Directiva 882/17-apr-2019 privind cerinţele de accesibilitate aplicabile produselor şi serviciilor

Acte UE

Jurnalul Oficial 151L

În vigoare
Versiune de la: 7 Iunie 2019
Directiva 882/17-apr-2019 privind cerinţele de accesibilitate aplicabile produselor şi serviciilor
Dată act: 17-apr-2019
Emitent: Consiliul Uniunii Europene;Parlamentul European
(Text cu relevanţă pentru SEE)
PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul 114,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naţionale,
având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European (1),
(1)JO C 303, 19.8.2016, p. 103.
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),
(2)Poziţia Parlamentului European din 13 martie 2019 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) şi decizia Consiliului din 9 aprilie 2019.
întrucât:
(1)Scopul prezentei directive este de a contribui la buna funcţionare a pieţei interne prin apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce priveşte cerinţele de accesibilitate aplicabile anumitor produse şi servicii, în special prin eliminarea şi prevenirea barierelor din calea liberei circulaţii a anumitor produse şi servicii accesibile, bariere care decurg din cerinţe de accesibilitate divergente ale statelor membre. Acest lucru ar spori disponibilitatea, în cadrul pieţei interne, a produselor şi serviciilor accesibile şi ar îmbunătăţi accesibilitatea informaţiilor relevante.
(2)Cererea de produse şi servicii accesibile este ridicată şi se preconizează că numărul de persoane cu dizabilităţi va creşte semnificativ. Un mediu în care produsele şi serviciile sunt mai accesibile contribuie la o societate mai favorabilă incluziunii şi facilitează o viaţă independentă pentru persoanele cu dizabilităţi. În acest context, ar trebui să se ţină seama de faptul că prevalenţa dizabilităţii în Uniune este mai mare în rândul femeilor decât în rândul bărbaţilor.
(3)Prezenta directivă defineşte persoanele cu dizabilităţi în conformitate cu Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, adoptată la 13 decembrie 2006 (CNUDPD), la care Uniunea este parte începând cu 21 ianuarie 2011 şi pe care au ratificat-o toate statele membre. CNUDPD stabileşte că persoanele cu dizabilităţi "includ acele persoane care au deficienţe fizice, mentale, intelectuale sau senzoriale de durată, deficienţe care, în interacţiune cu diverse bariere, pot îngrădi participarea deplină şi efectivă a persoanelor în societate, în condiţii de egalitate cu ceilalţi". Prezenta directivă promovează participarea egală, deplină şi efectivă, prin îmbunătăţirea accesului la principalele produse şi servicii care, prin concepţia lor iniţială sau prin adaptarea ulterioară, abordează nevoile speciale ale persoanelor cu dizabilităţi.
(4)Alte persoane care se confruntă cu limitări funcţionale, precum persoanele în vârstă, femeile gravide sau persoanele care călătoresc cu bagaje, ar avea şi ele de câştigat de pe urma prezentei directive. Conceptul de "persoane cu limitări funcţionale" la care face trimitere prezenta directivă include persoanele care au deficienţe fizice, mentale, intelectuale sau senzoriale, deficienţe legate de vârstă sau provocate de alte cauze legate de funcţionarea corpului uman, permanente sau temporare, care, în interacţiune cu diferite bariere, pot limita accesul la produse şi la servicii şi pot conduce la o situaţie ce impune adaptarea respectivelor produse şi servicii la nevoile lor specifice.
(5)Disparităţile dintre actele cu putere de lege şi actele administrative ale statelor membre referitoare la accesibilitatea produselor şi a serviciilor pentru persoanele cu dizabilităţi creează obstacole în calea liberei circulaţii a produselor şi serviciilor şi denaturează concurenţa efectivă pe piaţa internă. În cazul unor produse şi servicii, se preconizează că disparităţile respective vor creşte în Uniune după intrarea în vigoare a CNUDPD. Operatorii economici, în special întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-urile), sunt cu deosebire afectaţi de aceste obstacole.
(6)Din cauza diferenţelor naţionale în ceea ce priveşte cerinţele de accesibilitate, profesioniştii independenţi, IMM-urile şi microîntreprinderile, în special, sunt descurajaţi de la a valorifica oportunităţi de afaceri în afara pieţelor lor naţionale. Cerinţele de accesibilitate naţionale, sau chiar regionale şi locale, instituite de statele membre diferă în prezent în ceea ce priveşte atât domeniul de aplicare, cât şi nivelul detaliilor. Aceste diferenţe afectează negativ competitivitatea şi creşterea, din cauza costurilor suplimentare suportate pentru elaborarea şi comercializarea unor produse şi servicii accesibile pentru fiecare piaţă naţională.
(7)Consumatorii de produse şi servicii accesibile şi de tehnologii de asistare se confruntă cu un nivel ridicat al preţurilor din cauza concurenţei limitate între furnizori. Fragmentarea reglementărilor naţionale reduce beneficiile care ar putea rezulta în urma împărtăşirii experienţelor cu omologii de la nivel naţional şi internaţional ca răspuns la progresele societale şi tehnologice.
(8)Apropierea măsurilor naţionale la nivelul Uniunii este, prin urmare, necesară pentru buna funcţionare a pieţei interne, cu scopul de a pune capăt fragmentării pieţei de produse şi servicii accesibile, de a crea economii de scară, de a facilita comerţul transfrontalier şi mobilitatea, precum şi de a ajuta operatorii economici să îşi concentreze resursele asupra inovării, în loc să utilizeze aceste resurse pentru acoperirea cheltuielilor generate de legislaţia fragmentată din Uniune.
(9)Beneficiile armonizării cerinţelor de accesibilitate pentru piaţa internă au fost demonstrate prin aplicarea Directivei 2014/33/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (3) privind ascensoarele şi a Regulamentului (CE) nr. 661/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului (4) în domeniul transporturilor.
(3)Directiva 2014/33/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 de armonizare a legislaţiilor statelor membre referitoare la ascensoare şi la componentele de siguranţă pentru ascensoare (JO L 96, 29.3.2014, p. 251).
(4)Regulamentul (CE) nr. 661/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iulie 2009 privind cerinţele de omologare de tip pentru siguranţa generală a autovehiculelor, a remorcilor acestora, precum şi a sistemelor, componentelor şi unităţilor tehnice separate care le sunt destinate (JO L 200, 31.7.2009, p. 1).
(10)În conformitate cu Declaraţia nr. 22 privind persoanele cu dizabilităţi anexată la Tratatul de la Amsterdam, la Conferinţa reprezentanţilor guvernelor statelor membre s-a convenit asupra faptului că, la elaborarea de măsuri în temeiul articolului 114 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), instituţiile Uniunii urmează să ţină seama de nevoile persoanelor cu dizabilităţi.
(11)Obiectivul general al comunicării Comisiei din 6 mai 2015 "O strategie privind piaţa unică digitală pentru Europa" este de a genera beneficii economice şi sociale durabile cu ajutorul unei pieţe unice digitale conectate, facilitând astfel comerţul şi promovând ocuparea forţei de muncă în interiorul Uniunii. Consumatorii Uniunii nu beneficiază încă de toate avantajele în materie de preţuri şi de opţiuni pe care le poate oferi piaţa unică, deoarece tranzacţiile transfrontaliere online sunt, în continuare, foarte limitate. Fragmentarea limitează, de asemenea, cererea de tranzacţii comerciale electronice transfrontaliere. Totodată, sunt necesare acţiuni concertate pentru a se garanta că conţinutul electronic, serviciile de comunicaţii electronice şi accesul la serviciile mass-media audiovizuale, sunt disponibile pe deplin pentru persoanele cu dizabilităţi. Prin urmare, este necesar să se armonizeze cerinţele de accesibilitate la nivelul întregii pieţe unice digitale şi să se garanteze că toţi cetăţenii Uniunii, indiferent de abilităţile lor, pot să se bucure de avantajele acesteia.
(12)Din momentul în care Uniunea a devenit parte la CNUDPD, dispoziţiile acesteia au devenit parte integrantă a ordinii juridice a Uniunii şi sunt obligatorii pentru instituţiile Uniunii şi pentru statele sale membre.
(13)CNUDPD prevede că părţile la aceasta iau măsuri adecvate pentru a garanta că persoanele cu dizabilităţi au acces, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, la mediul fizic, la transporturi, la informaţii şi comunicaţii, inclusiv la sisteme şi tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor, precum şi la alte facilităţi şi servicii deschise sau furnizate publicului, atât în zonele urbane, cât şi în zonele rurale. Comitetul ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi a identificat necesitatea de a se crea un cadru legislativ cu repere concrete, executorii şi cu termene precise pentru monitorizarea punerii în aplicare treptate a cerinţelor de accesibilitate.
(14)CNUDPD solicită părţilor la aceasta să întreprindă sau să sprijine cercetarea şi dezvoltarea în domeniul noilor tehnologii, precum şi să promoveze disponibilitatea şi utilizarea acestora, inclusiv a tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor, a echipamentelor de mobilitate, a dispozitivelor şi tehnologiilor de asistare, adecvate pentru persoanele cu dizabilităţi. În CNUDPD se solicită, de asemenea, să se acorde prioritate tehnologiilor cu preţuri accesibile.
(15)Intrarea în vigoare a CNUDPD în cadrul ordinii juridice a statelor membre atrage după sine necesitatea de a adopta dispoziţii naţionale suplimentare privind accesibilitatea produselor şi a serviciilor. Fără o acţiune a Uniunii, respectivele dispoziţii ar duce la accentuarea în continuare a diferenţelor dintre actele cu putere de lege şi actele administrative ale statelor membre.
(16)Prin urmare, este necesar să se faciliteze punerea în aplicare în Uniune a CNUDPD prin prevederea de norme comune la nivelul Uniunii. De asemenea, prezenta directivă sprijină statele membre în eforturile lor de a îşi îndeplini, în mod armonizat, atât angajamentele lor naţionale, cât şi obligaţiile care le revin în temeiul CNUDPD, în ceea ce priveşte accesibilitatea.
(17)Comunicarea Comisiei din 15 noiembrie 2010 intitulată "Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu dizabilităţi - un angajament reînnoit pentru o Europă fără bariere", în conformitate cu CNUDPD, identifică accesibilitatea drept unul dintre cele opt domenii de acţiune ale sale, precizând că aceasta este o condiţie prealabilă de bază pentru participarea în societate, şi urmăreşte să asigure accesibilitatea produselor şi serviciilor.
(18)Stabilirea produselor şi a serviciilor care intră sub incidenţa prezentei directive se bazează pe un exerciţiu de examinare, care a fost efectuat în timpul pregătirii evaluării de impact, care a permis identificarea produselor şi serviciilor relevante pentru persoanele cu dizabilităţi şi pentru care statele membre au adoptat sau probabil vor adopta cerinţe de accesibilitate naţionale divergente care perturbă funcţionarea pieţei interne.
(19)În vederea asigurării accesibilităţii serviciilor care intră sub incidenţa prezentei directive, pentru produsele utilizate pentru furnizarea serviciilor cu care interacţionează consumatorul ar trebui, de asemenea, să se solicite respectarea cerinţelor de accesibilitate aplicabile prevăzute de prezenta directivă.
(20)Chiar dacă un serviciu, sau o parte a unui serviciu, este subcontractat unei părţi terţe, accesibilitatea respectivului serviciu nu ar trebui să fie compromisă, iar furnizorii de servicii ar trebui să respecte obligaţiile prevăzute în prezenta directivă. Furnizorii de servicii ar trebui, de asemenea, să asigure formarea adecvată şi continuă a angajaţilor lor, pentru a garanta că aceştia cunosc modul de utilizare a produselor şi serviciilor accesibile. Formarea respectivă ar trebui să includă aspecte precum furnizarea de informaţii, consilierea şi publicitatea.
(21)Cerinţele de accesibilitate ar trebui introduse în modul cel mai puţin împovărător cu putinţă pentru operatorii economici şi statele membre.
(22)Este necesar să se precizeze cerinţele de accesibilitate aplicabile în cazul introducerii pe piaţă a produselor şi a serviciilor care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive, pentru a asigura libera lor circulaţie pe piaţa internă.
(23)Prezenta directivă ar trebui să prevadă obligativitatea cerinţelor de accesibilitate funcţionale şi acestea ar trebui să fie prezentate sub forma unor obiective generale. Respectivele cerinţe ar trebui să fie suficient de precise pentru a fi obligatorii din punct de vedere juridic şi suficient de detaliate pentru a permite evaluarea conformităţii, cu scopul de a asigura buna funcţionare a pieţei interne pentru produsele şi serviciile vizate de prezenta directivă, precum şi să lase un anumit grad de flexibilitate cu scopul de a permite inovarea.
(24)Prezenta directivă conţine un număr de criterii de performanţă funcţională legate de modurile de operare ale produselor şi serviciilor. Criteriile respective nu sunt destinate să reprezinte o alternativă generală la cerinţele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă, ci ar trebui să fie folosite numai în circumstanţe foarte specifice. Respectivele criterii ar trebui să se aplice unor funcţii sau caracteristici specifice ale produselor sau serviciilor respective, pentru a le face accesibile, atunci când cerinţele de accesibilitate din prezenta directivă nu abordează una sau mai multe dintre aceste funcţii sau caracteristici specifice. În plus, în cazul în care o cerinţă de accesibilitate conţine cerinţe tehnice specifice şi produsul sau serviciul oferă o soluţie tehnică alternativă pentru respectivele cerinţe tehnice, această soluţie tehnică alternativă ar trebui să respecte, şi ea, cerinţele de accesibilitate aferente şi ar trebui să conducă la un grad echivalent sau superior de accesibilitate, prin aplicarea criteriilor de performanţă funcţională relevante.
(25)Prezenta directivă ar trebui să vizeze sistemele hardware de uz general destinate consumatorilor. Pentru ca respectivele sisteme să funcţioneze în mod accesibil ar trebui ca şi sistemele lor de operare să fie accesibile. Astfel de sisteme hardware sunt caracterizate prin natura lor multifuncţională şi prin capacitatea lor de a efectua, cu software-ul adecvat, cele mai frecvente sarcini informatice solicitate de consumatori şi sunt destinate folosirii de către consumatori. Calculatoarele personale, inclusiv calculatoarele de birou, calculatoarele portabile, telefoanele inteligente şi tabletele, sunt exemple d e astfel de sisteme hardware. Calculatoarele specializate integrate în produse electronice destinate consumatorilor nu constituie sisteme hardware de uz general destinate consumatorilor. Prezenta directivă nu ar trebui să vizeze în mod individual componentele individuale cu funcţii specifice, cum ar fi o placă de bază sau un cip de memorie, care sunt utilizate sau care ar putea fi utilizate într-un astfel de sistem.
(26)Prezenta directivă ar trebui, de asemenea, să includă în domeniul său de aplicare terminale de plată, atât hardware cât şi software, şi anumite terminale pentru autoservire interactive, atât hardware cât şi software, destinate a fi utilizate pentru furnizarea de servicii reglementate de prezenta directivă: de exemplu, bancomatele; automatele pentru bilete care emit bilete fizice garantând accesul la servicii, cum ar fi distribuitoarele de bilete de călătorie, automatele de bonuri de ordine din oficiile bancare; automatele de check-in; şi terminalele pentru autoservire interactive care oferă informaţii, inclusiv ecranele de informare interactive.
(27)Cu toate acestea, anumite terminale pentru autoservire interactive care oferă informaţii, instalate drept componente integrate ale vehiculelor, aeronavelor, navelor sau materialului rulant ar trebui să fie excluse din domeniul de aplicare al prezentei directive, deoarece acestea constituie părţi componente ale vehiculelor, aeronavelor, navelor sau materialului rulant care nu sunt reglementate de prezenta directivă.
(28)Prezenta directivă ar trebui să vizeze şi serviciile de comunicaţii electronice, inclusiv comunicaţiile de urgenţă, astfel cum sunt definite în Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European şi a Consiliului (5). În prezent, măsurile luate de statele membre pentru a asigura accesul persoanelor cu dizabilităţi sunt divergente şi nu sunt armonizate la nivelul întregii pieţe interne. Asigurarea faptului că în întreaga Uniune se aplică aceleaşi cerinţe de accesibilitate va duce la realizarea unor economii de scară pentru operatorii economici care îşi desfăşoară activitatea în mai mult de un stat membru şi va facilita accesul efectiv al persoanelor cu dizabilităţi, atât în propriile state membre şi cât şi atunci când călătoresc între statele membre. Pentru ca serviciile de comunicaţii electronice, inclusiv comunicaţiile de urgenţă, să fie accesibile, furnizorii ar trebui, pe lângă funcţia vocală, să ofere funcţia de tip text în timp real, precum şi servicii de conversaţie totală în cazul în care oferă funcţia de tip video, asigurând sincronizarea tuturor aceste mijloace de comunicare. Statele membre, în plus faţă de cerinţele prevăzute în prezenta directivă, în conformitate cu Directiva (UE) 2018/1972, ar trebui să poată stabili un furnizor de servicii de retransmisie la care ar putea recurge persoanele cu dizabilităţi.
(5)Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului european al comunicaţiilor electronice (JO L 321, 17.12.2018, p. 36).
(29)Prezenta directivă armonizează cerinţele de accesibilitate pentru servicii de comunicaţii electronice şi produse conexe şi completează Directiva (UE) 2018/1972, care stabileşte cerinţe privind accesul echivalent şi posibilitatea de alegere în condiţii de echivalenţă de către utilizatorii finali cu dizabilităţi. Directiva (UE) 2018/1972 stabileşte, de asemenea, cerinţe în temeiul obligaţiilor de serviciu universal privind accesibilitatea tarifelor aferente serviciilor de acces la internet şi comunicaţiilor de vocale, precum şi privind disponibilitatea şi accesibilitatea tarifelor aferente echipamentelor terminale conexe, a echipamentelor specifice şi a serviciilor pentru consumatorii cu dizabilităţi.
(30)Prezenta directivă ar trebui să reglementeze şi echipamentele terminale destinate consumatorilor dotate cu capacităţi informatice interactive, preconizate a fi utilizate în primul rând pentru accesarea serviciilor de comunicaţii electronice. În sensul prezentei directive ar trebui să se considere că respectivele echipamente includ echipamente care fac parte din configuraţia utilizată la accesarea serviciilor de comunicaţii electronice, precum un router sau un modem.
(31)În sensul prezentei directive, accesul la serviciile mass-media audiovizuale ar trebui să însemne că accesul la conţinutul audiovizual este accesibil, precum şi că există mecanisme care să le permită persoanelor cu dizabilităţi să utilizeze tehnologiile de asistare. Serviciile care oferă acces la servicii mass-media audiovizuale pot include site-uri web, aplicaţii online, aplicaţii bazate pe set-top boxuri, aplicaţii care pot fi descărcate, servicii integrate pe dispozitive mobile, inclusiv aplicaţii mobile şi playere media conexe, precum şi servicii de televiziune conectată. Accesibilitatea serviciilor mass-media audiovizuale este reglementată de Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (6), cu excepţia accesibilităţii grilelor electronice de programe (EPG), care sunt incluse în definiţia serviciilor care oferă acces la servicii mass-media audiovizuale cărora li se aplică prezenta directivă.
(6)Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziţii stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (JO L 95, 15.4.2010, p. 1).
(32)În contextul serviciilor de transport aerian, feroviar, maritim şi cu autobuzul pentru pasageri, prezenta directivă ar trebui să reglementeze şi furnizarea de informaţii privind serviciul de transport, puse la dispoziţie prin site-uri web, servicii integrate pe dispozitive mobile, ecrane de informare interactive şi terminale pentru autoservire interactive, necesare pasagerilor cu dizabilităţi în scopul efectuării unei călătorii, inclusiv informaţiile de călătorie în timp real.
Aceasta ar putea include, de exemplu, informaţiile prealabile călătoriei, informaţiile din timpul călătoriei şi informaţiile furnizate în cazul anulării serviciului sau al producerii unei întârzieri la plecare. Alte tipuri de informaţii ar putea include, de exemplu, informaţiile privind preţurile şi ofertele.
(33)Prezenta directivă ar trebui să vizeze şi site-urile web, serviciile integrate pe dispozitive mobile, inclusiv aplicaţiile mobile create sau furnizate de operatorii de servicii de transport de călători care fac parte din domeniul de aplicare al prezentei directive, sau în numele acestora, cum ar fi serviciile electronice de emitere a biletelor, biletele electronice, precum şi furnizarea de informaţii despre produsele şi serviciile de transport de persoane ale furnizorului de servicii, inclusiv furnizarea de informaţii de călătorie în timp real.
(34)Stabilirea domeniului de aplicare al prezentei directive în ceea ce priveşte serviciile de transport aerian, cu autobuzul, feroviar şi naval pentru pasageri ar trebui să se bazeze pe legislaţia sectorială existentă privind drepturile pasagerilor. Acolo unde prezenta directivă nu se aplică anumitor tipuri de servicii de transport, statele membre ar trebui să încurajeze furnizorii de servicii să aplice cerinţele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă.
(35)Directiva (UE) 2016/2102 a Parlamentului European şi a Consiliului (7) prevede deja obligaţii pentru organismele din sectorul public care furnizează servicii de transport, inclusiv servicii urbane şi suburbane de transport şi servicii regionale de transport, de a-şi face site-urile web accesibile. Prezenta directivă conţine scutiri pentru microîntreprinderile care furnizează servicii, inclusiv servicii urbane şi suburbane de transport şi servicii regionale de transport. Pe lângă acestea, prezenta directivă include obligaţii pentru a se garanta accesibilitatea site-urilor web de comerţ electronic. Deoarece prezenta directivă cuprinde obligaţii pentru marea majoritate a furnizorilor de servicii private de transport să îşi facă site-urile web accesibile, atunci când vând bilete online, nu este necesar să se introducă în prezenta directivă cerinţe suplimentare pentru site-urile web ale furnizorilor de servicii urbane şi suburbane de transport şi ale furnizorilor de servicii regionale de transport.
(7)Directiva (UE) 2016/2102 a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 octombrie 2016 privind accesibilitatea site-urilor web şi a aplicaţiilor mobile ale organismelor din sectorul public (JO L 327, 2.12.2016, p. 1).
(36)Anumite elemente ale cerinţelor de accesibilitate, în special în ceea ce priveşte furnizarea de informaţii, astfel cum se precizează în prezenta directivă, sunt deja reglementate în dreptul Uniunii din domeniul transporturilor de pasageri. Sunt incluse elemente ale Regulamentului (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului (8) în ceea ce priveşte drepturile persoanelor cu dizabilităţi şi ale persoanelor cu mobilitate redusă pe durata călătoriei pe calea aerului, ale Regulamentului (CE) nr. 1107/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului (9), ale Regulamentului (CE) nr. 1371/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului (10), ale Regulamentului (UE) nr. 1177/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului (11) în ceea ce priveşte transportul maritim şi pe căi navigabile interioare şi ale Regulamentului (UE) nr. 181/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului (12) în ceea ce priveşte transportul cu autobuzul şi autocarul. Sunt incluse de asemenea acte relevante adoptate în temeiul Directivei 2008/57/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (13). Pentru a garanta coerenţa în materie de reglementare, cerinţele de accesibilitate prevăzute în regulamentele respective şi respectivele acte ar trebui să se aplice în continuare ca şi înainte. Cu toate acestea, cerinţele suplimentare prevăzute în prezenta directivă ar completa cerinţele existente, îmbunătăţind funcţionarea pieţei interne în domeniul transporturilor şi acţionând în beneficiul persoanelor cu dizabilităţi.
(8)Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare şi de asistenţă a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare şi anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91 (JO L 46, 17.2.2004, p. 1).
(9)Regulamentul (CE) nr. 1107/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 iulie 2006 privind drepturile persoanelor cu handicap şi ale persoanelor cu mobilitate redusă pe durata călătoriei pe calea aerului (JO L 204, 26.7.2006, p. 1).
(10)Regulamentul (CE) nr. 1371/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind drepturile şi obligaţiile călătorilor din transportul feroviar (JO L 315, 3.12.2007, p. 14).
(11)Regulamentul (UE) nr. 1177/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind drepturile pasagerilor care călătoresc pe mare şi pe căi navigabile interioare şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 (JO L 334, 17.12.2010, p. 1).
(12)Regulamentul (UE) nr. 181/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 februarie 2011 privind drepturile pasagerilor care călătoresc cu autobuzul şi autocarul şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 (JO L 55, 28.2.2011, p. 1).
(13)Directiva 2008/57/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 iunie 2008 privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Comunitate (JO L 191, 18.7.2008, p. 1).
(37)Anumite elemente ale serviciilor de transport nu ar trebui să facă obiectul prezentei directive atunci când sunt furnizate în afara teritoriului statelor membre, chiar dacă serviciul a fost destinat pieţei Uniunii. În ceea ce priveşte aceste elemente, un operator de servicii de transport de persoane ar trebui să fie obligat să se asigure că cerinţele prevăzute în prezenta directivă sunt îndeplinite numai în ceea ce priveşte partea de serviciu oferită pe teritoriul Uniunii. Cu toate acestea, în cazul transportului aerian, transportatorii aerieni din Uniune ar trebui să se asigure că cerinţele aplicabile prevăzute în prezenta directivă sunt, de asemenea, îndeplinite în cazul zborurilor care pleacă de pe un aeroport situat într-o ţară terţă şi care zboară către un aeroport situat pe teritoriul unui stat membru. În plus, toţi transportatorii aerieni, inclusiv cei care nu sunt autorizaţi în Uniune ar trebui să se asigure că cerinţele aplicabile prevăzute în prezenta directivă sunt respectate în cazurile în care zborurile pleacă de pe teritoriul Uniunii către o ţară terţă.
(38)Autorităţile urbane ar trebui încurajate să integreze accesibilitatea fără obstacole la serviciile de transport urban în planurile lor de mobilitate urbană sustenabilă (PMUS) şi să publice cu regularitate liste cu cele mai bune practici privind accesibilitatea fără obstacole la transportul public urban şi la mobilitatea urbană.
(39)Dreptul Uniunii privind serviciile bancare şi financiare urmăreşte să protejeze consumatorii acestor servicii şi să le furnizeze informaţii pe întreg teritoriul Uniunii, dar nu include cerinţe de accesibilitate. Pentru a le permite persoanelor cu dizabilităţi să utilizeze aceste servicii pe întreg teritoriul Uniunii, inclusiv atunci când sunt furnizate prin site-uri web şi servicii integrate pe dispozitive mobile, inclusiv aplicaţii mobile, să ia decizii în cunoştinţă de cauză şi să aibă încredere că sunt protejate în mod adecvat, la fel ca ceilalţi consumatori, precum şi pentru a asigura condiţii de concurenţă echitabile pentru furnizorii de servicii, prezenta directivă ar trebui să instituie cerinţe de accesibilitate comune pentru anumite servicii bancare şi financiare furnizate consumatorilor.
(40)Cerinţele de accesibilitate corespunzătoare ar trebui să se aplice şi metodelor de identificare, semnăturii electronice şi serviciilor de plată, întrucât acestea sunt necesare pentru încheierea de tranzacţii bancare destinate consumatorilor.
(41)Fişierele cărţilor electronice sunt bazate pe o reprezentare electronică ce permite circulaţia şi consultarea unor opere intelectuale în principal textuale şi grafice. Gradul de precizie al acestei reprezentări determină accesibilitatea fişierelor de cărţi electronice, în special în ceea ce priveşte adecvarea diferitelor elemente constitutive ale operei şi descrierea standardizată a structurii sale. Interoperabilitatea în termeni de accesibilitate ar trebui să optimizeze compatibilitatea acestor fişiere cu agenţii utilizatori şi cu actualele şi viitoarele tehnologii de asistare. Caracteristicile specifice ale volumelor speciale, cum ar fi benzile desenate, cărţile pentru copii şi cărţile de artă, ar trebui avute în vedere din perspectiva tuturor cerinţelor de accesibilitate aplicabile. Existenţa unor cerinţe divergente de accesibilitate în statele membre ar face ca editorii şi alţi operatori economici să beneficieze cu greu de avantajele pieţei interne, ar putea crea probleme de interoperabilitate cu e-readerele şi ar limita accesul pentru consumatorii cu dizabilităţi. În contextul cărţilor electronice, conceptul de furnizor de servicii poate include editorii şi alţi operatori economici implicaţi în distribuţia acestora.
Este recunoscut faptul că persoanele cu dizabilităţi continuă să se confrunte cu obstacole în calea accesului la conţinut care este protejat prin drepturi de autor şi drepturi conexe şi că au fost deja luate anumite măsuri pentru a remedia această situaţie, de exemplu prin adoptarea Directivei (UE) 2017/1564 a Parlamentului European şi a Consiliului (14) şi a Regulamentului (UE) 2017/1563 al Parlamentului European şi al Consiliului (15) şi că în viitor ar putea fi luate măsuri suplimentare în acest sens la nivelul Uniunii.
(14)Directiva (UE) 2017/1564 a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 septembrie 2017 privind anumite utilizări permise ale anumitor opere şi ale altor obiecte ale protecţiei prin drept de autor şi drepturi conexe în beneficiul persoanelor nevăzătoare, cu deficienţe de vedere sau cu dificultăţi de citire a materialelor imprimate şi de modificare a Directivei 2001/29/CE privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor şi drepturilor conexe în societatea informaţională (JO L 242, 20.9.2017, p. 6).
(15)Regulamentul (UE) 2017/1563 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 septembrie 2017 privind schimbul transfrontalier între Uniune şi ţările terţe de exemplare în format accesibil ale anumitor opere şi ale altor obiecte ale protecţiei prin drept de autor şi drepturi conexe în beneficiul persoanelor nevăzătoare, cu deficienţe de vedere sau cu dificultăţi de citire a materialelor imprimate (JO L 242, 20.9.2017, p. 1).
(42)Prezenta directivă defineşte serviciile de comerţ electronic drept serviciu furnizat la distanţă, prin intermediul site-urilor web şi al serviciilor integrate pe dispozitive mobile, prin mijloace electronice şi la solicitarea individuală a unui consumator în vederea încheierii unui contract de consum. În sensul respectivei definiţii, "la distanţă" înseamnă că serviciul este furnizat fără ca părţile să fie prezente simultan; "prin mijloace electronice" înseamnă că serviciul este iniţial transmis şi primit la destinaţie prin intermediul unui echipament electronic pentru prelucrarea (inclusiv arhivarea digitală) şi stocarea datelor şi este transmis, transferat şi recepţionat, în integralitatea sa, prin cablu, prin unde radio, prin mijloace optice sau prin alte mijloace electromagnetice; "la solicitarea individuală a unui consumator" înseamnă că serviciul este furnizat în urma unei cereri individuale. Având în vedere importanţa tot mai mare a serviciilor de comerţ electronic, precum şi caracterul lor tehnologic pronunţat, este important să existe cerinţe armonizate pentru accesibilitatea acestora.
(43)Obligaţiile în materie de accesibilitate privind serviciile de comerţ electronic prevăzute în prezenta directivă ar trebui să se aplice vânzării online a oricărui produs sau serviciu şi ar trebui, prin urmare, să se aplice şi vânzării unui produs sau serviciu care intră de drept în domeniul de aplicare al prezentei directive.
(44)Măsurile referitoare la accesibilitatea preluării comunicaţiilor de urgenţă ar trebui adoptate fără a aduce atingere şi fără a avea vreun impact asupra organizării serviciilor de urgenţă, ce rămâne în competenţa exclusivă a statelor membre.
(45)În conformitate cu Directiva (UE) 2018/1972, statele membre urmează să se asigure că accesul utilizatorilor finali cu dizabilităţi la serviciile de urgenţă este posibil prin intermediul comunicaţiilor de urgenţă şi că este echivalent cu cel de care beneficiază alţi utilizatori finali în conformitate cu dreptul Uniunii care armonizează cerinţele de accesibilitate aplicabile produselor şi serviciilor. Comisia şi autorităţile naţionale de reglementare şi alte autorităţi competente urmează să ia măsuri corespunzătoare pentru a se asigura că utilizatorii finali cu dizabilităţi pot apela serviciile de urgenţă în mod echivalent cu celelalte persoane, atunci când călătoresc în alt stat membru, fără vreo înregistrare prealabilă, în cazul în care acest lucru este fezabil. Respectivele măsuri urmăresc garantarea interoperabilităţii între statele membre şi se bazează în cea mai mare măsură cu putinţă pe standardele sau specificaţiile europene publicate în conformitate cu articolul 39 din Directiva (UE) 2018/1972. Respectivele măsuri nu împiedică statele membre să adopte cerinţe suplimentare în vederea urmăririi obiectivelor stabilite în directiva respectivă. Ca alternativă la respectarea cerinţelor de accesibilitate în ceea ce priveşte preluarea comunicaţiilor de urgenţă pentru utilizatorii cu dizabilităţi prevăzută de prezenta directivă, statele membre ar trebui să poată să stabilească un furnizor terţ de servicii de retransmisie prin intermediul căruia persoanele cu dizabilităţi să comunice cu centrul de preluare a apelurilor de urgenţă, până când respectivele centre de preluare a apelurilor de urgenţă sunt capabile să utilizeze servicii de comunicaţii electronice prin protocoale internet pentru garantarea accesibilităţii privind preluarea comunicaţiilor de urgenţă. În orice caz, obligaţiile prevăzute în prezenta directivă nu ar trebui înţelese în sensul restrângerii sau diminuării oricărei obligaţii prevăzute în beneficiul utilizatorilor finali cu dizabilităţi, inclusiv accesul echivalent la servicii de comunicaţii electronice şi la servicii de urgenţă şi obligaţiile de accesibilitate astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2018/1972.
(46)Directiva (UE) 2016/2102 defineşte cerinţele de accesibilitate pentru site-uri web şi aplicaţii mobile ale organismelor din sectorul public şi alte aspecte conexe, în special cerinţe referitoare la conformitatea site-urilor web şi a aplicaţiilor mobile relevante. Directiva respectivă cuprinde însă o listă specifică de excepţii. Există excepţii similare relevante pentru prezenta directivă. Anumite activităţi care au loc prin intermediul site-urilor web şi al aplicaţiilor mobile ale organismelor din sectorul public, cum ar fi serviciile de transport de persoane sau serviciile de comerţ electronic, care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive, ar trebui, în plus, să respecte cerinţele de accesibilitate aplicabile prevăzute în prezenta directivă în vederea asigurării faptului că vânzarea online de produse şi servicii este accesibilă persoanelor cu dizabilităţi, indiferent dacă vânzătorul este un operator economic public sau privat. Cerinţele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă ar trebui aliniate la cerinţele Directivei (UE) 2016/2102, în pofida diferenţelor în ceea ce priveşte, de exemplu, monitorizarea, raportarea şi asigurarea respectării normelor.
(47)Cele patru principii ale accesibilităţii site-urilor web şi a aplicaţiilor mobile sunt: perceptibilitatea, care înseamnă că informaţiile şi componentele interfeţei de utilizare trebuie să poată fi prezentate utilizatorilor în moduri pe care aceştia le pot percepe; operabilitatea, care înseamnă că componentele interfeţei de utilizare şi navigarea trebuie să poată fi utilizate; inteligibilitatea, care înseamnă că informaţiile şi exploatarea interfeţei de utilizare trebuie să poată fi înţelese; şi robusteţea, care înseamnă că conţinutul trebuie să fie suficient de robust încât să poată fi interpretat în mod fiabil de o gamă largă de agenţi utilizatori, inclusiv de tehnologiile de asistare. Aceste principii sunt, de asemenea, utilizate în Directiva (UE) 2016/2102.
(48)Statele membre ar trebui să ia toate măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că, în cazul în care produsele şi serviciile reglementate de prezenta directivă sunt în conformitate cu cerinţele de accesibilitate aplicabile, libera lor circulaţie în Uniune nu este împiedicată din motive legate de cerinţe de accesibilitate.
(49)În anumite situaţii, cerinţele comune în materie de accesibilitate a mediului construit ar facilita libera circulaţie a serviciilor conexe şi a persoanelor cu dizabilităţi. Prin urmare, prezenta directivă ar trebui să permită statelor membre să includă mediul construit utilizat la furnizarea de servicii în domeniul de aplicare al prezentei directive, asigurând conformitatea cu cerinţele în materie de accesibilitate prevăzute în anexa III.
(50)Accesibilitatea ar trebui să fie obţinută prin eliminarea şi prevenirea sistematică a barierelor, de preferinţă printr-o abordare care să ia în calcul proiectarea universală sau "proiectarea pentru toţi", care contribuie astfel la asigurarea, pentru persoanele cu dizabilităţi, a accesului în condiţii de egalitate cu ceilalţi. Potrivit CNUDPD, această abordare "înseamnă proiectarea produselor, mediului, programelor şi serviciilor, astfel încât să poată fi utilizate de către toate persoanele, pe cât este posibil, fără să fie nevoie de o adaptare sau de o proiectare specializate". În conformitate cu CNUDPD, "«proiectarea universală» nu exclude dispozitivele de asistare pentru anumite grupuri de persoane cu dizabilităţi, atunci când sunt necesare". În plus, accesibilitatea nu ar trebui să excludă punerea la dispoziţie a unor amenajări rezonabile, atunci când acest lucru este impus de dreptul naţional sau al Uniunii. Accesibilitatea şi proiectarea universală ar trebui interpretate în conformitate cu comentariul general nr. 2 (2014) - articolul 9: Accesibilitate, astfel cum a fost redactat de Comitetul pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi.
(51)Produsele şi serviciile care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive nu sunt automat incluse în domeniul de aplicare al Directivei 93/42/CEE a Consiliului (16). Cu toate acestea, unele tehnologii de asistare care constituie dispozitive medicale ar putea intra în domeniul de aplicare al respectivei directive.
(16)Directiva 93/42/CEE a Consiliului din 14 iunie 1993 privind dispozitivele medicale (JO L 169, 12.7.1993, p. 1).
(52)Cele mai multe locuri de muncă din Uniune sunt oferite de IMM-uri şi de microîntreprinderi. Acestea au o importanţă vitală pentru dezvoltarea viitoare, dar se confruntă foarte des cu piedici şi obstacole în calea dezvoltării produselor sau a serviciilor lor, în special în context transfrontalier. Prin urmare, este necesar să se faciliteze activitatea IMM-urilor şi a microîntreprinderilor prin armonizarea dispoziţiilor naţionale privind accesibilitatea, menţinându-se, în acelaşi timp, garanţiile necesare.
(53)Pentru ca microîntreprinderile şi IMM-urile să beneficieze de prezenta directivă, acestea trebuie să îndeplinească în mod autentic cerinţele Recomandării 2003/361/CE a Comisiei (17) şi jurisprudenţa relevantă, destinate să prevină eludarea normelor sale.
(17)Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).
(54)Pentru a asigura coerenţa legislaţiei Uniunii, prezenta directivă ar trebui să se întemeieze pe Decizia nr. 768/2008/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (18), întrucât aceasta reglementează produse care fac deja obiectul altor acte ale Uniunii, recunoscând totodată caracteristicile speciale ale cerinţelor de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă.
(18)Decizia nr. 768/2008/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 iulie 2008 privind un cadru comun pentru comercializarea produselor şi de abrogare a Deciziei 93/465/CEE (JO L 218, 13.8.2008, p. 82).
(55)Toţi operatorii economici care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive şi intervin în lanţul de furnizare şi de distribuţie ar trebui să se asigure că pun la dispoziţie pe piaţă numai produse care sunt în conformitate cu prezenta directivă. Acelaşi lucru ar trebui să se aplice operatorilor economici care furnizează servicii. Este necesar să se prevadă o distribuire clară şi proporţională a obligaţiilor care corespund rolului fiecărui operator economic în procesul de aprovizionare şi de distribuţie.
(56)Operatorii economici ar trebui să fie răspunzători pentru conformitatea produselor şi a serviciilor, în ce priveşte rolul care le revine în lanţul de aprovizionare, astfel încât să asigure un nivel ridicat de protecţie a accesibilităţii şi să garanteze o concurenţă loială pe piaţa Uniunii.
(57)Obligaţiile prevăzute în prezenta directivă ar trebui să se aplice în egală măsură operatorilor economici din sectoarele public şi privat.
(58)Producătorul, fiind persoana cu cele mai detaliate cunoştinţe privind procesul de proiectare şi de producţie, este cel mai în măsură să efectueze evaluarea completă a conformităţii. Deşi responsabilitatea pentru conformitatea produselor îi revine producătorului, autorităţile de supraveghere a pieţei ar trebui să joace un rol esenţial în a verifica dacă produsele puse la dispoziţie în Uniune sunt fabricate în conformitate cu dreptul Uniunii.
(59)Importatorii şi distribuitorii ar trebui să fie implicaţi în sarcinile de supraveghere a pieţei desfăşurate de autorităţile naţionale şi ar trebui să participe activ, furnizând autorităţilor competente toate informaţiile referitoare la produsul vizat.
(60)Importatorii ar trebui să se asigure că produsele din ţările terţe care intră pe piaţa Uniunii respectă prezenta directivă, în special că producătorii au aplicat procedurile de evaluare a conformităţii adecvate pentru produsele în cauză.
(61)Atunci când introduce un produs pe piaţă, importatorii ar trebui să indice pe produs numele lor, denumirea lor comercială înregistrată sau marca lor înregistrată, precum şi adresa la care pot fi contactaţi.
(62)Distribuitorii ar trebui să se asigure că modul în care manipulează un produs nu afectează conformitatea acestuia cu cerinţele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă.
(63)Orice operator economic care introduce pe piaţă un produs sub numele sau marca sa sau care modifică un produs introdus deja pe piaţă astfel încât conformitatea acestuia cu cerinţele aplicabile ar putea fi afectată, ar trebui să fie considerat ca fiind producător şi, prin urmare, ar trebui să îşi asume obligaţiile producătorului.
(64)Din motive de proporţionalitate, cerinţele de accesibilitate ar trebui să se aplice numai în măsura în care nu impun o sarcină disproporţionată asupra operatorului economic în cauză sau în măsura în care nu necesită o modificare fundamentală a produselor şi a serviciilor care ar conduce la modificarea fundamentală a acestora din perspectiva prezentei directive. Cu toate acestea, ar trebui să existe mecanisme de control pentru a verifica dacă exonerarea de la aplicabilitatea cerinţelor de accesibilitate este justificată.
(65)Prezenta directivă ar trebui să urmeze principiul "a gândi mai întâi la scară mică" şi ar trebui să ţină seama de sarcinile administrative cu care se confruntă IMM-urile. Aceasta ar trebui să stabilească norme minime în ceea ce priveşte evaluarea conformităţii şi să includă clauze de salvgardare pentru operatorii economici, mai degrabă decât să prevadă excepţii şi derogări generale pentru întreprinderile respective. În consecinţă, la elaborarea normelor de selecţie şi de punere în aplicare a celor mai adecvate proceduri de evaluare a conformităţii ar trebui să fie luată în considerare situaţia IMM-urilor, iar obligaţiile de evaluare a conformităţii cu cerinţele de accesibilitate ar trebui să fie limitate astfel încât acestea să nu reprezinte o sarcină disproporţionată pentru IMM-uri. În plus, autorităţile de supraveghere a pieţei ar trebui să funcţioneze în mod proporţional, în funcţie de dimensiunea întreprinderilor, precum şi de caracterul de serie sau de volum redus al producţiei în cauză, fără a crea obstacole inutile pentru IMM-uri şi fără a compromite protecţia interesului public.
(66)În cazuri excepţionale, când conformitatea cu cerinţele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă ar constitui o sarcină disproporţionată pentru operatorii economici, aceştia ar trebui să fie obligaţi să respecte cerinţele respective doar în măsura în care acestea nu impun o sarcină disproporţionată. În astfel de cazuri justificate corespunzător, nu ar fi posibil în mod rezonabil pentru un operator economic să aplice pe deplin una sau mai multe dintre cerinţele de accesibilitate din prezenta directivă. Cu toate acestea, operatorul economic ar trebui să facă serviciul sau produsul care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive cât mai accesibil cu putinţă prin aplicarea respectivelor cerinţe în măsura în care acestea nu impun o sarcină disproporţionată. Cerinţele de accesibilitate pe care operatorul economic nu le consideră ca impunând o sarcină disproporţionată ar trebui să se aplice pe deplin. Exonerarea de la respectarea uneia sau mai multor cerinţe de accesibilitate din cauza sarcinii disproporţionate impuse de acestea nu ar trebui să depăşească ceea ce este strict necesar pentru a limita sarcina respectivă în ceea ce priveşte produsul sau serviciul vizat de fiecare caz în parte. Măsurile care ar impune o sarcină disproporţionată ar trebui înţelese ca fiind măsuri ce impun o sarcină suplimentară excesivă de natură organizatorică sau financiară pentru operatorul economic, luând în acelaşi timp în considerare posibilele beneficii aduse persoanelor cu dizabilităţi în conformitate cu criteriile stabilite în prezenta directivă. Ar trebui stabilite criterii bazate pe aceste consideraţii, pentru a permite atât operatorilor economici, cât şi autorităţilor relevante să compare situaţii diferite şi să evalueze în mod sistematic posibila prezenţă a unei sarcini disproporţionate. Ar trebui luate în considerare numai elementele legitime în orice evaluare a măsurii în care cerinţele de accesibilitate nu pot fi îndeplinite din cauza faptului că acestea ar impune o sarcină disproporţionată. Lipsa priorităţii, a timpului sau a cunoştinţelor nu ar trebui să constituie motive legitime.
(67)Evaluarea globală a existenţei unei sarcini disproporţionate ar trebui efectuată utilizând criteriile stabilite în anexa VI. Evaluarea existenţei sarcinii disproporţionate ar trebui documentată de către operatorul economic, luând în considerare criteriile relevante. Ulterior, furnizorii de servicii ar trebui să reînnoiască evaluarea existenţei unei sarcini disproporţionate cel puţin o dată la cinci ani.
(68)Operatorul economic ar trebui să informeze autorităţile competente că s-a prevalat de dispoziţiile prezentei directive referitoare la modificare fundamentală şi/sau sarcină disproporţionată. Numai la cererea autorităţilor competente ar trebui ca operatorul economic să furnizeze o copie a evaluării, explicând de ce produsul sau serviciul său nu este pe deplin accesibil şi oferind dovezi cu privire la sarcina disproporţionată sau modificarea fundamentală sau cu privire la ambele.
(69)În cazul în care, pe baza evaluării solicitate, un furnizor de servicii conchide că cerinţa ca toate terminalele pentru autoservire utilizate pentru furnizarea serviciilor vizate de prezenta directivă să respecte cerinţele de accesibilitate prevăzute de prezenta directivă ar constitui o sarcină disproporţionată, acesta ar trebui totuşi să aplice aceste cerinţe în măsura în care acestea nu impun o astfel de sarcină disproporţionată asupra sa. În consecinţă, furnizorii de servicii ar trebui să evalueze măsura în care un nivel limitat de accesibilitate în toate terminalele pentru autoservire sau într-un număr limitat de terminale pentru autoservire accesibile ar permite evitarea unei sarcini disproporţionate care le-ar fi impusă altfel, cu scopul de a îndeplini cerinţele de accesibilitate din prezenta directivă în această măsură.
(70)Microîntreprinderile se disting de toate celelalte întreprinderi prin faptul că resursele lor umane, cifra lor de afaceri anuală sau bilanţul lor anual sunt limitate. Prin urmare, pentru microîntreprinderi, sarcina de respectare a cerinţelor de accesibilitate ocupă o parte mai mare din resursele lor umane şi financiare decât pentru alte întreprinderi şi este mai susceptibilă să reprezinte o cotă disproporţionată din costuri. O proporţie semnificativă a costurilor pentru microîntreprinderi rezultă din completarea sau păstrarea de documente şi evidenţe pentru a demonstra conformitatea cu diferitele cerinţe stabilite în dreptul Uniunii. Deşi toţi operatorii economici care intră sub incidenţa prezentei directive ar trebui să fie în măsură să evalueze caracterul proporţional al respectării cerinţelor de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă şi ar trebui să le respecte numai în măsura în care acestea nu sunt disproporţionate, solicitarea unei astfel de evaluări din partea microîntreprinderilor care furnizează servicii ar constitui, în sine, o sarcină disproporţionată. Cerinţele şi obligaţiile din prezenta directivă ar trebui, prin urmare, să nu se aplice microîntreprinderilor care furnizează servicii care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive.
(71)Pentru microîntreprinderile care lucrează cu produse care întră în domeniul de aplicare al prezentei directive, cerinţele şi obligaţiile din prezenta directivă ar trebui să fie mai puţin stricte, în vederea evitării impunerii unei sarcini administrative disproporţionate.
(72)Deşi unele microîntreprinderi sunt exonerate de obligaţiile prevăzute de prezenta directivă, toate microîntreprinderile ar trebui încurajate să fabrice, să importe sau să distribuie produse şi să furnizeze servicii care respectă cerinţele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă, cu scopul de a îşi spori competitivitatea, precum şi potenţialul de creştere pe piaţa internă. Prin urmare, statele membre ar trebui să ofere microîntreprinderilor orientări şi instrumente care să faciliteze aplicarea măsurilor naţionale ce transpun prezenta directivă.
(73)Toţi operatorii economici ar trebui să acţioneze în mod responsabil şi în deplină conformitate cu cerinţele legale aplicabile atunci când introduc sau pun la dispoziţie produse pe piaţă sau atunci când furnizează servicii pe piaţă.
(74)Pentru a înlesni evaluarea conformităţii cu cerinţele de accesibilitate aplicabile, este necesar să se prevadă prezumţia de conformitate pentru produsele şi serviciile care sunt în conformitate cu standardele armonizate voluntare adoptate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului (19), în scopul redactării specificaţiilor tehnice detaliate ale cerinţelor respective. Comisia a emis deja o serie de solicitări de standardizare pentru organizaţiile europene de standardizare privind accesibilitatea, cum ar fi mandatele de standardizare M/376, M/473 şi M/420, care ar fi relevante pentru elaborarea de standarde armonizate.
(19)Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE şi 93/15/CEE ale Consiliului şi a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE şi 2009/105/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului şi a Deciziei nr. 1673/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 316, 14.11.2012, p. 12).
(75)Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 prevede o procedură pentru formularea de obiecţii formale asupra standardelor armonizate despre care se consideră că nu respectă cerinţele prevăzute în prezenta directivă.
(76)Standardele europene ar trebui să fie determinate de piaţă, să ţină cont de interesul public, precum şi de obiectivele politice specificate clar în cererea Comisiei către una sau mai multe organizaţii de standardizare europene de a redacta standarde armonizate, şi să bazeze pe consens. În absenţa unor standarde armonizate şi, dacă este necesar, în scopul armonizării pieţei interne, Comisia ar trebui să poată adopta, în anumite cazuri, acte de punere în aplicare pentru stabilirea specificaţiilor tehnice privind cerinţele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă. Recurgerea la specificaţii tehnice ar trebui să fie limitată la cazurile respective. Comisia ar trebui să poată adopta specificaţii tehnice în special atunci când procesul de standardizare este blocat întrucât părţile interesate nu reuşesc să ajungă la un consens, sau când există întârzieri nedorite în stabilirea unei cerinţe, de exemplu pentru că nu s-a atins calitatea necesară. Comisia ar trebui să lase o perioadă suficientă de timp între adoptarea unei cereri către una sau mai multe organizaţii de standardizare europene de a redacta standarde armonizate şi adoptarea unei specificaţii tehnice legate de aceeaşi cerinţă de accesibilitate. Comisia nu ar trebui să aibă permisiunea de a adopta o specificaţie tehnică dacă nu a încercat în prealabil să acopere cerinţele de accesibilitate prin intermediul sistemului european de standardizare, cu excepţia cazului în care Comisia poate demonstra că specificaţiile tehnice respectă cerinţele stabilite în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1025/2012.
(77)În scopul stabilirii, în modul cel mai eficace, a unor standarde armonizate şi a unor specificaţii tehnice comune care să respecte cerinţele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă pentru produse şi servicii, Comisia ar trebui să implice în acest proces, dacă este fezabil, organizaţiile-umbrelă europene ale persoanelor cu dizabilităţi şi toate celelalte părţi interesate relevante.
(78)Pentru a asigura accesul eficient la informaţii în scopul supravegherii pieţei, informaţiile solicitate pentru declararea conformităţii cu toate actele aplicabile ale Uniunii ar trebui să fie puse la dispoziţie într-o declaraţie de conformitate UE unică. În scopul reducerii sarcinii administrative pentru operatorii economici, aceştia ar trebui să aibă posibilitatea de a include, în declaraţia de conformitate UE unică, toate declaraţiile de conformitate individuale relevante.
(79)Pentru evaluarea conformităţii produselor, prezenta directivă ar trebui să urmeze procedura de control intern al producţiei din "Modulul A", prevăzută în anexa II la Decizia nr. 768/2008/CE, întrucât aceasta permite operatorilor economici să demonstreze, iar autorităţilor competente să garanteze, că produsele puse la dispoziţie pe piaţă sunt conforme cu cerinţele de accesibilitate, evitând, în acelaşi timp, impunerea unei sarcini disproporţionate.
(80)Atunci când efectuează supravegherea pe piaţă a produselor şi verifică conformitatea serviciilor, autorităţile ar trebui să verifice, de asemenea, evaluările conformităţii, inclusiv dacă evaluarea relevantă a modificării fundamentale sau a sarcinii disproporţionate a fost făcută în mod corespunzător. În îndeplinirea sarcinilor lor, autorităţile ar trebui să coopereze cu persoanele cu dizabilităţi şi cu organizaţiile care le reprezintă şi care le apără interesele.
(81)În ceea ce priveşte serviciile, informaţiile necesare pentru a evalua conformitatea cu cerinţele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă ar trebui să fie furnizate în clauzele şi condiţiile generale sau în documentul echivalent, fără a aduce atingere Directivei 2011/83/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (20).
(20)Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind drepturile consumatorilor, de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului şi a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a Directivei 85/577/CEE a Consiliului şi a Directivei 97/7/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 304, 22.11.2011, p. 64).
(82)Marcajul CE, ca indicaţie concretă a conformităţii unui produs cu cerinţele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă, este consecinţa vizibilă a unui întreg proces cuprinzând evaluarea conformităţii în sensul larg. Prezenta directivă ar trebui să respecte principiile generale care guvernează marcajul CE, prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului (21) de stabilire a cerinţelor de acreditare şi de supraveghere a pieţei în ceea ce priveşte comercializarea produselor. Pe lângă efectuarea declaraţiei de conformitate UE, producătorul ar trebui să informeze consumatorii, într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, în legătură cu caracteristicile de accesibilitate ale produselor sale.
(21)Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerinţelor de acreditare şi de supraveghere a pieţei în ceea ce priveşte comercializarea produselor şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93 (JO L 218, 13.8.2008, p. 30).
(83)În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 765/2008, prin aplicarea marcajului CE pe un produs, producătorul declară că produsul este conform cu toate cerinţele de accesibilitate aplicabile şi că îşi asumă întreaga responsabilitate pentru aceasta.
(84)În conformitate cu Decizia nr. 768/2008/CE, statele membre au responsabilitatea de a asigura, pe teritoriile lor, o supraveghere temeinică şi eficientă a pieţei produselor şi ar trebui să confere competenţe şi resurse suficiente autorităţilor lor de supraveghere a pieţei.
(85)Statele membre ar trebui să verifice conformitatea serviciilor cu obligaţiile prevăzute în prezenta directivă şi ar trebui să gestioneze plângerile sau rapoartele referitoare la cazuri de neconformitate pentru a se asigura că au fost luate măsuri corective.
(86)După caz, Comisia ar putea să adopte orientări fără caracter obligatoriu, în consultare cu părţile interesate, pentru a sprijini coordonarea între autorităţile de supraveghere a pieţei şi autorităţile responsabile de verificarea conformităţii serviciilor. Comisia şi statele membre ar trebui să poată lansa iniţiative cu scopul de a pune în comun resursele şi expertiza autorităţilor.
(87)Statele membre ar trebui să se asigure că autorităţile de supraveghere a pieţei şi autorităţile responsabile de verificarea conformităţii serviciilor verifică îndeplinirea de către operatorii economici a criteriilor menţionate în anexa VI în conformitate cu capitolele VIII şi IX. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a desemna un organism specializat pentru îndeplinirea obligaţiilor autorităţilor de supraveghere a pieţei sau ale autorităţilor responsabile de verificarea conformităţii serviciilor în temeiul prezentei directive. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a decide că un astfel de organism specializat ar trebui să aibă competenţe limitate la domeniul de aplicare al prezentei directive sau la anumite părţi din acesta, fără a aduce atingere obligaţiilor statelor membre în temeiul Regulamentului (CE) nr. 765/2008.
(88)Ar trebui stabilită o procedură de salvgardare care să se aplice numai în cazul unui dezacord între statele membre asupra unor măsuri luate de către un stat membru, în baza căreia părţile interesate să fie informate cu privire la acţiunile preconizate în legătură cu produsele neconforme cu cerinţele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă. Procedura de salvgardare ar trebui să permită autorităţilor de supraveghere a pieţei ca, în cooperare cu operatorii economici relevanţi, să acţioneze din timp cu privire la astfel de produse.
(89)În cazul în care statele membre şi Comisia sunt de acord cu privire la faptul că măsura luată de un stat membru este justificată, nu ar trebui să mai fie necesară intervenţia ulterioară a Comisiei, cu excepţia cazurilor în care neconformitatea poate fi atribuită unor deficienţe ale standardului armonizat sau specificaţiei tehnice.
(90)Directivele 2014/24/UE (22) şi 2014/25/UE (23) ale Parlamentului European şi ale Consiliului privind achiziţiile publice, care definesc proceduri pentru contractele de achiziţii publice şi pentru concursurile de proiecte pentru anumite bunuri (produse), servicii şi lucrări, stabilesc că, pentru toate achiziţiile destinate utilizării de către persoane fizice, indiferent dacă este vorba de publicul larg sau de personalul autorităţii sau entităţii contractante, specificaţiile tehnice se redactează, cu excepţia cazurilor bine justificate, astfel încât să ia în considerare criteriile de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilităţi sau proiectarea pentru toate categoriile de utilizatori. În plus, directivele respective prevăd că, în cazul în care printr-un act juridic al Uniunii sunt adoptate cerinţe de accesibilitate obligatorii, specificaţiile tehnice se stabilesc, în ceea ce priveşte accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilităţi sau proiectarea pentru toate categoriile de utilizatori, prin trimitere la acestea. Prezenta directivă ar trebui să stabilească cerinţe obligatorii de accesibilitate aplicabile produselor şi serviciilor care intră în domeniul său de aplicare. Pentru produsele şi serviciile care nu intră în domeniul de aplicare al prezentei directive, cerinţele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă nu sunt obligatorii. Cu toate acestea, utilizarea acestor cerinţe pentru a îndeplini obligaţiile relevante stabilite în acte ale Uniunii, altele decât prezenta directivă, ar facilita punerea în aplicare a accesibilităţii şi ar contribui la securitatea juridică şi la armonizarea cerinţelor de accesibilitate în întreaga Uniune. Autorităţile nu ar trebui să fie împiedicate să stabilească cerinţe de accesibilitate suplimentare faţă de cerinţele de accesibilitate prevăzute în anexa I la prezenta directivă.
(22)Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile publice şi de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65).
(23)Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile efectuate de entităţile care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale şi de abrogare a Directivei 2004/17/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 243).
(91)Prezenta directivă nu ar trebui să modifice caracterul obligatoriu sau voluntar al dispoziţiilor legate de accesibilitate din alte acte ale Uniunii.
(92)Prezenta directivă ar trebui să se aplice numai procedurilor de achiziţii pentru care a fost deschisă procedura de ofertare, sau, în cazul în care nu este prevăzută o procedură de ofertare, situaţiilor în care autoritatea contractantă sau entitatea contractantă a început procedura de achiziţii după data de aplicare a prezentei directive.
(93)Pentru a garanta aplicarea adecvată a prezentei directive, ar trebui să i se delege Comisiei competenţa de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE în ceea ce priveşte: specificarea mai detaliată a cerinţelor de accesibilitate care, prin însăşi natura lor, nu pot produce efectul vizat dacă nu fac obiectul unor specificări suplimentare în acte juridice obligatorii ale Uniunii; modificarea perioadei în care operatorii economici urmează să poată identifica orice alt operator economic care le-a furnizat un produs sau căruia i-au furnizat un produs; şi adăugarea de precizări referitoare la criteriile relevante de care urmează să ţină seama operatorul economic pentru a evalua dacă conformitatea cu cerinţele de accesibilitate ar impune o sarcină disproporţionată. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experţi, şi ca respectivele consultări să se desfăşoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituţional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (24). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European şi Consiliul primesc toate documentele în acelaşi timp cu experţii din statele membre, iar experţii acestor instituţii au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experţi ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
(24)JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
(94)În vederea asigurării unor condiţii uniforme pentru punerea în aplicare a prezentei directive, ar trebui conferite competenţe de executare Comisiei în ceea ce priveşte specificaţiile tehnice. Respectivele competenţe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului (25).
(25)Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor şi principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competenţelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
(95)Statele membre ar trebui să se asigure că există mijloace adecvate şi eficace pentru a garanta conformitatea cu prezenta directivă şi ar trebui aşadar să instituie mecanisme de control corespunzătoare, precum controale a posteriori din partea autorităţilor de supraveghere a pieţei, pentru a verifica dacă exonerarea de la îndeplinirea cerinţelor de accesibilitate este justificată. Când tratează plângerile privind accesibilitatea, statele membre ar trebui să acţioneze în conformitate cu principiul bunei administrări şi îndeosebi cu obligaţia funcţionarilor de a garanta, pentru fiecare plângere, luarea unei decizii în termen rezonabil.
(96)Pentru a facilita punerea în aplicare uniformă a prezentei directive, Comisia ar trebui să înfiinţeze un grup de lucru care să reunească autorităţile competente şi părţile interesate, cu scopul de a înlesni schimbul de informaţii şi de bune practici şi de a primi consiliere. Ar trebui stimulată cooperarea între autorităţi şi părţile interesate relevante, inclusiv persoanele cu dizabilităţi şi organizaţiile care le reprezintă, printre altele pentru a îmbunătăţi coerenţa în aplicarea dispoziţiilor prezentei directive în ceea ce priveşte cerinţele de accesibilitate şi pentru a monitoriza punerea în aplicare a dispoziţiilor privind modificarea fundamentală şi sarcina disproporţionată.
(97)Având în vedere cadrul juridic existent privind căile de atac în domeniile reglementate de Directivele 2014/24/UE şi 2014/25/UE, ar trebui ca dispoziţiile prezentei directive referitoare la asigurarea respectării normelor şi la sancţiuni să nu se aplice procedurilor de achiziţii care fac obiectul obligaţiilor impuse de prezenta directivă. O astfel de excludere nu aduce atingere obligaţiilor statelor membre în temeiul tratatelor de a lua toate măsurile necesare pentru a garanta aplicarea şi eficacitatea dreptului Uniunii.
(98)Sancţiunile ar trebui să fie adecvate în raport cu natura încălcărilor şi cu circumstanţele, astfel încât să nu constituie o alternativă la îndeplinirea de către operatorii economici a obligaţiei acestora de a face produsele sau serviciile lor accesibile.
(99)Statele membre ar trebui să se asigure că, în conformitate cu dreptul Uniunii în vigoare, există mecanisme alternative de soluţionare a litigiilor care să permită soluţionarea oricărui caz de neconformitate prezumată cu dispoziţiile prezentei directive înainte de introducerea unei acţiuni în faţa instanţelor sau a organismelor administrative competente.
(100)Potrivit Declaraţiei politice comune din 28 septembrie 2011 a statelor membre şi a Comisiei cu privire la documentele explicative (26), statele membre şi-au luat angajamentul de a însoţi, în cazuri justificate, notificarea măsurilor lor de transpunere cu unul sau mai multe documente care să explice relaţia dintre componentele unei directive şi părţile corespunzătoare din instrumentele de transpunere naţionale. În ceea ce priveşte prezenta directivă, legiuitorul consideră că este justificată transmiterea unor astfel de documente.
(26)JO C 369, 17.12.2011, p. 14.
(101)Pentru a oferi furnizorilor de servicii timp suficient pentru a se adapta la cerinţele prevăzute în prezenta directivă, este necesar să se prevadă o perioadă de tranziţie de cinci ani de la data aplicării prezentei directive, pe parcursul căreia produsele utilizate pentru furnizarea unui serviciu care au fost introduse pe piaţă înainte de data respectivă nu trebuie să respecte cerinţele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă, cu excepţia cazului în care sunt înlocuite de către furnizorii de servicii în timpul perioadei de tranziţie. Având în vedere costul şi ciclul de viaţă lung al terminalelor pentru autoservire, este oportun să se prevadă că, atunci când astfel de terminale sunt utilizate pentru furnizarea de servicii, acestea pot continua să fie utilizate până la finalul duratei lor de viaţă economică, atât timp cât nu sunt înlocuite în respectiva perioadă, dar nu mai mult de 20 de ani.
(102)Cerinţele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă ar trebui să se aplice produselor introduse pe piaţă şi serviciilor furnizate după data aplicării măsurilor naţionale de transpunere a prezentei directive, inclusiv produselor folosite şi de ocazie importate dintr-o ţară terţă şi introduse pe piaţă după data respectivă.
(103)Prezenta directivă respectă drepturile fundamentale şi principiile recunoscute în special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare "carta"). În special, prezenta directivă urmăreşte să asigure respectarea deplină a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi de a beneficia de măsuri care să le asigure independenţa, integrarea socială şi profesională şi participarea la viaţa comunităţii, precum şi să promoveze aplicarea articolelor 21, 25 şi 26 din cartă.
(104)Întrucât obiectivul prezentei directive, şi anume eliminarea barierelor din calea liberei circulaţii a anumitor produse şi servicii accesibile, pentru a contribui la buna funcţionare a pieţei interne, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre deoarece necesită armonizarea unor norme diferite existente în prezent în sistemele lor juridice respective, ci poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, prin definirea unor cerinţe şi norme comune de accesibilitate pentru funcţionarea pieţei unice, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, astfel cum este enunţat la respectivul articol, prezenta directivă nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru a atinge obiectivul respectiv,
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
-****-
Art. 1: Obiect
Scopul prezentei directive este de a contribui la buna funcţionare a pieţei interne prin apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce priveşte cerinţele de accesibilitate aplicabile anumitor produse şi servicii, în special prin eliminarea şi prevenirea barierelor din calea liberei circulaţii a produselor şi a serviciilor reglementate de prezenta directivă, bariere care decurg din cerinţe de accesibilitate divergente ale statelor membre.
Art. 2: Domeniu de aplicare
(1)Prezenta directivă se aplică următoarelor produse introduse pe piaţă după 28 iunie 2025:
a)sisteme hardware de uz general destinate consumatorilor şi sisteme de operare pentru aceste sisteme hardware;
b)următoarele terminale pentru autoservire:
(i)terminale de plată;
(ii)următoarele terminale pentru autoservire destinate furnizării de servicii care sunt reglementate de prezenta directivă:
- bancomate;
- automate pentru bilete;
- automate de check-in;
- terminale pentru autoservire interactive care furnizează informaţii, exceptând terminalele instalate drept componente integrate ale vehiculelor, aeronavelor, navelor sau materialului rulant;
c)echipamente terminale destinate consumatorilor dotate cu capacităţi informatice interactive, utilizate pentru servicii de comunicaţii electronice;
d)echipamente terminale destinate consumatorilor dotate cu capacităţi informatice interactive, utilizate pentru accesul la serviciile mass-media audiovizuale; şi
e)e-readere.
(2)Fără a aduce atingere articolului 32, prezenta directivă se aplică următoarelor servicii furnizate consumatorilor după 28 iunie 2025:
a)servicii de comunicaţii electronice, cu excepţia serviciilor de transmitere utilizate pentru furnizarea de servicii de la maşină la maşină;
b)servicii care oferă acces la servicii mass-media audiovizuale;
c)următoarele elemente ale serviciilor de transport aerian, feroviar, maritim şi cu autobuzul pentru pasageri, cu excepţia serviciilor urbane şi suburbane de transport, precum şi a serviciilor regionale de transport, pentru care se aplică numai elementele de la punctul (v):
(i)site-uri web;
(ii)servicii integrate pe dispozitive mobile, inclusiv aplicaţii mobile;
(iii)bilete electronice şi servicii electronice de emitere a biletelor;
(iv)furnizarea de informaţii privind serviciul de transport, inclusiv informaţii de călătorie în timp real; în ceea ce priveşte ecranele de in formare, aceasta se limitează la ecrane interactive amplasate pe teritoriul Uniunii; şi
(v)terminale pentru autoservire interactive situate pe teritoriul Uniunii, cu excepţia celor instalate drept componente integrate ale vehiculelor, aeronavelor, navelor sau materialului rulant, utilizate la furnizarea oricărei părţi a unor astfel de servicii de transport pentru pasageri;
d)servicii bancare destinate consumatorilor;
e)cărţi electronice şi software dedicat; şi
f)servicii de comerţ electronic.
(3)Prezenta directivă se aplică preluării comunicaţiilor de urgenţă către numărul european unic pentru apeluri de urgenţă 112.
(4)Prezenta directivă nu se aplică următoarelor conţinuturi ale site-urilor web şi ale aplicaţiilor mobile:
a)conţinut media cu dimensiune temporală preînregistrat, publicat înainte de 28 iunie 2025;
b)formatele de fişiere asociate activităţilor de birou, publicate înainte de 28 iunie 2025;
c)hărţi şi servicii de cartografiere online, dacă informaţiile esenţiale sunt furnizate într-un format digital accesibil pentru hărţile destinate navigaţiei;
d)conţinut aparţinând unor terţi care nu este finanţat, elaborat ori aflat sub controlul operatorului economic în cauză;
e)conţinutul site-urilor web şi al aplicaţiilor mobile care pot fi calificate drept arhive, ceea ce înseamnă că nu conţin decât conţinut care nu este nici actualizat, nici editat după 28 iunie 2025.
(5)Prezenta directivă nu aduce atingere Directivei (UE) 2017/1564 şi nici Regulamentului (UE) 2017/1563.
Art. 3: Definiţii
În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiţii:
1."persoane cu dizabilităţi" înseamnă persoane care au deficienţe fizice, mentale, intelectuale sau senzoriale de durată, deficienţe care, în interacţiune cu diverse bariere, pot îngrădi participarea deplină şi efectivă a persoanelor în societate, în condiţii de egalitate cu ceilalţi;
2."produs" înseamnă o substanţă, un preparat sau un bun produs printr-un proces de prelucrare, altul decât produsele alimentare, furajele, plantele şi animalele vii, produsele de origine umană şi produsele de origine vegetală şi animală care sunt direct legate de reproducerea lor viitoare;
3."serviciu" înseamnă un serviciu astfel cum este definit la articolul 4 punctul 1 din Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (27);
(27)Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieţei interne (JO L 376, 27.12.2006, p. 36).
4."furnizor de servicii" înseamnă orice persoană fizică sau juridică care furnizează un serviciu pe piaţa Uniunii sau care face oferte de furnizare a unui serviciu pentru consumatorii din Uniune;
5."servicii mass-media audiovizuale" înseamnă serviciile definite la articolul 1 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2010/13/UE;
6."servicii care oferă acces la servicii mass-media audiovizuale" înseamnă servicii transmise prin intermediul unei reţele de comunicaţii electronice, care sunt utilizate pentru a identifica, a selecta, a primi informaţii despre şi a vizualiza servicii mass-media audiovizuale şi eventualele caracteristici oferite, precum subtitrări pentru persoanele cu surditate sau cu deficienţe de auz, descrieri audio, subtitrări vorbite şi interpretare în limbajul semnelor, care decurg din punerea în aplicare a măsurilor ce urmăresc să le facă accesibile, după cum se menţionează la articolul 7 din Directiva 2010/13/UE; fiind incluse grilele electronice de programe (EPG);
7."echipamente terminale destinate consumatorilor dotate cu capacităţi informatice interactive, utilizate pentru accesarea serviciilor mass-media audiovizuale" înseamnă orice echipament al cărui scop principal este de a oferi acces la servicii mass-media audiovizuale;
8."serviciu de comunicaţii electronice" înseamnă serviciu de comunicaţii electronice astfel cum este definit la articolul 2 punctul 4 din Directiva (UE) 2018/1972;
9."serviciu de conversaţie totală" înseamnă serviciu de conversaţie totală astfel cum este definit la articolul 2 punctul 35 din Directiva (UE) 2018/1972;
10."centru de preluare a apelurilor de urgenţă" sau "PSAP" înseamnă un centru de preluare a apelurilor de urgenţă sau PSAP astfel cum este definit la articolul 2 punctul 36 din Directiva (UE) 2018/1972;
11."cel mai adecvat PSAP" înseamnă cel mai adecvat PSAP astfel cum este definit la articolul 2 punctul 3 7 din Directiva (UE) 2018/1972;
12."comunicaţie de urgenţă" înseamnă comunicaţie de urgenţă, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 38 din Directiva (UE) 2018/1972;
13."serviciu de urgenţă" înseamnă serviciu de urgenţă astfel cum este definit la articolul 2 punctul 39 din Directiva (UE) 2018/1972;
14."text în timp real" înseamnă o formă de conversaţie sub formă de text între doi interlocutori sau în cadrul unei conferinţe cu mai mulţi interlocutori, în care textul introdus este trimis în aşa fel încât comunicarea este percepută de către utilizator ca fiind continuă, literă cu literă;
15."punere la dispoziţie pe piaţă" înseamnă orice furnizare a unui produs pentru distribuţie, consum sau uz pe piaţa Uniunii în cursul unei activităţi comerciale, contra cost sau gratuit;
16."introducere pe piaţă" înseamnă prima punere la dispoziţie a unui produs pe piaţa Uniunii;
17."producător" înseamnă orice persoană fizică sau juridică care fabrică un produs sau pentru care un produs este conceput sau fabricat şi care comercializează produsul respectiv în nume propriu sau sub propria marcă comercială;
18."reprezentant autorizat" înseamnă orice persoană fizică sau juridică stabilită în Uniune, care a primit din partea unui producător un mandat scris de a acţiona în numele său pentru îndeplinirea unor sarcini determinate;
19."importator" înseamnă orice persoană fizică sau juridică stabilită în Uniune şi care introduce un produs dintr-o ţară terţă pe piaţa Uniunii;
20."distribuitor" înseamnă orice persoană fizică sau juridică din lanţul de furnizare, alta decât producătorul sau importatorul, care pune un produs la dispoziţie pe piaţă;
21."operator economic" înseamnă producătorul, reprezentantul autorizat, importatorul, distribuitorul sau furnizorul de servicii;
22."consumator" înseamnă orice persoană fizică care cumpără produsul în cauză sau beneficiază de serviciul în cauză în scopuri care nu sunt legate de activitatea sa comercială, industrială, artizanală sau profesională;
23."microîntreprindere" înseamnă o întreprindere care are sub 10 angajaţi şi a cărei cifră de afaceri anuală nu depăşeşte 2 milioane EUR sau al cărei total al bilanţului anual nu depăşeşte 2 milioane EUR;
24."întreprinderi mici şi mijlocii" sau "IMM-uri" înseamnă întreprinderi care au mai puţin de 250 de angajaţi şi a căror cifră de afaceri anuală nu depăşeşte 50 de milioane EUR sau al căror total al bilanţului anual nu depăşeşte 43 de milioane EUR, dar care nu includ microîntreprinderile;
25."standard armonizat" înseamnă un standard armonizat astfel cum este definit la articolul 2 punctul 1 litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012;
26."specificaţie tehnică" înseamnă o specificaţie tehnică în sensul articolului 2 punctul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012, care constituie un mijloc de a se conforma cerinţelor de accesibilitate aplicabile unui produs sau serviciu;
27."retragere" înseamnă orice măsură care are ca scop împiedicarea punerii la dispoziţie pe piaţă a unui produs prezent în lanţul de aprovizionare;
28."servicii bancare destinate consumatorilor" înseamnă furnizarea către consumatori a următoarelor servicii bancare sau financiare:
(a)contracte de credit reglementate de Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (28) sau de Directiva 2014/17/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (29);
(28)Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori şi de abrogare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului (JO L 133, 22.5.2008, p. 66).
(29)Directiva 2014/17/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 februarie 2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidenţiale şi de modificare a Directivelor 2008/48/CE şi 2013/36/UE şi a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 (JO L 60, 28.2.2014, p. 34).
(b)serviciile astfel cum sunt definite la punctele 1, 2, 4 şi 5 din secţiunea A şi la punctele 1, 2, 4 şi 5 din secţiunea B din anexa I la Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (30);
(30)Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 mai 2014 privind pieţele instrumentelor financiare şi de modificare a Directivei 2002/92/CE şi a Directivei 2011/61/UE (JO L 173, 12.6.2014, p. 349).
(c)serviciile de plată, astfel cum sunt definite la articolul 4 punctul 3 din Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European şi a Consiliului (31);
(31)Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind serviciile de plată în cadrul pieţei interne, de modificare a Directivelor 2002/65/CE, 2009/110/CE şi 2013/36/UE şi a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010, şi de abrogare a Directivei 2007/64/CE (JO L 337, 23.12.2015, p. 35).
(d)serviciile legate de conturile de plăţi, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 6 din Directiva 2014/92/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (32); şi
(32)Directiva 2014/92/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 iulie 2014 privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăţi, schimbarea conturilor de plăţi şi accesul la conturile de plăţi cu servicii de bază (JO L 257, 28.8.2014, p. 214).
(e)moneda electronică, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 2 din Directiva 2009/110/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (33);
(33)Directiva 2009/110/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind accesul la activitate, desfăşurarea şi supravegherea prudenţială a activităţii instituţiilor emitente de monedă electronică, de modificare a Directivelor 2005/60/CE şi 2006/48/CE şi de abrogare a Directivei 2000/46/CE (JO L 267, 10.10.2009, p. 7).
29."terminal de plată" înseamnă un dispozitiv al cărui scop principal este acela de a permite efectuarea de plăţi prin utilizarea instrumentelor de plată, astfel cum sunt definite la articolul 4 punctul 14 din Directiva (UE) 2015/2366, la un punct de vânzare fizic, dar nu într-un mediu virtual;
30."servicii de comerţ electronic" înseamnă servicii furnizate la distanţă, prin site-uri web, şi servicii integrate pe dispozitive mobile, prin mijloace electronice şi la solicitarea individuală a unui consumator în vederea încheierii unui contract de consum;
31."servicii de transport aerian pentru pasageri" înseamnă servicii de transport aerian comercial pentru pasageri, după cum sunt definite la articolul 2 litera (l) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2006, la plecarea de pe un aeroport, la tranzitarea unui aeroport sau la sosirea pe un aeroport, atunci când aeroportul se află pe teritoriul unui stat membru, inclusiv zborurile care pleacă de pe un aeroport situat într-o ţară terţă către un aeroport situat pe teritoriul unui stat membru, în cazul în care serviciile sunt operate de transportatori din Uniune;
32."servicii de transport cu autobuzul pentru pasageri" înseamnă serviciile reglementate la articolul 2 alineatele (1) şi (2) din Regulamentul (UE) nr. 181/2011;
33."servicii de transport feroviar pentru pasageri" înseamnă toate serviciile de transport feroviar de călători astfel cum sunt menţionate la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1371/2007, cu excepţia serviciilor menţionate la articolul 2 alineatul (2) din acelaşi regulament;
34."servicii de transport naval pentru pasageri" înseamnă serviciile de transport pentru pasageri reglementate la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1177/2010, cu excepţia serviciilor menţionate la articolul 2 alineatul (2) din respectivul regulament;
35."servicii urbane şi suburbane" înseamnă servicii urbane şi suburbane, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 6 din Directiva 2012/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (34), dar în sensul prezentei directive sunt incluse numai următoarele moduri de transport: feroviar, cu autobuzul şi autocarul, cu metroul, cu tramvaiul şi cu troleibuzul.
(34)Directiva 2012/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind instituirea spaţiului feroviar unic european (JO L 343, 14.12.2012, p. 32).
36."servicii regionale" înseamnă servicii regionale, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 7 din Directiva 2012/34/UE, dar în sensul prezentei directive, sunt incluse numai următoarele moduri de transport: feroviar, cu autobuzul şi autocarul, cu metroul, cu tramvaiul şi cu troleibuzul.
37."tehnologie de asistare" înseamnă orice obiect, articol de echipament, serviciu sau sistem de produse, inclusiv software, care se utilizează pentru a mări, a menţine, a înlocui sau a îmbunătăţi capacităţile funcţionale ale persoanelor cu dizabilităţi ori pentru reducerea şi compensarea unor deficienţe, limitări de activitate sau restricţii de participare;
38."sistem de operare" înseamnă software care, printre altele, gestionează interfaţa cu dispozitive hardware periferice, planifică sarcini, alocă spaţiu de stocare şi prezintă o interfaţă implicită utilizatorului atunci când nu este în funcţiune un program de aplicaţie, inclusiv o interfaţă grafică cu utilizatorul, indiferent dacă software-ul respectiv este parte integrantă din hardware-ul de uz general destinat consumatorilor sau este un software autonom prevăzut să funcţioneze pe un hardware de uz general destinat consumatorilor; dar exclude programul de încărcare a sistemului de operare, sistemul de intrare/ieşire de bază sau alte forme de firmware necesare în momentul pornirii echipamentului sau la instalarea sistemului de operare;
39."sistem hardware de uz general destinat consumatorilor" înseamnă combinaţia de hardware care formează un calculator complet, caracterizată prin natura sa multifuncţională, prin capacitatea de a efectua, cu software-ul adecvat, cele mai frecvente sarcini informatice solicitate de consumatori şi destinată folosirii de către consumatori; inclusiv calculatoarele personale, în special calculatoare de birou, calculatoarele portabile, telefoanele inteligente şi tabletele;
40."capacitate informatică interactivă" înseamnă funcţionalitatea care susţine interacţiunea om-maşină, permiţând prelucrarea şi transmisia datelor, a conţinutului vocal sau video sau orice combinaţie a acestora;
41."carte electronică şi software dedicat" înseamnă un serviciu care constă în furnizarea unei versiuni electronice a unei cărţi, care poate fi accesată, citită şi utilizată şi în al cărei conţinut se poate naviga, precum şi software-ul, inclusiv serviciile integrate pe dispozitive mobile care cuprind aplicaţii mobile, dedicat accesării, citirii şi utilizării fişierelor electronice respective şi navigării în conţinutul acestora, dar excluzând software-ul vizat la definiţia de la punctul 42;
42."e-reader" înseamnă echipament dedicat, inclusiv hardware şi software, folosit pentru accesarea, citirea şi utilizarea fişierelor cărţilor electronice şi pentru navigarea în conţinutul acestora;
43."bilete electronice" înseamnă orice sistem în care dreptul de călătorie, sub forma unuia sau a mai multor bilete de călătorie, a abonamentelor de călătorie sau a creditului de călătorie, este stocat în format electronic pe o legitimaţie de transport fizică sau pe alt dispozitiv, în loc să fie imprimat pe un bilet pe hârtie;
44."servicii electronice de emitere a biletelor" înseamnă orice sistem în care biletele de transport de călători sunt achiziţionate inclusiv online prin intermediul unui dispozitiv cu capacităţi informatice interactive şi livrate cumpărătorului în format electronic, astfel încât acestea să poată fi imprimate pe suport de hârtie sau afişate prin intermediul unui dispozitiv mobil cu capacităţi informatice interactive în cursul călătoriei.
Art. 4: Cerinţele de accesibilitate
(1)Statele membre se asigură că, în conformitate cu alineatele (2), (3) şi (5) din prezentul articol şi sub rezerva articolului 14, operatorii economici introduc pe piaţă numai produse şi furnizează numai servicii care sunt conforme cu cerinţele de accesibilitate prevăzute în anexa I.
(2)Toate produsele trebuie să fie conforme cu cerinţele de accesibilitate prevăzute în secţiunea I din anexa I.
Toate produsele, cu excepţia terminalelor pentru autoservire, trebuie să fie conforme cu cerinţele de accesibilitate prevăzute în secţiunea II din anexa I.
(3)Fără a se aduce atingere alineatului (5) din prezentul articol, toate serviciile, cu excepţia serviciilor urbane, suburbane şi regionale, trebuie să fie conforme cu cerinţele prevăzute în secţiunea III din anexa I.
Fără a se aduce atingere alineatului (5) din prezentul articol, toate serviciile trebuie să fie conforme cu cerinţele de accesibilitate prevăzute în secţiunea IV din anexa I.
(4)Statele membre pot decide, prin prisma condiţiilor naţionale, că mediul construit utilizat de clienţii serviciilor reglementate de prezenta directivă trebuie să fie conform cu cerinţele de accesibilitate din anexa III, în scopul maximizării utilizării acestora de către persoanele cu dizabilităţi.
(5)Microîntreprinderile ce oferă servicii sunt scutite de obligaţia de a respecta cerinţele de accesibilitate menţionate la alineatul (3) din prezentul articol şi de orice obligaţie legată de conformitatea cu cerinţele respective.
(6)Statele membre oferă microîntreprinderilor orientări şi instrumente care să faciliteze aplicarea măsurilor naţionale ce transpun prezenta directivă. Statele membre elaborează instrumentele respective în consultare cu părţile interesate relevante.
(7)Statele membre pot informa operatorii economici cu privire la exemplele orientative cuprinse în anexa II şi la soluţiile posibile care contribuie îndeplinirea cerinţelor de accesibilitate prevăzute în anexa I anexa II.
(8)Statele membre se asigură că preluarea de către cel mai adecvat PSAP a comunicaţiilor de urgenţă efectuate către numărul european unic pentru apeluri de urgenţă 112 respectă cerinţele de accesibilitate specifice prevăzute în secţiunea V din anexa I în modul cel mai potrivit cu organizarea naţională a sistemelor de urgenţă.
(9)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 26 pentru a completa anexa I prin specificarea mai detaliată a cerinţelor de accesibilitate care, prin însăşi natura lor, nu pot produce efectul vizat dacă nu fac obiectul unor specificări suplimentare în acte juridice obligatorii ale Uniunii, cum ar fi cerinţele legate de interoperabilitate.
Art. 5: Legislaţia existentă a Uniunii în domeniul transportului de persoane
Serviciile care respectă cerinţele privind furnizarea de informaţii accesibile şi de informaţii cu privire la accesibilitate stabilite în Regulamentele (CE) nr. 261/2004, (CE) nr. 1107/2006, (CE) nr. 1371/2007, (UE) nr. 1177/2010 şi (UE) nr. 181/2011 şi actele relevante adoptate în temeiul Directivei 2008/57/CE sunt considerate ca fiind în conformitate cu cerinţele corespunzătoare din prezenta directivă. Acolo unde prezenta directivă prevede cerinţe suplimentare faţă de cele prevăzute în regulamentele şi actele respective, cerinţele suplimentare respective se aplică pe deplin.
Art. 6: Libera circulaţie
Statele membre nu împiedică punerea la dispoziţie pe piaţă, pe teritoriul lor, a produselor sau a furnizării de servicii pe teritoriul lor care sunt conforme cu prezenta directivă din motive legate de cerinţele de accesibilitate.
Art. 7: Obligaţii ale producătorilor
(1)Atunci când îşi introduc pe piaţă produsele, producătorii se asigură că acestea au fost proiectate şi fabricate în conformitate cu cerinţele de accesibilitate aplicabile prevăzute în prezenta directivă.
(2)Producătorii întocmesc documentaţia tehnică în conformitate cu anexa IV şi efectuează procedura de evaluare a conformităţii menţionată în anexa respectivă sau dispun efectuarea acestei proceduri.
În cazul în care s-a demonstrat conformitatea unui produs cu cerinţele de accesibilitate aplicabile prin procedura menţionată, producătorii întocmesc o declaraţie de conformitate UE şi aplică marcajul CE.
(3)Producătorii păstrează documentaţia tehnică şi declaraţia de conformitate UE timp de cinci ani după introducerea pe piaţă a produsului.
(4)Producătorii se asigură că există proceduri care garantează conformitatea permanentă cu prezenta directivă a producţiei de serie. Modificările în proiectare sau cele referitoare la caracteristicile produsului şi modificările standardelor armonizate sau ale specificaţiilor tehnice în raport cu care se declară conformitatea unui produs se iau în considerare în mod corespunzător.
(5)Producătorii se asigură de faptul că produsele lor poartă tipul, lotul sau numărul de serie sau alt element de identificare. Dacă mărimea sau natura produsului nu permite acest lucru, producătorii se asigură că informaţia solicitată este prevăzută pe ambalaj sau într-un document care însoţeşte produsul.
(6)Producătorii indică pe produs numele lor, denumirea lor comercială înregistrată sau marca lor înregistrată şi adresa la care pot fi contactaţi sau, dacă acest lucru nu este posibil, pe ambalaj sau într-un document care însoţeşte produsul. Adresa trebuie să indice un singur punct de contact pentru producător. Datele de contact se comunică într-o limbă uşor de înţeles pentru utilizatorii finali şi pentru autorităţile de supraveghere a pieţei.
(7)Producătorii se asigură că produsul este însoţit de instrucţiuni şi informaţii privind siguranţa, într-o limbă uşor de înţeles pentru consumatori şi alţi utilizatori finali, după cum se stabileşte de către statul membru în cauză. Instrucţiunile şi informaţiile, precum şi orice text imprimat pe etichete, trebuie să fie clare, de înţeles şi inteligibile.
(8)Producătorii care consideră sau au motive să creadă că un produs pe care l-au introdus pe piaţă nu este conform cu prezenta directivă iau de îndată măsurile corective necesare pentru a asigura conformitatea respectivului produs sau, după caz, pentru a-l retrage. În plus, în cazul în care produsul nu este conform cu cerinţele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă, producătorii informează imediat în acest sens autorităţile naţionale competente din statele membre în care au pus la dispoziţie pe piaţă produsul, indicând detaliile, în special cu privire la neconformitate şi la eventualele măsuri corective luate. În astfel de cazuri, producătorii păstrează un registru al produselor care nu sunt conforme cu cerinţele de accesibilitate aplicabile şi al plângerilor conexe.
(9)Producătorii, în urma unei cereri motivate din partea unei autorităţi naţionale competente, furnizează acesteia toate informaţiile şi documentaţia necesară pentru a demonstra conformitatea produsului, într-o limbă care poate fi uşor înţeleasă de către autoritatea în cauză. Aceştia cooperează cu autoritatea respectivă, la cererea acesteia, cu privire la orice acţiune întreprinsă pentru eliminarea neconformităţii produselor pe care le-au introdus pe piaţă cu cerinţele de accesibilitate aplicabile a, în special prin asigurarea conformităţii produselor cu cerinţele de accesibilitate aplicabile.
Art. 8: Reprezentanţi autorizaţi
(1)Un producător poate numi printr-un mandat scris un reprezentant autorizat.
Obligaţiile prevăzute la articolul 7 alineatul (1) şi întocmirea documentaţiei tehnice nu sunt incluse în mandatul reprezentantului autorizat.
(2)Reprezentantul autorizat îndeplineşte sarcinile prevăzute în mandatul primit de la producător. Mandatul permite reprezentantului autorizat să îndeplinească cel puţin următoarele:
a)să păstreze la dispoziţia autorităţilor de supraveghere a pieţei, timp de cinci ani, declaraţia de conformitate UE şi documentaţia tehnică;
b)în urma unei cereri motivate din partea unei autorităţi naţionale competente, să furnizeze acestei autorităţi toate informaţiile şi documentaţia necesară pentru a demonstra conformitatea produsului;
c)să coopereze cu autorităţile naţionale competente, la cererea acestora, cu privire la orice acţiune întreprinsă pentru eliminarea neconformităţii produselor care fac obiectul mandatului lor cu cerinţele de accesibilitate aplicabile.
Art. 9: Obligaţiile importatorilor
(1)Importatorii introduc pe piaţă numai produse conforme.
(2)Înainte de introducerea unui produs pe piaţă, importatorii se asigură că procedura de evaluare a conformităţii stabilită în anexa IV a fost efectuată de către producător. Aceştia se asigură că producătorul a întocmit documentaţia tehnică cerută în anexa respectivă, că produsul poartă marcajul CE şi este însoţit de documentele necesare şi că producătorul a respectat cerinţele prevăzute la articolul 7 alineatele (5) şi (6).
(3)În cazul în care un importator consideră sau are motive să creadă că un produs nu este conform cu cerinţele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă, acesta nu introduce produsul pe piaţă până când acesta nu devine conform. În plus, în cazul în care produsul nu este conform cu cerinţele de accesibilitate aplicabile, importatorul informează producătorul şi autorităţile de supraveghere a pieţei în acest sens.
(4)Importatorii indică pe produs numele lor, denumirea lor comercială înregistrată sau marca lor înregistrată şi adresa la care pot fi contactaţi sau, dacă acest lucru nu este posibil, pe ambalaj sau într-un document care însoţeşte produsul. Datele de contact se comunică într-o limbă uşor de înţeles pentru utilizatorii finali şi pentru autorităţile de supraveghere a pieţei.
(5)Producătorii se asigură că produsul este însoţit de instrucţiuni şi informaţii privind siguranţa, într-o limbă uşor de înţeles pentru consumatori şi alţi utilizatori finali, după cum se stabileşte de către statul membru în cauză.
(6)Distribuitorii se asigură că, atât timp cât un produs constituie responsabilitatea lor, condiţiile de depozitare sau de transport nu periclitează conformitatea sa cu cerinţele de accesibilitate aplicabile.
(7)Importatorii păstrează o copie a declaraţiei de conformitate UE la dispoziţia autorităţilor de supraveghere a pieţei pentru o perioadă de cinci ani şi se asigură că documentaţia tehnică poate fi pusă la dispoziţia acestor autorităţi, la cerere.
(8)Importatorii care consideră sau au motive să creadă că un produs pe care l-au introdus pe piaţă nu este conform cu prezenta directivă iau de îndată măsurile corective necesare pentru a asigura conformitatea respectivului produs sau, după caz, pentru a-l retrage. În plus, în cazul în care produsul nu este conform cu cerinţele de accesibilitate aplicabile, importatorii informează imediat în acest sens autorităţile naţionale competente din statele membre în care au pus la dispoziţie pe piaţă produsul, indicând detaliile, în special cu privire la neconformitate şi la eventualele măsuri corective luate. În astfel de cazuri, producătorii păstrează un registru al produselor care nu sunt conforme cu cerinţele de accesibilitate aplicabile şi al plângerilor conexe.
(9)Importatorii, în urma unei cereri motivate din partea unei autorităţi naţionale competente, furnizează acesteia toate informaţiile şi documentaţia necesară pentru a demonstra conformitatea unui produs, într-o limbă care poate fi uşor înţeleasă de către autoritatea în cauză. Aceştia cooperează cu autoritatea respectivă, la cererea acesteia, cu privire la orice acţiune întreprinsă pentru eliminarea neconformităţii produselor pe care le-au introdus pe piaţă cu cerinţele de accesibilitate aplicabile.
Art. 10: Obligaţiile distribuitorilor
(1)În cazul în care pun la dispoziţie un produs pe piaţă, distribuitorii acţionează cu grija cuvenită privind cerinţele prevăzute în prezenta directivă.
(2)Înainte de a pune la dispoziţie un produs pe piaţă, distribuitorii verifică dacă produsul poartă marcajul CE, dacă acesta este însoţit de documentele prevăzute şi de instrucţiuni şi informaţii privind siguranţa într-o limbă uşor de înţeles de către consumatori şi alţi utilizatori finali din statul membru în care produsul este pus la dispoziţie pe piaţă şi dacă producătorul şi importatorul au respectat cerinţele prevăzute la articolul 7 alineatele (5) şi (6) şi respectiv la articolul 9 alineatul (4).
(3)În cazul în care un distribuitor consideră sau are motive să creadă că un produs nu este în conformitate cu cerinţele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă, acesta nu pune la dispoziţie produsul pe piaţă până când acesta nu devine conform. În plus, în cazul în care produsul nu este conform cu cerinţele de accesibilitate aplicabile, distribuitorul informează producătorul sau importatorul şi autorităţile de supraveghere a pieţei în acest sens.
(4)Distribuitorii se asigură că, atât timp cât un produs constituie responsabilitatea lor, condiţiile de depozitare sau de transport nu periclitează conformitatea sa cu cerinţele de accesibilitate aplicabile.
(5)Distribuitorii care consideră sau au motive să creadă că un produs pe care l-au pus la dispoziţie pe piaţă nu este conform cu prezenta directivă se asigură că sunt luate de îndată măsurile corective necesare pentru a aduce respectivul produs în conformitate sau, după caz, pentru a-l retrage. În plus, în cazul în care produsul nu este conform cu cerinţele de accesibilitate aplicabile, distribuitorii informează imediat în acest sens autorităţile naţionale competente din statele membre în care au pus la dispoziţie produsul, indicând detaliile, în special cu privire la neconformitate şi la eventualele măsuri corective luate.
(6)Distribuitorii, în urma unei cereri motivate din partea unei autorităţi naţionale competente, furnizează acesteia toate informaţiile şi documentaţia necesară pentru a demonstra conformitatea produsului. Aceştia cooperează cu autoritatea respectivă, la cererea acesteia, cu privire la orice acţiune întreprinsă pentru eliminarea neconformităţii produselor pe care le-au pus la dispoziţie pe piaţă cu cerinţele de accesibilitate aplicabile a.
Art. 11: Situaţiile în care obligaţiile producătorilor se aplică importatorilor şi distribuitorilor
Un importator sau un distribuitor este considerat producător în sensul prezentei directive şi este supus obligaţiilor ce revin producătorului în temeiul articolului 7 atunci când introduce pe piaţă un produs sub numele său sau marca sa ori modifică un produs deja introdus pe piaţă într-o manieră care poate afecta conformitatea cu cerinţele prevăzute în prezenta directivă.
Art. 12: Identificarea operatorilor economici care lucrează cu produse
(1)Operatorii economici menţionaţi la articolele 7-10 transmit, la cerere, către autorităţile de supraveghere a pieţei datele de identificare ale:
a)oricărui alt operator economic care le-a furnizat un produs;
b)oricărui alt operator economic căruia i-au furnizat un produs.
(2)Operatorii economici menţionaţi la articolele 7-10 sunt în măsură să prezinte informaţiile menţionate la alineatul (1) din prezentul articol timp de cinci ani după ce le-a fost furnizat produsul şi timp de cinci ani după ce au furnizat produsul.
(3)Se conferă Comisiei competenţa de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 26, pentru modificarea prezentei directive cu scopul de a schimba perioada menţionată la alineatul (2) din prezentul articol pentru anumite produse. Perioada respectivă modificată este mai mare de cinci ani şi este proporţională cu durata de viaţă economică utilă a produsului în cauză.
Art. 13: Obligaţiile furnizorilor de servicii
(1)Furnizorii de servicii se asigură că proiectează şi furnizează servicii în conformitate cu cerinţele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă.
(2)Furnizorii de servicii pregătesc informaţiile necesare în conformitate cu anexa V şi explică modul în care serviciile îndeplinesc cerinţele de accesibilitate aplicabile. Informaţiile sunt puse la dispoziţia publicului în formă scrisă şi orală, inclusiv într-un mod accesibil pentru persoanele cu dizabilităţi. Furnizorii de servicii păstrează informaţiile atât timp cât serviciul este disponibil.
(3)Fără a aduce atingere articolului 32, furnizorii de servicii se asigură că sunt instituite proceduri prin care furnizarea de servicii să rămână în conformitate cu cerinţele de accesibilitate aplicabile. Modificările caracteristicilor furnizării serviciului, modificările cerinţelor de accesibilitate aplicabile şi modificările standardelor armonizate sau ale specificaţiilor tehnice în raport cu care se declară că un serviciu îndeplineşte cerinţele de accesibilitate. sunt luate în considerare în mod corespunzător de către furnizorii de servicii.
(4)În caz de neconformitate, furnizorii de servicii iau măsurile corective necesare pentru a asigura conformitatea serviciului cu cerinţele de accesibilitate aplicabile. În plus, în cazul în care serviciul nu este în conformitate cu cerinţele de accesibilitate aplicabile, furnizorii de servicii informează imediat în acest sens autorităţile naţionale competente din statele membre în care este furnizat serviciul, oferind informaţii în special cu privire la neconformitate şi la eventualele măsuri corective luate.
(5)În urma unei cereri motivate din partea unei autorităţi competente, furnizorii de servicii îi furnizează acesteia toate informaţiile necesare pentru a demonstra conformitatea serviciului cu cerinţele de accesibilitate aplicabile. Aceştia cooperează cu autoritatea respectivă, la cererea acesteia, cu privire la orice acţiune întreprinsă pentru a asigura conformitatea serviciului cu respectivele cerinţe
Art. 14: Modificare fundamentală şi sarcină disproporţionată
(1)Cerinţele de accesibilitate menţionate la articolul 4 se aplică numai în măsura în care asigurarea conformităţii:
a)nu presupune o modificare semnificativă a unui produs sau serviciu care duce la modificarea fundamentală naturii de bază a acestuia; şi
b)nu duce la impunerea unei sarcini disproporţionate asupra operatorilor economici în cauză.
(2)Operatorii economici efectuează o evaluare pentru a estima dacă conformitatea cu cerinţele de accesibilitate menţionate la articolul 4 ar introduce o modificare fundamentală sau, pe baza criteriilor relevante stabilite în anexa VI, ar impune o sarcină disproporţionată, astfel cum se prevede la alineatul (1) din prezentul articol.
(3)Operatorii economici documentează evaluarea menţionată la alineatul (2). Operatorii economici păstrează toate rezultatele relevante pentru o perioadă de cinci ani care se calculează de la ultima punere la dispoziţie pe piaţă a unui produs sau de la ultima furnizare a unui serviciu, după caz. La cererea autorităţilor de supraveghere a pieţei sau a autorităţilor responsabile de verificarea conformităţii serviciilor, după caz" operatorii economici pun la dispoziţia autorităţilor o copie a evaluării menţionate la alineatul (2).
(4)Prin derogare de la alineatul (3), microîntreprinderile care lucrează cu produse sunt scutite de obligaţia de a-şi documenta evaluarea. Cu toate acestea, dacă o autoritate de supraveghere a pieţei solicită acest lucru, microîntreprinderile care lucrează cu produse şi care au ales să se prevaleze de alineatul (1) furnizează autorităţii datele relevante pentru evaluarea menţionată la alineatul (2).
(5)Furnizorii de servicii care se prevalează de alineatul (1) litera (b) îşi reînnoiesc evaluarea sarcinii disproporţionate cu privire la fiecare categorie sau tip de serviciu:
a)atunci când serviciul oferit este modificat; sau
b)la solicitarea autorităţilor responsabile de verificarea conformităţii serviciilor; şi
c)în orice caz, cel puţin o dată la cinci ani.
(6)În cazul în care operatorii economici beneficiază de finanţare din alte surse decât resursele proprii ale operatorului economic, indiferent dacă acestea sunt publice sau private, furnizată în vederea îmbunătăţirii accesibilităţii, ei nu se pot prevala de alineatul (1) litera (b).
(7)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 26 pentru a completa anexa VI prin detalierea criteriilor relevante care trebuie să fie luate în considerare de către operatorul economic pentru evaluarea menţionată la alineatul (2) din prezentul articol. Atunci când detaliază criteriile respective, Comisia nu ţine seama doar de potenţialele beneficii pentru persoanele cu dizabilităţi, ci şi de cele pentru persoanele cu limitări funcţionale.
După caz, Comisia adoptă primul act delegat de acest fel până la 28 iunie 2020. Actul respectiv începe să se aplice, cel mai devreme, la 28 iunie 2025.
(8)În cazul în care operatorii economici se prevalează de alineatul (1) pentru un anumit produs sau serviciu, aceştia trimit informaţii în acest sens către autorităţile competente de supraveghere a pieţei sau către autorităţile responsabile de verificarea conformităţii serviciilor din statul membru în care este introdus pe piaţă produsul respectiv sau este furnizat serviciul respectiv.
Primul paragraf nu se aplică microîntreprinderilor.
Art. 15: Prezumţia de conformitate
(1)Produsele şi serviciile care sunt în conformitate cu standardele armonizate sau cu părţi ale acestora, ale căror referinţe au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, sunt presupuse a fi în conformitate cu cerinţele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă în măsura în care standardele respective sau părţile acestora acoperă cerinţele în cauză.
(2)Comisia solicită, în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012, uneia sau mai multor organizaţii de standardizare europene să elaboreze proiecte de standarde armonizate pentru cerinţele de accesibilitate ale produselor prevăzute în anexa I. Comisia transmite comitetului relevant prima solicitare de proiect de acest fel până la 28 iunie 2021.
(3)Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care să stabilească specificaţiile tehnice ce întrunesc cerinţele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă atunci când sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)nu este publicată nicio trimitere la standardele armonizate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1025/2012; şi
b)fie:
(i)Comisia a solicitat uneia sau mai multor organizaţii de standardizare europene să elaboreze un proiect de standard armonizat şi există întârzieri nejustificate în procedura de standardizare sau solicitarea nu a fost acceptată de nicio organizaţie de standardizare europeană; fie
(ii)Comisia poate demonstra că o specificaţie tehnică respectă cerinţele stabilite în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1025/2012, cu excepţia cerinţei ca specificaţiile tehnice să fi fost elaborate de o organizaţie fără scop lucrativ.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 27 alineatul (2).
(4)Produsele şi serviciile care sunt conforme cu specificaţiile tehnice sau cu părţi ale acestora sunt presupuse a fi conforme cu cerinţele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă în măsura în care specificaţiile tehnice respective sau părţile acestora acoperă cerinţele în cauză.
Art. 16: Declaraţia de conformitate UE a produselor
(1)Declaraţia de conformitate UE atestă faptul că îndeplinirea cerinţelor de accesibilitate aplicabile a fost demonstrată. În cazul în care, ca excepţie, a fost aplicat articolul 14, declaraţia de conformitate UE stipulează cerinţele de accesibilitate care fac obiectul acestei excepţii.
(2)Declaraţia de conformitate UE este stabilită conform modelului prevăzut în anexa III la Decizia nr. 768/2008/CE. Aceasta conţine elementele stipulate în anexa IV la prezenta directivă şi este actualizată constant. Prin cerinţele privind documentaţia tehnică se evită impunerea unei sarcini inutile asupra microîntreprinderilor şi a IMM-urilor. Declaraţia se traduce în limba sau limbile cerute de statul membru în care este introdus sau pus la dispoziţie produsul pe piaţă.
(3)În cazul în care un produs intră sub incidenţa mai multor acte ale Uniunii prin care se solicită o declaraţie de conformitate UE, se întocmeşte o singură declaraţie de conformitate UE în temeiul tuturor acestor acte ale Uniunii. Declaraţia respectivă menţionează actele în cauză, inclusiv referinţele de publicare.
(4)Prin întocmirea declaraţiei de conformitate UE, producătorul îşi asumă responsabilitatea pentru conformitatea produsului cu cerinţele prevăzute în prezenta directivă.
Art. 17: Principii generale ale marcajului CE pentru produse
Marcajul CE face obiectul principiilor generale prevăzute la articolul 30 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008.
Art. 18: Norme şi condiţii pentru aplicarea marcajului CE
(1)Marcajul CE se aplică în mod vizibil, lizibil şi indelebil pe produs sau pe plăcuţa cu date a produsului. Dacă acest lucru nu este posibil sau nu se justifică dată fiind natura produsului, marcajul se aplică pe ambalaj şi pe documentele însoţitoare.
(2)Marcajul CE se aplică înainte ca produsul să fie introdus pe piaţă.
(3)Statele membre se bazează pe mecanismele existente pentru a asigura aplicarea corectă a regimului aplicabil marcajului CE şi iau măsurile corespunzătoare în cazul utilizării inadecvate a respectivului marcaj.
Art. 19: Supravegherea pe piaţă a produselor
(1)Articolul 15 alineatul (3), articolele 16-19, articolul 21, articolele 23-28 şi articolul 29 alineatele (2) şi (3) din Regulamentul (CE) nr. 765/2008 se aplică produselor.
(2)Când efectuează supravegherea pe piaţă a produselor, autorităţile de supraveghere a pieţei competente, atunci când operatorul economic a invocat articolul 14 din prezenta directivă:
a)verifică dacă evaluarea menţionată la articolul 14 fost efectuată de către operatorul economic;
b)examinează această evaluare şi rezultatele sale, inclusiv în ceea ce priveşte utilizarea corectă a criteriilor prevăzute în anexa VI; şi
c)verifică conformitatea cu cerinţele de accesibilitate aplicabile.
(3)Statele membre se asigură că informaţiile deţinute de autorităţile de supraveghere a pieţei în ceea ce priveşte conformitatea operatorilor economici cu cerinţele de accesibilitate aplicabile prevăzute în prezenta directivă şi evaluarea prevăzută la articolul 14 sunt puse la dispoziţia consumatorilor, la cererea acestora şi într-un format accesibil, cu excepţia situaţiei în care aceste informaţii nu pot fi furnizate din motive de confidenţialitate, astfel cum se prevede la articolul 19 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 765/2008.
Art. 20: Procedura la nivel naţional în ceea ce priveşte produsele care nu sunt conforme cu cerinţele de accesibilitate aplicabile
(1)În cazul în care autorităţile de supraveghere a pieţei dintr-un stat membru au motive suficiente să considere că un produs care face obiectul prezentei directive nu este conform cu cerinţele de accesibilitate aplicabile, acestea realizează o evaluare cu privire la produsul în cauză, acoperind toate cerinţele prevăzute în prezenta directivă. Operatorii economici relevanţi cooperează pe deplin în acest scop cu autorităţile de supraveghere a pieţei.
În cazul în care, pe parcursul evaluării menţionate la primul paragraf, autorităţile de supraveghere a pieţei constată că produsul nu este conform cu cerinţele prevăzute în prezenta directivă, acestea solicită de îndată operatorului economic relevant să întreprindă toate acţiunile corective adecvate pentru a aduce produsul în conformitate cu cerinţele respective în decursul unei perioade rezonabile, proporţionale cu natura neconformităţii, după cum stabilesc acestea.
Autorităţile de supraveghere a pieţei solicită operatorului economic relevant să retragă produsul de pe piaţă în decursul unei perioade suplimentare rezonabile, doar în cazul în care operatorul respectiv nu a întreprins acţiunile corective adecvate în decursul perioadei menţionate la al doilea paragraf.
- Articolul 21 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008 se aplică măsurilor menţionate la al doilea şi al treilea paragraf din prezentul alineat.
(2)În cazul în care autorităţile de supraveghere a pieţei consideră că neconformitatea nu se limitează la teritoriul lor naţional, ele informează Comisia şi celelalte state membre cu privire la rezultatele evaluării şi la acţiunile pe care le-au solicitat din partea operatorului economic.
(3)Operatorul economic se asigură că sunt întreprinse toate măsurile corective adecvate pentru toate produsele vizate pe care acesta le-a pus la dispoziţie pe piaţă în cadrul Uniunii.
(4)În cazul în care operatorul economic relevant nu întreprinde măsurile corective adecvate în termenul menţionat la alineatul (1) al treilea paragraf, autorităţile de supraveghere a pieţei iau toate măsurile provizorii corespunzătoare pentru a interzice ori a restrânge punerea la dispoziţie a produsului pe pieţele lor naţionale sau pentru a retrage produsul de pe piaţă.
Autorităţile de supraveghere a pieţei informează de îndată Comisia şi celelalte state membre cu privire la măsurile respective.
(5)Informaţiile menţionate la alineatul (4) al doilea paragraf includ toate detaliile disponibile, în special datele necesare pentru identificarea produsului neconform, originea produsului, natura neconformităţii invocate şi cerinţele de accesibilitate cu care produsul nu este conform, natura şi durata măsurilor naţionale adoptate, precum şi argumentele prezentate de operatorul economic relevant. Autorităţile de supraveghere a pieţei indică, în special, dacă neconformitatea se datorează:
a)fie neconformităţii produsului cu cerinţele de accesibilitate aplicabile;
b)fie deficienţelor existente în ceea ce priveşte standardele armonizate sau specificaţiile tehnice menţionate la articolul 15, care conferă o prezumţie de conformitate.
(6)Statele membre, altele decât statul membru care a iniţiat procedura în temeiul prezentului articol, informează imediat Comisia şi celelalte state membre cu privire la eventualele măsuri adoptate şi la eventualele informaţiile suplimentare referitoare la neconformitatea produsului în cauză aflate la dispoziţia lor şi, în caz de dezacord cu măsura naţională notificată, cu privire la obiecţiile lor.
(7)În cazul în care, în termen de trei luni de la primirea informaţiilor menţionate la alineatul (4) al doilea paragraf, niciun stat membru şi nici Comisia nu ridică vreo obiecţie cu privire la o măsură provizorie luată de un stat membru, măsura respectivă este considerată justificată.
(8)Statele membre se asigură că se iau măsurile restrictive corespunzătoare în legătură cu produsul în cauză, cum ar fi retragerea fără întârziere a produsului de pe pieţele lor.
Art. 21: Procedura de salvgardare la nivelul Uniunii
(1)În cazul în care, la finalizarea procedurii prevăzute la articolul 20 alineatele (3) şi (4), se ridică obiecţii la adresa unei măsuri luate de un stat membru sau în cazul în care Comisia are dovezi rezonabile că o măsură naţională contravine dreptului Uniunii, Comisia iniţiază de îndată consultări cu statele membre şi cu operatorul (operatorii) economic(i) în cauză şi evaluează măsura naţională. Pe baza rezultatelor evaluării respective, Comisia decide dacă măsura naţională este justificată sau nu.
Comisia adresează decizia sa tuturor statelor membre şi o comunică imediat acestora şi operatorului (operatorilor) economic(i) relevant (relevanţi).
(2)În cazul în care măsura naţională menţionată la alineatul (1) este considerată justificată, toate statele membre iau măsurile necesare pentru a garanta că produsul neconform este retras de pe pieţele lor şi informează Comisia în consecinţă. În cazul în care măsura naţională este considerată nejustificată, statul membru în cauză retrage măsura.
(3)Atunci când măsura naţională menţionată la alineatul (1) din prezentul articol este considerată justificată şi neconformitatea produsului este atribuită unor deficienţe în ceea ce priveşte standardele armonizate menţionate la articolul 20 alineatul (5) litera (b), Comisia aplică procedura prevăzută la articolul 11 din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012.
(4)În cazul în care măsura naţională menţionată la alineatul (1) din prezentul articol este considerată justificată, iar neconformitatea produsului este atribuită unor deficienţe în ceea ce priveşte specificaţiile tehnice menţionate la articolul 20 alineatul (5) litera (b), Comisia adoptă, fără întârziere, acte de punere în aplicare care modifică sau abrogă specificaţia tehnică în cauză. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 27 alineatul (2).
Art. 22: Neconformitatea formală
(1)Fără a se aduce atingere articolului 20, în cazul în care un stat membru constată una dintre situaţiile următoare, solicită operatorului economic relevant să pună capăt neconformităţii în cauză:
a)marcajul CE a fost aplicat cu încălcarea articolului 30 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008 sau a articolului 18 din prezenta directivă;
b)marcajul CE nu a fost aplicat;
c)declaraţia de conformitate UE nu a fost întocmită;
d)declaraţia de conformitate UE nu a fost întocmită corect;
e)documentaţia tehnică nu este disponibilă sau este incompletă;
f)informaţiile menţionate la articolul 7 alineatul (6) sau la articolul 9 alineatul (4) lipsesc, sunt false sau sunt incomplete;
g)nu sunt îndeplinite oricare alte cerinţe administrative prevăzute la articolul 7 sau la articolul 9.
(2)În cazul în care neconformitatea menţionată la alineatul (1) se menţine, statul membru în cauză ia toate măsurile corespunzătoare pentru a restricţiona sau a interzice punerea la dispoziţie pe piaţă a produsului sau pentru a se asigura că acesta este retras de pe piaţă.
Art. 23: Conformitatea serviciilor
(1)Statele membre stabilesc, pun în aplicare şi actualizează periodic proceduri adecvate pentru:
a)a controla conformitatea serviciilor cu cerinţele prevăzute în prezenta directivă, inclusiv evaluarea menţionată la articolul 14, pentru care articolul 19 alineatul (2) se aplică mutatis mutandis;
b)a monitoriza plângerile sau rapoartele privind aspecte legate de neconformitatea serviciilor cu cerinţele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă;
c)a verifica dacă operatorul economic a luat măsurile corective necesare.
(2)Statele membre desemnează autorităţile responsabile de punerea în aplicare a procedurilor menţionate la alineatul (1) în ceea ce priveşte conformitatea serviciilor.
Statele membre se asigură că publicul este informat cu privire la existenţa, responsabilităţile, identitatea, activitatea şi deciziile autorităţilor menţionate la primul paragraf. Autorităţile respective furnizează respectivele informaţii la cerere şi în formate accesibile.
Art. 24: Accesibilitatea reglementată în alte acte ale Uniunii
(1)În ceea ce priveşte produsele şi serviciile menţionate la articolul 2 din prezenta directivă, cerinţele de accesibilitate prevăzute în anexa I la aceasta constituie cerinţe de accesibilitate obligatorii în sensul articolului 42 alineatul (1) din Directiva 2014/24/UE şi al articolului 60 alineatul (1) din Directiva 2014/25/UE.
(2)Orice produs sau serviciu, ale cărui caracteristici, elemente sau funcţii sunt conforme cu cerinţele de accesibilitate prevăzute în anexa I la prezenta directivă în conformitate cu secţiunea VI din anexa respectivă sunt considerate a îndeplini obligaţiile relevante prevăzute în acte ale Uniunii, altele decât prezenta directivă, în ceea ce priveşte accesibilitatea, pentru respectivele caracteristici, elemente şi funcţii, cu excepţia cazului în care actele respective conţin dispoziţii contrare.
Art. 25: Standarde armonizate şi specificaţii tehnice pentru alte acte ale Uniunii
Conformitatea cu standardele armonizate şi specificaţiile tehnice sau cu părţi ale acestora care sunt adoptate în conformitate cu articolul 15 oferă prezumţia conformităţii cu articolul 24, în măsura în care standardele şi specificaţiile tehnice respective sau părţi ale acestora îndeplinesc cerinţele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă.
Art. 26: Exercitarea delegării de competenţe
(1)Competenţa de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condiţiile prevăzute la prezentul articol.
(2)Competenţa de a adopta acte delegate menţionată la articolul 4 alineatul (9) se conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată de la 27 iunie 2019.
Competenţa de a adopta acte delegate menţionată la articolul 12 alineatul (3) şi la articolul 14 alineatul (7) se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la 27 iunie 2019. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competenţe cu cel puţin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competenţe se prelungeşte tacit cu perioade de timp identice, cu excepţia cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cu cel puţin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.
(3)Delegarea de competenţe menţionată la articolul 4 alineatul (9), la articolul 12 alineatul (3) şi la articolul 14 alineatul (7) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competenţe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menţionată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.
(4)Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experţii desemnaţi de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituţional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.
(5)De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European şi Consiliului.
(6)Un act delegat adoptat în temeiul articolului 4 alineatul (9), al articolului 12 alineatul (3) sau al articolului 14 alineatul (7) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European şi nici Consiliul nu au formulat obiecţiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European şi Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European şi Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecţiuni. Respectivul termen se prelungeşte cu două luni la iniţiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
Art. 27: Procedura comitetului
(1)Comisia este asistată de un comitet. Comitetul respectiv este un comitet în înţelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.
(2)În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
Art. 28: Grupul de lucru
Comisia înfiinţează un grup de lucru compus din reprezentanţi ai autorităţilor de supraveghere a pieţei, ai autorităţilor responsabile de verificarea conformităţii serviciilor şi ai părţilor interesate relevante, inclusiv reprezentanţi ai organizaţiilor persoanelor cu dizabilităţi.
Grupul de lucru:
(a)facilitează schimbul de informaţii şi de bune practici între autorităţi şi părţile interesate relevante;
(b)stimulează cooperarea între autorităţi şi părţile interesate relevante cu privire la chestiunile legate de punerea în aplicare a prezentei directive, în vederea îmbunătăţirii coerenţei în aplicarea cerinţelor de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă şi pentru a monitoriza îndeaproape punerea în aplicare a articolului 14; şi
(c)oferă consiliere, în special Comisiei, mai ales cu privire la punerea în aplicare a articolelor 4 şi 14.
Art. 29: Asigurarea respectării normelor
(1)Statele membre se asigură că există mijloace adecvate şi eficace pentru a asigura conformitatea cu garanta respectarea prezentei directive.
(2)Mijloacele menţionate la alineatul (1) cuprind:
a)dispoziţii în baza cărora un consumator poate sesiza instanţele sau organismele administrative competente în temeiul dreptului intern, pentru a garanta respectarea dispoziţiilor naţionale de transpunere a prezentei directive;
b)dispoziţii în baza cărora organismele publice sau asociaţiile, organizaţiile sau alte entităţi juridice private care au un interes legitim în a se asigura că prezenta directivă este respectată pot iniţia, în temeiul dreptului intern, în faţa instanţelor sau a organismelor administrative competente, fie în numele, fie în sprijinul reclamantului, cu acordul acestuia, orice procedură judiciară sau administrativă prevăzută pentru asigurarea respectării obligaţiilor care decurg din prezenta directivă.
(3)Prezentul articol nu se aplică procedurilor de achiziţii care sunt reglementate de Directiva 2014/24/UE sau de Directiva 2014/25/UE.
Art. 30: Sancţiuni
(1)Statele membre stabilesc norme privind sancţiunile aplicabile încălcărilor dispoziţiilor naţionale adoptate în temeiul prezentei directive şi iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că sancţiunile sunt aplicate.
(2)Aceste sancţiuni trebuie să fie eficace, proporţionale şi cu efect de descurajare. Sancţiunile respective sunt, de asemenea, însoţite de măsuri eficace de remediere în caz de neconformitate a operatorului economic.
(3)Statele membre informează fără întârziere Comisia despre sancţiunile şi măsurile respective, precum şi, în cel mai scurt termen, despre orice modificare ulterioară care le afectează.
(4)Sancţiunile ţin cont de gradul de neconformitate, inclusiv de gravitatea acesteia, şi de numărul de unităţi de produse sau de servicii neconforme, precum şi de numărul de persoane afectate.
(5)Prezentul articol nu se aplică procedurilor de achiziţii care sunt reglementate de Directiva 2014/24/UE sau de Directiva 2014/25/UE.
Art. 31: Transpunere
(1)Statele membre adoptă şi publică actele cu putere de lege şi actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 28 iunie 2022. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul actelor respective.
(2)Statele membre aplică actele respective începând cu 28 iunie 2025.
(3)Prin derogare de la alineatul (2) din prezentul articol, statele membre pot decide să aplice măsurile privind obligaţiile prevăzute la articolul 4 alineatul (8) cel târziu de la 28 iunie 2027.
(4)Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele conţin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoţite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a unei astfel de trimiteri.
(5)Statele membre comunică Comisiei textul principalelor acte de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
(6)Statele membre care utilizează posibilitatea prevăzută la articolul 4 alineatul (4) comunică Comisiei textul principalelor acte de drept intern pe care le adoptă în acest scop şi informează Comisia cu privire la progresele realizate în punerea în aplicare a acestora.
Art. 32: Măsuri tranzitorii
(1)Fără a aduce atingere alineatului (2) din prezentul articol, statele membre prevăd o perioadă de tranziţie care se încheie la 28 iunie 2030, în care furnizorii de servicii pot continua să îşi furnizeze serviciile, utilizând produsele pe care le-au folosit în mod legal pentru a furniza servicii similare înainte de această dată.
Contractele de furnizare de servicii convenite înainte de 28 iunie 2025 rămân valabile fără modificări până la expirare, dar nu mai mult de cinci ani de la respectiva dată.
(2)Statele membre pot să prevadă că terminalele pentru autoservire utilizate în mod legal de către furnizorii de servicii pentru furnizarea de servicii înainte de 28 iunie 2025 pot să fie utilizate în continuare pentru furnizarea de servicii similare până la sfârşitul duratei lor de viaţă economică utilă, dar nu mai mult de 20 de ani după intrarea lor în uz.
Art. 33: Raportarea şi reexaminarea
(1)Până la 28 iunie 2030 şi ulterior la fiecare cinci ani, Comisia transmite Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic şi Social European şi Comitetului Regiunilor un raport privind aplicarea prezentei directive.
(2)Ţinând cont de evoluţiile sociale, economice şi tehnologice, rapoartele abordează, printre altele, evoluţia accesibilităţii produselor şi a serviciilor, posibilul blocaj tehnologic şi eventualele bariere din calea inovării, precum şi impactul prezentei directive asupra operatorilor economici şi asupra persoanelor cu dizabilităţi. Rapoartele evaluează, de asemenea, dacă aplicarea articolului 4 alineatul (4) a contribuit la apropierea cerinţelor divergente de accesibilitate pentru mediul construit al serviciilor de transport de pasageri, al serviciilor bancare destinate consumatorilor şi al centrelor de servicii pentru clienţi ale magazinelor furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice, acolo unde este posibil, pentru a permite alinierea progresivă a cerinţelor de accesibilitate stabilite în anexa III.
De asemenea, rapoartele evaluează dacă aplicarea prezentei directive, în special a dispoziţiilor voluntare, a contribuit la apropierea cerinţelor de accesibilitate pentru mediul construit reprezentând lucrări care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2014/23/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (35), al Directivei 2014/24/UE sau al Directivei 2014/25/UE.
(35)Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune (JO L 94, 28.3.2014, p. 1).
Rapoartele abordează, de asemenea, efectele asupra funcţionării pieţei interne ale aplicării articolul 14 din prezenta directivă, inclusiv, după caz, pe baza informaţiilor primite în conformitate cu articolul 14 alineatul (8), precum şi ale scutirilor acordate microîntreprinderilor. Rapoartele conchid dacă prezenta directivă şi-a atins obiectivele şi dacă ar fi oportun să se includă noi produse şi servicii, sau să se excludă anumite produse sau servicii din domeniul de aplicare al prezentei directive, şi identifică, acolo unde este posibil, oportunităţi de reducere a sarcinii administrative, în vederea unei eventuale revizuiri a prezentei directive.
Dacă este necesar, Comisia propune măsuri corespunzătoare, care ar putea include măsuri legislative.
(3)Statele membre comunică în timp util Comisiei toate informaţiile necesare pentru întocmirea de către Comisie a unor astfel de rapoarte.
(4)Rapoartele Comisiei ţin cont de punctele de vedere ale actorilor economici şi ale organizaţiilor neguvernamentale relevante, inclusiv ale organizaţiilor care reprezintă persoanele cu dizabilităţi.
Art. 34
Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Art. 35
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
-****-
Adoptată la Strasbourg, 17 aprilie 2019.

Pentru Parlamentul European

Preşedintele

A. TAJANI

Pentru Consiliu

Preşedintele

G. CIAMBA

ANEXA I:CERINŢE DE ACCESIBILITATE PENTRU PRODUSE ŞI SERVICII
Secţiunea I:Cerinţe de accesibilitate generale privind toate produsele care intră sub incidenţa prezentei directive în conformitate cu articolul 2 alineatul (1)
Produsele trebuie să fie proiectate şi fabricate astfel încât să se maximizeze utilizarea previzibilă a acestora de către persoanele cu dizabilităţi şi sunt însoţite de informaţii accesibile privind funcţionarea lor şi caracteristicile lor de accesibilitate, acolo unde este posibil pe produs sau în interiorul acestuia.
1.Cerinţe privind furnizarea de informaţii:
(a)informaţiile privind utilizarea produsului, furnizate chiar pe produs (etichetare, instrucţiuni şi mesaje de avertizare) sunt:
(i)puse la dispoziţie prin intermediul mai multor canale senzoriale;
(ii)prezentate într-un mod uşor de înţeles;
(iii)prezentate utilizatorilor în moduri pe care le pot percepe;
(iv)prezentate cu ajutorul unor caractere de dimensiuni şi tipuri adecvate, ţinând cont de condiţiile de utilizare previzibile şi folosind un contrast suficient, precum şi o spaţiere ajustabilă între litere, rânduri şi paragrafe;
(b)instrucţiunile de utilizare a unui produs, atunci când nu sunt furnizate chiar pe produs, ci puse la dispoziţie prin utilizarea produsului sau prin alte mijloace, cum ar fi un site web, inclusiv funcţiile de accesibilitate ale produsului, activarea acestora şi interoperabilitatea acestora cu soluţii de asistenţă se pun la dispoziţia publicului în momentul în care produsul este introdus pe piaţă şi:
(i)sunt puse la dispoziţie prin intermediul mai multor canale senzoriale;
(ii)sunt prezentate într-un mod uşor de înţeles;
(iii)sunt prezentate utilizatorilor în moduri pe care aceştia le pot percepe;
(iv)sunt prezentate cu ajutorul unor caractere de dimensiuni şi tipuri adecvate, ţinând cont de condiţiile de utilizare previzibile şi folosind un contrast suficient, precum şi o spaţiere ajustabilă între litere, rânduri şi paragrafe;
(v)în ceea ce priveşte conţinutul, sunt puse la dispoziţie în formate de text care să permită generarea altor formate de asistenţă, putând fi prezentate în diferite moduri şi prin intermediul mai multor canale senzoriale;
(vi)sunt însoţite de o prezentare alternativă a oricărui conţinut de tip non-text;
(vii)includ o descriere a interfeţei pentru utilizatori a produsului (manipulare, comandă şi feedback, intrare şi ieşire de date), care este furnizată în conformitate cu punctul 2; descrierea indică, pentru fiecare dintre punctele de la punctul 2, dacă produsul prezintă aceste caracteristici;
(viii)includ o descriere a funcţionalităţii produsului care este oferită prin funcţii menite să răspundă nevoilor persoanelor cu dizabilităţi, în conformitate cu punctul 2; descrierea indică, pentru fiecare dintre punctele de la punctul 2, dacă produsul prezintă aceste caracteristici;
(ix)includ o descriere a interfeţei software şi hardware a produsului cu dispozitivele de asistare; descrierea include o listă a dispozitivelor de asistare care au fost testate împreună cu produsul.
2.Proiectarea interfeţei pentru utilizatori şi a funcţionalităţii:
Produsul, inclusiv interfaţa sa pentru utilizatori, conţine caracteristici, elemente şi funcţii care să permită persoanelor cu dizabilităţi accesul la produs şi perceperea, utilizarea, înţelegerea şi controlul acestuia prin asigurarea faptului că:
(a)atunci când produsul este prevăzut cu funcţii de comunicare, inclusiv comunicare interpersonală, utilizare, informare, control şi orientare, acestea sunt accesibile prin intermediul mai multor canale senzoriale; acest lucru include punerea la dispoziţie a unor alternative la elementele vizuale, auditive, vocale şi tactile;
(b)atunci când produsul utilizează vorbirea, acesta oferă alternative la vorbire şi la introducerea vocală de date pentru comunicare, controlul funcţionării şi pentru orientare;
(c)atunci când produsul utilizează elemente vizuale, acesta prevede funcţii flexibile de mărire a imaginii, de reglare a luminozităţii şi contrastului pentru comunicare, informare şi utilizare, precum şi pentru asigurarea interoperabilităţii cu programele şi dispozitivele de asistare pentru navigarea prin interfaţă;
(d)atunci când produsul utilizează culori pentru a transmite informaţii, pentru a indica o acţiune, pentru a solicita un răspuns sau pentru a identifica elemente, acesta oferă o alternativă la culori;
(e)atunci când produsul utilizează semnale sonore, pentru a transmite informaţii, a indica o acţiune, a solicita un răspuns sau pentru a identifica elemente, acesta oferă o alternativă la semnalele sonore;
(f)atunci când produsul foloseşte elemente vizuale, acesta prevede metode flexibile pentru îmbunătăţirea clarităţii vizuale;
(g)atunci când produsul utilizează semnale audio, acesta prevede funcţii de reglare a volumului şi a vitezei de către utilizator, precum şi caracteristici audio amplificate, inclusiv reducerea interferenţei semnalelor audio provenite de la produse din jur şi claritate audio;
(h)atunci când produsul necesită utilizare şi comandă manuale, acesta prevede comenzi secvenţiale şi alte posibilităţi de comandă decât cele bazate pe motricitatea fină, evitând necesitatea unor comenzi simultane pentru manipulare, şi utilizează componente tactile perceptibile;
(i)produsul evită modurile de operare care necesită o rază de acţiune largă sau multă forţă;
(j)produsul evită declanşarea unor crize convulsive determinate de fotosensibilitate;
(k)produsul protejează viaţa privată a utilizatorilor atunci când aceştia folosesc caracteristicile de accesibilitate;
(l)produsul oferă o alternativă la identificarea şi controlul biometrice;
(m)produsul asigură coerenţa funcţionalităţilor şi oferă intervale de timp suficiente şi flexibile pentru interacţiune;
(n)produsul oferă software şi hardware pentru crearea de interfeţe cu tehnologiile de asistare;
(o)produsul este conform cu următoarele cerinţe sectoriale specifice:
(i)terminalele pentru autoservire:
- sunt prevăzute cu tehnologii de sinteză vocală (text-to-speech);
- permit utilizarea de căşti audio personale;
- atunci când este prevăzut un interval de timp pentru răspuns, utilizatorul este avertizat prin intermediul mai multor canale senzoriale;
- oferă posibilitatea de a prelungi intervalul de timp alocat;
- afişează un nivel de contrast adecvat şi, atunci când dispun de taste şi butoane de control, acestea sunt uşor de deosebit la nivel tactil;
- nu necesită ca o caracteristică de accesibilitate să fie activată pentru ca un utilizator care are nevoie de acea caracteristică să o declanşeze;
- atunci când produsul utilizează semnale audio sau perceptibile prin auz, acesta trebuie să fie compatibil cu dispozitivele şi tehnologiile de asistare disponibile la nivelul Uniunii, inclusiv cu tehnologiile auditive, cum ar fi protezele auditive, buclele auditive, implanturile cohleare şi dispozitivele de asistare pentru ascultare;
(ii)e-readerele sunt prevăzute cu tehnologii de sinteză vocală (text-to-speech);
(iii)echipamentele terminale destinate consumatorilor dotate cu capacităţi informatice interactive utilizate pentru furnizarea de servicii de comunicaţii electronice:
- atunci când dispun de o funcţie de comunicare prin text pe lângă funcţia de comunicare vocală, oferă posibilitatea prelucrării textului în timp real şi sunt compatibile cu sisteme audio de înaltă fidelitate;
- permit, atunci când dispun de capacităţi video în plus faţă de funcţiile de tip text şi voce sau în combinaţie cu acestea, utilizarea conversaţiei totale, inclusiv funcţiile de sincronizare vocală, text în timp real, precum şi video cu o rezoluţie care să permită comunicarea în limbajul semnelor;
- garantează conectarea wireless eficientă cu tehnologiile auditive;
- evită interferenţele cu dispozitivele de asistare;
(iv)echipamentele terminale destinate consumatorilor dotate cu capacităţi informatice interactive utilizate pentru accesarea serviciilor mass-media audiovizuale pun la dispoziţia persoanelor cu dizabilităţi componentele de accesibilitate oferite de furnizorul de servicii mass-media audiovizuale pentru accesarea, selectarea, controlul, şi personalizarea de către utilizator şi pentru transmiterea către dispozitive de asistare.
3.Servicii de asistenţă:
În cazul în care sunt disponibile, serviciile de asistenţă (centre de asistenţă, centre de apel, asistenţă tehnică, servicii de retransmisie şi servicii de formare) oferă informaţii cu privire la accesibilitatea produsului şi la compatibilitatea acestuia cu tehnologiile de asistare, în moduri de comunicare accesibile.
Secţiunea II:Cerinţe de accesibilitate legate de produsele prevăzute la articolul 2 alineatul (1), cu excepţia terminalelor pentru autoservire menţionate la articolul 2 alineatul (1) litera (b)
Pe lângă cerinţele prevăzute în secţiunea I, ambalajul şi instrucţiunile produselor care intră în sfera de aplicare a prezentei secţiuni sunt făcute accesibile, astfel încât să se maximizeze utilizarea previzibilă a acestora de către persoanele cu dizabilităţi. Aceasta înseamnă că:
(a)ambalajul produsului, inclusiv informaţiile prevăzute pe acesta (de exemplu, despre deschidere, închidere, utilizare, eliminare), inclusiv, atunci când sunt furnizate, informaţiile referitoare la caracteristicile de accesibilitate ale produsului, sunt făcute accesibile şi, atunci când acest lucru este posibil, respectivele informaţii accesibile sunt prezentate pe ambalaj;
(b)instrucţiunile privind instalarea, întreţinerea, depozitarea şi eliminarea produsului care nu sunt furnizate chiar pe produs, ci puse la dispoziţie prin alte mijloace, cum ar fi un site web, se află la dispoziţia publicului în momentul în care produsul este introdus pe piaţă şi respectă următoarele cerinţe:
(i)sunt disponibile prin intermediul mai multor canale senzoriale;
(ii)sunt prezentate într-un mod uşor de înţeles;
(iii)sunt prezentate utilizatorilor în moduri pe care aceştia le pot percepe;
(iv)sunt prezentate cu caractere de dimensiuni şi tipuri adecvate, ţinând cont de condiţiile de utilizare previzibile şi folosind un contrast suficient, precum şi o spaţiere ajustabilă între litere, rânduri şi paragrafe;
(v)conţinutul instrucţiunilor este pus la dispoziţie în formate de text care pot fi utilizate pentru a genera formate de asistenţă alternative, putând fi prezentate în diferite moduri şi prin intermediul mai multor canale senzoriale; şi
(vi)instrucţiunile care cuprind orice conţinut de tip non-text sunt însoţite de o prezentare alternativă a conţinutului respectiv.
Secţiunea III:Cerinţe de accesibilitate generale privind toate serviciile care intră sub incidenţa prezentei directive în conformitate cu articolul 2 alineatul (2)
În vederea maximizării utilizării previzibile a serviciilor de către persoanele cu dizabilităţi, furnizarea acestora se face prin:
(a)garantarea accesibilităţii produselor utilizate pentru furnizarea serviciului, în conformitate cu secţiunea I din prezenta anexă şi, după caz, cu secţiunea II din prezenta anexă;
(b)furnizarea de informaţii privind modul de funcţionare al serviciului şi, dacă pentru furnizarea serviciului sunt utilizate produse, informaţii privind legătura serviciului cu aceste produse, precum şi informaţii privind caracteristicile lor de accesibilitate şi interoperabilitatea lor cu dispozitive şi instalaţii de asistare:
(i)punând la dispoziţie informaţiile prin intermediul mai multor canale senzoriale;
(ii)prezentând informaţiile într-un mod uşor de înţeles;
(iii)prezentând utilizatorilor informaţiile în moduri pe care aceştia le pot percepe;
(iv)punând la dispoziţie conţinutul informaţiilor în formate de text care pot fi utilizate pentru a genera formate de asistenţă alternative, putând fi prezentate în diferite moduri şi prin intermediul mai multor canale senzoriale;
(v)prezentând cu caractere de dimensiuni şi tipuri adecvate, ţinând cont de condiţiile de utilizare previzibile şi folosind un contrast suficient, precum şi o spaţiere ajustabilă între litere, rânduri şi paragrafe;
(vi)completând orice conţinut de tip non-text cu o prezentare alternativă a conţinutului respectiv; şi
(vii)furnizând într-o manieră coerentă şi adecvată informaţiile electronice necesare pentru furnizarea serviciului, făcându-le perceptibile, utilizabile, inteligibile şi solide;
(c)realizarea accesibilităţii site-urilor web, inclusiv a aplicaţiilor online aferente, şi a serviciilor bazate pe dispozitive mobile, inclusiv a aplicaţiilor mobile, într-o manieră coerentă şi adecvată, făcându-le perceptibile, utilizabile, inteligibile şi solide;
(d)acolo unde sunt disponibile, servicii de asistenţă (centre de asistenţă, centre de apel, asistenţă tehnică, servicii de retransmisie şi servicii de formare) care furnizează informaţii cu privire la accesibilitatea produsului şi la compatibilitatea acestuia cu tehnologiile de asistare, în moduri de comunicare accesibile.
Secţiunea IV:Cerinţe de accesibilitate suplimentare referitoare la servicii specifice
În vederea maximizării utilizării previzibile a serviciilor de către persoanele cu dizabilităţi, furnizarea acestora se face prin includerea de funcţii, practici, politici şi proceduri, precum şi de modificări ale funcţionării serviciului, menite să răspundă nevoilor persoanelor cu dizabilităţi şi să asigure interoperabilitatea cu tehnologiile de asistare:
(a)Serviciile de comunicaţii electronice, inclusiv comunicaţiile de urgenţă menţionate la articolul 109 alineatul (2) din Directiva (UE) 2018/1972:
(i)furnizarea funcţiei de text în timp real, în plus faţă de comunicarea vocală;
(ii)furnizarea opţiunii de conversaţie totală în cazul în care, pe lângă comunicarea vocală, este furnizată şi funcţia video;
(iii)asigurarea faptului că comunicaţiile de urgenţă ce folosesc funcţia vocală şi funcţia de tip text (inclusiv text în timp real) sunt sincronizate, iar cele ce folosesc funcţia de tip video, atunci când este disponibilă, sunt şi ele sincronizate sub formă de conversaţie totală şi transmise de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice către cel mai adecvat PSAP.
(b)Serviciile care oferă acces la servicii mass-media audiovizuale:
(i)furnizarea de grile electronice de programe (EPG) care sunt perceptibile, utilizabile, inteligibile şi solide şi furnizează informaţii cu privire la disponibilitatea caracteristicilor de accesibilitate;
(ii)asigurarea faptului că componentele de accesibilitate (serviciile de acces) ale serviciilor mass-media audiovizuale, precum subtitrările pentru persoanele cu surditate sau cu deficienţe de auz, descrierile audio, subtitrările vorbite şi interpretarea în limbajul semnelor, sunt transmise integral la o calitate adecvată pentru afişare precisă, sincronizate cu difuzarea de sunet şi video, permiţând totodată utilizatorului să controleze afişarea şi utilizarea lor.
(c)Serviciile de transport aerian, feroviar, maritim şi cu autobuzul pentru pasageri, cu excepţia serviciilor urbane şi suburbane de transport şi a serviciilor regionale de transport:
(i)asigurarea furnizării de informaţii privind accesibilitatea vehiculelor, a infrastructurii înconjurătoare şi a mediului construit şi privind asistenţa pentru persoanele cu dizabilităţi;
(ii)asigurarea furnizării de informaţii despre serviciile inteligente de emitere a biletelor (rezervări electronice, rezervări de bilete etc.), de informaţii în timp real privind călătoria (orare, informaţii cu privire la perturbări ale traficului, legături de transport, continuarea călătoriei cu alte moduri de transport etc.) şi de informaţii privind servicii suplimentare (prezenţa personalului în staţii, ascensoare care nu funcţionează sau servicii indisponibile temporar).
(d)Servicii urbane şi suburbane de transport şi servicii regionale de transport: asigurarea accesibilităţii terminalelor pentru autoservire utilizate pentru furnizarea serviciului, în conformitate cu secţiunea I din prezenta anexă.
(e)Servicii bancare destinate consumatorilor:
(i)furnizarea de metode de identificare, semnături electronice, securitate şi servicii de plată care sunt perceptibile, utilizabile, inteligibile şi solide;
(ii)garantarea faptului că informaţiile sunt uşor de înţeles, fără a depăşi un nivel de complexitate superior nivelului B2 (post-intermediar) din clasificarea operată de Cadrul european comun de referinţă pentru limbi al Consiliului Europei.
(f)Cărţi electronice:
(i)asigurarea faptului că, în cazul în care o carte electronică conţine format audio pe lângă text, aceasta furnizează conţinuturile audio şi de text sincronizate;
(ii)asigurarea faptului că fişierele digitale ale cărţilor electronice nu împiedică tehnologiile de asistare să funcţioneze în mod corespunzător;
(iii)asigurarea accesului la conţinut, a navigării în cadrul conţinutului şi al formatului fişierului, inclusiv al formatului dinamic, furnizarea structurii, asigurarea flexibilităţii şi a posibilităţii de alegere a modului de prezentare a conţinutului;
(iv)oferirea posibilităţii de redare a conţinutului sub forme alternative şi a interoperabilităţii acestuia cu o varietate de tehnologii de asistare, astfel încât să fie perceptibil, inteligibil, utilizabil şi solid;
(v)oferirea posibilităţii de a le identifica, furnizând informaţii privind caracteristicile lor de accesibilitate, prin intermediul metadatelor;
(vi)asigurarea faptului că măsurile în materie de gestionare a drepturilor digitale nu blochează caracteristicile de accesibilitate.
(g)Servicii de comerţ electronic:
(i)furnizarea informaţiilor privind accesibilitatea produselor şi a serviciilor vândute, în cazul în care aceste informaţii sunt furnizate de către operatorul economic responsabil;
(ii)asigurarea accesibilităţii funcţiilor de identificare, de securitate şi de plată atunci când sunt livrate ca parte a serviciului, şi nu ca parte a unui produs, făcând aceste funcţii perceptibile, utilizabile, inteligibile şi solide;
(iii)furnizarea de metode de identificare, semnături electronice şi sisteme de plată care sunt perceptibile, utilizabile, inteligibile şi solide.
Secţiunea V:Cerinţe de accesibilitate specifice legate de preluarea comunicaţiilor de urgenţă efectuate către numărul european unic pentru apeluri de urgenţă 112 de către cel mai adecvat PSAP
În vederea maximizării utilizării previzibile a serviciilor de către persoanele cu dizabilităţi, preluarea de către cel mai adecvat PSAP a comunicaţiilor de urgenţă efectuate către numărul european unic pentru apeluri de urgenţă 112 se realizează prin includerea unor funcţii, practici, politici şi proceduri, precum şi modificări menite să răspundă nevoilor persoanelor cu dizabilităţi:
Comunicaţiile de urgenţă către numărul european unic pentru apeluri de urgenţă 112 sunt preluate corespunzător, în modul cel mai potrivit cu organizarea la nivel naţional a sistemelor de urgenţe, la cel mai adecvat PSAP, utilizând aceleaşi mijloace de comunicare ca cele prin care sunt iniţiate, şi anume prin utilizarea de voce şi text sincronizate (inclusiv text în timp real), sau, în cazul în care este oferită şi funcţia video, de voce, text (inclusiv text în timp real) şi video sincronizate ca conversaţie totală.
Secţiunea VI:cerinţe de accesibilitate pentru caracteristici, elemente sau funcţii ale produselor şi serviciilor în conformitate cu articolul 24 alineatul (2)
Prezumţia de îndeplinire a obligaţiilor relevante prevăzute în alte acte ale Uniunii referitoare la caracteristici, elemente sau funcţii ale produselor şi serviciilor necesită următoarele:
1.Produse:
(a)Accesibilitatea informaţiilor privind funcţionarea şi caracteristicile de accesibilitate aferente produselor respectă elementele corespunzătoare prevăzute în secţiunea I punctul 1 din prezenta anexă, şi anume informaţiile privind utilizarea produsului, furnizate chiar pe produs, şi instrucţiunile de utilizare a produsului care nu sunt furnizate chiar pe produs, ci puse la dispoziţie prin utilizarea produsului sau prin alte mijloace, cum ar fi un site web.
(b)Accesibilitatea caracteristicilor, elementelor şi funcţiilor interfeţei pentru utilizatori şi ale proiectării funcţionale a produselor respectă cerinţele de accesibilitate corespunzătoare pentru astfel de interfeţe pentru utilizatori sau proiectări funcţionale prevăzute în secţiunea I punctul 2 din prezenta anexă.
(c)Accesibilitatea ambalajului, inclusiv a informaţiilor furnizate în cadrul acestuia şi a instrucţiunilor referitoare la instalarea, întreţinerea, depozitarea şi eliminarea produsului care nu sunt furnizate chiar pe produs, ci puse la dispoziţie prin alte mijloace, cum ar fi un site web, cu excepţia terminalelor pentru autoservire, respectă cerinţele de accesibilitate prevăzute în secţiunea II din prezenta anexă.
2.Servicii:
Accesibilitatea caracteristicilor, elementelor şi funcţiilor serviciilor respectă cerinţele de accesibilitate corespunzătoare pentru respectivele caracteristici, elemente şi funcţii, prevăzute în secţiunile referitoare la servicii din prezenta anexă.
Secţiunea VII:Criterii de performanţă funcţională
În vederea maximizării utilizării previzibile de către persoanele cu dizabilităţi, în cazurile în care cerinţele de accesibilitate prevăzute în secţiunile I-VI din prezenta anexă nu se referă la una sau mai multe funcţii legate de proiectarea şi fabricarea produselor sau de furnizarea serviciilor, accesibilitatea respectivelor funcţii sau mijloace se asigură prin conformitatea cu criteriile de performanţă funcţională aferente.
Aceste criterii de performanţă funcţională pot fi utilizate numai ca alternativă la una sau mai multe cerinţe tehnice specifice, atunci când acestea sunt menţionate în cerinţele de accesibilitate, dacă şi numai dacă aplicarea criteriilor de performanţă funcţională relevante este conformă cu cerinţele de accesibilitate şi are drept urmare faptul că proiectarea şi fabricarea produselor şi furnizarea serviciilor duc la o accesibilitate echivalentă sau mai mare pentru utilizarea previzibilă de către persoanele cu dizabilităţi.
(a)Utilizare de către persoane nevăzătoare
În cazul în care produsul sau serviciul oferă moduri de operare vizuale, oferă cel puţin un mod de operare pentru persoane nevăzătoare.
(b)Utilizare de către persoane cu capacităţi vizuale limitate
În cazul în care produsul sau serviciul oferă moduri de operare vizuale, oferă cel puţin un mod de operare care permite utilizatorilor cu capacităţi vizuale limitate să opereze produsul.
(c)Utilizare fără percepţia culorilor
În cazul în care produsul sau serviciul oferă moduri de operare vizuale, acesta oferă cel puţin un mod de operare care nu presupune din partea utilizatorului percepţia culorilor.
(d)Utilizare fără sonor
În cazul în care produsul sau serviciul oferă moduri de operare auditive, acesta oferă cel puţin un mod de operare pentru care nu este nevoie de auz.
(e)Utilizare de către persoanele cu capacităţi auditive limitate
În cazul în care produsul sau serviciul oferă moduri de operare auditive, acest oferă cel puţin un mod de operare cu caracteristici audio amplificate, care permite utilizatorilor cu capacităţi auditive limitate să opereze produsul.
(f)Utilizare fără funcţie vocală
În cazul în care produsul sau serviciul presupune comenzi vocale date de utilizator, acesta oferă cel puţin un mod de operare care nu necesită intervenţie vocală. Prin intervenţie vocală se înţelege orice sunet generat la nivel oral, precum vorbirea, fluierăturile, interjecţiile.
(g)Utilizare cu manipulare sau forţă limitată
În cazul în care presupune acţionarea manuală, produsul sau serviciul oferă cel puţin un mod de operare care le permite utilizatorilor să folosească produsul prin acţiuni alternative care nu necesită motricitate fină, manipulare precisă sau forţă manuală, şi nici acţionarea mai multor comenzi în acelaşi timp.
(h)Utilizare de către persoane cu rază de acţiune limitată
Elementele operaţionale ale produselor se află în raza de acţiune pentru toţi utilizatorii. În cazul în care produsele sau serviciile oferă un mod de operare manuală, acestea oferă cel puţin un mod de operare care să poată fi utilizat de către persoanele cu rază de acţiune limitată şi cu forţă limitată.
(i)Reducerea la minimum a riscului declanşării unor crize convulsive determinate de fotosensibilitate
În cazul în care produsul oferă moduri de operare vizuale, acestea evită modurile de operare care declanşează crize convulsive determinate de fotosensibilitate.
(j)Utilizare de către persoane cu capacităţi cognitive limitate
Produsul sau serviciul oferă cel puţin un mod de operare cu caracteristici care fac produsul mai simplu şi mai uşor de utilizat.
(k)Viaţa privată
În cazul în care produsul sau serviciul oferă funcţii care asigură accesibilitatea, acesta oferă cel puţin un mod de operare care protejează viaţa privată a utilizatorilor ce folosesc respectivele caracteristici care asigură accesibilitatea.
ANEXA II:EXEMPLE INDICATIVE ŞI FĂRĂ CARACTER OBLIGATORIU DE SOLUŢII POSIBILE CARE CONTRIBUIE LA RESPECTAREA CERINŢELOR DE ACCESIBILITATE DIN ANEXA I

SECŢIUNEA I:

EXEMPLE REFERITOARE LA CERINŢE DE ACCESIBILITATE GENERALE PENTRU TOATE PRODUSELE CARE INTRĂ SUB INCIDENŢA PREZENTEI DIRECTIVE ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 2 ALINEATUL (1)

CERINŢE DIN SECŢIUNEA I DIN ANEXA I

EXEMPLE

1. Furnizarea de informaţii

(a)

(i)

Furnizarea de informaţii vizuale şi tactile sau vizuale şi auditive indicând locul în care se introduce un card într-un terminal pentru autoservire, astfel încât persoanele nevăzătoare şi persoanele cu surditate să poată utiliza terminalul.

(ii)

Utilizarea aceloraşi termeni în mod consecvent, sau într-o structură clară şi logică, astfel încât persoanele cu deficienţe intelectuale să poată înţelege mai bine.

(iii)

Furnizarea unui format de relief tactil sau de sunet în plus faţă de un mesaj de avertizare scris, astfel încât persoanele nevăzătoare să îl poată percepe.

(iv)

Oferirea posibilităţii ca textul să fie citit de către persoane cu deficienţe de vedere.

(b)

(i)

Furnizarea de fişiere electronice care să poată fi citite de un calculator ce utilizează cititoare de ecran, astfel încât persoanele nevăzătoare să poată utiliza informaţiile.

(ii)

Utilizarea aceloraşi termeni în mod consecvent, sau într-o structură clară şi logică, astfel încât persoanele cu deficienţe intelectuale să îi poată înţelege mai bine.

(iii)

Furnizarea de subtitrări atunci când sunt prevăzute instrucţiuni în format video.

(iv)

Oferirea posibilităţii ca textul să fie citit de către persoane cu deficienţe de vedere.

(v)

Imprimarea în Braille, permiţând astfel utilizarea de către persoane nevăzătoare.

(vi)

Adăugarea unei diagrame cu un text descriptiv care să prezinte principalele elemente sau să descrie acţiunile principale.

(vii)

Nu sunt furnizate exemple.

(viii)

Nu sunt furnizate exemple.

(ix)

Includerea unei mufe şi a unui software într-un bancomat, ceea ce va permite conectarea unei căşti audio care va primi textul de pe ecran sub formă de sunet.

2. Interfaţa pentru utilizatori şi la proiectarea funcţională

(a)

Furnizarea de instrucţiuni sub formă de voce şi text, sau încorporarea unor semne tactile în cazul unei tastaturi, astfel încât persoanele nevăzătoare sau cu deficienţe de auz să poată interacţiona cu produsul.

(b)

Furnizarea, într-un terminal pentru autoservire, pe lângă instrucţiunile prin vorbire, şi a unor instrucţiuni sub formă de text sau imagini, de exemplu, astfel încât persoanele cu surditate să poată la rândul lor să efectueze acţiunile necesare.

(c)

Oferirea pentru utilizatori a posibilităţii de a mări un text, de a recurge la funcţia de zoom pentru o anumită pictogramă sau de a mări contrastul, astfel încât persoanele cu deficienţe de vedere să poată percepe informaţiile.

(d)

În plus faţă de oferirea unei alegeri de apăsare a butonului roşu sau verde pentru selectarea unei opţiuni, indicarea în scris pe butoane a opţiunilor, pentru a le permite persoanelor care suferă de daltonism să efectueze alegerea.

(e)

Când un calculator emite un semnal de eroare, oferirea unui text scris sau a unei imagini care să indice eroarea, astfel încât să permită persoanelor cu surditate să îşi dea seama că se produce o eroare.

(f)

Oferirea posibilităţii unui contrast suplimentar în imaginile din prim plan, astfel încât persoanele cu dificultăţi de vedere să le poată vedea.

(g)

Oferirea posibilităţii ca utilizatorul unui telefon să selecteze volumul sunetului şi să reducă interferenţa cu aparatele auditive, astfel încât persoanele cu deficienţe de auz să poată utiliza telefonul.

(h)

Furnizarea de butoane mai mari şi mai bine separate pe ecranul tactil, astfel încât persoanele cu tremor să le poată apăsa.

(i)

Asigurarea faptului că butoanele care trebuie apăsate nu necesită multă forţă, astfel încât persoanele cu deficienţe motorii să le poată utiliza.

(j)

Evitarea imaginilor cu lumină intermitentă, astfel încât persoanele susceptibile să aibă crize convulsive să nu fie expuse acestui risc.

(k)

Oferirea posibilităţii de a utiliza căşti audio atunci când un bancomat furnizează informaţii verbale.

(l)

Ca alternativă la recunoaşterea prin amprente digitale, oferirea pentru utilizatorii care nu îşi pot utiliza mâinile a posibilităţii de a selecta o parolă pentru blocarea şi deblocarea unui telefon.

(m)

Asigurarea faptului că software-ul reacţionează într-un mod previzibil atunci când este efectuată o anumită acţiune şi acordarea de timp suficient pentru introducerea unei parole, astfel încât să fie uşor de utilizat de către persoanele cu deficienţe intelectuale.

(n)

Oferirea unei conexiuni cu un afişaj Braille actualizabil, astfel încât persoanele nevăzătoare să poată utiliza calculatorul.

(o)

Exemple de cerinţe specifice unor sectoare.

(i)

Nu sunt furnizate exemple.

(ii)

Nu sunt furnizate exemple.

(iii) Prima liniuţă

Oferirea posibilităţii ca un telefon mobil să poată prelucra conversaţii în timp real, astfel încât persoanele cu deficienţe de auz să poată face schimb de informaţii într-un mod interactiv.

(iii) A patra liniuţă

Oferirea posibilităţii de a utiliza simultan formatul video pentru afişarea limbajului prin semne şi a formatului de text pentru scrierea unui mesaj, astfel încât două persoane cu surditate să poată comunica între ele sau cu o persoană cu auz normal.

(iv)

Asigurarea faptului că subtitrările sunt transmise prin intermediul set-top boxului pentru utilizarea lor de către persoanele cu surditate.

3. Servicii de asistenţă: Nu sunt furnizate exemple

SECŢIUNEA II:

EXEMPLE REFERITOARE LA CERINŢELE DE ACCESIBILITATE PENTRU PRODUSELE PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 2 ALINEATUL (1), CU EXCEPŢIA TERMINALELOR PENTRU AUTOSERVIRE MENŢIONATE LA ARTICOLUL 2 ALINEATUL (1) LITERA (b)

CERINŢE DIN SECŢIUNEA II DIN ANEXA I

EXEMPLE

Ambalajul şi instrucţiunile produselor

(a)

Indicarea în cadrul ambalajului că telefonul este dotat cu caracteristici de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilităţi.

(b)

(i)

Furnizarea de fişiere electronice care să poată fi citite de un calculator ce utilizează cititoare de ecran, astfel încât persoanele nevăzătoare să poată utiliza informaţiile.

(ii)

Utilizarea aceloraşi termeni în mod consecvent, sau într-o structură clară şi logică, astfel încât persoanele cu deficienţe intelectuale să îi poată înţelege mai bine.

(iii)

Furnizarea unui format de relief tactil sau de sunet atunci când este prezent un mesaj de avertizare scris, astfel încât nevăzătorii să poată primi mesajul de avertizare.

(iv)

Oferirea posibilităţii ca textul să fie citit de către persoane cu deficienţe de vedere.

(v)

Imprimarea în Braille, permiţând astfel citirea de către persoane nevăzătoare.

(vi)

Adăugarea unei diagrame cu un text descriptiv care să prezinte principalele elemente sau să descrie acţiunile principale.

SECŢIUNEA III:

EXEMPLE REFERITOARE LA CERINŢE DE ACCESIBILITATE GENERALE PENTRU TOATE SERVICIILE CARE INTRĂ SUB INCIDENŢA PREZENTEI DIRECTIVE ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 2 ALINEATUL (2)

CERINŢE DIN SECŢIUNEA III DIN ANEXA I

EXEMPLE

Furnizarea de servicii

(a)

Nu sunt furnizate exemple

(b)

(i)

Furnizarea de fişiere electronice care să poată fi citite de un calculator ce utilizează cititoare de ecran, astfel încât persoanele nevăzătoare să poată utiliza informaţiile.

(ii)

Utilizarea aceloraşi termeni în mod consecvent, sau într-o structură clară şi logică, astfel încât persoanele cu deficienţe intelectuale să poată înţelege mai bine.

(iii)

Furnizarea de subtitrări atunci când este prevăzut un material video cu instrucţiuni.

(iv)

Oferirea posibilităţii ca persoanele nevăzătoare să poată utiliza un fişier imprimându-l în Braille.

(v)

Oferirea posibilităţii ca textul să fie citit de către persoane cu deficienţe de vedere.

(vi)

Adăugarea unei diagrame cu un text descriptiv care să identifice principalele elemente sau să prezinte acţiunile principale.

(vii)

Atunci când un furnizor de servicii oferă un stick USB care conţine informaţii cu privire la serviciu, asigurarea faptului că informaţiile respective sunt accesibile.

(c)

Furnizarea de descrieri textuale pentru imagini, punerea la dispoziţie a tuturor funcţionalităţilor prin intermediul tastaturii, oferirea pentru utilizatori de suficient timp pentru citire, asigurarea faptului că conţinutul apare şi funcţionează într-un mod previzibil şi asigurarea compatibilităţii cu tehnologiile de asistare, astfel încât persoanele cu diverse dizabilităţi să poată citi un site web şi interacţiona cu acesta.

(d)

Nu sunt furnizate exemple

SECŢIUNEA IV:

EXEMPLE REFERITOARE LA CERINŢE DE ACCESIBILITATE SUPLIMENTARE PENTRU SERVICII SPECIFICE

CERINŢE DIN SECŢIUNEA IV DIN ANEXA I

EXEMPLE

Servicii specifice

(a)

(i)

Oferirea posibilităţii ca persoanele cu deficienţe de auz să poată trimite şi primi texte într-un mod interactiv şi în timp real.

(ii)

Oferirea posibilităţii ca persoanele cu surditate să poată utiliza limbajul prin semne pentru a comunica între ele.

(iii)

Oferirea posibilităţii ca o persoană cu deficienţe de vorbire şi de auz care alege să recurgă la o combinaţie de text, voce şi video să ştie că această comunicare este transmisă prin reţea către un serviciu de urgenţă.

(b)

(i)

Oferirea posibilităţii ca o persoană nevăzătoare să poată selecta programele pe televizor.

(ii)

Asigurarea posibilităţii de a selecţiona, personaliza şi afişa "servicii de acces" precum subtitrări pentru persoanele cu surditate sau cu deficienţe de auz, descrieri audio, subtitrări vorbite şi interpretare în limbajul semnelor, oferind mijloace de conectare eficace prin tehnologie fără fir la tehnologiile auditive sau permiţând utilizatorului să activeze "servicii de acces" pentru serviciile mass-media audiovizuale la acelaşi nivel de control ca cel al controlului primar al dispozitivelor.

(c)

(i)

Nu sunt furnizate exemple.

(ii)

Nu sunt furnizate exemple.

(d)

Nu sunt furnizate exemple.

(e)

(i)

Asigurarea posibilităţii de a citi dialogurile de identificare de pe un ecran de către cititoare de ecran, astfel încât persoanele nevăzătoare să le poată utiliza.

(ii)

Nu sunt furnizate exemple.

(f)

(i)

Oferirea posibilităţii ca o persoană cu dislexie să poată citi şi asculta textul în acelaşi timp.

(ii)

Oferirea de conţinut de tip text sincronizat cu conţinut audio sau oferirea unei transcrieri în Braille actualizabile.

(iii)

Oferirea posibilităţii ca o persoană nevăzătoare să poată accesa indexul sau schimba capitolele.

(iv)

Nu sunt furnizate exemple.

(v)

Asigurarea faptului că informaţiile privind caracteristicile lor de accesibilitate sunt disponibile în fişierul electronic, astfel încât persoanele cu dizabilităţi să poată fi informate.

(vi)

Asigurarea faptului că nu există un sistem de blocare, spre exemplu că măsurile tehnice de protecţie, informaţiile privind regimul drepturilor sau chestiunile legate de interoperabilitate nu împiedică citirea textului cu voce tare de către dispozitive de asistare, astfel încât utilizatorii nevăzători să poată citi cartea.

(g)

(i)

Asigurarea faptului că nu sunt eliminate informaţiile disponibile cu privire la caracteristicile de accesibilitate ale unui produs.

(ii)

Asigurarea disponibilităţii prin voce a interfeţei pentru utilizatori a serviciilor de plată, astfel încât persoanele nevăzătoare să poată face cumpărături online în mod independent.

(iii)

Asigurarea posibilităţii de a citi dialogurile de identificare de pe un ecran de către cititoare de ecran, astfel încât persoanele nevăzătoare să le poată utiliza.

ANEXA III:CERINŢE DE ACCESIBILITATE ÎN SENSUL ARTICOLULUI 4 ALINEATUL (4) ÎN CEEA CE PRIVEŞTE MEDIUL CONSTRUIT ÎN CARE SUNT FURNIZATE SERVICIILE INCLUSE ÎN DOMENIUL DE APLICARE AL PREZENTEI DIRECTIVE
În vederea maximizării utilizării previzibile autonome de către persoanele cu dizabilităţi a mediului construit în care este furnizat un serviciu şi care este sub răspunderea furnizorului de servicii, astfel cum se menţionează la articolul 4 alineatul (4), accesibilitatea zonelor destinate accesului public trebuie să includă următoarele aspecte:
(a)utilizarea zonelor şi a instalaţiilor exterioare conexe;
(b)împrejurimile clădirilor;
(c)utilizarea intrărilor;
(d)utilizarea căilor de circulaţie orizontală;
(e)utilizarea căilor de circulaţie verticală;
(f)utilizarea sălilor deschise publicului;
(g)utilizarea echipamentelor şi a instalaţiilor utilizate pentru furnizarea serviciului;
(h)utilizarea toaletelor şi a instalaţiilor sanitare;
(i)utilizarea ieşirilor, a căilor de evacuare şi a elementelor pentru planificarea măsurilor de urgenţă;
(j)comunicări şi orientări prin intermediul mai multor canale senzoriale;
(k)utilizarea instalaţiilor şi a clădirilor în scopul lor previzibil;
(l)protecţia împotriva pericolelor în mediul interior şi exterior.
ANEXA IV:PROCEDURA DE EVALUARE A CONFORMITĂŢII - PRODUSE
1.Controlul intern al producţiei
Controlul intern al producţiei este procedura de evaluare a conformităţii prin care producătorul îndeplineşte obligaţiile prevăzute la punctele 2, 3 şi 4 din prezenta anexă, şi asigură şi declară pe răspunderea sa exclusivă că produsul în cauză satisface cerinţele corespunzătoare prevăzute în prezenta directivă.
2.Documentaţia tehnică
Producătorul întocmeşte documentaţia tehnică. Documentaţia tehnică permite evaluarea conformităţii produsului cu cerinţele de accesibilitate relevante menţionate la articolul 4 şi, în cazul în care producătorul s-a bazat pe articolul 14, face posibilă demonstrarea faptului că cerinţele de accesibilitate relevante ar introduce o modificare fundamentală sau ar impune o sarcină disproporţionată. Documentaţia tehnică specifică doar cerinţele aplicabile şi vizează, în măsura în care acest lucru este relevant pentru evaluare, proiectarea, fabricarea şi funcţionarea produsului.
Documentaţia tehnică cuprinde, unde este cazul, cel puţin următoarele elemente:
(a)o descriere generală a produsului;
(b)o listă a standardelor armonizate şi a specificaţiilor tehnice ale căror trimiteri au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, aplicate integral sau parţial, şi descrierile soluţiilor adoptate pentru a îndeplini cerinţele de accesibilitate relevante menţionate la articolul 4 în cazul în care nu s-au aplicat respectivele standarde armonizate sau specificaţii tehnice; în eventualitatea unor standarde armonizate sau specificaţii tehnice aplicate parţial, documentaţia tehnică menţionează acele părţi care au fost aplicate.
3.Fabricaţia
Producătorul ia toate măsurile necesare pentru ca procesul de fabricaţie şi monitorizarea acestuia să asigure conformitatea produselor cu documentaţia tehnică prevăzută la punctul 2 din prezenta anexă şi cu cerinţele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă.
4.Marcajul CE şi declaraţia de conformitate UE
4.1.Producătorul aplică marcajul CE menţionat în prezenta directivă pe fiecare produs în parte care respectă cerinţele aplicabile prevăzute în prezenta directivă.
4.2.Producătorul întocmeşte o declaraţie de conformitate scrisă UE pentru un model de produs. Declaraţia de conformitate UE identifică produsul pentru care a fost întocmită.
O copie a declaraţiei de conformitate UE se pune la dispoziţia autorităţilor competente, la cerere.
5.Reprezentantul autorizat
Obligaţiile producătorului stabilite la punctul 4 pot fi îndeplinite de către reprezentantul său autorizat, în numele său şi pe răspunderea sa, cu condiţia ca acestea să fie menţionate în mandat.
ANEXA V:INFORMAŢII PRIVIND SERVICIILE CONFORME CU CERINŢELE DE ACCESIBILITATE
1.Furnizorul de servicii include, în clauzele şi condiţiile generale sau într-un document echivalent, informaţii care să permită evaluarea modului în care serviciul respectă cerinţele de accesibilitate menţionate la articolul 4. Aceste informaţii descriu cerinţele aplicabile şi vizează, în măsura în care acest lucru este relevant pentru evaluare, proiectarea şi funcţionarea serviciului. În plus faţă de cerinţele privind informarea consumatorilor din Directiva 2011/83/UE, informaţiile cuprind, după caz, următoarele elemente:
(a)o descriere generală a serviciului în formate accesibile;
(b)descrierile şi explicaţiile necesare pentru înţelegerea funcţionării serviciului;
(c)o descriere a modului în care serviciul respectă cerinţele de accesibilitate relevante prevăzute în anexa I.
2.Pentru a se conforma punctului 1 din prezenta anexă, furnizorul de servicii poate aplica, în totalitate sau în parte, standardele armonizate şi specificaţiile tehnice ale căror referinţe au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
3.Furnizorul de servicii furnizează informaţii care să demonstreze că procesul de furnizare a serviciului şi monitorizarea acestuia asigură conformitatea serviciului cu punctul 1 din prezenta anexă şi cu cerinţele aplicabile prevăzute în prezenta directivă.
ANEXA VI:CRITERII DE EVALUARE A SARCINII DISPROPORŢIONATE
Criterii pentru efectuarea şi documentarea evaluării:
1.Raportul dintre costurile nete ale conformităţii cu cerinţele de accesibilitate şi costurile totale (cheltuieli operaţionale şi de capital) de fabricare, distribuire sau importare a produsului sau de furnizare a serviciului ale operatorilor economici.
Elemente de utilizat pentru evaluarea costurilor nete de conformitate cu cerinţele de accesibilitate:
(a)criterii legate de costurile organizaţionale unice de luat în considerare în cadrul evaluării:
(i)costurile aferente resurselor umane suplimentare care dispun de expertiză în materie de accesibilitate;
(ii)costurile aferente formării resurselor umane şi dobândirii de competenţe privind accesibilitatea;
(iii)costurile dezvoltării unui nou proces pentru includerea accesibilităţii în dezvoltarea produsului sau în furnizarea serviciului;
(iv)costurile aferente dezvoltării de materiale de orientare privind accesibilitatea;
(v)costurile unice aferente înţelegerii legislaţiei în materie de accesibilitate;
(b)criterii legate de costurile aferente producţiei şi dezvoltării în curs, de luat în considerare în cadrul evaluării:
(i)costurile aferente proiectării caracteristicilor de accesibilitate ale produsului sau serviciului;
(ii)costurile suportate în procesele de fabricaţie;
(iii)costurile aferente testării produsului sau serviciului pentru accesibilitate;
(iv)costurile aferente întocmirii documentaţiei.
2.Costurile şi beneficiile estimate pentru operatorii economici, incluzând procesele de producţie şi investiţiile, în raport cu beneficiul estimat pentru persoanele cu dizabilităţi, luând în considerare cât de mult este utilizat produsul sau serviciul în cauză şi frecvenţa de utilizare a acestora.
3.Raportul dintre costurile nete ale conformităţii cu cerinţele de accesibilitate şi cifra de afaceri netă a operatorului economic.
Elemente de utilizat pentru evaluarea costurilor nete ale conformităţii cu cerinţele de accesibilitate:
(a)criterii legate de costurile organizaţionale unice de luat în considerare în cadrul evaluării:
(i)costurile aferente resurselor umane suplimentare care dispun de expertiză în materie de accesibilitate;
(ii)costurile aferente formării resurselor umane şi dobândirii de competenţe privind accesibilitatea;
(iii)costurile dezvoltării unui nou proces pentru includerea accesibilităţii în dezvoltarea produsului sau în furnizarea serviciului;
(iv)costurile aferente dezvoltării de materiale de orientare privind accesibilitatea;
(v)costurile unice aferente înţelegerii legislaţiei în materie de accesibilitate;
(b)criterii legate de costurile aferente producţiei şi dezvoltării în curs, de luat în considerare în cadrul evaluării:
(i)costurile aferente proiectării caracteristicilor de accesibilitate ale produsului sau serviciului;
(ii)costurile suportate în procesele de fabricaţie;
(iii)costurile aferente testării produsului sau serviciului pentru accesibilitate;
(iv)costurile aferente întocmirii documentaţiei.
Publicat în Jurnalul Oficial cu numărul 151L din data de 7 iunie 2019