă
a)Introducere
(143)Acest program permite societăţilor comerciale care pot demonstra că respectă un anumit set de criterii pentru a fi recunoscute ca "întreprindere cu înaltă tehnologie şi tehnologie nouă" să beneficieze de o reducere a impozitului pe profit de la rata standard de 25 % la 15 %.
b)Temei juridic
(144)Temeiul juridic al acestui program este articolul 28 alineatul (2) din Legea privind impozitul pe profit al întreprinderilor din 2008 (Legea EIT) împreună cu Măsurile administrative de stabilire a întreprinderilor cu înaltă tehnologie şi tehnologie nouă [Guo Ke Fa Huo (2008), nr. 172] şi articolul 93 din Normele de punere în aplicare a Legii EIT, alături de Avizul Administraţiei Fiscale de Stat privind aspectele legate de plata impozitului pe profit al întreprinderilor cu tehnologie avansată şi nouă [Guo Shui Han (2008), nr. 985].
c)Constatările anchetei
(145)Acest sistem se aplică întreprinderilor cu tehnologie avansată şi nouă recunoscute ca atare de către guvernul chinez. Pentru a putea beneficia de acest sistem, întreprinderile trebuie să deţină drepturi esenţiale şi independente de proprietate intelectuală şi trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe, prevăzute în temeiul juridic menţionat mai sus şi rezumate după cum urmează:
(a)producţia este inclusă în domeniul de aplicare al produselor din "sfera produselor de înaltă tehnologie, bazate pe sprijin din partea statului";
(b)cheltuielile pentru cercetare şi dezvoltare reprezintă 3-6 % din totalul profiturilor din vânzări;
(c)veniturile din produse cu înaltă tehnologie şi tehnologie nouă reprezintă peste 60 % din totalul profiturilor din vânzări;
(d)personalul implicat în activităţi de cercetare şi dezvoltare reprezintă 10 % din numărul total de salariaţi;
(e)celelalte cerinţe stabilite în "Măsurile administrative pe 2008 pentru întreprinderi cu înaltă tehnologie şi tehnologie nouă" sunt îndeplinite.
(146)S-a constatat că unele, dar nu toate societăţile comerciale incluse în eşantion utilizează acest sistem şi, prin urmare, plătesc numai 15 % impozit pe profit, în loc de 25 %. Aceste întreprinderi au solicitat încadrarea în grupa întreprinderilor cu tehnologie avansată şi nouă şi au primit înştiinţarea oficială că îndeplinesc criteriile sistemului şi, prin urmare, vor avea dreptul să îşi completeze declaraţiile fiscale în consecinţă.
d)Concluzie
(147)Astfel cum a specificat şi în considerentele 322-326 din ancheta precedentă, referitoare la panourile solare, Comisia consideră că acest sistem constituie o subvenţie în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) şi al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, deoarece există o contribuţie financiară sub forma unor venituri publice nepercepute de guvernul chinez, care creează un avantaj pentru societăţile beneficiare. Avantajul pentru beneficiari este egal cu economia fiscală.
(148)Această subvenţie este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, deoarece se limitează la întreprinderi certificate ca "întreprinderi cu tehnologie avansată şi nouă" şi care respectă toate cerinţele măsurilor administrative din 2008. Societăţile din eşantion au primit astfel de certificate. Eligibilitatea nu este automată şi nu au fost stabilite criterii obiective în legislaţie sau de către autoritatea de certificare.
(149)După notificare, guvernul chinez a contestat concluziile Comisiei, susţinând că criteriile de eligibilitate sunt obiective şi se aplică în mod egal tuturor societăţilor din RPC. Comisia nu este de acord cu interpretarea pe care guvernul chinez o dă actelor legislative şi măsurilor de punere în aplicare, care arată că programul se limitează la anumite sectoare şi întreprinderi sprijinite de guvernul chinez pe baza unor criterii care nu se dovedesc obiective sau neutre, cum ar fi includerea producţiei lor în sfera produselor din "domeniile de înaltă tehnologie cu ajutor de stat esenţial".
(150)De asemenea, eligibilitatea nu este automată, ci depinde de acordarea unui certificat de "întreprindere de tehnologie avansată şi nouă", care este eliberat printr-o procedură discreţionară de autoritatea competentă.
(151)Prin urmare, Comisia consideră că această subvenţie este pasibilă de măsuri compensatorii.
e)Calculul valorii subvenţiei
(152)Comisia a calculat valoarea subvenţiei pasibile de măsuri compensatorii ca fiind diferenţa dintre valoarea impozitului care ar fi fost plătit în mod normal în timpul PA şi cea a impozitului plătit efectiv în cursul PA de către societăţile în cauză.
Întreprinderi cu tehnologie avansată şi nouă | |
Denumirea societăţii | Marjă de subvenţie |
Xinyi PV Products (Anhui) Holdings Ltd | 0 % |
Zhejiang Hehe Photovoltaic Glass Technology Co., Ltd | 0 % |
Zhejiang Jiafu Glass Co., Ltd; Flat Solar Glass Group Co., Ltd; Shanghai Flat Glass Co., Ltd | 0,4 % |
Henan Yuhua New Material Co., Ltd | 1,8 % |
7.3.Scutiri de impozit pe veniturile din dividende între întreprinderile rezidente calificate
a)Introducere
(153)Reclamantul a susţinut că producătorii-exportatori de sticlă solară primeau subvenţii şi dintr-un alt regim de scutire de impozite directe, şi anume o scutire de la impozitul pe veniturile din dividende între întreprinderile rezidente calificate (1). Aceasta intră în sfera practicii de subvenţionare generale de scutiri şi/sau reduceri de impozite directe pe profit, astfel cum este menţionat în avizul de deschidere.
(1)Paginile 52 şi 53 din versiunea publică a plângerii se referă la acest program.
b)Temei juridic
(154)Temeiurile juridice ale unei astfel de scutiri de impozit pe veniturile din dividende sunt articolele 25-26 din Legea EIT şi articolul 83 din Normele de punere în aplicare a Legii privind impozitul pe profit al întreprinderilor.
c)Constatările anchetei
(155)Comisia a constatat că o societate inclusă în eşantion a beneficiat de o scutire de la plata impozitului pe venitul din dividende între întreprinderile rezidente calificate. Această societate a solicitat direct administraţiei fiscale locale să i se deducă din profitul impozabil dividendele obţinute prin investiţii de capital.
d)Concluzie
(156)Comisia consideră că este vorba de o subvenţie în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) şi al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, deoarece există o contribuţie financiară sub forma unor venituri publice nepercepute de autorităţile chineze care creează un avantaj pentru societăţile beneficiare. Avantajul pentru beneficiar este egal cu economiile realizate prin plata unui impozit redus.
(157)În notificare, Comisia declarase că acest sistem de subvenţionare este specific în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, deoarece legislaţia limitează accesul la acest sistem al întreprinderilor rezidente în Republica Populară Chineză şi care au făcut investiţii în alte întreprinderi rezidente.
(158)În urma notificării, guvernul chinez a contestat aceste concluzii, susţinând că scutirea de impozit pe venitul din dividende între întreprinderi rezidente calificate nu poate fi considerată specifică, deoarece articolul 26 alineatul (3) din Legea EIT prevede că scutirea de impozit a veniturilor din dividende este valabilă şi pentru întreprinderi nerezidente. În plus, guvernul chinez afirmă că criteriile de eligibilitate sunt obiective şi se aplică tuturor întreprinderilor rezidente, indiferent de sector, produs sau amplasare geografică.
(159)Deşi este adevărat că Legea EIT prezentată de guvernul chinez în această procedură prevede la articolul 26 alineatul (3) că o astfel de scutire de impozite pe veniturile din dividende este disponibilă şi pentru întreprinderile nerezidente, Comisia rămâne de părere că acest sistem de subvenţionare este, totuşi, specific. Într-adevăr, articolul 25 din Legea EIT confirmă că această scutire fiscală este rezervată industriilor şi proiectelor încurajate de stat. Astfel, numai industriile şi proiectele încurajate pot avea acces la acest sistem. Aşa cum s-a explicat mai sus, în secţiunea 5.1 litera (c), industria sticlei solare este o industrie încurajată.
e)Calculul valorii subvenţiei
(160)Comisia a calculat valoarea subvenţiei ca fiind diferenţa dintre valoarea impozitului care ar fi fost plătit în mod normal în cursul PA şi cea a impozitului plătit efectiv de către societatea în cauză.
Sisteme de scutire de impozit pe veniturile din dividende | |
Denumirea societăţii | Marjă de subvenţie |
Xinyi PV Products (Anhui) Holdings Ltd | 0 % |
Zhejiang Hehe Photovoltaic Glass Technology Co., Ltd | 0 % |
Zhejiang Jiafu Glass Co., Ltd; Flat Solar Glass Group Co., Ltd; Shanghai Flat Glass Co., Ltd | 5,8 % |
Henan Yuhua New Material Co., Ltd | 0 % |
7.4.Alte sisteme de scutire de impozite directe şi programe de reducere
a)Introducere
(161)În afară de sistemele evaluate în secţiunile 7.1-7.3, Comisia nu deţine probe care să ateste că societăţile incluse în eşantion au primit avantaje prin alte sisteme de scutire de impozite directe şi programe de reducere menţionate mai sus, în secţiunea C.4. Cu toate acestea, în cursul inspecţiilor sale, Comisia a mai identificat două sisteme de impozitare a profitului incluse în conturile unei societăţi din eşantion, respectiv compensări fiscale pentru activităţile de cercetare şi dezvoltare şi rambursarea impozitului pe proprietăţi imobiliare şi a impozitului pe folosirea terenului. Acestea sunt, de asemenea, "sisteme de scutire sau de reducere a impozitării directe", aşa cum s-a subliniat în avizul de deschidere, fiind măsuri prin care suma plătită ca impozit pe profit a fost redusă de către autoritatea fiscală sau prin care autoritatea fiscală a rambursat contravaloarea impozitului pe profit deja plătit. Şi compensările fiscale pentru cheltuielile de cercetare şi dezvoltare au legătură cu sistemul de compensare fiscală pentru activităţile de cercetare şi dezvoltare ale FIE, menţionat mai sus la secţiunea C.4.
b)Temei juridic
(162)Temeiul juridic în cazul compensărilor fiscale pentru cheltuielile de cercetare şi dezvoltare este articolul 30 din Legea chineză privind impozitul pe profit (EIT).
(163)În ceea ce priveşte rambursarea impozitului pentru proprietăţi imobiliare şi folosirea terenului, nu a fost prezentat actul legislativ exact în temeiul căruia au fost acordate aceste avantaje, deşi Comisia a primit o copie a unui document eliberat de o autoritate guvernamentală la nivel de provincie, care însoţea scutirea respectivă.
c)Constatările anchetei
(164)Comisia a constatat că una dintre societăţile din eşantion a primit o compensare fiscală pentru cheltuielile de cercetare şi dezvoltare şi pentru rambursarea impozitelor pe proprietăţi imobiliare şi pe folosirea terenului. Documentul emis de autoritatea guvernamentală la nivel de provincie limitează rambursarea la întreprinderile nou-înfiinţate, de tehnologie avansată şi nouă.
d)Concluzie
(165)În ceea ce priveşte compensarea cheltuielilor cu cercetarea şi dezvoltarea, Comisia consideră că acest sistem de subvenţionare este specific, dat fiind că articolul 30 trebuie citit în conjuncţie cu articolul 25 din Legea EIT, care stipulează că această scutire de impozit este rezervată industriilor şi proiectelor încurajate de stat. Ca atare, la acest sistem au acces numai industriile şi proiectele încurajate. Aşa cum s-a explicat în secţiunea 5.1 litera (c), industria sticlei solare este o industrie încurajată.
(166)Rambursările de impozite pe proprietăţi imobiliare şi pe folosirea terenului sunt specifice, din cauza situării geografice şi a tipului de industrie. În solicitarea privind consultări suplimentare, guvernul chinez a fost invitat să furnizeze mai multe informaţii privind aceste sisteme de impozitare, dar a refuzat să facă acest lucru. Prin urmare, Comisia a procedat pe baza dovezilor colectate în ceea ce priveşte aplicarea acestor sisteme în cazul societăţilor incluse în eşantion, în absenţa oricăror alte informaţii disponibile.
(167)După notificare, guvernul chinez a contestat constatările Comisiei, declarând că Comisia nu a prezentat în notificare niciun element pozitiv de probă în ceea ce priveşte specificitatea acestor sisteme. O notificare conţinând informaţii detaliate privind caracterul specific al acestor programe a fost prezentată numai societăţii respective şi aceasta nu a transmis niciun comentariu în această privinţă. De asemenea, Comisia a prezentat mai multe informaţii legate de specificitatea acestor mecanisme în considerentele de mai sus.
(168)Comisia consideră că aceste scheme sunt subvenţii în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) şi al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, deoarece există o contribuţie financiară sub forma unor venituri nepercepute de către autorităţile chineze, care conferă un avantaj societăţilor în cauză. Avantajul pentru beneficiar este egal cu economiile realizate prin plata unui impozit redus.
e)Calculul valorii subvenţiei
(169)Comisia a calculat valoarea subvenţiei ca diferenţa dintre valoarea taxei colectate de obicei în timpul PA şi suma impozitului plătit efectiv de către societatea în cauză.
Sisteme de scutire de impozit pe profit | |
Denumirea societăţii | Marja de subvenţie |
Xinyi PV Products (Anhui) Holdings Ltd | 0 % |
Zhejiang Hehe Photovoltaic Glass Technology Co., Ltd | 0 % |
Zhejiang Jiafu Glass Co., Ltd; Flat Solar Glass Group Co., Ltd; Shanghai Flat Glass Co., Ltd | 0,7 % |
Henan Yuhua New Material Co., Ltd | 0 % |
8.Programe de fiscalitate indirectă şi programe tarifare la import
(170)Comisia nu a identificat niciun avantaj acordat vreunei societăţi incluse în eşantion în cadrul programelor de fiscalitate indirectă şi de tarifare la import enumerate în secţiunea C.4.
9.Bunuri şi servicii furnizate de autorităţile publice pentru o plată mai mică decât cea adecvată
9.1.Furnizarea de antimoniu; furnizarea de electricitate
(171)Nu s-a constatat niciun avantaj legat de achiziţia de antimoniu sau electricitate de către societăţile incluse în eşantion în cursul PA.
9.2.Acordarea drepturilor de folosire a terenurilor
a)Introducere
(172)Astfel cum se specifică şi în considerentele 354-370 din regulamentul privind panourile solare, întreprinderile din RPC nu pot achiziţiona direct terenuri, ci achiziţionează de la autorităţile locale un drept de folosire a terenurilor (denumit în continuare "DFT").
b)Temei juridic
(173)Legea privind administrarea terenurilor din RPC prevede că tot terenul aparţine tuturor cetăţenilor şi nu poate fi cumpărat sau vândut, dar stabileşte condiţiile în care drepturile de folosire a acestuia pot fi vândute întreprinderilor prin oferte publice, cotaţii sau licitaţii.
c)Constatările anchetei
(174)În principiu, un sistem de licitaţie ar permite pieţei să aprecieze preţul unui drept de folosire a unui anumit teren şi, prin urmare, preţul ar fi stabilit în mod independent. Cu toate acestea, în cursul vizitei Comisiei, guvernul chinez a afirmat că, în orice caz, el stabileşte praguri pentru fiecare grad al terenului (terenurile sunt gradate de la 1 până la 15, în funcţie de calitatea parcelei), sub care preţul nu poate scădea.
(175)Guvernul chinez controlează, de asemenea, oferta de terenuri, restricţionând prin cote suprafaţa de teren pentru care pot fi vândute, anual, de către fiecare provincie, drepturile de folosire, în scopuri industriale sau rezidenţiale.
(176)În orice caz, pentru fiecare achiziţie a dreptului de folosire a terenului de către producătorii-exportatori incluşi în eşantion, Comisia nu a găsit probe care să ateste că ar fi existat o procedură de licitaţie care să stabilească în mod independent preţul dreptului în cauză. Societatea comercială care deţine terenul în prezent fie a oferit preţul de pornire, fie cu 5 CNY/m2 în plus faţă de preţul de pornire şi, întrucât a fost singurul ofertant, a primit dreptul de folosinţă.
(177)În urma notificării, guvernul chinez a contestat constatările Comisiei şi a susţinut că a existat un sistem de licitaţie autentic în vânzarea către industrie a drepturilor de folosire a terenului în RPC.
(178)La început, guvernul chinez a susţinut că există un sistem de licitaţie autentic deoarece tot ceea ce face guvernul este să stabilească preţul de pornire, asemenea oricărui adjudecător. Acest argument a fost respins, deoarece o licitaţie implică în mod normal un preţul de pornire stabilit de un adjudecător independent după o evaluare independentă, ceea ce nu este cazul aici, deoarece proprietarul dreptului de folosire a terenului este şi adjudecător.
(179)Apoi guvernul chinez afirmă că stabilirea de preţuri minime asigură faptul că preţul final nu coboară mai jos de "valoarea de piaţă minimă" pentru dreptul de folosire a terenului. Nu a fost furnizată nicio dovadă în sprijinul acestei afirmaţii, care este în sine un argument circular, deoarece se presupune că suma de bani plătită pentru dreptul de folosire a terenului (stabilită de guvern) reprezintă preţul pieţei (pe care se bazează apoi pragul de preţ).
(180)Guvernul chinez a afirmat atunci că faptul că nu au existat alţi ofertanţi la licitaţie "nu poate sta la baza ipotezei că DFT nu au fost de fapt licitate". De fapt, concluzia acestei probe este exact contrară. În pofida cererilor, guvernul chinez nu a furnizat în niciunul dintre cazuri dovezi că preţul dreptului de folosire a terenului a fost stabilit prin licitaţie concurenţială şi, prin urmare, efectul acestei proceduri este că guvernul stabileşte preţul şi întreprinderea îl achită. În timp ce existenţa mai multor ofertanţi poate să nu fie o cerinţă absolută în fiecare caz pentru a stabili existenţa unui sistem de piaţă, lipsa totală a mai multor ofertanţi, aşa cum s-a constatat a fi cazul în ceea ce priveşte toate societăţile din eşantion, constituie un indiciu clar al absenţei unor preţuri reale de piaţă.
(181)În ceea ce priveşte societatea inclusă în eşantion care a plătit cu 5 CNY/metru pătrat peste preţul stabilit de stat, aceasta a declarat Comisiei că autoritatea competentă i-a indicat să procedeze astfel doar pentru a simula existenţa unei licitaţii. Prin urmare, Comisia nu poate considera acest fapt drept o dovadă clară a existenţei unei pieţe a drepturilor de utilizare a terenului în RPC.
(182)Într-adevăr, societăţile incluse în eşantion au plătit preţurile stabilite de guvernul chinez. Astfel cum s-a stabilit şi în regulamentul privind panourile solare (în considerentele 361-370), dreptul de folosire a terenului este furnizat contra unei plăţi mai mici decât cea adecvată, dacă se compară cu o referinţă de piaţă, aşa cum se arată în litera (e) de mai jos.
d)Concluzie
(183)Comisia a ajuns la concluzia că acordarea drepturilor de folosinţă a terenurilor ar trebui să fie considerată subvenţie, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) şi al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, sub forma acordării unor bunuri care conferă un avantaj societăţilor respective. Deoarece ancheta nu a evidenţiat existenţa unei pieţe funcţionale pentru vânzarea drepturilor de utilizare a terenurilor în RPC, utilizarea unei referinţe externe [a se vedea litera (e) de mai jos] demonstrează că suma plătită pentru drepturile de folosinţă a terenurilor de către exportatorii incluşi în eşantion este mai mică decât cursul pieţei.
(184)Subvenţia este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) literele (a) şi (c) din regulamentul de bază, deoarece Decizia nr. 40 a Consiliului de stat prevede că autorităţile publice trebuie să se asigure că industriile încurajate primesc teren, industria sticlei solare numărându-se printre acestea. Articolul 18 din Decizia nr. 40 precizează explicit faptul că industriile "restricţionate" nu vor avea acces la drepturile de utilizare a terenurilor.
(185)Situaţia terenurilor din RPC este, de asemenea, abordată în documentul de lucru al FMI, care confirmă faptul că atribuirea DFT sectoarelor industriale chinezeşti nu respectă condiţiile pieţei (1).
(1)Documentul de lucru al FMI (WP/12/100) intitulat "Să punem capăt dezechilibrelor Chinei" (An End to China's Imbalances), aprilie 2012, p. 12.
(186)Guvernul chinez a contestat constatarea acestei specificităţi, afirmând că restricţiile prevăzute în Decizia nr. 40 nu pot fi utilizate pentru a demonstra acordarea unui avantaj specific. Acest argument se respinge, având în vedere că efectul Deciziei nr. 40 este acela de a acorda drepturi de folosire a terenului unor industrii încurajate. Producţia de sticlă solară este o industrie încurajată, deci dispoziţia privind drepturile de utilizare a terenurilor de către producătorii de sticlă solară este inclusă în dispoziţiile Deciziei nr. 40.
(187)Una dintre societăţile incluse în eşantion a contestat, de asemenea, constatările Comisiei, afirmând că în China există o piaţă funcţională pentru drepturile de utilizare a terenurilor. Cu toate acestea, evaluarea sa privind dreptul de utilizare a terenurilor în China nu conduce la concluzia pe care o susţine. Ea nu a reuşit să arate că DFT sunt evaluate în mod independent, că acestea sunt vândute prin licitaţie independentă, că preţul DFT este stabilit de piaţă ca urmare a unei proceduri de licitaţie concurenţiale sau că niciun preţ nu este denaturat prin intervenţia guvernului.
(188)Societatea respectivă a afirmat apoi că, chiar dacă Comisia ar fi constatat că există o piaţă funcţională şi, prin urmare, nu există subvenţii, aceasta ar trebui să compare preţul DFT al societăţii cu o valoare de referinţă, şi anume preţurile DFT în provincia în care societatea este situată. Întrucât Comisia a stabilit că nu există niciun criteriu de referinţă adecvat în această provincie, acest argument a fost respins.
e)Calculul marjei de subvenţie
(189)Avantajul este diferenţa dintre preţul plătit pentru dreptul de folosinţă a terenului şi o valoare de referinţă externă adecvată. Ca şi în cazul regulamentului privind panourile solare, această referinţă externă este reprezentată de preţul pieţei pentru terenuri în Teritoriul vamal distinct Taiwan, Penghu, Kinmen şi Matsu (denumit în continuare "Taipeiul Chinez").
(190)În urma notificării, guvernul chinez a contestat utilizarea Taipeiului Chinez ca referinţă şi a solicitat mai multe informaţii privind motivul pentru care Taipeiul Chinez este considerat adecvat. Astfel cum s-a explicat în considerentul 467 din regulamentul privind panourile solare, Comisia consideră că Taipeiul Chinez este o referinţă externă adecvată din următoarele motive:
(a)nivelul comparabil de dezvoltare economică, PIB şi structura economică din Taipeiul Chinez şi majoritatea provinciilor şi oraşelor din RPC în care îşi au sediile producătorii-exportatori incluşi în eşantion;
(b)proximitatea fizică a RPC şi a Taipeiului Chinez;
(c)gradul ridicat de infrastructuri industriale atât în Taipeiul Chinez, cât şi în multe provincii din RPC;
(d)relaţiile economice strânse şi comerţul transfrontalier dintre Taipeiul Chinez şi RPC;
(e)densitatea ridicată a populaţiei în multe provincii din RPC şi în Taipeiul Chinez;
(f)asemănarea dintre tipurile de teren şi dintre tranzacţiile utilizate pentru formarea referinţei relevante în Taipeiul Chinez şi în RPC; şi
(g)caracteristicile demografice, lingvistice şi culturale comune între Taipeiul Chinez şi RPC.
(191)Ţinând seama de toţi aceşti factori, Comisia a conchis că, pentru producătorii-exportatori incluşi în eşantion, preţurile pentru dreptul de folosire a terenurilor din RPC în condiţii de piaţă ar fi foarte apropiate de preţurile terenurilor din Taipeiul Chinez.
(192)O societate inclusă în eşantion a sugerat că, dacă trebuie aleasă o referinţă externă, ar trebui să se ţină seama de PIB-ul provinciei în care este situată fiecare întreprindere, iar referinţa ar trebui să fie "preţurile actuale ale terenurilor din Egipt, Armenia, Guatemala, Congo, Mongolia sau Indonezia", deoarece aceste ţări se aflau la o "un grad asemănător de dezvoltare". Acest argument a fost respins pentru următoarele motive:
(a)nivelul de dezvoltare economică nu este singurul factor menţionat mai sus pentru care Taipeiul Chinez este o referinţă adecvată;
(b)societatea a făcut referire la provincia în care se află, mai degrabă decât la oraşul său, care are un PIB pe locuitor cu mult mai mare decât regiunea din jurul acestuia; şi
(c)nu a fost prezentat niciun argument, altul decât PIB-ul, care să explice de ce vreuna din celelalte referinţe externe ar fi mai adecvată decât Taipeiul Chinez.
(193)O altă societate inclusă în eşantion a sugerat, în urma notificării, că Taipeiul Chinez nu este adecvat pentru condiţiile economice din provincia în care societatea respectivă este situată, dar nu a sugerat o altă soluţie. Având în vedere lipsa de propuneri alternative, se confirmă utilizarea Taipeiului Chinez ca referinţă.
(194)Preţurile medii ale terenurilor din Taiwan pentru 2012 au fost cele indicate de Biroul industrial al Ministerului afacerilor economice, ele fiind ajustate retroactiv, în funcţie de inflaţie şi de creşterea PIB-ului, pentru a stabili un preţ de referinţă al terenurilor pentru fiecare an calendaristic. Deoarece drepturile de folosinţă a terenurilor sunt valabile timp de 50 de ani, iar calculul amortizării se face pe această bază, avantajul în PA va fi de 1/50 din diferenţa dintre preţul de referinţă şi preţul plătit efectiv.
(195)Rata subvenţiei stabilită pentru furnizarea de terenuri la preţuri mai mici decât cele adecvate (land at less than adequate remuneration - "LTAR") este următoarea:
Furnizarea de terenuri la preţuri mai mici decât cele adecvate | |
Denumirea societăţii | Marja de subvenţie |
Xinyi PV Products (Anhui) Holdings Ltd | 2,1 % |
Zhejiang Hehe Photovoltaic Glass Technology Co., Ltd | 8,0 % |
Zhejiang Jiafu Glass Co., Ltd; Flat Solar Glass Group Co., Ltd; Shanghai Flat Glass Co., Ltd | 2,3 % |
Henan Yuhua New Material Co., Ltd | 7,1 % |
10.Concluzie privind subvenţionarea
(196)Pentru fiecare sistem de subvenţionare în parte, Comisia a calculat, pentru societăţile anchetate, valoarea subvenţiilor pasibile de măsuri compensatorii în conformitate cu dispoziţiile regulamentului de bază şi a adunat valorile, pentru a calcula valoarea totală a subvenţiei acordate societăţii în cursul PA.
(197)Pentru calcularea totalului de marje de subvenţie prezentate mai jos, Comisia a calculat în primul rând procentajul reprezentat de subvenţie, acesta fiind valoarea subvenţiei împărţită la cifra de afaceri totală a societăţii. Acest procentaj a fost apoi utilizat pentru a calcula subvenţia alocată exporturilor de produs în cauză către Uniune în cursul PA.
(198)A fost apoi calculată valoarea subvenţiei pe m2 de produs exportat către Uniune în cursul PA, iar marjele de mai jos au fost calculate ca procentaj din valoarea CIF a aceloraşi exporturi pe m2.
(199)În urma notificării, guvernul chinez a declarat că, la publicarea marjelor de subvenţie în momentul notificării, Comisia nu a luat în considerare marjele de dumping calculate în cadrul procedurii antidumping desfăşurate în paralel şi că a abordat numai problema "dublei contabilizări" la calcularea taxei care urmează a fi aplicată.
(200)Guvernul chinez a cerut ca, atunci când se constată că subvenţia provoacă dumping, situaţia să se reflecte atât în calculul marjei, cât şi în calculul taxelor.
(201)Având în vedere că în acest caz măsurile se limitează la marja de prejudiciu, aceste consideraţii nu schimbă taxele instituite efectiv. Prin urmare, Comisia a considerat că nu este necesar să abordeze fondul acestor cereri.
Denumirea societăţii | Marja de subvenţie |
Xinyi PV Products (Anhui) Holdings Ltd | 3,2 % |
Zhejiang Hehe Photovoltaic Glass Technology Co., Ltd | 17,1 % |
Zhejiang Jiafu Glass Co., Ltd; Flat Solar Glass Group Co., Ltd; Shanghai Flat Glass Co., Ltd | 12,8 % |
Henan Yuhua New Material Co., Ltd | 16,7 % |