Capitolul v - OBLIGAŢII DE RAPORTARE - Regulamentul 1624/31-mai-2024 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului
Acte UE
Jurnalul Oficial seria L
Neintrat în vigoare Versiune de la: 19 Iunie 2024
CAPITOLUL V:OBLIGAŢII DE RAPORTARE
Art. 69: Raportarea suspiciunilor
(1)Entităţile obligate şi, după caz, directorii şi angajaţii acestora cooperează pe deplin cu FIU, asigurând, cu promptitudine:
a)raportarea către FIU, din proprie iniţiativă, în cazul în care entitatea obligată are cunoştinţă, suspectează sau are motive întemeiate să suspecteze că fondurile sau activităţile, indiferent de suma în cauză, reprezintă produse ale unei activităţi infracţionale sau au legătură cu finanţarea terorismului sau cu o activitate infracţională, precum şi transmiterea unui răspuns la solicitările de informaţii suplimentare formulate de FIU în astfel de cazuri;
b)furnizarea către FIU, la solicitarea acesteia, a tuturor informaţiilor necesare, inclusiv a informaţiilor privind evidenţele tranzacţiilor, în termenele impuse.
Se raportează toate tranzacţiile suspecte, inclusiv încercările de efectuare a unor tranzacţii şi suspiciunile care decurg din incapacitatea de a aplica măsuri de precauţie privind clientela în conformitate cu primul paragraf.
În sensul primului paragraf, entităţile obligate răspund unei solicitări de informaţii formulate de FIU în termen de cinci zile lucrătoare. În cazuri justificate şi urgente, FIU-urile pot scurta termenul respectiv, inclusiv prin stabilirea unui interval mai mic de 24 de ore.
Prin derogare de la cel de la treilea paragraf, FIU poate prelungi termenul de răspuns dincolo de cele cinci zile lucrătoare prevăzute, în cazul în care consideră că acest lucru este justificat şi cu condiţia ca prelungirea să nu submineze analiza FIU.
(2)În sensul alineatului (1), entităţile obligate evaluează tranzacţiile sau activităţile desfăşurate de clienţii lor pe baza oricăror fapte şi informaţii relevante de care au cunoştinţă sau pe care le deţin şi în funcţie de acestea. Atunci când este necesar, entităţile obligate acordă prioritate evaluării lor, ţinând seama de urgenţa tranzacţiei sau a activităţii şi de riscurile care se răsfrâng asupra statului membru în care sunt stabilite.
O suspiciune în temeiul alineatului (1) litera (a) se bazează pe caracteristicile clientului şi ale contrapărţilor, pe dimensiunea şi natura tranzacţiei ori a activităţii sau pe metodele şi tiparele aferente tranzacţiei sau activităţii, pe legătura existentă între mai multe tranzacţii sau activităţi, pe originea, destinaţia sau utilizarea fondurilor sau pe orice altă circumstanţă cunoscută entităţii obligate, inclusiv coerenţa tranzacţiei sau a activităţii cu informaţiile obţinute în temeiul capitolului III, incluzând profilul de risc al clientului.
(3)Până la 10 iulie 2026, ACSB elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare şi le înaintează Comisiei spre adoptare. Aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare specifică formatul care trebuie utilizat pentru raportarea suspiciunilor în temeiul alineatului (1) litera (a) şi pentru furnizarea evidenţelor tranzacţiilor în temeiul alineatului (1) litera (b).
(4)Se conferă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menţionate la alineatul (3) de la prezentul articol în conformitate cu articolul 53 din Regulamentul (UE) 2024/1620.
(5)Până la 10 iulie 2027, ACSB emite orientări privind indicatorii activităţilor sau comportamentelor suspecte. Respectivele orientări se actualizează periodic.
(6)Coordonatorul funcţiei de conformitate numit în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) transmite informaţiile menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol către FIU din statul membru pe al cărui teritoriu este stabilită entitatea obligată care transmite informaţiile.
(7)Entităţile obligate se asigură că coordonatorul funcţiei de conformitate numit în conformitate cu articolul 11 alineatul (2), precum şi orice angajat sau persoană aflată într-o poziţie comparabilă, inclusiv agenţii şi distribuitorii, care sunt implicaţi în îndeplinirea sarcinilor care intră sub incidenţa prezentului articol sunt protejaţi împotriva represaliilor, a discriminării şi a oricărui alt tratament inechitabil ca urmare a îndeplinirii sarcinilor respective.
Prezentul alineat nu aduce atingere protecţiei la care persoanele menţionate la primul paragraf pot avea dreptul în temeiul Directivei (UE) 2019/1937.
(8)În cazul în care activităţile din cadrul unui parteneriat pentru schimbul de informaţii oferă prilejul de a avea cunoştinţă, de a suspecta sau de a avea motive întemeiate pentru a suspecta că fondurile, indiferent de suma în cauză, reprezintă produse ale unei activităţi infracţionale sau au legătură cu finanţarea terorismului, entităţile obligate care au identificat suspiciuni în legătură cu activităţile clienţilor lor pot desemna una din entităţile obligate respective să fie însărcinată cu transmiterea unui raport către FIU în temeiul alineatului (1) litera (a). Raportul include cel puţin numele şi datele de contact ale tuturor entităţilor obligate care au participat la activităţile care au stat la baza raportului.
În cazul în care entităţile obligate menţionate la primul paragraf sunt stabilite în mai multe state membre, informaţiile se raportează fiecărei FIU relevante. În acest scop, entităţile obligate se asigură că raportul este transmis de o entitate obligată de pe teritoriul statelor membre în care este situată FIU.
În cazul în care entităţile obligate decid să nu facă uz de posibilitatea de a transmite un raport unic la FIU în temeiul primului paragraf, acestea includ în rapoartele lor o menţiune a faptului că suspiciunea este rezultatul activităţilor din cadrul unui parteneriat pentru schimbul de informaţii.
(9)Entităţile obligate menţionate la alineatul (8) de la prezentul articol păstrează o copie a oricărui raport transmis în temeiul alineatului respectiv, în conformitate cu articolul 77.
Art. 70: Dispoziţii specifice privind raportarea suspiciunilor de către anumite categorii de entităţi obligate
(1)Prin derogare de la articolul 69 alineatul (1), statele membre pot permite entităţilor obligate menţionate la articolul 3 punctul 3 literele (a) şi (b) să transmită informaţiile menţionate la articolul 69 alineatul (1) unui organism de autoreglementare desemnat de statul membru.
Organismul de autoreglementare desemnat transmite informaţiile menţionate la primul paragraf către FIU cu promptitudine şi sub formă nefiltrată.
(2)Notarii, avocaţii, alte persoane care exercită profesii juridice liberale, auditorii, experţii contabili externi şi consilierii fiscali sunt exceptaţi de la cerinţele prevăzute la articolul 69 alineatul (1), în măsura în care această exceptare se referă la informaţiile pe care aceştia le primesc de la un client sau le obţin în legătură cu acesta în cursul evaluării situaţiei juridice a clientului sau al îndeplinirii sarcinii de apărare sau de reprezentare a clientului respectiv în proceduri judiciare sau referitor la acestea, inclusiv în cadrul consilierii privind iniţierea sau evitarea procedurilor, indiferent dacă aceste informaţii sunt primite sau obţinute înaintea procedurilor, în timpul acestora sau ulterior acestora.
Exceptarea prevăzută la primul paragraf nu se aplică atunci când entităţile obligate menţionate la paragraful respectiv:
a)participă la spălarea banilor, la infracţiuni premisă în domeniul spălării banilor sau la finanţarea terorismului;
b)furnizează consultanţă juridică în scopul spălării banilor, al săvârşirii unor infracţiuni premisă în domeniul spălării banilor sau al finanţării terorismului; sau
c)au cunoştinţă de faptul că intenţia clientului este să obţină consultanţă juridică în scopul spălării banilor, al săvârşirii unor infracţiuni premisă în domeniul spălării banilor sau al finanţării terorismului; cunoaşterea sau scopul pot fi deduse din împrejurări de fapt obiective.
(3)În plus faţă de situaţiile menţionate la alineatul (2) al doilea paragraf, atunci când acest lucru este justificat de riscurile mai ridicate de spălare a banilor, de săvârşire a unor infracţiuni premisă în domeniul spălării banilor sau de finanţare a terorismului asociate cu anumite tipuri de tranzacţii, statele membre pot decide că exceptarea menţionată la alineatul (2) primul paragraf nu se aplică în cazul acestor tipuri de tranzacţii şi, dacă este cazul, pot impune obligaţii de raportare suplimentare entităţilor obligate menţionate la alineatul respectiv. Statele membre notifică Comisiei orice decizie luată în temeiul prezentului alineat. Comisia comunică astfel de decizii celorlalte state membre.
Art. 71: Abţinerea de la efectuarea tranzacţiilor
(1)Entităţile obligate se abţin de la efectuarea tranzacţiilor despre care au cunoştinţă sau bănuiesc că sunt legate de produsele unei activităţi infracţionale sau de finanţarea terorismului, până când au transmis un raport în conformitate cu articolul 69 alineatul (1) primul paragraf litera (a) şi până când duc la îndeplinire orice instrucţiuni specifice suplimentare primite de la FIU sau de la altă autoritate competentă în conformitate cu legislaţia aplicabilă. Entităţile obligate pot efectua tranzacţia în cauză după ce au evaluat riscurile legate de executarea tranzacţiei respective dacă nu au primit instrucţiuni contrare de la FIU în termen de trei zile lucrătoare de la transmiterea raportului.
(2)În cazul în care nu este posibil ca o entitate obligată să se abţină de la efectuarea unei tranzacţii astfel cum se menţionează la alineatul (1) sau în cazul în care o astfel de abţinere ar fi susceptibilă să zădărnicească eforturile de urmărire a beneficiarilor unei tranzacţii suspecte, entitatea obligată în cauză informează FIU imediat după efectuarea tranzacţiei.
Art. 72: Divulgarea de informaţii către FIU
Divulgarea de informaţii către FIU cu bună credinţă de către o entitate obligată sau de un angajat sau director al unei astfel de entităţi obligate în conformitate cu articolele 69 şi 70 nu constituie o încălcare a niciunei restricţii de divulgare a informaţiilor impuse prin contract sau printr-un act cu putere de lege sau act administrativ, şi nu atrage niciun fel de răspundere pentru entitatea obligată ori pentru directorii sau angajaţii acesteia, chiar şi în împrejurarea în care aceştia nu aveau cunoştinţă exactă de activitatea infracţională subiacentă şi indiferent dacă activitatea ilegală respectivă a avut efectiv loc sau nu.
Art. 73: Interzicerea divulgării de informaţii
(1)Entităţile obligate şi directorii, angajaţii sau persoanele aflate în poziţii comparabile, inclusiv agenţii şi distribuitorii, nu divulgă clientului vizat sau altor terţi faptul că tranzacţiile sau activităţile fac sau au făcut obiectul unei evaluări în conformitate cu articolul 69, că anumite informaţii sunt în curs de transmitere, au fost sau vor fi transmise în conformitate cu articolul 69 sau 70 sau că este în curs sau ar putea fi efectuată o analiză privind spălarea banilor sau finanţarea terorismului.
(2)Alineatul (1) nu se aplică divulgărilor de informaţii către autorităţile competente şi către organismele de autoreglementare în cazul în care acestea îndeplinesc funcţii de supraveghere sau divulgării de informaţii în scopul cercetării şi urmăririi penale în contextul spălării de bani, al finanţării terorismului şi al altor activităţi infracţionale.
(3)Prin derogare de la alineatul (1) de la prezentul articol, divulgarea de informaţii poate avea loc între entităţile obligate care aparţin aceluiaşi grup sau între astfel de entităţi şi sucursalele şi filialele acestora stabilite în ţări terţe, cu condiţia ca respectivele sucursale şi filiale să respecte pe deplin politicile şi procedurile la nivel de grup, inclusiv procedurile privind schimbul de informaţii în cadrul grupului, în conformitate cu articolul 16, şi ca politicile şi procedurile la nivel de grup să respecte cerinţele prevăzute în prezentul regulament.
(4)Prin derogare de la alineatul (1) de la prezentul articol, divulgarea de informaţii poate avea loc între entităţile obligate, astfel cum sunt menţionate la articolul 3 punctul 3 literele (a) şi (b), sau între entităţile din ţări terţe care impun cerinţe echivalente celor prevăzute în prezentul regulament, care îşi desfăşoară activităţile profesionale, ca angajaţi sau nu, în cadrul aceleiaşi persoane juridice sau al unei structuri mai largi de care aparţine persoana şi care are în comun proprietatea, gestiunea sau controlul conformităţii, inclusiv reţele sau parteneriate.
(5)În ceea ce priveşte entităţile obligate menţionate la articolul 3 punctele 1 şi 2 şi punctul 3 literele (a) şi (b), în cazurile privind aceeaşi tranzacţie care implică două sau mai multe entităţi obligate, şi prin derogare de la alineatul (1) de la prezentul articol, divulgarea poate avea loc între entităţile obligate relevante, cu condiţia ca acestea să fie situate în Uniune, sau cu entităţile dintr-o ţară terţă care impune cerinţe echivalente celor prevăzute în prezentul regulament, şi cu condiţia ca acestea să se supună unor cerinţe privind secretul profesional şi protecţia datelor cu caracter personal.
(6)În cazul în care entităţile obligate menţionate la articolul 3 punctul 3 literele (a) şi (b) încearcă să descurajeze un client să participe la activităţi ilegale, aceasta nu reprezintă divulgare în înţelesul alineatului (1) de la prezentul articol.
Art. 74: Raportarea pe bază pe praguri a tranzacţiilor care implică anumite bunuri cu valoare ridicată
(1)Persoanele care comercializează bunuri cu valoare ridicată raportează către FIU toate tranzacţiile care implică vânzarea următoarelor bunuri cu valoare ridicată atunci când bunurile respective sunt achiziţionate în scopuri necomerciale:
a)autovehicule la un preţ de cel puţin 250 000 EUR sau echivalentul în monedă naţională;
b)ambarcaţiuni la un preţ de cel puţin 7 500 000 EUR sau echivalentul în monedă naţională;
c)aeronave la un preţ de cel puţin 7 500 000 EUR sau echivalentul în monedă naţională.
(2)Instituţiile de credit şi instituţiile financiare care prestează servicii în legătură cu achiziţionarea sau cu transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor menţionate la alineatul (1) raportează, de asemenea, către FIU toate tranzacţiile pe care le efectuează pentru clienţii lor în legătură cu bunurile respective.
(3)Raportarea în temeiul alineatelor (1) şi (2) se efectuează în termenele impuse de FIU.