Titlul v - COOPERAREA CU EUROPOL - Acord din 30-dec-2020 COMERCIAL ŞI DE COOPERARE ÎNTRE UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI COMUNITATEA EUROPEANĂ A ENERGIEI ATOMICE, PE DE O PARTE, ŞI REGATUL UNIT AL MARII BRITANII ŞI IRLANDEI DE NORD, PE DE ALTĂ PARTE

Acte UE

Jurnalul Oficial 444L

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 23 Februarie 2021
TITLUL V:COOPERAREA CU EUROPOL
Art. 43: Articolul LAW.EUROPOL.46: Obiectiv
Obiectivul prezentului titlu este de a stabili relaţii de cooperare între Europol şi autorităţile competente din Regatul Unit, pentru a sprijini şi a consolida acţiunile statelor membre şi ale Regatului Unit, precum şi cooperarea reciprocă a acestora în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea infracţiunilor grave, a terorismului şi a formelor de criminalitate ce aduc atingere unui interes comun care face obiectul unei politici a Uniunii, astfel cum se menţionează la articolul LAW.EUROPOL.48 [Forme de criminalitate].
Art. 44: Articolul LAW.EUROPOL.47: Definiţii
În sensul prezentului titlu, se aplică următoarele definiţii:
a)"Europol" înseamnă Agenţia Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii, instituită în temeiul Regulamentului (UE) 2016/79479 ("Regulamentul Europol");
79Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agenţia Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) şi de înlocuire şi de abrogare a Deciziilor 2009/371/JAI, 2009/934/JAI, 2009/935/JAI, 2009/936/JAI şi 2009/968/JAI ale Consiliului, (JO UE L 135, 24.5.2016, p. 53).
b)"autoritate competentă" înseamnă, pentru Uniune, Europol, iar, pentru Regatul Unit, o autoritate naţională de aplicare a legii responsabilă în temeiul dreptului intern de prevenirea şi combaterea infracţiunilor;
Art. 45: Articolul LAW.EUROPOL.48: Forme de criminalitate
1.Cooperarea instituită în temeiul prezentului titlu se referă la formele de criminalitate care intră în sfera de competenţă a Europol, astfel cum sunt enumerate în ANEXA LAW-3, inclusiv infracţiunile conexe.
2.Infracţiunile conexe sunt infracţiunile săvârşite pentru procurarea mijloacelor necesare comiterii formelor de criminalitate menţionate la alineatul (1), infracţiunile săvârşite pentru a facilita sau a desfăşura astfel de infracţiuni, precum şi infracţiunile săvârşite pentru a asigura impunitatea unor astfel de infracţiuni.
3.În cazul în care se aduc modificări listei cu formele de criminalitate care intră în sfera de competenţă a Europol în temeiul dreptului Uniunii, Comitetul specializat privind cooperarea în materie de asigurarea respectării legii şi cooperarea judiciară poate, la propunerea Uniunii, să modifice în consecinţă ANEXA LAW-3 de la data intrării în vigoare a modificării competenţei Europol.
Art. 46: Articolul LAW.EUROPOL.49: Domeniul de aplicare al cooperării
Cooperarea poate include, în plus faţă de schimbul de date cu caracter personal în condiţiile prevăzute în prezentul titlu şi în conformitate cu sarcinile Europol, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul privind Europol, în special:
a)schimbul de informaţii, cum ar fi cunoştinţele de specialitate;
b)rapoarte privind situaţia generală;
c)rezultate ale analizelor strategice;
d)informaţii privind procedurile de urmărire penală;
e)informaţii privind metodele de prevenire a criminalităţii;
f)participarea la activităţi de formare; şi
g)furnizarea de consultanţă şi sprijin în cazuri individuale care sunt anchetate penal, precum şi cooperarea operaţională.
Art. 47: Articolul LAW.EUROPOL.50: Punct de contact naţional şi ofiţeri de legătură
1.Regatul Unit desemnează un punct de contact naţional care să acţioneze ca punct de contact central între Europol şi autorităţile competente din Regatul Unit.
2.Schimbul de informaţii dintre Europol şi autorităţile competente din Regatul Unit are loc între Europol şi punctul de contact naţional menţionat la alineatul (1). Totuşi, aceasta nu exclude schimburile directe de informaţii între Europol şi autorităţile competente din Regatul Unit, dacă acest lucru este considerat oportun atât de Europol, cât şi de autorităţile competente relevante.
3.Punctul de contact naţional este, de asemenea, punctul de contact central în ceea ce priveşte revizuirea, corectarea şi ştergerea datelor cu caracter personal.
4.Pentru a facilita cooperarea prevăzută în prezentul titlu, Regatul Unit detaşează unul sau mai mulţi ofiţeri de legătură în cadrul Europol. Europol poate detaşa unul sau mai mulţi ofiţeri de legătură în Regatul Unit.
5.Regatul Unit se asigură că ofiţerii săi de legătură au acces rapid şi, în cazul în care este posibil din punct de vedere tehnic, acces direct la bazele de date naţionale relevante ale Regatului Unit care le sunt necesare pentru a-şi îndeplini atribuţiile.
6.Numărul de ofiţeri de legătură, detaliile privind atribuţiile acestora, drepturile şi obligaţiile lor, precum şi costurile implicate sunt reglementate prin acorduri de lucru încheiate între Europol şi autorităţile competente din Regatul Unit, astfel cum se menţionează la articolul LAW.EUROPOL.59 [Acorduri de lucru şi administrative].
7.Ofiţerii de legătură din Regatul Unit şi reprezentanţi ai autorităţilor competente din Regatul Unit pot fi invitaţi la reuniuni operaţionale. Ofiţerii de legătură ai statelor membre şi ofiţerii de legătură ai ţărilor terţe, reprezentanţi ai autorităţilor competente din statele membre şi din ţări terţe, personalul Europol şi alte părţi interesate pot participa la reuniunile organizate de ofiţerii de legătură sau de autorităţile competente din Regatul Unit.
Art. 48: Articolul LAW.EUROPOL.51: Schimburi de informaţii
1.Schimburile de informaţii dintre autorităţile competente sunt conforme cu obiectivul şi dispoziţiile prezentului titlu. Datele cu caracter personal sunt prelucrate numai în scopurile specifice menţionate la alineatul (2).
2.Autorităţile competente indică în mod clar, cel târziu în momentul transferării datelor cu caracter personal, scopul specific sau scopurile specifice pentru care sunt transferate datele cu caracter personal. În ceea ce priveşte transferurile către Europol, scopul sau scopurile unui astfel de transfer sunt specificate în conformitate cu scopurile specifice ale prelucrării prevăzute în Regulamentul Europol. În cazul în care autoritatea competentă de transfer nu a făcut acest lucru, autoritatea competentă destinatară, în acord cu autoritatea de transfer, prelucrează datele cu caracter personal pentru a le stabili relevanţa, precum şi scopul sau scopurile în care acestea urmează să fie prelucrate ulterior. Autorităţile competente pot prelucra date cu caracter personal în alt scop decât scopul în care au fost transmise numai dacă sunt autorizate în acest sens de către autoritatea competentă de transfer.
3.Autorităţile competente care primesc datele cu caracter personal trebuie să îşi ia angajamentul că aceste date vor fi prelucrate numai în scopul pentru care au fost transferate. Datele cu caracter personal sunt şterse de îndată ce nu mai sunt necesare în scopul pentru care au fost transferate.
4.Europol şi autorităţile competente din Regatul Unit stabilesc, fără întârzieri nejustificate, în termen de cel mult şase luni de la primirea datelor cu caracter personal, dacă şi în ce măsură acestea sunt necesare în scopul pentru care au fost transmise şi informează autoritatea de transfer în acest sens.
Art. 49: Articolul LAW.EUROPOL.52: Restricţii privind accesul la datele cu caracter personal transferate şi utilizarea ulterioară a acestora
1.Autoritatea competentă de transfer poate indica, la momentul transferului datelor cu caracter personal, orice restricţii privind accesul la acestea sau modul în care urmează să fie utilizate acestea, în termeni generali sau specifici, inclusiv în ceea ce priveşte transferul ulterior, ştergerea sau distrugerea acestora după o anumită perioadă de timp sau prelucrarea ulterioară a acestora. Atunci când necesitatea unor astfel de restricţii devine evidentă după transferul datelor cu caracter personal, autoritatea competentă de transfer informează în consecinţă autoritatea competentă destinatară.
2.Autoritatea competentă destinatară respectă orice restricţii privind accesul la datele cu caracter personal sau utilizarea ulterioară a acestora indicate de autoritatea competentă de transfer, astfel cum se descrie la alineatul (1).
3.Fiecare parte se asigură că informaţiile transferate în temeiul prezentului titlu au fost colectate, stocate şi transferate în conformitate cu cadrul său juridic respectiv. Fiecare parte se asigură, în măsura posibilului, că astfel de informaţii nu au fost obţinute cu încălcarea drepturilor omului. De asemenea, aceste informaţii nu pot fi transferate în cazul în care, în măsura în care se poate prevedea în mod rezonabil, ar putea fi utilizate pentru a solicita, a pronunţa sau a executa o pedeapsă cu moartea sau orice altă formă de tratamente crude sau inumane.
Art. 50: Articolul LAW.EUROPOL.53: Diferite categorii de persoane vizate
1.Transferul datelor cu caracter personal în ceea ce priveşte victimele unei infracţiuni, martorii sau alte persoane care pot furniza informaţii privind infracţiuni sau în ceea ce priveşte persoanele cu vârsta sub 18 ani este interzis, cu excepţia cazului în care un astfel de transfer este strict necesar şi proporţional în cazuri individuale pentru prevenirea sau combaterea unei infracţiuni.
2.Regatul Unit şi Europol se asigură, fiecare, că prelucrarea datelor cu caracter personal în temeiul alineatului (1) face obiectul unor garanţii suplimentare, inclusiv restricţii privind accesul, măsuri de securitate suplimentare şi limitări privind transferurile ulterioare.
Art. 51: Articolul LAW.EUROPOL.54: Facilitarea fluxului de date cu caracter personal între Regatul Unit şi Europol
În interesul avantajelor operaţionale reciproce, părţile depun eforturi să coopereze în viitor pentru a se asigura că schimburile de date între Europol şi autorităţile competente din Regatul Unit pot avea loc cât mai curând posibil şi pentru a lua în considerare încorporarea oricăror noi procese şi evoluţii tehnice care ar putea contribui la realizarea acestui obiectiv, ţinând seama, în acelaşi timp, de faptul că Regatul Unit nu este stat membru.
Art. 52: Articolul LAW.EUROPOL.55: Evaluarea fiabilităţii sursei şi acurateţei informaţiilor
1.Autorităţile competente indică, în măsura posibilului, cel târziu în momentul transferului informaţiilor, fiabilitatea sursei informaţiilor pe baza următoarelor criterii:
a)atunci când nu există îndoieli cu privire la autenticitatea, credibilitatea şi competenţa sursei sau dacă informaţiile sunt furnizate de o sursă care s-a dovedit fiabilă în toate cazurile;
b)atunci când informaţiile sunt furnizate de o sursă care s-a dovedit fiabilă în majoritatea cazurilor;
c)atunci când informaţiile sunt furnizate de o sursă care s-a dovedit nefiabilă în majoritatea cazurilor;
d)atunci când fiabilitatea sursei nu poate fi evaluată.
2.Autorităţile competente indică, în măsura posibilului, cel târziu în momentul transferului informaţiilor, acurateţea informaţiilor pe baza următoarelor criterii:
a)informaţii a căror acurateţe nu este pusă la îndoială;
b)informaţii cunoscute personal de sursă, dar care nu sunt cunoscute personal de funcţionarul care le transmite;
c)informaţii pe care sursa nu le cunoaşte personal, dar care sunt coroborate cu alte informaţii deja înregistrate;
d)informaţii care nu sunt cunoscute personal de sursă şi care nu pot fi coroborate.
3.Atunci când autoritatea competentă destinatară, pe baza informaţiilor de care dispune deja, ajunge la concluzia că evaluarea informaţiilor sau a sursei acestora care este transmisă de către autoritatea competentă de transfer în conformitate cu alineatele (1) şi (2) trebuie corectată, aceasta informează autoritatea competentă respectivă şi încearcă obţinerea unui acord asupra unei modificări a evaluării. Autoritatea competentă destinatară nu modifică evaluarea informaţiilor primite sau a sursei acestora fără un astfel de acord.
4.În cazul în care o autoritate competentă primeşte informaţii care nu sunt însoţite de o evaluare, aceasta încearcă, în măsura posibilului şi, dacă se poate, de comun acord cu autoritatea competentă de transfer, să evalueze fiabilitatea sursei sau acurateţea informaţiilor pe baza informaţiilor de care dispune deja.
5.În cazul în care nu se poate efectua o evaluare fiabilă, informaţiile se evaluează astfel după cum se prevede la alineatul (1) litera (d) şi la alineatul (2) litera (d).
Art. 53: Articolul LAW.EUROPOL.56: Securitatea schimbului de informaţii
1.Măsurile tehnice şi organizatorice instituite pentru a asigura securitatea schimbului de informaţii în temeiul prezentului titlu sunt stabilite în cadrul unor acorduri administrative între Europol şi autorităţile competente din Regatul Unit, astfel cum se menţionează la articolul LAW.EUROPOL.59 [Acorduri de lucru şi administrative].
2.Părţile convin cu privire la stabilirea, punerea în aplicare şi exploatarea unei linii de comunicare securizată destinate schimbului de informaţii între Europol şi autorităţile competente din Regatul Unit.
3.Acordurile administrative dintre Europol şi autorităţile competente din Regatul Unit, astfel cum sunt menţionate la articolul LAW.EUROPOL.58 [Schimbul de informaţii clasificate şi de informaţii sensibile neclasificate], reglementează termenele şi condiţiile de utilizare aferente liniei de comunicare securizate.
Art. 54: Articolul LAW.EUROPOL.57: Răspunderea pentru prelucrarea neautorizată sau incorectă a datelor cu caracter personal
1.Autorităţile competente răspund, în conformitate cu cadrele lor juridice respective, pentru orice fel de prejudicii cauzate unei persoane ca urmare a unor erori de drept sau de fapt în schimbul de informaţii. Pentru a evita răspunderea în temeiul cadrelor lor juridice respective în raport cu o parte vătămată, nici Europol, nici autorităţile competente din Regatul Unit nu pot să invoce faptul că cealaltă autoritate competentă a transferat informaţii inexacte.
2.În cazul în care Europol sau autorităţile competente din Regatul Unit sunt obligate la plata de daune-interese ca urmare a faptului că oricare dintre acestea au utilizat informaţii care au fost comunicate în mod eronat de către cealaltă parte sau care au fost comunicate ca urmare a nerespectării de către cealaltă parte a obligaţiilor care îi revin, suma plătită cu titlu de compensaţie în temeiul alineatului (1) fie de către Europol, fie de către autorităţile competente din Regatul Unit se rambursează de către cealaltă parte, cu excepţia cazului în care informaţiile au fost utilizate cu încălcarea dispoziţiilor prezentului titlu.
3.Europolul şi autorităţile competente din Regatul Unit nu îşi impun reciproc plata de daune-interese punitive sau necompensatorii în temeiul alineatelor (1) şi (2).
Art. 55: Articolul LAW.EUROPOL.58: Schimbul de informaţii clasificate şi de informaţii sensibile neclasificate
Schimbul de informaţii clasificate şi de informaţiilor neclasificate sensibile şi protecţia acestora, dacă sunt necesare în temeiul prezentului titlu, sunt reglementate printr-un acorduri de lucru şi acorduri administrative, astfel cum se menţionează la articolul LAW.EUROPOL.59 [Acord de lucru] încheiate între Eurojust şi autorităţile competente din Regatul Unit.
Art. 56: Articolul LAW.EUROPOL.59: Acorduri de lucru şi acorduri administrative
1.Detaliile cooperării dintre Regatul Unit şi Europol, după caz, pentru a completa şi a pune în aplicare dispoziţiile prezentului titlu fac obiectul unor acorduri de lucru în conformitate cu articolul 23 alineatul (4) din Regulamentul Europol şi al unor acorduri administrative în conformitate cu articolul 25 alineatul (1) din Regulamentul Europol încheiate între Europol şi autorităţile competente din Regatul Unit.
2.Fără a aduce atingere niciunei dispoziţii din prezentul titlu şi reflectând statutul Regatului Unit, care nu este un stat membru, Europol şi autorităţile competente din Regatul Unit, sub rezerva unei decizii a Consiliului de administraţie al Europol, pot include, în cadrul unor acorduri de lucru sau al unor acorduri administrative, după caz, dispoziţii de completare sau de punere în aplicare a prezentului titlu, care să permită, în special:
a)consultări între Europol şi unul sau mai mulţi reprezentanţi ai punctului de contact naţional din Regatul Unit în ceea ce priveşte chestiuni de politici şi chestiuni de interes comun în scopul atingerii obiectivelor acestora şi al coordonării activităţilor lor respective şi în ceea ce priveşte chestiuni vizând intensificarea cooperării între Europol şi autorităţile competente din Regatul Unit;
b)participarea unuia sau mai multor reprezentanţi ai Regatului Unit în calitate de observator sau observatori la reuniunile specifice ale şefilor de unitate din cadrul Europol, în conformitate cu normele de procedură ale acestor reuniuni;
c)asocierea unuia sau mai multor reprezentanţi ai Regatului Unit la proiecte de analiză operaţională, în conformitate cu normele stabilite de organismele de guvernanţă corespunzătoare ale Europol;
d)specificarea sarcinilor ofiţerilor de legătură, a drepturilor şi obligaţiilor acestora, precum şi a costurilor implicate; sau
e)cooperarea dintre autorităţile competente din Regatul Unit şi Europol în caz de încălcare a vieţii private sau a securităţii.
3.Conţinutul acordurilor de lucru şi al acordurilor administrative poate fi prevăzut într-un singur document.
Art. 57: Articolul LAW.EUROPOL.60: Notificarea punerii în aplicare
1.Atât Regatul Unit, cât şi Europol pun la dispoziţia publicului un document care prezintă într-o
formă inteligibilă dispoziţiile privind prelucrarea datelor cu caracter personal transferate în temeiul prezentului titlu, inclusiv mijloacele disponibile pentru exercitarea drepturilor persoanelor vizate, şi se asigură, fiecare, că o copie a acestui document este pusă la dispoziţia celeilalte părţi.
2.Regatul Unit şi Europol adoptă norme, în cazul în care acestea nu există deja, care specifică modul în care respectarea dispoziţiilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal va fi asigurată în practică. Regatul Unit şi Europol transmit, fiecare, câte o copie a acestor dispoziţii celeilalte părţi şi autorităţilor de supraveghere respective.
Art. 58: Articolul LAW.EUROPOL.61: Competenţele Europol
Nicio dispoziţie din prezentul titlu nu se interpretează ca stabilind o obligaţie a Europol de a coopera cu autorităţile competente din Regatul Unit dincolo de competenţa Europol, astfel cum este prevăzută în dreptul relevant al Uniunii.